Flacăra Iaşului, mai 1967 (Anul 23, nr. 6419-6443)
1967-05-03 / nr. 6419
-V 1 Cuvintarea tovarăşului Ilie Werde( formare din pag. 1) luptă clasei muncitoare, tuturor oamenilor muncii, forţelor democratice şi progresiste din ţările capitaliste. Ne exprimăm solidaritatea internaţionalistă cu partidele comuniste din întreaga lume, puternice forţe ale progresului social, care desfăşoară o luptă plină de abnegaţie, unele dintre ele în au încă ilegalitate, înfruntînd teroarea dezlănţuită de reacţiune, pentru mobilizarea maselor la apărarea intereselor lor vitale, pentru socialism. Întregul nostru popor îşi manifestă şi cu acest prilej simpatia şi solidaritatea cu lupta poporului grec împotriva reacţiunii şi cere sa se înceteze măsurile de represiune şi teroare, să se restabilească legalitatea, să nu se întreprindă nimic care să pună în primejdie viaţa patrioţilor şi democraţilor greci. In condiţiile actuale, cînd cercurile reacţiunii mondiale, în frunte cu imperialismul american, se amestecă brutal în treburile altor popoare, atentează la independenţa şi suveranitatea lor, se impune ca o cerinţă imperioasă unirea tuturor forţelor progresului, în primul rînd întărirea unităţii şi coeziunii ţărilor socialiste, a partidelor comuniste şi muncitoreşti. Acţionînd cu perseverenţă în acest spirit, Partidul Comunist Român nu va precupeţi nici un efort pentru a-şi aduce şi pe viitor contribuţia la cauza nobilă a unităţii ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti. România socialistă desfăşoară pe plan internaţional o politică activă de pace. În spiritul Declaraţiei de la Bucureşti din 1966, partidul şi guvernul nostru militează pentru asigurarea securităţii europene, pentru promovarea relaţiilor de colaborare cu toate ţările lumii, indiferent de orînduirea lor social-politică, pe baza respectării independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în afacerile interne, egalităţii în drepului Şi dVâiXLăjUiui ieCjpi.v*, a dreptului imprescriptibil al fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta. Poporul român îşi exprimă încrederea că prin acţiunea unită şi hotărîtă a tuturor celor cărora le sînt scumpe interesele fundamentale ale umanităţii, cauza păcii va triumfa în întreaga lume ! Dragi tovarăşi, Trăim vremuri de adinei transformări în toate domeniile vieţii societăţii noastre, de neîntrerupt progres social. Directivele Congresului al IX-lea al Partidului Comunist Român constituie un program însufleţitor de dezvoltare a industriei, agriculturii, ştiinţei şi culturii, de ridicare a ţării spre noi culmi ale civilizaţiei socialiste, întregul nostru popor, animat de încredere nestrămutată în politica partidului, munceşte cu avînt şi hotărîre neabătută pentru transpunerea în viaţă a acestui program. Conducerea partidului şi statului este pe deplin încredinţată că muncitorii, lucrătorii de pe ogoare, făuritorii de valori spirituale, toţi oamenii muncii, indiferent de naţionalitate, strîns uniţi în jurul partidului, îşi vor mobiliza toate capacităţile şi forţele creatoare, pentru a îndeplini şi depăşi obiectivele planului de sidi, spre binele vitregului nostru popor, al prosperităţii României socialiste. Trăiască 1 Mai, ziua solidarităţii şi frăţiei internaţionale a celor ce muncesc! Să trăiască şi să înflorească patria noastră scumpă Republica Socialistă România ! Să triumfe cauza unităţii şi coeziunii ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale ! Trăiască pacea în