Flacăra Iaşului, octombrie 1967 (Anul 23, nr. 6547-6572)

1967-10-01 / nr. 6547

ANU­l XXIII, Nr. 65, DUMINICĂ 1 OCTONDRE 1967 4 PAGINI 25 BANI Organ al Comitetului regional Iaşi al P.C.R. și al Sfatului popular regional SALVE!­­ Spre o nouă etapă a conştiinţei- Prof. univ. dr. docent V. PAVELCU Se deschid porţile în­­văţămintului superior. Nu­meroşi tineri trec acum pentru inu­ia oară pragul care separă şcoala medie de cea superioară, şcola­rul de student. Trecerea de pe băncile şcolii medii spre acelea ale şcolii superioare nu este o simplă schimbare de decor, de profesori şi de obiecte de invăţămint va cere o adaptare la un nou regim de viaţă, de muncă: ea impune formarea unei noi structuri a personali­tăţii, animată de noi inte­rese şi orientată spre­ un nou fel de a vedea şi în­ţelege natura, societatea şi propria persoană. A păşi pe o nouă treaptă de in­­vătămînt înseamnă a te ridica pe o nouă treaptă de conştiinţă. In nuvela „A murit Lu­­chi", Otilia Cazimir descrie cum fetita care purta aca­să numele de Luchi este surprinsă, ca fată de o în­­tîlnire nouă şi neaşteptată, atunci, cînd este strigată. In prima oră de şcoală, cu numele ei din catalog. In locul lui Luchi, centrul lumii familiale de pînă a­­tunci, apare ,,eleva", prin­tre multe alte eleve ase­mănătoare, cu numele de Casian Alexandra. Acest nou nume, legat de o nouă structură socială, pecetlu­ieşte actul de naştere al unei conştiinţe şi actul de deces al celei anterioare. Care este natura şi sem­nificaţia emoţiei tale, ti­nere, in clipa cînd îţi laşi haina ta veche de elev pentru acea nouă, de simt dent ? Simţi, desigur,­­cu ‘ toate că o anumită min-' drie te împiedică s-o re­cunoşti­ fiorul în faţa dis­pariţiei elevului şi a con­turării unei noi imagini, de mult visate, de student. Noi libertăţi şi drepturi ţi se deschid în faţă, noi datorii şi răspunderi o aşteaptă. Le vei putea part face faţă ? Iată o întreba­re cutremurătoare. Răspun­sul şi făgăduielile le-ai în­scris în probele date de tine, în decizia formulată prin actul tău de înscrie­re, prin angajamentul lui în faţa instituţiei, a socie­tăţii şi a familiei tale. E un act solemn de alegere a unei noi forme de per­sonalitate, de îmbogăţire a celei anterioare, de schi­ţare a unei noi etape de viaţă, de deschidere de noi orizonturi. Ţi se cere o a­­numită tărie, tinere, spre a te putea menţine la a­­ceste înălţimi şi a-ţi face drum prin ţinuturi noi, încă neexplorate. Vei avea la îndemînă ajutorul nos­tru­, ţi se va dărui întreaga noastră experienţă, s-o pri­meşti cu încredere! Lev Tolstoi notează în „amintirile­" sale că „la o anumită epocă a vieţii punctul nostru de vedere asupra unor lucruri se schimbă cu desăvîrşire. O­­biectele ignorate pînă a­­tunci îşi întorc spre noi fata pe care n-o cunoscu­sem înainte". Nu este vorba, deci, de „mai mult", ci mai ales de­­ „altfel". Noua calitate de student nu reprezintă nu­mai o nouă etapă în pro­cesul de îmbogăţire a cu­noştinţelor şi de calificare profesională, ci şi de for­mare a unei mai ample şi mai profunde concepţii des­pre natură şi viaţă socială, o nouă priză de conştiinţă de sine, în perspectiva i­­dealului profesional, prin care se efectuează integra­rea, pe plan creator şi productiv, în societate. Lu­mea ne apare altfel; pe noi ne vedem într-o altă lumină, dezvăluim un nou sens al vieţii, descoperim un nou izvor de bucurii şi iniţiative cutezătoare. Studiile superioare sunt preludiul unei vieţi profe­sionale, reprezintă iniţiere in munca de preluare a ştiinţei şi culturii de la înaintaşii noştri. Lumina torţei se cere alimentata cu energia voinţei noas­tre neobosite, cu compe­­tinta neistovită a