Flacăra Iaşului, mai 1967 (Anul 23, nr. 6419-6443)

1967-05-03 / nr. 6419

-V 1 Cuvintarea tovarăşului Ilie Werde( formare din pag. 1) luptă clasei muncitoare, tutu­ror oamenilor muncii, forţelor democratice şi progresiste din ţările capitaliste. Ne exprimăm solidaritatea internaţionalistă cu partidele comuniste din în­treaga lume, puternice forţe ale progresului social, care desfăşoară o luptă plină de abnegaţie, unele dintre ele în au încă ilegalitate, înfruntînd teroarea dezlănţuită de reac­­ţiune, pentru mobilizarea ma­selor la apărarea intereselor lor vitale, pentru socialism. Întregul nostru popor îşi manifestă şi cu acest prilej simpatia şi solidaritatea cu lupta poporului grec împotriva reacţiunii şi cere sa se înce­teze măsurile de represiune şi teroare, să se restabilească le­galitatea, să nu se întreprin­dă nimic care să pună în pri­mejdie viaţa patrioţilor şi de­mocraţilor greci. In condiţiile actuale, cînd cercurile reacţiunii mondiale, în frunte cu imperialismul a­­merican, se amestecă brutal în treburile altor popoare, a­­tentează la independenţa şi suveranitatea lor, se impune ca o cerinţă imperioasă unirea tuturor forţelor progresului, în primul rînd întărirea unităţii şi coeziunii ţărilor socialiste, a partidelor comuniste şi mun­citoreşti. Acţionînd cu perse­verenţă în acest spirit, Parti­dul Comunist Român nu va­­ precupeţi nici un efort pentru a-şi aduce şi pe viitor contri­buţia la cauza nobilă a unită­ţii ţărilor socialiste, a mişcă­rii comuniste şi muncitoreşti. România socialistă desfă­şoară pe plan internaţional o politică activă de pace. În spiritul Declaraţiei de la Bucu­reşti din 1966, partidul şi gu­vernul nostru militează pentru asigurarea securităţii europe­ne, pentru promovarea rela­­ţiilor de colaborare cu toate ţările lumii, indiferent de o­­rînduirea lor social-politică, pe baza respectării indepen­denţei şi suveranităţii naţio­nale, neamestecului în aface­rile interne, egalităţii în drep­ulu­i Şi dVâiXLăjUiui ieCjpi.v*­, a dreptului imprescriptibil al fie­cărui popor de a-şi hotărî sin­gur soarta. Poporul român îşi exprimă încrederea că prin acţiunea unită şi hotărîtă a tuturor ce­lor cărora le sînt scumpe in­teresele fundamentale ale u­­manităţii, cauza păcii va trium­fa în întreaga lume ! Dragi tovarăşi, Trăim vremuri de adinei transformări în toate dome­niile vieţii societăţii noastre, de neîntrerupt progres social. Directivele Congresului al IX-lea al Partidului Comunist Român constituie un program însufleţitor de dezvoltare a industriei, agriculturii, ştiin­­ţei şi culturii, de ridicare a ţării spre noi culmi ale civi­lizaţiei socialiste, întregul nostru popor, animat de în­credere nestrămutată în poli­tica partidului, munceşte cu avînt şi hotărîre neabătută pentru transpunerea în viaţă a acestui program. Conduce­rea partidului şi statului este pe deplin încredinţată că mun­citorii, lucrătorii de pe ogoa­re, făuritorii de valori spiri­tuale, toţi oamenii muncii, in­diferent de naţionalitate, strîns uniţi în jurul partidului, îşi vor mobiliza toate capacităţile şi forţele creatoare, pentru a înde­plini şi depăşi obiectivele pla­nului de sidi, spre binele vitr­e­gului nostru popor, al prospe­rităţii României socialiste. Trăiască 1 Mai, ziua solida­rităţii şi frăţiei internaţionale a celor ce muncesc! Să trăiască şi să înflorească patria noastră scumpă Repu­blica Socialistă România ! Să triumfe cauza unităţii şi coeziunii ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi munci­toreşti internaţionale ! Trăiască pacea în