întreaga lume ! Sub conducerea Partidului Comunist Român, a Comitetului său Central, înainte spre noi şi importante succese în desăvârşirea construcţiei socialiste ! Cuvintarea tovarăşului Ion Savin (urmare din pag. 1) Tovarăşi. Muncind cu entuziasm şi abnegaţie pentru dezvoltarea continuă a economiei, ştiinţei şi culturii, pentru înflorirea şi prosperitatea patriei, poporul nostru îşi aduce propria contribuţie la întărirea forţelor care luptă pentru socialism şi pace, la creşterea influenţei socialismului în lume. Punînd în centrul politicii externe prietenia şi alianţa frăţească cu toate ţările socialiste, Partidul Comunist Român şi guvernul Republicii Socialiste România dezvoltă multilateral legăturile de prietenie şi colaborare cu tarile sistemului mondial socialist, cu convingerea că extinderea relaţiilor economice, culturale, tehnico-ştiinţifice, adîncirea cooperării în producţie,schimburile reciproce de experienţă sunt în interesul fiecărei ţări şi al întregului sistem socialist mondial. In acelaşi timp, România socialistă dezvoltă legături cu toate ţările, indiferent de orînduirea lor socială, militează activ şi multilateral pentru lărgirea colaborării între state. Partidul şi guvernul nostru pun la baza politicii lor externe principiile independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc, respectării dreptului fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta. In zilele noastre, cu tot mai multă forţă se face auzită voinţa popoarelor de a se înlătura reziduurile războiului rece, de a se depăşi poziţiile împietrite, de a se crea condiţii favorabile pentru ca toate naţiunile să-şi poată aduce din plin contribuţia la soluţionarea problemelor internaţionale, la dezvoltarea civilizaţiei. Viaţa arată că forţele anti-imperialiste, ale socialismului, păcii şi progresului, exercită o influenţă tot mai puternică pe arena mondială, în dezvoltarea socială contemporană. In ultima vreme, însă, cercurile imperialiste reacţionare, în frunte cu principala lor forţă, imperialismul american, încercînd să ţină în loc mersul înainte al omenirii, organizează comploturi şi intervenţii armate, atentează la independenţa şi suveranitatea altor ţări, încurajează cercurile neonaziste şi revanşarde din Republica Federală a Germaniei şi alte cercuri reacţionare, manifestă ostilitate faţă de eforturile depuse pentru însănătoşirea vieţii internaţionale. Unul din motivele de îngrijorare a opiniei publice din întreaga lume îl constituie intensificarea războiului agresiv dus de Statele Unite ale Americă în Vietnam. Deplini solidarii cu cauza justă a poporului vietnamez, cu lupta sa pentru apărarea dreptului sfint de a-şi hotărî singur soarta, partidul şi guvernul nostru, întreaga opinie publică din ţara noastră, se pronunţă pentru încetarea imediată, necondiţionată şi definitivă a bombardamentelor asupra Republicii Democrate Vietnam, pentru încetarea agresiunii imperialiste împotriva poporului vietnamez. Poporul român, care în decursul istoriei a dus lupte îndelungate pentru independenţă naţională şi socială, priveşte cu profundă simpatie şi deplină înţelegere lupta tuturor popoarelor subjugate pentru eliberarea de sub dominaţia imperialismului, străduinţele tinerelor state pentru consolidarea independenţei politice şi economice, pentru dezvoltarea lor de sine stătătoare pe drumul unei vieţi prospere, împotriva oricăror forme ale colonialismului şi neocolonialismului. Victoria în lupta pentru