informa­ţiei, cu năzuinţa nesecată spre adevăr, cu elanul in­candescent al iubirii de oa­meni. Nici cînd nu este mai acut sentimentul soli­darităţii umane, ca in a­­ceastă „a doua naştere“, ca în acest prag al primei noastre tinereţi. De aceea, poate, la nici o altă vîrstă nu se simte cu mai multă frenezie prospeţimea ge­nerozităţii şi a devota­mentului faţă de alţii, ca în această etapă a osmo­zei, deosebit de active, în­tre interesele noastre indi­viduale şi cele sociale. Grija de a ne forma o pro­fesiune este o nouă aspi­raţie a personalităţii noas­tre ; idealul unui „rol so­cial" se făureşte in clima­tul idealurilor umanităţii şi al valorilor nepieritoare ale ştiinţei, artei şi culturii. Stu­­diile superioare reprezintă un pas de independenţă spre o încadrare mai com­plexă pe o treaptă mai înal­tă de înţelegere a rosturi­ (continuare In pag. a 2 a) A fost terminată linia de înaltă tensiune Iaşi— Vaslui Vineri noaptea, colectivul Şantierului Iaşi al întreprinderii elec­­tro-montaj Bacău a dat în exploatare linia de 110 kv. Iaşi—Vas­lui — cea mai mare lucrare de acest gen a anului realizată de şantier. Lucrarea a fost terminată cu trei luni înainte de terme­nul planificat. Prin darea în funcţiune a acestei linii de înaltă tensiune, creşte siguranţa în alimentarea cu energie electrică a oraşelor Iaşi, Vaslui şi Bîrlad (alimentarea se poate face nu numai pe linia Borzeşti — Roman — Iaşi, ca pină acum, ci şi pe linia Borzeşti — Bîrlad — Vaslui — Iaşi) ; de asemenea, energia electrică produsă în C.E.T. Iaşi va putea fi transportată la Vaslui şi Bîrlad. La lucrările amintite, o contribuţie deosebită au adus-o mun­citorii Florea Chioreanu, Alexandru Kemeneş, Ştefan Tirolu­, maistrul Valentin Olaru și inginerul Pavel Ifrim. Recoltările şi semănatul­­ pe primul plan începutul lunii octombrie găseşte lucrătorii de pe ogoarele regiunii in toiul campaniei a­­gricole de toamnă. In ultima săptămînă în ma­joritatea întreprinderilor agricole de stat şi a cooperativelor agricole a fost impulsionat strîn­­sul recoltelor tîrzii, trecîndu-se în acelaşi timp din plin la semănat. Pînă la 29 septem­brie ac., se recoltase 99 la sută din suprafe­ţele cultivate cu floarea-soarelui, 67 la sută din cele cu porumb şi aproape o treime din cele cu sfeclă de zahăr. In unele raioane a­­ceste acţiuni sînt bine organizate, desfăşurîndu­­se cu maximă operativitate. Astfel, în coope­rativele agricole din raioanele Hîrlău şi Iaşi, porumbul — care reprezintă cultura cu cea mai mare pondere — este cules în proporţie de 98 şi respectiv 87 la sută. Există condiţii pentru a se înregistra ritmuri asemănătoare şi în restul regiunii. Mai multă preocupare în a­­ceastă direcţie este necesară îndeosebi în uni­tăţile agricole cooperatiste din raioanele Bîr­lad, Huşi, Vaslui şi Paşcani, unde nu s-a re­coltat decît între 50 şi 60 la sută din suprafe­­ţele ocupate de cultura porumbului. Grăbirea recoltării culturilor tîrzii şi mai a­­les eliberarea terenului se impun cu atît mai mult cu cit o bună parte din aceste suprafeţe trebuie însămînţate în actuala campanie. E drept că 62 la sută din cele aproape 142.000 de hectare pe care cooperativele agricole din regiune Ie au de insăminţat în toamnă sunt arate şi în majoritate pregătite pentru semănat. Trebuie să se aibă, însă, în vedere faptul că de la o zi la alta ritmul însămînţărilor creşte în intensitate. De altfel, pînă ieri a şi fost se­mănată mai bine de un sfert din întreaga su­­prafaţă prevăzută. Cel mai mare spor l-au în­registrat pînă acum cooperativele agricole păş­­cănene şi cele megreştene, care au realizat 43 şi respectiv 34 la sută din planul de insămînţări. Pentru