întreaga lume ! Sub conducerea Partidului Comunist Român, a Comitetu­­lui său Central, înainte spre noi şi importante succese în desăvârşirea construcţiei socia­­liste ! Cuvintarea tovarăşului Ion Savin (urmare din pag. 1) Tovarăşi. Muncind cu entuziasm şi abnegaţie pentru dezvoltarea continuă a economiei, ştiinţei şi culturii, pentru înflorirea şi prosperitatea patriei, poporul nostru îşi aduce propria con­tribuţie la întărirea forţelor care luptă pentru socialism şi pace, la creşterea influenţei socialismului în lume. Punînd în centrul politicii externe prietenia şi alianţa frăţească cu toate ţările so­cialiste, Partidul Comunist Ro­mân şi guvernul Republicii Socialiste România dezvoltă multilateral legăturile de prie­tenie şi colaborare cu tarile sistemului mondial socialist, cu convingerea că extinderea relaţiilor economice, culturale, tehnico-ştiinţifice, adîncirea cooperării în producţie,­schim­burile reciproce de experienţă sunt în interesul fiecărei ţări şi al întregului sistem socia­list mondial. In acelaşi timp, România socialistă dezvoltă legături cu toate ţările, indiferent de o­­rînduirea lor socială, militea­ză activ şi multilateral pentru lărgirea colaborării între state. Partidul şi guvernul nostru pu­n la baza politicii lor ex­terne principiile independenţei şi suveranităţii naţionale, ega­lităţii în drepturi, neamestecu­lui în treburile interne şi a­­vantajului reciproc, respectă­rii dreptului fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta. In zilele noastre, cu tot mai multă forţă se face auzită vo­inţa popoarelor de a se înlă­tura reziduurile războiului rece, de a se depăşi poziţiile împie­trite, de a se crea condiţii fa­vorabile pentru ca toate naţiu­nile să-şi poată aduce din plin contribuţia la soluţionarea problemelor internaţionale, la dezvoltarea civilizaţiei. Viaţa arată că forţele anti-imperialiste, ale socialismului, păcii şi progresului, exercită o influenţă tot mai puternică pe arena mondială, în dezvol­tarea socială contemporană. In ultima vreme, însă, cercurile imperialiste reacţionare, în frunte cu principala lor forţă, imperialismul american, încer­­cînd să ţină în loc mersul înainte al omenirii, organizea­ză comploturi şi intervenţii armate, atentează la indepen­denţa şi suveranitatea altor ţări, încurajează cercurile neonaziste şi revanşarde din Republica Federală a Germa­niei şi alte cercuri reacţiona­re, manifestă ostilitate faţă de eforturile depuse pentru însă­nătoşirea vieţii internaţionale. Unul din motivele de îngri­jorare a opiniei publice din întreaga lume îl constituie intensificarea războiului agre­siv dus de Statele Unite ale Americă în Vietnam. Deplini solidarii cu cauza justă a po­porului vietnamez, cu lupta sa pentru apărarea dreptului sfint de a-şi hotărî singur soarta, partidul şi guvernul nostru, întreaga opinie publică d­in ţara noastră, se pronunţă pentru încetarea imediată, ne­condiţionată şi definitivă a bombardamentelor asupra Re­publicii Democrate Vietnam, pentru încetarea agresiunii im­­perialiste împotriva poporului vietnamez. Poporul român, care în de­cursul istoriei a dus lupte în­delungate pentru independen­ţă naţională şi socială, pri­veşte cu profundă simpatie şi deplină înţelegere lupta tutu­ror popoarelor subjugate pen­tru eliberarea de sub domina­ţia imperialismului, străduin­ţele tinerelor state pentru con­solidarea independenţei politi­ce şi economice, pentru dez­voltarea lor de sine stătătoare pe drumul unei vieţi prospere, împotriva oricăror forme ale colonialismului şi neocolonia­lismului. Victoria