Flacăra Iaşului, aprilie 1967 (Anul 23, nr. 6393-6418)
1967-04-01 / nr. 6393
ÎN OBIECTIVLucrările agricole ■ Atenţie : terminaţi grabnic arăturile! ■ Rămînemi în urmă nejustificate la însămînţarea unor culturi din epoca Ia o problemă la fel de importantă: întreţinerea ogoarelor şi semănăturilor de toamnă ■ Nu uitaţi că succesul fiecărei lucrări depinde de buna organizare a mumii a Calitatea — factor hotărtor în sporirea producţiilor Datele centricipate la Consiliul agricol reional pină la data de 29 metie 1967, privind felul in care s desfăşoară lucrările in actula campanie agricolă de primăvara evidenţiază cu pregnanţă modul diferit in care si acţionează in regiunea noară pentru a se asigura realizeea sarcinilor de plan. Se ştie că ii această perioadă pe ogoare este de executat un volum mari de lucrări şi de aceea atenţia rincipală trebuie îndreptată in fimul rînd către organizarea tereinică a muncii, folosirea chibzită şi la întreaga capacitate a tuturor mijloacelor mecanizate şi cu tracţiune animală. Or, din situaţia constatată pe teren in această sâptămînă care se încheie, reiese că factorul organizare nu a acţionat peste tot cu aceeaşi intensitate. Acest lucru il spun rezultatele diferite obţinute de la raion la raion şi chiar de la unitate la unitate. In timp ce în raionul Bîrlad arăturile pentru insaminţarile de primăvară sunt executate în procent de 46,7 la sută, în raionul Huşi, cu aceleaşi condiţii, sunt efectuate doar in proporţie de 36,1 la sută. Diferenţe şi mai mari sunt între raioanele Paşcani şi Hîrlău. Faptul că se realizează un ritm scăzut în toate raioanele se reflectă în primul rind in procentul nesatisfăcâtor realizat la araturi pe regiune (43,8 la sută în sectorul cooperatist). Situaţia nu se prezintă mai bine nici la însăminţarea culturilor din prima epocă. Sunt mari rămîneri în urmă în toate raioanele, îndeosebi la însăminţatul mazărei, lucernei, trifoiului, sparcetei, sfeclei de zahăr. La culturile din prima epocă, in raionul Iaşi s-a îndeplinit din plan doar 21,8 la sută, în raionul Pașcani - 29,2 la sută, în raionul Hîrlău - 31,9 la sută, sub media realizărilor pe regiune. Ținînd seama de faptul că timpul este înaintat, că mai e de executat un volum important de lucrări, se impune ca în zilele următoare să se ia toate măsurile necesare pentru terminarea grabnică a arăturilor şi urgentarea însăminţărilor din prima epocă. In primul rind in fiecare unitate agricolă să se asigure îndeplinirea şi chiar depăşirea ritmului de lucru planificat. Ţinînd seama de datele buletinelor meteorologice care evidenţiază faptul că prognoza timpului este favorabilă averselor de ploaie, că nu peste tot terenul, datorită ploilor căzute în ultimele zile, este zvîntat, se impune să se controleze zilnic de către specialişti starea solului şi, în funcţie de situaţia constatată, să se treacă pe porţiuni la executarea lucrărilor. In mai mare măsură decit pină acum să fie folosite atelajele pe terenurile în pantă, manifestîndu-se grijă pentru respectarea regulilor tehnice și de executarea lucrărilor pe curba de nivel. Folosindu-se la maximum timpul bun de lucru, mobilizînd toate forţele existente în fiecare unitate agricolă pentru a se asigura un ritm sporit executării arăturilor şi însămînţării culturilor, să nu se scape nici un moment din atenţie condiţiile calitative în care se efectuează lucrările agricole. Paralel cu efectuarea arăturilor şi a însăminţărilor, o grijă deosebită să fie acordată amenajarilor pentru irigaţii, îndeosebi în raioanele Huşi, Iaşi şi Paşcani, unde sunt mari rămîneri în urmă, plantărilor de pomi şi viţă de vie, însâminţării legumelor, intreţinerii ogoarelor şi semănăturilor de toamnă. Sunt toate condiţiile în regiune pentru a se asigura succesul tuturor lucrărilor agricole în actuala campanie de primăvară. Dar pentru aceasta se cere atît din partea consiliilor agricole, a uniunilor cooperatiste, a cadrelor de conducere din unităţi, a specialiştilor să aibă în centrul atenţiei buna organizare a muncii, controlul îndeplinirii sarcinilor stabilite, de sezon Cu o zi mai devreme BÎRLAD (de