statornicirea păcii, pentru apărarea independenţei şi suveranităţii popoarelor, pentru democraţie şi progres social, este condiţionată în mod hotărîtor de unitatea şi coeziunea frontului antiimperialist şi, în primul rînd, a ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Partidul Comunist Român desfăşoară o activitate intensă pentru întărirea relaţiilor de prietenie frăţească cu toate ţările socialiste, cu toate partidele comuniste şi muncitoreşti, în interesul reciproc şi al cauzei generale a socialismului şi păcii, convins că grija pentru unitatea mişcării comuniste este îndatorirea supremă şi internaţionalistă a fiecărui partid. Tovarăşi, însufleţiţi de realizările obţinute pînă acum, oamenii muncii din oraşul şi regiunea Iaşi, alături de întregul nostru popor, îşi reafirmă hotărîrea nestrămutată ca prin hărnicia şi entuziasmul lor să înscrie noi victorii în lupta pentru desăvîrşirea construcţiei socialiste în scumpa noastră patrie. Republica Socialistă România. Trăiască 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, ziua frăţiei muncitorilor de pretutindeni ! Trăiască Partidul Comunist Român, în frunte cu Comitetul său Central ! Trăiască şi înflorească scumpa noastră patrie, Republica Socialistă România ! Mitingul de la Iaşi (urmare din pag. 1) In celelalte tribune se află muncitori fruntaşi in întrecerea socialistă, conducători de organizatii de masă, reprezentanţi ai întreprinderilor şi instituţiilor ieşene, academicieni şi alţi oameni de ştiinţă, arici şi cultură, ostaşi şi ofiţeri ai Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România, ziarişti. Fanfara militară, aliată in Piaţă, intonează Imnul de Stat al Republicii. Mitingul consacrat sărbătorii internaţionale a oamenilor muncii este deschis de tov. Ioan Manciuc, primsecretar al Comitetului orăşenesc de partid Iaşi. Ia cuvintul tov. Ion Savin, secretar al Comitetului regional de partid. (Publicăm în numărul de astăzi textul cuvintării). Mulţimea prezentă la miting ovaţionează îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru patria noastră socialistă, pentru unitatea şi coeziunea mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Urmează demonstraţia oamenilor muncii. n după-amiaza zilei de 1 Mai, la iarbă verde. Mitingul şi demonstraţia oamenilor muncii din Capitală (urmare din pag. I) tru, in tribună se aflau Guy Mollet, secretarul general al Partidului Socialist Francez (S.F.I.O.) şi Youseff Farysal, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului Comunist Sirian. Mitingul a fost deschis de tovarăşul Dumitru Popa, membru supleant all Comitetului Fiterativ al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului orăşenesc Bucureşti al P.C.R. A luat cuvîntul tovarăşul Ilie Verdeţ, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. Cuvintarea a fost subliniată în repetate rînduri de urale şi ovaţii. Mitingul a luat sfirşit intr-o atmosferă de mare entuziasm. Aerul proaspăt al dimineţii vibrează de sunetele înalte ale trompetelor pioniereşti, vestind începerea marii demonstraţii. Coloana unduitoare a purtătorilor cravatei roşii, îmbrăcaţi pentru prima dată în noua lor uniformă pionierească, pare un uriaş caleidoscop viu. Ei agită buchete de flori deasupra capului. Stegarii păşesc plini de entuziasm, cu zîmbetul pe buze, fluturînd tricolorul scump al ţării şi drapelul organizaţiei lor. Intonînd cunoscutul imn Trei culori, pionierii — aşezaţi în careu — înalţă drapelul patriei pînă în vîrful