în lupta pentru sta­tornicirea păcii, pentru apăra­rea independenţei şi suvera­nităţii popoarelor, pentru de­mocraţie şi progres social, este condiţionată în mod hotărîtor de unitatea şi coeziunea fron­tului antiimperialist şi, în pri­­mul rînd, a ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi mun­citoreşti internaţionale. Partidul Comunist Român desfăşoară o activitate intensă pentru întă­rirea relaţiilor de prietenie frăţească cu toate ţările socia­liste, cu toate partidele co­muniste şi muncitoreşti, în in­teresul reciproc şi al cauzei generale a socialismului şi păcii, convins că grija pentru unitatea mişcării comuniste este îndatorirea supremă şi internaţionalistă a fiecărui partid. Tovarăşi, însufleţiţi de realizările ob­ţinute pînă acum, oamenii muncii din oraşul şi regiunea Iaşi, alături de întregul nos­tru popor, îşi reafirmă hotă­­rîrea nestrămutată ca prin hărnicia şi entuziasmul lor să înscrie noi victorii în lupta pentru desăvîrşirea construc­ţiei socialiste în scumpa noas­tră patrie. Republica Socia­listă România. Trăiască 1 Mai, ziua solida­rităţii internaţionale a celor ce muncesc, ziua frăţiei muncito­rilor de pretutindeni ! Trăiască Partidul Comunist Român, în frunte cu Comitetul său Central ! Trăiască şi înflorească scumpa noastră patrie, Repu­blica Socialistă România ! Mitingul de la Iaşi (urmare din pag. 1) In celelalte tribune se află muncitori fruntaşi in între­cerea socialistă, conducă­tori de organizatii de masă, reprezentanţi ai întreprin­derilor şi instituţiilor ieşene, academicieni şi alţi oameni de ştiinţă, arici şi cultură, ostaşi şi ofiţeri ai Forţelor Armate ale Republicii So­cialiste România, ziarişti. Fanfara militară, aliată in Piaţă, intonează Imnul de Stat al Republicii. Mitingul consacrat sărbă­torii internaţionale a oame­nilor muncii este deschis de tov. Ioan Manciuc, prim­­secretar al Comitetului o­­răşenesc de partid Iaşi. Ia cuvintul tov. Ion Savin, secretar al Comitetului re­gional de partid. (Publicăm în numărul de astăzi textul cuvintării). Mulţimea pre­zentă la miting ovaţionează îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru patria noastră socialistă, pentru unitatea şi coeziunea mişcării comuniste şi mun­citoreşti internaţionale. Urmează demonstraţia oa­menilor muncii. ­n după-amiaza zilei de 1 Mai, la iarbă verde. Mitingul şi demonstraţia oamenilor muncii din Capitală (urmare din pag. I) tru, in tribună se aflau Guy Mollet, secretarul ge­neral al Partidului Socia­list Francez (S.F.I.O.) şi Youseff Farysal, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului Comunist Si­rian. Mitingul a fost deschis de tovarăşul Dumitru Po­pa, membru supleant all Comitetului Fiterativ al C.C. al P.C.R., prim-secre­­tar al Comitetului orăşe­nesc Bucureşti al P.C.R. A luat cuvîntul tovarăşul Ilie Verdeţ, membru al Co­mitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim­-vicepreşedin­­te al Consiliului de Miniş­tri. Cuvintarea a fost subli­niată în repetate rînduri de urale şi ovaţii. Mitingul a luat sfirşit in­tr-o atmosferă de mare en­tuziasm. Aerul proaspăt al dimi­neţii vibrează de sunetele înalte ale trompetelor pio­niereşti, vestind începerea marii demonstraţii. Coloana unduitoare a purtătorilor cravatei roşii, îmbrăcaţi pentru prima dată în noua lor uniformă pionierească, pare un uriaş caleidoscop viu. Ei agită buchete de flori deasupra capului. Ste­garii păşesc plini de entu­ziasm, cu zîmbetul pe bu­ze, fluturînd tricolorul scump al ţării şi drapelul organizaţiei lor. Intonînd cunoscutul imn