la subredacţia ziarului „Flăcăi laşului"). In ziua de 0 martie a.c. harnicul c®lecti al fabricii de rulmenţi din Bilad a îndeplinit sarcinile de plan pe trimestrul I 567. Realizarea sarcinilor de plan pe trimestrul I cu,o zi mai devreme, înseamnă executarea peste prevedere planului a 3.000 de bucă de rulmenţi de diferite tipii. Printre alţi factori care au contribuit la obţinerea acestor succese se numără şi noul procedeu de forjare al inelelor pentru rulmenţi axiali (forjarea acestor inele pe linia de forjat orizontal în loc de ciocanul matriţor) care, pe lîngă faptul că generează o importantă creștere a productivității muncii, aduce importante economii de metal. Pe şat fierul de la Porţile de Fier Constructorii pe şantieul sistemului hidroenergeticii de navigaţie de la Porţile de Fier au cosemnat un eveniment impoant din acivitatea lor. Dppă încheiereaucrărilor la rulaţii au fost turnate primele cantităţi de jeton la corpul centralei la prima lamelă de la pilotul 31 al radierului, aflata la 27 metri sub nivelul albiei Dunării. Tot în aceste zile, a intrat în producţie noua fabrică de betoane, cu o capacitate de 2.000 m.c. pe zi. (Agerpres) Consfăuire cu cititorii Marţi , aprilii orele 17, la sediul Societăţii antelor medicale va avea lc o consfătuire cu cititori revistelor „Studii şi cerceii de endocrinologie", „Reve roumain d' endocrinologie". Va lua cuvîntul tov. dr. Potop Isabela de la Institutul de endocrinologie „C. I. Parhon" din București, care va prezenta un referat asupra activității acestora. Vor urma discuții. Maşinistele ,Kipina Iacob şi Georgeta Palaci sunt două dintre cel mai harnice şi pricepute muncitoare din secţia a II-a Fabricii de confecţii din Vaslui. De la începutul nului, ele se menţin printre evidenţiaţii în întrecer socialistă, depăşind zilnic sarcinile de plan cu 100 la sută. Mecanizatorii Dumitru Dolhescu și Dumitru Petrache pregătesc terenul pentru semănatul florii - soarelui la cooperativa agricolă din Deleni, raionul Hîrlău. Ţesături metalice. Foto : I. Gheţiu Un cîmp larg de acţiune pentru sporirea eficienţei activităţii economice In expunerea făcută la plenara G. C. al P.G.R. din decembrie 1966, tovarăşul Nicolae Ceauşescu arăta : „Am ajuns astăzi la un asemenea stadiu de dezvoltare încît mersul nostru înainte este condiţionat de ridicarea calitativă a întregii activităţi economice. In industrie am obţinut an de an un ritm înalt de creştere a volumului producţiei. Trebuie să trecem acum — paralel cu dezvoltarea în continuare din punct de vedere cantitativ a producţiei — la o etapă nouă, calitativ superioară, a întregii activităţi industriale“. Ce s-a întreprins în fabrica noastră pe această linie ? îndrumată de comitetul de partid, conducerea întreprinderii a constituit un colectiv, format din specialişti, căruia i s-a încredinţat sarcina să analizeze, în fiecare secţie, posibilităţile privind îmbunătăţirea permanentă a procesului de producţie şi obţinerea unei eficienţe economice maxime. Colectivul a pornit la lucru pe baza unui plan concret, care vizează numeroase aspecte legate de organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii. Asupra câtorva din obiectivele ce le urmărim în mod deosebit, am să mă opresc, ceva mai pe larg, în rîndurile ce urmează. Una din problemele deosebit de importante pentru fabrica noastră o constituie, după cum e şi firesc, exploatarea cit mai judicioasă a capacităţii de producţie a utilajelor. Se ştie că fabrica noastră este dotată cu maşini noi, moderne, de o înaltă productivitate. Cu toate acestea în anul 1966, noi am înregistrat numeroase stagnări din cauza defecţiunilor mecanice, care s-au ridicat la circa 55.000 de ore-maşină, ceea ce a influenţat negativ asupra sarcinii de creştere a productivităţii muncii. Iată de ce înlăturarea grabnică a unor asemenea neajunsuri a fost înscrisă pe agenda noastră ca o primă urgenţă. Secţia de confecţii ocupă circa 40 la sută din forţa de muncă cu care este dotată întreprinderea noastră. Pe noi ne preocupă găsirea unor soluţii noi, ştiinţifice, în vederea organizării proceselor tehnologice de