Flacăra Iaşului, aprilie 1967 (Anul 23, nr. 6393-6418)

1967-04-01 / nr. 6393

ÎN OBIECTIVLucrările agricole ■ Atenţie : terminaţi grabnic arăturile! ■ Rămînemi în urmă nejustificate la însămînţarea unor culturi din epoca I­a o problemă la fel de importantă: întreţinerea ogoarelor şi semă­năturilor de toamnă ■ Nu ui­taţi că succesul fiecărei lucrări depinde de buna organizare a mumii a Calitatea — factor hotărtor în sporirea produc­­ţiilor Datele centricipate la Consi­liul agricol reional pină la data de 29 metie 1967, privind felul in care s desfăşoară lu­crările in actula campanie a­­gricolă de prim­ăvara evidenţia­ză cu pregnanţă modul dife­rit in care si acţionează in regiunea noară pentru a se asigura realizeea sarcinilor de plan. Se ştie că ii această perioa­dă pe ogoare este de executat un volum mari de lucrări şi de aceea atenţia rincipală trebuie îndreptată in fimul rînd către organizarea tereinică a muncii, folosirea chibzită şi la întrea­ga capacitate a tuturor mij­loacelor mecanizate şi cu trac­ţiune animală. Or, din situaţia constatată pe teren in această sâptămînă care se încheie, re­iese că factorul organizare nu a acţionat peste tot cu aceeaşi intensitate. Acest lucru il spun rezultatele diferite obţinute de la raion la raion şi chiar de la unita­te la unitate. In timp ce în raio­nul Bîrlad arăturile pentru insa­­minţarile de primăvară sunt exe­cutate în­ procent de 46,7 la sută, în raionul Huşi, cu aceleaşi condiţii, sunt efectuate doar in proporţie de 36,1 la sută. Di­ferenţe şi mai mari sunt între ra­ioanele Paşcani şi Hîrlău. Fap­tul că se realizează un ritm scăzut în toate raioanele se re­flectă în primul rind in procen­tul nesatisfăcâtor realizat la a­­raturi pe regiune (43,8 la sută în sectorul cooperatist). Situaţia nu se prezintă mai bine nici la însăminţarea cul­turilor din prima epocă. Sunt mari rămîneri în urmă în toate raioanele, îndeosebi la însă­­minţatul mazărei, lucernei, tri­foiului, sparcetei, sfeclei de zahăr. La culturile din prima e­­pocă, in raionul Iaşi s-a înde­plinit din plan doar 21,8 la sută, în raionul Pașcani - 29,2 la sută, în raionul Hîrlău - 31,9 la sută, sub media realizărilor pe regiune. Ținînd seama de faptul că timpul este înaintat, că mai e de executat un volum important de lucrări, se impune ca în zi­lele următoare să se ia toate măsurile necesare pentru ter­minarea grabnică a arăturilor şi urgentarea însăminţărilor din prima epocă. In primul rind in fiecare unitate agricolă să se asigure îndeplinirea şi chiar depăşirea ritmului de lucru pla­nificat. Ţinînd seama de datele bule­tinelor meteorologice care evi­denţiază faptul că prognoza timpului este favorabilă aver­selor de ploaie, că nu peste tot terenul, datorită ploilor că­zute în ultimele zile, este zvîn­­tat, se impune să se controleze zilnic de către specialişti starea solului şi, în funcţie de situaţia constatată, să se treacă pe porţiuni la executarea lucrărilor. In mai mare măsură decit pină acum să fie folosite atelajele pe terenurile în pantă, mani­­festîndu-se grijă pentru respec­tarea regulilor tehnice și de e­­xecutarea lucrărilor pe curba de nivel. Folosindu-se la maximum timpul bun de lucru, mobilizînd toate forţele existente în fiecare unitate agricolă pentru a se a­­sigura un ritm sporit executării arăturilor şi însămînţării cultu­rilor, să nu se scape nici un moment din atenţie condiţiile