catargului simbolic, adus de ei în Piaţa Aviatorilor. Un grup de pionieri se desprinde din rînduri. Urcînd la tribuna oficială, copiii oferă conducătorilor partidului şi statului buchete de flori — flori pentru Partidul Comunist Român, părintele iubit. Intră în piaţă primele coloane de oameni ai muncii. Fiecare om cu o floare, fiecare colectiv cu buchete de succese în îndeplinirea angajamentelor luate în cinstea marii sărbători. Graficele sînt adevărate oglinzi reflectînd însufleţitoarea realitate a unui Bucureşti în plin avînt, care realizează o producţie industrială de peste 10 ori mai mare decit aceea din 1938. In salba de remarcabile înfăptuiri ale întregii ţări, cele ale bucureştenilor se înscriu la loc de frunte. Planul producţiei globale pe primele patru luni ale acestui an a fost realizat în oraşul Bucureşti încă din ziua de 28 aprilie, dîndu-se peste prevederi 909 tone laminate finite pline, 1.770 tone ţevi din oţel, 121.400 mp ţesături din bumbac, 97.200 tricotaje, 31.700 perechi încălţăminte cu fete din piele, 82,5 tone unt, şi numeroase alte produse. Printr-o bună gospodărire a mijloacelor materiale şi băneşti, colectivele unităţilor economice din oraşul Bucureşti au obţinut economii peste plan, în primul trimestru, în valoare de aproape 130 milioane lei şi beneficii suplimentare de 162 milioane lei. Au venit la marea demonstraţie a bucureştenilor şi oameni ai muncii de pe ogoarele regiunii. Pe mari pancarte, ei aveau înscrisă lozinca „Trăiască şi să se întărească alianţa dintre clasa, muncitoare şi 4X - X,, 1 .-V, rWZ ei :0£Oameni ai muncii din agricultură, puneţi în centrul preocupărilor voastre folosirea raţională a fondului funciar, sporirea continuă a producţiei agricole“. In rîndurile demonstranţilor se află reprezentanţi ai intelectualităţii, oameni de ştiinţă şi cultură, cercetători din institutele departamentale, ale Academiei. Ei îşi exprimă dragostea şi ataşamentul faţă de partidul clasei muncitoare care a deschis largii orizonturi ştiinţei şi artei româneşti, îşi afirmă hotărîrea de a contribui şi mai activ la înflorirea României socialiste, la ridicarea prestigiului ei ştiinţific şi cultural. Paralel cu cercetările fundamentale şi de perspectivă, ei acordă, în lumina indicaţiilor partidului, cea mai mare atenţie soluţiilor cu aplicabilitate imediată în producţie. Alături de oamenii de ştiință demonstrează scriitori, compozitori, pictori, sculptori. Trec prin faţa tribunelor oameni în albi medici, chimişti, biologi, farmacişti. Ei sunt mândri de înfăptuirile ţării noastre în domeniul ocrotirii sănătăţii. Republica Socialistă România se numără astăzi printre primele 10 ţări din lume în ceea ce priveşte numărul medicilor raportat la numărul de locuitori. Cu elanul specific tinereţii au demonstrat mesagerii tineretului studios, schimbul de mîine al creatorilor de valori în economie, ştiinţă, cultură. Braţ la braţ cu studenţii români se aflau sute de tineri din alte ţări ale lumii care învaţă la Bucureşti. Alături de studenţi erau şi sute de profesori, conferenţiari şi asistenţi de la Universitatea bucureşteană, de la Institutul politehnic, Institutul de artă teatrală şi cinematografică şi de la celelalte institute de învăţămînt superior. Demonstraţia se încheie cu tradiţionala paradă a sportivilor. Ei execută cu măiestrie exerciţii diferite. In piaţă răsună, apoi, din mii de piepturi, Internaţionala — imnul de luptă al clasei muncitoare de pretutindeni. Marea demonstraţie