Trei culori, pionierii — aşezaţi în ca­reu — înalţă drapelul pa­triei pînă în vîrful catargu­lui simbolic, adus de ei în Piaţa Aviatorilor. Un grup de pionieri se desprinde din rînduri. Ur­­cînd la tribuna oficială, copiii oferă conducătorilor partidului şi statului bu­chete de flori — flori pen­tru Partidul Comunist Ro­mân, părintele iubit. Intră în piaţă primele coloane de oameni ai muncii. Fiecare om cu o floare, fiecare colectiv cu buchete de succese în în­deplinirea angajamentelor luate în cinstea marii săr­bători. Graficele sînt ade­vărate oglinzi reflectînd însufleţitoarea realitate a unui Bucureşti în plin a­­vînt, care realizează o producţie industrială de peste 10 ori mai mare de­cit aceea din 1938. In salba de remarcabile înfăptuiri ale întregii ţări, cele ale bucureştenilor se înscriu la loc de frunte. Planul produc­ţiei globale pe primele patru luni ale acestui an a fost realizat în oraşul Bucureşti încă din ziua de 28 aprilie, dîndu-se peste prevederi 909 tone laminate finite pline, 1.770 tone ţevi din oţel, 121.400 mp ţesături din bumbac, 97.200 tricota­je, 31.700 perechi încălţă­minte cu fete din piele, 82,5 tone unt, şi numeroa­se­ alte produse. Printr-o bună gospodări­re a mijloacelor materiale şi băneşti, colectivele uni­tăţilor economice din ora­şul Bucureşti au obţinut economii peste plan, în primul trimestru, în valoa­re de aproape 130 milioane lei şi beneficii suplimenta­re de 162 milioane lei. Au venit la marea de­monstraţie a bucureşteni­lor şi oameni ai muncii de pe ogoarele regiunii. Pe mari pancarte, ei aveau înscrisă lozinca „Trăiască şi să se întărească alianţa dintre clasa, muncitoare şi 4X - X,, 1 .-V­, rWZ ei :0£O­a­meni ai muncii din agricul­tură, puneţi în centrul pre­ocupărilor voastre folosi­rea raţională a fondului funciar, sporirea continuă a producţiei agricole“. In rîndurile demonstran­ţilor se află reprezentanţi ai intelectualităţii, oameni de ştiinţă şi cultură, cerce­tători din institutele depar­tamentale, ale Academiei. Ei îşi exprimă dragostea şi ataşamentul faţă de parti­dul clasei muncitoare care a deschis largii orizonturi ştiinţei şi artei româneşti, îşi afirmă hotărîrea de a contribui şi mai activ la înflorirea României socia­liste, la ridicarea prestigiu­lui ei ştiinţific şi cultural. Paralel cu cercetările fundamentale şi de per­spectivă, ei acordă, în lumi­na indicaţiilor partidului, cea mai mare atenţie solu­ţiilor cu aplicabilitate ime­diată în producţie. Alături de oamenii de ştiință demonstrează scrii­tori, compozitori, pictori, sculptori. Trec prin faţa tribunelor oameni în alb­i medici, chimişti, biologi, farmacişti. Ei sunt mândri de înfăptuirile ţării noas­tre în domeniul ocrotirii sănătăţii. Republica Socia­listă România se numără astăzi printre primele 10 ţări din lume în ceea ce priveşte numărul medicilor raportat la numărul de lo­cuitori. Cu elanul specific tine­reţii au demonstrat mesa­gerii tineretului studios, schimbul de mîine al crea­torilor de valori în econo­mie, ştiinţă, cultură. Braţ la braţ cu studenţii ro­mâni se aflau sute de tineri din alte ţări ale lumii care învaţă la Bucureşti. Ală­turi de studenţi erau şi sute de profesori, conferen­ţiari şi asistenţi de la U­­niversitatea bucureşteană, de la Institutul politehnic, Institutul de artă teatrală şi cinematografică şi de la celelalte institute de învă­­ţămînt superior. Demonstraţia se încheie cu tradiţionala paradă a sportivilor. Ei execută cu măiestrie exerciţii diferite. In piaţă răsună, apoi, din mii de piepturi, Inter­naţionala — imnul