calitative în care se efectuează lucrările agricole. Paralel cu efectuarea arătu­rilor şi a însăminţărilor, o grijă deosebită să fie acordată a­­menajarilor pentru irigaţii, în­deosebi în raioanele Huşi, Iaşi şi Paşcani, unde sunt mari ră­mîneri în urmă, plantărilor de pomi şi viţă de vie, însâminţă­­rii legumelor, intreţinerii ogoa­relor şi semănăturilor de toamnă. Sunt toate condiţiile în regiu­ne pentru a se asigura succe­sul tuturor lucrărilor agricole în actuala campanie de primăvară. Dar pentru aceasta se cere atît din partea consiliilor agricole, a uniunilor cooperatiste, a ca­drelor de conducere din uni­tăţi, a specialiştilor să aibă în centrul atenţiei buna organizare a muncii, controlul îndeplinirii sarcinilor stabilite, de sezon Cu o zi mai devreme BÎRLAD (de la subredacţia ziarului „Flăcăi laşului"). In ziua de 0 martie a.c. harnicul c®lecti al fabricii de rulmenţi din Bilad a îndepli­nit sarcinile de plan pe tri­mestrul I 567. Realiza­rea sarcinilor de plan pe trimestrul I cu,o zi mai de­vreme, înseamnă executarea peste prevedere planului a 3.000 de bucă de rulmenţi de diferite tipii. Printre alţi factori care au contribuit la obţinerea acestor succese se numără şi noul procedeu de forjare al inele­lor pentru rulmenţi axiali (for­jarea acestor inele pe linia de forjat orizontal în loc de ciocanul matriţor) care, pe lîngă faptul că generează o importantă creștere a produc­tivității muncii, aduce impor­­tante economii de metal. Pe şat fierul de la Porţile de Fier Constructorii­­ pe şantie­­ul sistemului hidroenergetic­ii de navigaţie de la Porţile de Fier au cosemnat un e­­veniment impoant din ac­­ivitatea lor. D­ppă încheierea­ucrărilor la rulaţii au fost turnate primele cantităţi de jeton la corpul centralei la prima lamelă de la pilotul 31 al radierului, aflata la 27 metri sub nivelul albiei Du­nării. Tot în aceste zile, a intrat în producţie noua fabrică de betoane, cu o capacitate de 2.000 m.c. pe zi. (Agerpres) Consfăuire cu cititorii Marţi , aprilii orele 17, la sediul Societăţii antelor me­dicale va avea lc o consfă­tuire cu cititori revistelor „Studii şi cerceii de endo­crinologie", „Reve roumain d' endocrinologie". Va lua cu­­vîntul tov. dr. Potop Isabela de la Institutul de endocrino­logie „C. I. Parhon" din Bucu­rești, care va prezenta un re­ferat asupra activității aces­tora. Vor urma discuții. Maşinistele ,Kipina Iacob şi Georgeta Palac­i sunt două dintre cel mai harnice şi pricepute muncitoare din secţia a II-a Fabricii de confecţii din Vaslui. De la începutul nului, ele se menţin printre eviden­ţiaţii în întrecer socialistă, depăşind zilnic sarcinile de plan cu 100 la sută. Mecanizatorii Dumitru Dolhescu și Dumitru Pe­­trache pregătesc terenul pentru semănatul florii - soarelui la cooperativa agricolă din Deleni, raionul Hîrlău. Ţesături metalice. Foto : I. Gheţiu Un cîmp larg de acţiune pentru sporirea eficienţei activităţii economice In expunerea făcută la plenara G. C. al P.G.R. din decembrie 1966, tovarăşul Ni­colae Ceauşescu arăta : „Am ajuns astăzi la un asemenea stadiu de dezvoltare încît mersul nostru înainte este condiţionat de ridicarea cali­tativă a întregii activităţi e­­conomice. In industrie am obţinut an de an un ritm înalt de creştere a volumului pro­ducţiei. Trebuie să trecem a­­cum — paralel cu dezvoltarea în continuare din punct de vedere cantitativ a