a oamenilor muncii din Bucureşti a fost transmisă în întregime de posturile noastre de radio şi televiziune. FLACĂRA IAȘULUI PAGINA 3 3 FOTBAL categ. A O preţioasă victorie în deplasare C. S. M. S. - Progresul 2-1 (1-0) Duminică, 30 aprilie, în timpul partidei Progresul — C.S.M.S. E minutul 85 şi tabela de marcaj de pe stadionul „Republicii" din Capitală voarea oaspeţilor. Gazdele aruncă în luptă toate torţele de care mai dispun în acest final dramatic: mai întii Al. Constantinescu, apoi I. Popescu (înlocuitorul lui Mateianu din min. 76), şi, în sfirşit Oaidă şi Şpanghel încearcă din răsputeri doar-doar vor concretiza dominarea teritorială evidentă din cea de a doua repriză, doar-doar vor putea înscrie punctul egalizator. Deşi fanul joacă aproape într-un picior, deşi mai toţi jucătorii ieşeni sunt obosiţi în urma eforturilor depuse, totuşi cu un admirabil efort de voinţă, cu îndîrjire, ei resping de fiecare dată pericolul din propriul careu. Şi cînd fluierul mult aşteptat al arbitrului A. Pop (Oradea) anunţă sfîrşitul partidei, consemnînd rezultatul de 2—1 în favoarea C.S.M.S., o bucurie sinceră îi cuprinde pe oaspeţi, aplauzele îndelungi ale spectatorilor bucureşteni marchează acest succes. Şi acum să vedem cum a cîştigat C.S.M.S. în faţa Progresului. La început, nimeni nu anticipa succesul oaspeţilor. Bucureştenii jucaseră bine cu două săptămini în urmă, în partida cu Steaua, şi aveau deci prima şansă. Apoi mai era şi avantajul terenului. Intr-adevăr, primele 30 de minute au confirmat intrutotul aceste pronosticuri. Iniţiativa a fost aproape total de partea gazdelor, mai ales prin iniţierea unor repetate acţiuni de atac de către Mateianu, Oaidă, Al. Constantinescu, Ţarălungă şi Şpangher. In min. 1, de la numai cîtiva metri, Mateianu, trimite pe lingă baltă dintr-o situaţie extrem de favorabilă, iar în min. 8, Oaidă, ratează de la 2 m., lovitura sa cu capul fiind trimisă pe lingă bară. Urmează o suită de cornerea, poarta oaspeţilor, iar în min. 24, un şut al lui Al. Constantinescu trer\r\ cul r\ acomariina rvr.i m iarvrrt. pierea porţii. In tot acest timp, ieșenii jucaseră îngrijorător de slab. Doar o singură dată au fost periculoşi: în min. 3, Lupulescu scapă pe contraatac, ajungînd singur cu portarul Mîndru, dar şutează pe lingă poartă. Prima acţiune colectivă, prima combinaţie frumoasă de atac a oaspeţilor are loc în min. 30 şi este „semnată" de Cuperman, Stoicescu şi Lupulescu, dar ultimul trage pe lingă poartă, imitat numai după cîteva secunde de Cuperman. Acesta a fost momentul care a marcat realele posibilităţi ale oaspeţilor pentru că, în general, pînă la sfîrşitul reprizei, am asistat la o dominare netă a ieșenilor, concretizată de altfel şi de golul înscris în min. 37 de Lupulescu, infiltrat din nou in atac. Şutul său de la 15 m. nu i-a mai dat nici o speranţă lui Mîndru. Pe teren vedem acum parcă o altă echipă C.S.M.S., insistentă în atac, combinativă, mai sigură în apărare. Aceasta poate şi din cauză că Progresul este acum un „joc" care se stinge treptat, jucătorii săi fiind parcă complet lipsiţi de vlagă. Ei abia se mai mişcă pe teren, abia de mai leagă vreo acţiune clară. In min. 45 însă, Oaidă are din nou o ocazie bună, dar chiar în momentul cînd se pregătește să şuteze, Vornicu este ceva mai prompt, înlăturînd pericolul. începutul reprizei a doua nu schimbă cu nimic raportul de forte de pe teren. Rezultatul? După numai 3 minute de la reluare, Cuperman sprintează de la circa 