de luptă al clasei muncitoare de pretutindeni. Marea demonstraţie a oamenilor muncii din Bucu­reşti a fost transmisă în în­tregime de posturile noastre de radio şi televiziune. FLACĂRA IAȘULUI PAGINA 3 3 FOTBAL categ. A O preţioasă victorie în deplasare C. S. M. S. - Progresul 2-1 (1-0) Duminică, 30 aprilie, în timpul partidei Progresul — C.S.M.S. E minutul 85 şi ta­bela de marcaj de pe stadio­nul „Republicii" din Capitală voarea oaspeţilor. Gazdele a­­runcă în luptă toate torţele de care mai dispun în acest final dramatic: mai întii Al. Constantinescu, apoi I. Po­­pescu (înlocuitorul lui Mate­­ianu din min. 76), şi, în sfirşit Oaidă şi Şpanghel încearcă din răsputeri doar-doar vor concretiza dominarea terito­rială evidentă din cea de a doua repriză, doar-doar vor putea înscrie punctul egali­zator. Deşi fanul joacă aproa­pe într-un picior, deşi mai toţi jucătorii ieşeni sunt obosiţi în urma eforturilor depuse, to­tuşi cu un admirabil efort de voinţă, cu îndîrjire, ei res­ping de fiecare dată pericolul din propriul careu. Şi cînd flu­ierul mult aşteptat al arbitru­lui A. Pop (Oradea) anunţă sfîrşitul partidei, consemnînd rezultatul de 2—1 în favoarea C.S.M.S., o bucurie sinceră îi cuprinde pe oaspeţi, aplau­zele îndelungi ale spectatori­lor bucureşteni marchează a­­cest succes. Şi acum să vedem cum a cîştigat C.S.M.S. în faţa Pro­gresului. La început, nimeni nu anticipa succesul oaspeţi­lor. Bucureştenii jucaseră bi­ne cu două săptămini în ur­mă, în partida cu Steaua, şi aveau deci prima şansă. Apoi mai era şi avantajul terenu­lui. Intr-adevăr, primele 30 de minute au confirmat intrutotul aceste pronosticuri. Iniţiativa a fost aproape total de partea gazdelor, mai ales prin­ ini­ţierea unor repetate acţiuni de atac de către Mateianu, Oaidă, Al. Constantinescu, Ţa­­rălungă şi Şpangher. In min. 1, de la numai cîtiva metri, Mateianu, trimite pe lingă baltă dintr-o situaţie extrem de favorabilă, iar în min. 8, Oai­dă, ratează de la 2 m., lovi­tura sa cu capul fiind trimi­să pe lingă bară. Urmea­ză o suită de cornere­­a, poarta oas­peţilor, iar în min. 24, un şut al lui Al. Constantinescu tre­r\r\ cul r\ acomariina rvr.i m iarvrrt­. pierea porţii. In tot acest timp, ieșenii jucaseră îngrijorător de slab. Doar o singură dată au fost periculoşi: în min. 3, Lupu­­lescu scapă pe contraatac, a­­jungînd singur cu portarul Mîndru, dar şutea­ză pe lingă poartă. Prima acţiune colecti­vă, prima combinaţie frumoa­să de atac a oaspeţilor are loc în min. 30 şi este „semnată" de Cuperman, Stoicescu şi Lupulescu, dar ultimul trage pe lingă poartă, imitat numai după cîteva secunde de Cu­­perman. Acesta a fost momen­tul care a marcat realele po­sibilităţi ale oaspeţilor pentru că, în general, pînă la sfîrşi­tul reprizei, am asistat la o dominare netă a ieșenilor, con­cretizată de altfel şi de golul înscris în min. 37 de Lupu­lescu, infiltrat din nou in a­­tac. Şutul său de la 15 m. nu i-a­ mai dat nici o speranţă lui Mîndru. Pe teren vedem acum parcă o altă echipă C.S.M.S., insistentă în atac, combinativă, mai sigură în apărare. Aceas­ta poate şi din cauză că Pro­gresul este acum un „joc" care se stinge treptat, jucătorii săi fiind parcă complet lipsiţi de vlagă. Ei abia se mai mişcă pe teren, abia de mai leagă vreo acţiune clară. In min. 45 însă, Oaidă are din nou o o­­cazie bună, dar chiar în mo­mentul cînd se pregătește să şuteze, Vornicu este ceva mai prompt, înlăturînd pericolul. începutul reprizei a doua nu schimbă cu nimic raportul de forte de pe teren. Rezultatul? După numai 3 