producţiei — la o etapă nouă, calitativ superioară, a întregii activi­tăţi industriale“. Ce s-a întreprins în fabri­ca noastră pe această linie ? îndrumată de comitetul de partid, conducerea întreprin­derii a constituit un colectiv, format din specialişti, căruia i s-a încredinţat sarcina să ana­lizeze, în fiecare secţie, posi­bilităţile privind îmbunătăţi­rea permanentă a procesului de producţie şi obţinerea u­­nei eficienţe economice maxi­me. Colectivul a pornit la lu­cru pe baza unui plan con­cret, care vizează numeroase aspecte legate de organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii. Asupra câtorva din o­biectivele ce le urmărim în mod deosebit, am să mă o­­presc, ceva mai pe larg, în rîndurile ce urmează. Una din problemele deose­bit de importante pentru fa­brica noastră o constituie, după cum e şi firesc, exploa­tarea cit mai judicioasă a ca­pacităţii de producţie a uti­lajelor. Se ştie că fabrica noastră este dotată cu maşini noi, moderne, de o înaltă pro­ductivitate. Cu toate acestea în anul 1966, noi am înregis­trat numeroase stagnări din cauza defecţiunilor mecanice, care s-au ridicat la circa 55.000 de ore-maşină, ceea ce a influenţat negativ asupra sarcinii de creştere a produc­tivităţii muncii. Iată de ce în­lăturarea grabnică a unor a­­semenea neajunsuri a fost înscrisă pe agenda noastră ca o primă urgenţă. Secţia de confecţii ocupă circa 40 la sută din forţa de muncă cu care este dotată în­treprinderea noastră. Pe noi ne preocupă găsirea unor so­luţii noi, ştiinţifice, în vede­rea organizării proceselor teh­nologice de aici, astfel ca fie­care muncitor să producă în­­tr-un timp cit mai scurt, mai multe produse, la un nivel calitativ superior. In această secţie cele mai mici aspecte negative au valori mari care afectează realizarea indicato­rului de creştere a producti­vităţii pe muncitor. Pornind de la aceste considerente, co­lectivul nostru va analiza po­sibilităţile organizării temei­nice, pe baze ştiinţifice, a procesului tehnologic. Unele încercări experimentale au şi fost făcute în acest scop. Ele nu dau însă peste tot rezul­tatele scontate, deşi acestea sunt mult mai bune faţă de cele obţinute în anul prece­dent. După cum se ştie, în indus­tria textilă materia primă re­prezintă circa 70 la sută din preţul de cost al produselor. De aici şi necesitatea acţio­nării pe toate căile pentru re­ducerea continuă a consumu­lui specific. Această sarcină însă trebuie îndeplinită fără a afecta cu nimic calitatea produselor. De aceea, colec­tivul a urmărit în activitatea sa şi această problemă de o mare însemnătate pentru re­ducerea preţului de cost şi creşterea rentabilităţii între­prinderii. Trebuie să spunem că rezultatele obţinute pină a­­cum în această direcţie nu ne mulţumesc încă pe deplin, că noi sîntem conştienţi că în fiecare secţie există încă su­ficiente rezerve în ce priveş­te folosirea mai judicioasă a materiei prime şi reducerea consumului specific. Ocupîn­­du ne de rezolvarea acestei probleme, nu vom neglija nici măsurile ce se impun pentru ridicarea calităţii produselor. Un început s-a şi făcut : în secţia de tricotat se experi­mentează, pe un grup de ma­şini, plata muncii după ca­litate, iar rezultatele sunt încu­­rajatoare, numărul defectelor a fost redus simţitor. GHEORGHE ŞERBAN inginer şef, Fabrica de tricotaje „Moldova“ — Iaşi (continuare în pag. a 3-a) Organizarea