40 de m. de poartă, trece de Al. Constantinescu şi Peteanu şi şutează puternic de la marginea careului sub bara transversală 2—0. Timp de cîteva minute apoi, iniţiativa se mai află de partea oaspeţilor. Din min. 53 însă (cînd RomaB' i« locul lui Stoicescu), ieşenii opresc „motoarele" ci cp harirflrlpfl^ă în apărare. Firesc, bucureştenii profită de această situaţie şi ies la atac. Jocul se mută acum aproape total în terenul oaspeţilor şi nici golul gazdelor nu întîrzie. In min. 66, la unul dintre numeroasele atacuri ale înaintaşilor de la Progresul, Oaidă, trage mai întîi în bară, apoi Ţarălungă, de la numai 2—3 metri, înscrie. Deci 2—1. In min. 77, Al. Constantinescu trimite cu capul peste poartă şi în min. 30 portarl ieşean are o intervenţie curajoasă şi eficace, salvind din picioarele lui Oaidă. Mai amintim şi situaţia din min. 82, cînd Al. Constantinescu şi Şpangher se invită reciproc la o minge. Doar o singură dată în această a doua repriză, în min. 84, oaspeţii sunt periculoşi, din nou prin Lupulescu, dar portarul bucureştean iese inspirat la marginea propriului careu şi blochează balonul chiar în picioarele jucătorului ieşean. Ultimele 5 minute — descrise la început — nu mai schimbă situaţia. Deci, o preţioasă victorie a oaspeţilor la căpătui unei partide care a plăcut prin dîrzenie, prin unele fauze de fotbal adevărat, pe care bucureştenii le-au subliniat cu aplauze. Au jucat formaţiile. PROGRESUL : Mîndru — Georgescu, Măndoiu, Peteanu, Ad. Constantinescu — Al. Constantinescu, Spangher —Oaidă, Matei, Mateianu (min. 76 I. Popescu), Ţarălungă. CSMS: Constantinescu — Malschi, Ianul, Vornicu, Deleanu —Ștefănescu, Lupulescu — Pop, Stoicescu (min. 53 Romils), Cuperman, Incze IV. C-TIN MACAREANU . Celelalte rezultate : U. T. Arad — Steaua 3—1 ; Dinamo Piteşti — Rapid 2—2 ,• Universitatea Cluj — Petrolul 5—2 ; Farul — Jiul 2—1 ; Dinamo Bucureşti — Politehnica Timişoara 1—0 ,• Steagul roşu — Universitatea Craiova 1—0. CLASAMENTUL Etapa viitoare: Universitatea Craiova Piteşti; Steaua — Universitatea Cluj ; C.S.M.S. — Dinamo Bucureşti; Politehnica Timişoara — Farul; Rapid — Steagul roşu ; Petrolul — Progresul; Jiul — U. T. Arad. Carnavalul tineretului— manifestare a bucuriei şi entuziasmului Sub cerul limpede al începutului de mai, ieri, la ora 20, Piața Palatului Culturii fremăta de tinereţe. Erau prezenţi mii de tineri muncitori, ingineri, tehnicieni, funcţionari şi elevi din oraş. Ornicul Palatului bate ora 20, acordurile Horei Unirii se fac auzite, trompetiştii şi toboşarii anunţă începutul carnavalului. Călăreţi, imbrăcati in pitoreşti de costume nationale, cu torţe şi buciume, alţii purtind in mină ploşti cu vin, îmbie mulfimea trecătorilor să guste din licoarea aurie, poftindu-i la sărbătoarea tinereţii. Le urmează un întreg alai, care poartă pecetea fanteziei şi exuberanţei tinereşti. Care trase de boi, împodobite cu scoarţe moldoveneşti peste care sînt aşternute alte covoare de nori, oşteni m armuri purtînd suliţe, săbii şi halebarde, eroi de basm, Fefi- Frumoşi şi Ilene-Cosinzene, sportivi a căror graţie se împleteşte cu măiestrie, hazlii Tindală şi Păcală, împreună cu mulţimea de măşti şi costume întregesc convoiul carnavalesc care se îndreaptă spre Piaţa Unirii. Cam la aceeaşi oră, dinspre dealul Copoului, din faţa bătrinei cetăţi universitare, studenţii, negăsinduse mai prejos in ceea ce priveşte fantezia costumelor şi a măştilor decit cei din Piaţa Palatului coboară spre locul