minute de la reluare, Cuperman sprintează de la circa 40 de m. de poar­tă, trece de Al. Constantines­cu şi Peteanu şi şutează pu­ternic de la marginea careu­lui sub bara transversală 2—0. Timp de cîteva minute apoi, iniţiativa se mai află de partea oaspeţilor. Din min. 53 însă (cînd RomaB' i« locul lui Stoi­cescu), ieşenii opresc „motoa­rele" ci cp harirflrlpfl^ă în a­părare. Firesc, bucureştenii profită de această situaţie şi ies la atac. Jocul se mută a­­cum aproape total în terenul oaspeţilor şi nici golul gazde­lor nu întîrzie. In min. 66, la unul dintre numeroasele ata­curi ale înaintaşilor de la Pro­gresul, Oaidă, trage mai în­­tîi în bară, apoi Ţarălungă, de la numai 2—3 metri, în­scrie. Deci 2—1. In min. 77, Al. Constantinescu trimite cu capul peste poartă şi în min. 30 portarl ieşean are o inter­venţie curajoasă şi eficace, sal­­vind din picioarele lui Oaidă. Mai amintim şi situaţia din min. 82, cînd Al. Constanti­nescu şi Şpangher se invită reciproc la o minge. Doar o singură dată în a­­ceastă­­ a doua repriză, în min. 84, oaspeţii sunt pericu­loşi, din nou prin Lupulescu, dar portarul bucureştean iese inspirat la marginea propriu­lui careu şi blochează balonul chiar în picioarele jucătoru­lui ieşean. Ultimele 5 minute — descri­se la început — nu mai schim­bă situaţia. Deci, o preţioasă victorie a oaspeţilor la căpă­tui unei partide care a plăcut prin dîrzenie, prin unele fauze de fotbal adevărat, pe care bucureştenii le-au subliniat cu aplauze. Au jucat formaţiile. PRO­GRESUL : Mîndru — Georges­­cu, Măndoiu, Peteanu, Ad. Constantinescu —­ Al. Con­stantinescu, Spangher —Oai­dă, Matei, Mateianu (min. 76 I. Popescu), Ţarălungă. CSMS: Constantinescu — Malschi, Ia­nul, Vornicu, Deleanu —Ște­­fănescu, Lupulescu — Pop, Stoicescu (min. 53 Romils), Cuperman, Incze IV. C-TIN MACAREANU . Celelalte rezultate : U. T. Arad — Steaua 3—1 ; Dinamo Piteşti — Rapid 2—2 ,• Universitatea Cluj —­ Petrolul 5—2 ; Farul — Jiul 2—1 ; Dinamo Bucureşti — Politehnica Timi­şoara 1—0 ,• Steagul roşu — Universitatea Craiova 1—0. CLASAMENTUL Etapa viitoare: Universitatea Craiova Piteşti; Steaua — Universitatea Cluj ; C.S.M.S. — Dinamo Bucureşti; Politehnica Timişoara — Farul; Rapid — Steagul roşu ; Petrolul — Progresul; Jiul — U. T. Arad. Carnavalul tineretului— manifestare a bucuriei şi entuziasmului Sub cerul limpede al în­ceputului de mai, ieri, la ora 20, Piața Palatului Culturii fremăta de tinereţe. Erau prezenţi mii de tineri mun­citori, ingineri, tehnicieni, funcţionari şi elevi din o­­raş. Ornicul Palatului bate ora 20, acordurile Horei U­­nirii se fac auzite, trompe­­tiştii şi toboşarii anunţă începutul carnavalului. Că­lăreţi, imbrăcati in pitoreş­­ti de costume nationale, cu torţe şi buciume, alţii pur­­tind in mină ploşti cu vin, îmbie mulfimea trecătorilor să guste din licoarea aurie, poftindu-i la sărbătoarea tinereţii. Le urmează un întreg a­­lai, care poartă pecetea fanteziei şi exuberanţei ti­nereşti. Care trase de boi, împodobite cu scoarţe mol­doveneşti peste care sînt aşternute alte covoare de nori, oşteni m­ armuri pur­­tînd suliţe, săbii şi hale­barde, eroi de basm, Fefi- Frumoşi şi Ilene-Cosinzene, sportivi a căror graţie se împleteşte cu măiestrie, hazlii Tindală şi Păcală, împreună cu mulţimea de măşti şi costume întregesc convoiul carnavalesc care se îndreaptă spre Piaţa U­­nirii. Cam la aceeaşi oră, din­spre dealul Copoului, din faţa bătrinei cetăţi univer­sitare, studenţii, negăsindu­­se mai prejos in ceea ce priveşte fantezia costumelor şi a măştilor decit cei din