producţiei PE MERIDIANELE GLOBULUI CORESPONDENŢĂ DIN ATENA Consultări în vederea soluţionării crizei de guvern Agravarea situaţiei din Bolivia LONDRA Convorbiri in problema Gibraltarului Sosirea în ţara noastră a tovarăşului Luigi Longo la invitaţia tovarăşului Ni­­colae Ceauşescu, secretar ge­neral al Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, vineri seara a sosit la Bucureşti, într o vizită de prietenie, tovarăşul Luigi Lon­go, secretar general al Parti­dului Comunist Italian. La sosire, pe aeroportul Bă­­neasa, oaspetele a fost în­­timpinat de tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Emil Bodnaraş, Mi­­hai Dalea, de şefi de secţie la C.C. al P.C.R., activişti de partid. (Agerpres) Ha in iinta socialii România 3 unei delegaţii de partid şi guvernamentale a Uniri Populare Bulgaria La invitaţia Comitetului Central al Partidului Comu­nist Român şi a Consiliului de Miniştri al Republicii So­cialiste România, in a doua jumătate a lunii aprilie a.c., o delegaţie de partid şi gu­vernamentală a Republicii Populare Bulgaria, condusă de tovarăşul Todor Jivkov, prim­­secretar al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Consiliu­lui de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria, va face o vizită oficială în Republica Socialistă România. Descătuşarea iniţiativei şi creşterea competenţei în sporirea producţiei agro- zootehnice Hotărîrea plenarei O.G. al P.G.R. din 27—28 martie a.c. cu privire la îmbunătăţirea conducerii planificării, finan­ţării şi organizării gospodă­riilor agricole de stat, consti­tuie pentru muncitorii, teh­nicienii şi inginerii din­ uni­tăţile agricole de stat, un im­puls spre noi realizări în a­­gricultură, o nouă etapă în dezvoltarea ei ştiinţifică. Pre­vederile hotărîrii demonstrea­ză că noua formă de organi­zare nu este numai o schim­bare de titulatură, ci o înaltă şi ştiinţifică formă de organi­zare care dă specialiştilor po­sibilitatea să-şi pună nemijlo­cit în practică cunoştinţele lor, descătuşează iniţiativa a­­cestora în vederea creşterii tehnicităţii în conducerea pro­ducţiei şi folosirii mai eficien­te a bazei materiale, pentru obţinerea unor producţii spo­rite agroalimentare. Analiza economică aprofun­dată a activităţii G.A.S. a scos în evidenţă faptul că există mari rezerve şi posibilităţi ne­puse în valoare, că rezulta­tele obţinute nu sunt pe mă­sura eforturilor materiale fă­cute, a condiţiilor create. Se­rioase lipsuri s-au manifestat în special în planificarea pro-­­ ducţieii, cifrele de plan fiind stabilite de Departamentul Gostat, obligatorii pentru G.A.S., dar fără o confrun­tare a lucrător­ilor din pro­ducţie. Aşa spre exemplu, u­­nităţilor G.A.S. din Trustul Iaşi printre care şi unităţii noastre, li s-a planificat o producţie cu 200—300 litri lapte mai mult faţă de cea a unităţilor din trusturile Braşov şi Mureş-Autonomă Maghiară de unde provin vacile, fără a se ţine însă seama de condi­ţiile deosebite existente la noi, cit şi de lipsa de expe­rienţă etc. Numai printr-o muncă susţinută în unitatea noastră, s-a reuşit ca an de an să crească producţia de lapte. Anul trecut s-a obţinut 3.710 litri lapte pe vacă fu­rajată. Planificarea impusă de Departamentul Gostal combi­natului avicol fără a face o analiză minuţioasă a asigură­rii efectivului cu material co­respunzător, a dus la nereali­­zarea producţiei planificate în anul 