desfăşurării carnavalului — Piaţa Unirii. Aplauzele necontenite ale asistentei în timpul paradei costumelor şi a măştilor nu a constituit un criteriu pentru alcătuirea uinui eventual clasament. Nici nu era posibil ca din sutele de măşti să alegi pentru premiere doar cîteva. Acordurile „ Periniței “ prind să rotească cercuri vii pe sugestivul mozaic al Piefii. Văzut de sus, de pe terasa unuia din blocurileturn, tabloul acesta imens, în continuă mişcare capătă culorile şi simetriile unor imagini de caleidoscop, îşi fac apariţia invitaţii de onoare : Poezia şi Cîntecul. Se perindă, rind pe rind, pe estrada amenajată, orchestra Filarmonicii de stat „Moldova", dansatorii Casei de cultură a studenţilor, tinerii balerini de la Opera de stat, corul Liceului nr 1, formaţii de muzică uşoară şi populară, solişti şi recitatori. In cintec şi vers, tineretul ieşean işi manifestă viguros bucuria de a raporta partidului in această zi de 2 Mai, noi şi noi succese. Camerele de luat vederi ale Televiziunii transmit in întreaga tară entuziasmul virstei de aur. Dar pentru cei care au urmărit carnavalul in fata micului ecran, aparentul avantaj de a fi prezenţi, prin intermediul undelor transmise din releu în releu, la superbul cor al tuturor tinerilor de pe întinsul patriei, nu a putut suplini bucuria de a petrece cîteva clipe in mijlocul tinereţii, de a simţi direct pulsul miilor de artere prin care trece viaţa, prin care trece cintecul. Tinereţea, căreia i-a fost proprie întotdeauna capacitatea de a visa, de a se inflăcăra, de a desfăşura energii uriaşe, a mulţumit din inimă, invers şi cintec, conducătorului iubit pentru condiţiile de muncă şi viaţă create: „Partidule, pentru cintecele ce ţi se cuvin / Cuvintele sunt firave. / Aş vrea să fiu un uriaş, / Iar cuvintele mele / Să le leg pe măsura faptelor tale : / Să iau de aici un munte / Sfredelit de braţul tău de oţel, / De dincolo să iau o cascadă imblînzită / Care şi-a schimbat numele în hidrocentrală / Ori un bloc, un bloc uriaş / Care-şi propteşte fruntea de cer, / Să adun visele împlinite, / Să string laolaltă dragostea/Cu care tot omul cinstit / Rostește numele tău !". Și cintecul, jocul, versul, gluma s-au împletit pînă tirziu in noapte, in lumina multicoloră a tocurilor de artificii, in pocnetul petardelor, în această feerie a unui vis autentic. Manifestările sportive, întrecerile artistice, dansul şi voia bună au reunit şi pe tinerii din regiune. Avîntat in iureşul jocului, cuprinşi de nostalgia cintecului ori de farmecul versurilor, tineretul regiunii noastre, ca de altfel întregul tineret al patriei, nu şi-a luat o clipă gindul de la părintele iubit, partidul comuniştilor, conducătorul spre culmile unde năzuinţa îşi dă mina cu realitatea. întorşi spre locurile de muncă, in fabrici, pe ogoare, in şcoli şi facultăţi, ei işi vor spori eforturile pentru a răspunde din inimă îndemnului cuprins in salutul C.C. al P.C.R. adresat Uniunii Tineretului Comunist, întregului tineret al patriei cu prilejul sărbătoririi a 45 de ani de la crearea U.T.C., şi anume „să-şi consacre toate forţele, toată puterea minţii şi braţelor, întregul său elan, pentru a-şi aduce deplina contribuţie la dezvoltarea industriei, la sporirea producţiei agricole, la înflorirea culturii, ştiinţei, invăţămîntului, la îndeplinirea obiectivelor şi sarcinilor complexe ale desăvirşirii construcţiei socialiste". B. JELESCU Turneul U.E.F.A In fiecare primăvară amatorii de fotbal din Europa urmăresc