Piaţa Palatului coboară spre locul desfăşurării carnava­lului — Piaţa Unirii. Aplauzele necontenite ale asistentei în timpul para­dei costumelor şi a măşti­lor nu a constituit un cri­teriu pentru alcătuirea ui­nui eventual clasament. Nici nu era posibil ca din sutele de măşti să alegi pentru premiere doar cîteva. Acordurile „ Periniței “ prind să rotească cercuri vii pe sugestivul mozaic al Piefii. Văzut de sus, de pe terasa unuia din blocurile­­turn, tabloul acesta imens, în continuă mişcare ca­pătă culorile şi simetri­ile unor imagini de calei­doscop, îşi fac apariţia in­vitaţii de onoare : Poezia şi Cîntecul. Se perindă, rind pe rind, pe estrada a­­menajată, orchestra Filar­monicii de stat „Moldova", dansatorii Casei de cultură a studenţilor, tinerii balerini de la Opera de stat, corul Liceului nr 1, formaţii de muzică uşoară şi populară, solişti şi recitatori. In cintec şi vers, tineretul ieşean işi manifestă viguros bucuria de a raporta partidu­lui in această zi de 2 Mai, noi şi noi succese. Camerele de luat vederi ale Televiziunii transmit in întreaga tară entuziasmul virstei de aur. Dar pentru cei care au ur­mărit carnavalul in fata micului ecran, aparentul a­­vantaj de a fi prezenţi, prin intermediul undelor trans­mise din releu în releu, la superbul cor al tuturor ti­nerilor de pe întinsul pa­triei, nu a putut suplini bu­curia de a petrece cîteva clipe in mijlocul tinereţii, de a simţi direct pulsul mi­ilor de artere prin care trece viaţa, prin care trece cintecul. Tinereţea, căreia i-a fost proprie întotdeauna capacitatea de a visa, de a se inflăcăra, de a desfăşura energii uriaşe, a mulţumit din inimă, in­vers şi cin­tec, conducătorului iubit pentru condiţiile de muncă şi viaţă create: „Partidule, pentru cintecele ce ţi se cuvin / Cuvintele sunt fira­ve. / Aş vrea să fiu un u­­riaş, / Iar cuvintele mele / Să le leg pe măsura fap­telor tale : / Să iau de aici un munte / Sfredelit de bra­ţul tău de oţel, / De din­colo să iau o cascadă im­­blînzită / Care şi-a schimbat numele în hidrocentrală / Ori un bloc, un bloc uriaş / Care-şi propteşte fruntea de cer, / Să adun visele îm­plinite, / Să string laolaltă dragostea/Cu care tot o­­mul cinstit / Rostește numele tău !". Și cintecul, jocul, versul, gluma s-au împletit pînă tirziu in noapte, in lumina multicoloră a tocurilor de artificii, in pocnetul petar­delor, în această feerie a unui vis autentic. Manifestările sportive, în­trecerile artistice, dansul şi voia bună au reunit şi pe tinerii din regiune. Avîntat in iureşul jocului, cuprinşi de nostalgia cintecului ori de farmecul versurilor, ti­neretul regiunii noastre, ca de altfel întregul tineret al patriei, nu şi-a luat o clipă gindul de la părintele iubit, partidul comuniştilor, condu­­cătorul spre culmile unde năzuinţa îşi dă mina cu realitatea. întorşi spre locurile de muncă, in fabrici, pe o­­goare, in şcoli şi facultăţi, ei işi vor spori eforturile pentru a răspunde din i­­nimă îndemnului cuprins in salutul C.C. al P.C.R. adre­sat Uniunii Tineretului Co­munist, întregului tineret al patriei cu prilejul sărbăto­ririi a 45 de ani de la cre­area U.T.C., şi anume „să-şi consacre toate forţele, toată puterea minţii şi braţelor, întregul său elan, pentru a-şi aduce deplina contri­buţie la dezvoltarea indus­triei, la sporirea producţiei agricole, la înflorirea cul­turii, ştiinţei, invăţămîntului, la îndeplinirea obiectivelor şi sarcinilor complexe ale desăvirşirii construcţiei so­cialiste". B. JELESCU Turneul U.E.F.A In fiecare primăvară ama­torii de fotbal din