1965—1966. Această situ­aţie se perpetuează şi în a­­cest an cînd s-a stabilit un plan de 205 ouă pe cap de pasăre Starkress (plan cu ca­re conducerea unităţii a fost de acord) ca după aceea com­binatul să fie populat cu pes­te 18.000 puicuţe din rasele Rood, Susex şi tehorn, rase bune pentru carne nu şi pen­tru ouă. In acest fel s-a re­dus eficienţa economică a u­­nităţii, contribuind la menţi­nerea unor producţii scăzute, şi la ştirbirea cointeresării sa­lariaţilor în realizarea unor producţii sporite. Aşa cum arată prevederile hotărîrii o cale sigură de ren­tabilizare a unităţilor agricole de stat o constituie valorifi­carea produselor de calitate, cu înlăturarea cheltuielilor in afara producţiei. Deşi G.A.S. Uricani este o unitate ren­tabilă, reuşind să realizeze producţii sporite de carne, lapte, ouă, nu în aceeaşi mă­sură a asigurat valorificarea acestor produse în stare proas­pătă, direct consumatorilor. Prin crearea noilor întreprin­deri agricole se deschide un larg orizont în această di­recţie. De pildă, combinatul avicol care îşi măreşte din a­­cest an activitatea cu încă 72.000 găini ouătoare, ajun­­gînd la un efectiv de 144.000 capete, de la care se vor ob­ţine peste 26.000.000 ouă a­­nual, cresei­ndu-se totodată şi 200.000 tineret avicol, va reu­şi să aprovizioneze populaţia oraşului ritmic şi constant. Se va îmbunătăţi totodată şi si­tuaţia actualului centru de prelucrare a cărnii, care va a­­duce întreprinderii agricole importante venituri chiar nu­mai şi prin înlăturarea raba­tului comercial de 7 la sută, care în prezent formează be­neficiul altor unităţi. Sistemul de conducere şi organizare a gospodăriilor de stat existent nu dădea posi­bilitatea cadrelor de specia­lişti să participe nemijlocit la activitatea de producţie. Este semnificativă în această direc­ţie activitatea birocratică ce se impunea de către Trust şi Departamentul Gostat, specia­liştilor. Inginerul şef şi ingi­nerul zootehnist din unitatea noastră, de pildă, îşi pierd Inginer C. ŞEICA director G.A.S. Uricani (continuare în pag. a 3-a) REPORTAJ Rio de Janeiro— mit si realitate Dificultuple de organi­zare urbană la Rio de Ja­­neiro nu reprezintă o no­utate. Probabil că singurii locuitori care nu le sim­țeau erau triburile tamoyo. înaintea sosirii cuceritoru­lui Estacio de Sa, tamoyo duceau o existentă simplă, lipsită evident de confor­tul de astăzi, dar şi de riscurile la care se expun beneficiarii lui. Cerinţele de modernizare au modifi­cat radical situaţia. Pe su­­prafaţa plană, foarte redusă in comparaţie cu cea ac­cidentată, s-a concentrat un furnicar de lume. încă din secolul trecut a început o luptă dură pentru cuceri­rea de spaţiu vital, ope­raţie ce mai continuă încă. Pe de o parte, s-a săpat in dealuri, lărgindu - se „cheile“, pe de altă parte, cu pămîntul scos s-a um­plut, metru cu metru, gol­­ful Guanabara, eliberindu­­se noi suprafeţe pentru construcţii. Pe locul bule­vardului Rio Branco, unde acum întilneşti rareori edi­ficii sub 20 de etaje, era numai apă. Cel mai mo­dern parc cartocan Fla­­mengo este şi el o captură smulsă oceanului cu multă sudoare. Dealurile stincoase au fost străpunse in toate direcţiile de tunete pentru a lega intre ele diversele cartiere ale orașului. Nu, V.­OROS corespondentul Agerpres la Rio de Janeiro (continuare în pag. a 4-a) Semne de pri­măvară. A înce­put amenajarea spațiilor verzi.

Next