aici, astfel ca fiecare muncitor să producă într-un timp cit mai scurt, mai multe produse, la un nivel calitativ superior. In această secţie cele mai mici aspecte negative au valori mari care afectează realizarea indicatorului de creştere a productivităţii pe muncitor. Pornind de la aceste considerente, colectivul nostru va analiza posibilităţile organizării temeinice, pe baze ştiinţifice, a procesului tehnologic. Unele încercări experimentale au şi fost făcute în acest scop. Ele nu dau însă peste tot rezultatele scontate, deşi acestea sunt mult mai bune faţă de cele obţinute în anul precedent. După cum se ştie, în industria textilă materia primă reprezintă circa 70 la sută din preţul de cost al produselor. De aici şi necesitatea acţionării pe toate căile pentru reducerea continuă a consumului specific. Această sarcină însă trebuie îndeplinită fără a afecta cu nimic calitatea produselor. De aceea, colectivul a urmărit în activitatea sa şi această problemă de o mare însemnătate pentru reducerea preţului de cost şi creşterea rentabilităţii întreprinderii. Trebuie să spunem că rezultatele obţinute pină acum în această direcţie nu ne mulţumesc încă pe deplin, că noi sîntem conştienţi că în fiecare secţie există încă suficiente rezerve în ce priveşte folosirea mai judicioasă a materiei prime şi reducerea consumului specific. Ocupîndu ne de rezolvarea acestei probleme, nu vom neglija nici măsurile ce se impun pentru ridicarea calităţii produselor. Un început s-a şi făcut : în secţia de tricotat se experimentează, pe un grup de maşini, plata muncii după calitate, iar rezultatele sunt încurajatoare, numărul defectelor a fost redus simţitor. GHEORGHE ŞERBAN inginer şef, Fabrica de tricotaje „Moldova“ — Iaşi (continuare în pag. a 3-a) Organizarea producţiei PE MERIDIANELE GLOBULUI CORESPONDENŢĂ DIN ATENA Consultări în vederea soluţionării crizei de guvern Agravarea situaţiei din Bolivia LONDRA Convorbiri in problema Gibraltarului Sosirea în ţara noastră a tovarăşului Luigi Longo la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, vineri seara a sosit la Bucureşti, într o vizită de prietenie, tovarăşul Luigi Longo, secretar general al Partidului Comunist Italian. La sosire, pe aeroportul Băneasa, oaspetele a fost întimpinat de tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Emil Bodnaraş, Mihai Dalea, de şefi de secţie la C.C. al P.C.R., activişti de partid. (Agerpres) Ha in iinta socialii România 3 unei delegaţii de partid şi guvernamentale a Uniri Populare Bulgaria La invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, in a doua jumătate a lunii aprilie a.c., o delegaţie de partid şi guvernamentală a Republicii Populare Bulgaria, condusă de tovarăşul Todor Jivkov, primsecretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria, va face o vizită oficială în Republica Socialistă România. Descătuşarea iniţiativei şi creşterea competenţei în sporirea producţiei agro- zootehnice Hotărîrea plenarei O.G. al P.G.R. din 27—28 martie a.c. cu privire la îmbunătăţirea conducerii planificării, finanţării şi organizării gospodăriilor agricole de stat, constituie pentru muncitorii, tehnicienii şi inginerii din unităţile agricole de stat, un impuls spre noi realizări în agricultură, o nouă etapă în dezvoltarea ei ştiinţifică. Prevederile hotărîrii demonstrează că noua formă de organizare nu este numai o schimbare de titulatură, ci o înaltă şi ştiinţifică formă de organizare care dă specialiştilor posibilitatea să-şi pună nemijlocit în practică cunoştinţele lor, descătuşează iniţiativa acestora în vederea creşterii tehnicităţii în conducerea producţiei şi folosirii mai eficiente a bazei materiale, pentru obţinerea unor producţii sporite agroalimentare. Analiza economică aprofundată a activităţii G.A.S. a scos în evidenţă faptul că există mari rezerve şi posibilităţi nepuse în valoare, că rezultatele obţinute nu sunt pe măsura eforturilor materiale făcute, a condiţiilor create. Serioase lipsuri s-au manifestat în special în planificarea pro- ducţieii, cifrele de plan fiind stabilite de Departamentul Gostat, obligatorii