cu deosebit interes desfăşurarea tradiţionalei competiţii rezervate echipelor de juniori, turneul U.E.F.A. Cea de-a 20-a ediţie a turneului U.E.F.A. se va desfăşura în Turcia şi va începe vineri, 5 mai in mai multe oraşe. Competiţia se va încheia la 13 mai Echipa României joacă în grupa C alături de formaţiile R D. Germane, U.R.S.S. şi Suediei. Intîlnirile din cadrul acestei grupe au loc la Ankara Tinerii fotbalişti români vor susţine jocurile în grupă după cum urmează : 5 mai cu R. D. Germană, 7 mai cu Suedia și 9 mai cu U.R.S.S. PESCU ★ Partida de volei dintre echipele masculine Politehnica Iaşi şi Universitatea Timişoara a dat naştere unei dispute dîrze, cîştigate de formaţia ieşeană cu un scor strîns: 3—2 (—11, 8—9, 2, 10). S-au remarcat Pruniş, Vaisman, Trofin (Politehnica), Postolache, Abrudan (Universitatea). Handbalistele de la Politehnica Iaşi au trecut duminică pe lingă o victorie pe care ar fi meritat-o. In întîlnirea cu Politehnica Bucureşti, ieşencele au condus cu 5—3 la sfîrşitul primei părţi a jocului, apoi, insă, au comis numeroase greşeli, nereuşind să mai înscrie. Scor final: 5—5 (5— 5—3). Au înscris Ureche (3), Şarpe, Buriceanu — pentru ieşence, Lăzăroiu (2), Pavel, Aurelia Popescu şi Steliana Popescu — pentru bucureştence. GH. SUHAN, coresp. Fotbaliştii de la Gloria Bîrlad au terminat învingători partida cu cei de la Textila Buhuşi. Scor final: 1—0 (1—0). Golul a fost înscris de Scînteie în min. 24. Bîrlădenii au jucat foarte slab, în plus ratînd și numeroase ocazii. ★ Jocul de rugbi din cadrul categoriei B dintre echipele Constructorul Bîrlad și U.S.A.S. Năvodari s-a încheiat cu un rezultat nedecis : 3—3 (3—0). Un joc de rugbi în „secret“ In loc de obişnuita cronică rugbistică, despre întîlnirea Politehnica — Dinamo Bucureşti, încheiată cu rezultatul de 3—0 în favoarea oaspeţilor, nu putem să prezentăm nici un amănunt. Cauza? Toate eforturile depuse de noi pentru a afla ora cînd trebuia să aibă joc această interesantă întâlnire au rămas fără rezultat, datorită metodelor birocratice în programarea întîlnirilor de rugbi de la Iași. Ni s-a spus, întâi, că partida se va amina. Apoi, dintr-o altă sursă, am aflat că va avea loc la ora obișnuită, adică la 11, pe stadionul din Dealul Copoului. Dacă în tot laşul ai fi căutat cu luminarea un afiş, nu l-ai fi găsit. In schimb, în magazia clubului „Politehnica“ stau teancuri de afişe tipărite care trebuiau completate numai cu data şi ora întîlnirii şi apoi afişate în cîteva locuri mai populate. Dar nimeni nu s-a străduit să facă acest lucru. Şi întîlniirea s-a desfăşurat în „secret“ în faţa a 20 (!!) de speciatori, care, în trecere pe la Copou, au văzut că între orele 9 şi 10.30 pe stadion se întîmplă ceva. Ieșenii au pierdut duminică marea ocazie de a ocupa locul II din clasament. Infrîngerea se datoreşte, în parte, şi lipsei unui suport moral. Sîntem siguri că dacă acest joc ar fi fost anunţat din timp, mulţi amatori ai jocului cu balonul oval ar fi luat locul în tribune şi în momentele grele ar fi susţinut cu elan echipa lor favorită. Şi, poate, rezultatul ar fi fost altul. Dar, fiindcă birocraţia şi pasivitatea , au fost lăsate să acţioneze in voie, sub privirile îngăduitoare ale conducerii clubului şi U.C.F.S., s-a intîmplat această surpriză. E cazul ca factorii în drept să manifeste în viitor mai multă grijă şi interes in programarea întîlnirilor de rugbi. Vor avea de cîştigat şi ei, dar mai ales spectatorii şi echipa. I. A..