Europa ur­măresc cu deosebit interes desfăşurarea tradiţionalei com­petiţii rezervate echipelor de juniori, turneul U.E.F.A. Cea de-a 20-a ediţie a turneului U.E.F.A. se va desfăşura în Turcia şi va începe vineri, 5 mai in mai multe oraşe. Com­petiţia se va încheia la 13 mai Echipa României joacă în gru­pa C alături de formaţiile R D. Germane, U.R.S.S. şi Sue­diei. Intîlnirile din cadrul a­cestei grupe au loc la Ankara Tinerii fotbalişti români vor susţine jocurile în grupă după cum urmează : 5 mai cu R. D. Germană, 7 mai cu Suedia și 9 mai cu U.R.S.S. PE­SCU ★ Partida de volei dintre echipele masculine Politehni­ca Iaşi şi Universitatea Timi­­şoara a dat naştere unei dis­pute dîrze, cîştigate de for­maţia ieşeană cu un scor strîns: 3—2 (—11, 8—9, 2, 10). S-au remarcat Pruniş, Vais­­man, Trofin (Politehnica), Pos­­tolache, Abrudan (Universita­tea).­­­ Handbalistele de la Poli­tehnica Iaşi au trecut dumini­că pe lingă o victorie pe care ar fi meritat-o. In întîlnirea cu Politehnica Bucureşti, ie­­şencele au condus cu 5—3 la sfîrşitul primei părţi a jocului, apoi, insă, au comis numeroa­se greşeli, nereuşind să mai înscrie. Scor final: 5—5 (5— 5—3). Au înscris Ureche (3), Şarpe, Buriceanu — pentru ieşence, Lăzăroiu (2), Pavel, Aurelia Popescu şi Steliana Popescu — pentru bucureş­­tence. GH. SUHAN, coresp. Fotbaliştii de la Gloria Bîrlad au terminat învingă­­tori partida cu cei de la Texti­la Buhuşi. Scor final: 1—0 (1—0). Golul a fost înscris de Scînteie în min. 24. Bîrlă­­denii au jucat foarte slab, în plus ratînd și numeroase oca­zii. ★ Jocul de rugbi din cadrul categoriei B dintre echipele Constructorul Bîrlad și U.S.A.S. Năvodari s-a încheiat cu un rezultat nedecis : 3—3 (3—0). Un joc de rugbi în „secret“ In loc de obişnuita cronică rugbistică, despre întîlnirea Po­litehnica — Dinamo Bucureşti, încheiată cu rezultatul de 3—0 în favoarea oaspeţilor, nu putem să prezentăm nici un amă­nunt. Cauza? Toate efortu­­rile depuse de noi pentru a afla ora cînd trebuia să aibă joc această interesantă întâl­nire au rămas fără rezultat, datorită metodelor birocratice în programarea întîlnirilor de rugbi de la Iași. Ni s-a spus, întâi, că partida se va amina. Apoi, dintr-o altă sursă, am aflat că va avea loc la ora obișnuită, adică la 11, pe sta­dionul din Dealul Copoului. Dacă în tot laşul ai fi cău­tat cu luminarea un afiş, nu l-ai fi găsit. In schimb, în ma­gazia clubului „Politehnica“ stau teancuri de afişe tipărite care trebuiau completate nu­mai cu data şi ora întîlnirii şi apoi afişate în cîteva locuri mai populate. Dar nimeni nu s-a străduit să facă acest lu­cru. Şi întîlniirea s-a desfăşu­rat în „secret“ în faţa a 20 (!!) de speciatori, care, în tre­cere pe la Copou, au văzut că între orele 9 şi 10.30 pe sta­dion se întîmplă ceva. Ieșenii au pierdut duminică marea o­­cazie de a ocupa locul II d­in clasament. Infrîngerea se da­tor­eşte, în parte, şi lipsei u­­nui suport moral. Sîntem si­guri că dacă acest joc ar fi fost anunţat din timp, mulţi amatori ai jocului cu balonul oval ar fi luat locul în tribune şi în momentele grele ar fi susţinut cu elan echipa lor favorită. Şi, poate, rezultatul ar fi fost altul. Dar, fiindcă birocraţia şi pasivitatea , au fost lăsate să acţioneze in voie, sub privirile îngăduitoa­re ale conducerii clubului şi U.C.F.S., s-a intîmplat această surpriză. E cazul ca factorii în drept să manifeste în viitor mai multă grijă şi interes in programarea întîlnirilor de rugbi. Vor avea de cîştigat şi ei, dar mai ales spectatorii şi echipa. I. A..

Next