pentru G.A.S., dar fără o confruntare a lucrătorilor din producţie. Aşa spre exemplu, unităţilor G.A.S. din Trustul Iaşi printre care şi unităţii noastre, li s-a planificat o producţie cu 200—300 litri lapte mai mult faţă de cea a unităţilor din trusturile Braşov şi Mureş-Autonomă Maghiară de unde provin vacile, fără a se ţine însă seama de condiţiile deosebite existente la noi, cit şi de lipsa de experienţă etc. Numai printr-o muncă susţinută în unitatea noastră, s-a reuşit ca an de an să crească producţia de lapte. Anul trecut s-a obţinut 3.710 litri lapte pe vacă furajată. Planificarea impusă de Departamentul Gostal combinatului avicol fără a face o analiză minuţioasă a asigurării efectivului cu material corespunzător, a dus la nerealizarea producţiei planificate în anul 1965—1966. Această situaţie se perpetuează şi în acest an cînd s-a stabilit un plan de 205 ouă pe cap de pasăre Starkress (plan cu care conducerea unităţii a fost de acord) ca după aceea combinatul să fie populat cu peste 18.000 puicuţe din rasele Rood, Susex şi tehorn, rase bune pentru carne nu şi pentru ouă. In acest fel s-a redus eficienţa economică a unităţii, contribuind la menţinerea unor producţii scăzute, şi la ştirbirea cointeresării salariaţilor în realizarea unor producţii sporite. Aşa cum arată prevederile hotărîrii o cale sigură de rentabilizare a unităţilor agricole de stat o constituie valorificarea produselor de calitate, cu înlăturarea cheltuielilor in afara producţiei. Deşi G.A.S. Uricani este o unitate rentabilă, reuşind să realizeze producţii sporite de carne, lapte, ouă, nu în aceeaşi măsură a asigurat valorificarea acestor produse în stare proaspătă, direct consumatorilor. Prin crearea noilor întreprinderi agricole se deschide un larg orizont în această direcţie. De pildă, combinatul avicol care îşi măreşte din acest an activitatea cu încă 72.000 găini ouătoare, ajungînd la un efectiv de 144.000 capete, de la care se vor obţine peste 26.000.000 ouă anual, creseindu-se totodată şi 200.000 tineret avicol, va reuşi să aprovizioneze populaţia oraşului ritmic şi constant. Se va îmbunătăţi totodată şi situaţia actualului centru de prelucrare a cărnii, care va aduce întreprinderii agricole importante venituri chiar numai şi prin înlăturarea rabatului comercial de 7 la sută, care în prezent formează beneficiul altor unităţi. Sistemul de conducere şi organizare a gospodăriilor de stat existent nu dădea posibilitatea cadrelor de specialişti să participe nemijlocit la activitatea de producţie. Este semnificativă în această direcţie activitatea birocratică ce se impunea de către Trust şi Departamentul Gostat, specialiştilor. Inginerul şef şi inginerul zootehnist din unitatea noastră, de pildă, îşi pierd Inginer C. ŞEICA director G.A.S. Uricani (continuare în pag. a 3-a) REPORTAJ Rio de Janeiro— mit si realitate Dificultuple de organizare urbană la Rio de Janeiro nu reprezintă o noutate. Probabil că singurii locuitori care nu le simțeau erau triburile tamoyo. înaintea sosirii cuceritorului Estacio de Sa, tamoyo duceau o existentă simplă, lipsită evident de confortul de astăzi, dar şi de riscurile la care se expun beneficiarii lui. Cerinţele de modernizare au modificat radical situaţia. Pe suprafaţa plană, foarte redusă in comparaţie cu cea accidentată, s-a concentrat un furnicar de lume. încă din secolul trecut a început o luptă dură pentru cucerirea de spaţiu vital, operaţie ce mai continuă încă. Pe de o parte, s-a săpat in dealuri, lărgindu - se „cheile“, pe de altă parte, cu pămîntul scos s-a umplut, metru cu metru, golful Guanabara, eliberinduse noi suprafeţe pentru construcţii. Pe locul bulevardului Rio Branco, unde acum întilneşti rareori edificii sub 20 de etaje, era numai apă. Cel mai modern parc cartocan Flamengo este şi el o captură smulsă oceanului cu multă sudoare. Dealurile stincoase au fost străpunse in toate direcţiile de tunete pentru a lega intre ele diversele cartiere ale orașului. Nu, V.OROS corespondentul Agerpres la Rio de Janeiro (continuare în pag. a 4-a) Semne de primăvară. A început amenajarea spațiilor verzi.