a se asigura încadrarea însămînţărilor în epoca optimă este necesar să se mobilizeze în aceste zile toate forţele la eliberarea şi pregătirea terenului după premergătoarele tîr­zii. Din păcate, in destule unităţi se constată insuficient interes pentru transportul recoltei din care cauză mecanizatorii nu au suficient front de lucru pentru executarea arăturilor. Pe de altă parte, în unele locuri există destul teren eliberat, dar pregătirea lui este frînată de deficienţele ce se fac simţite in organiza­rea muncii. Zilele care urmează sînt hotărîtoare pentru succesul campaniler. Factorii de conducere şi specialiştii din unităţi, organele agricole raio­nale, mecanizatorii şi ţăranii cooperatori sunt chemaţi să-şi consacre toate eforturile şi pri­ceperea pentru desfăşurarea operativă şi la nivel calitativ superior a fiecărei lucrări de sezon. De la Baza de recepţie „Hanul Ancuţei" din raionul Paşcani, se încarcă sfecla în camioane pentru a fi transportată la fabrica de zahăr. La închiderea Congresului naţional de cardiologie Sîmbătă la amiază, s-au în­cheiat în Capitală lucrările primului Congres naţional de cardiologie, care a reunit a­­cademicieni, profesori univer­sitari, cercetători şi specia­lişti din întreaga ţară, precum şi personalităţi marcante ale vieţii medicale internaţionale din peste 20 de ţări.­ Congresul a scos, o dată mai mult, în evidenţă faptul că în România cardiologia a­­re o veche şi bogată tradiţie Deosebit de semnificativ a fost faptul că toţi participan­ţii la Congres au fost unanimi în a recunoaşte faptul că as­tăzi, mai mult ca oricînd, In­vestigaţia ştiinţifică nu mai formează apanajul unui nu­măr restrîns de cercetători, ci devine o preocupare fi­rească pentru orice medic cardiolog. Demn de remarcat a fost şi faptul subliniat in cuvîntul de închidere de pre­şedintele Congresului, cunos­cutul cardiolog român acad. prof. C. C. Iliescu, că din cele 136 de lucrări admise, dintre care 93 au fost incluse în program pentru a fi comu­nicate , un număr important de lucrări valoroase au apar­ţinut unor tineri cercetători. (Agerpres). PE MERIDIANELE GLOBULUI Sesiunea O. N. U. Stare de tensiune la Saigon NIGERIA Trupele federale la 8 km. de Enugu Succese ale mişcării de eliberare din Angola Vizita tovarăşului Todor Jivkov în ţara noastră In continuarea vizitei de prietenie pe care o face în ţara noastră, tovarăşul Todor Jivkov şi soţia, împreună cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi soţia au fost în zilele de 29 şi 80 septembrie oaspeţii regiunilor Cluj şi Mureş-Au­tonomă Maghiară. Au fost vizitate întreprin­deri industriale, sate, unde peste tot înalţii oaspeţi au fost salutaţi cu căldură şi dragoste de localnici, însoţiţi de tovarăşii Iosif Banc, Mihai Dalea, Nicolae Vereş, prim-secretar al Comi­tetului regional Mureş-Auto­­nomă Maghiară al P.C.R., precum și de ambasadorul Bulgariei la București, Gheor­­ghi Bogdanov, cei doi con­ducători au luat parte la o vînătoare. Masă oferită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu Sîmbătă seara, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi soţia au oferit la Bucureşti o masă in cinstea tovarăşului Todor Jiv­kov şi a soţiei sale. Au luat parte tovarăşii Ale­xandru Bîrlădeanu, Alexandru Drăghici, cu soţia, Ilie Verdeţ, cu soţia, Iosif Banc, cu soţia, Manea Mănescu, Mihai Dalea, cu soţia, Andrei Păcuraru, şef de secţie la C.C. al P.C.R., precum şi ambasadorul Bulga­riei la Bucureşti, Gheorghi Bogdanov. ■ Masa a decurs într-o atmo­sferă caldă, tovărăşească, , Organizarea producţiei Ali Animat diHontificifălils. Inii in­itimi? Este cunoscut faptul că o frînă în calea creşterii capa­cităţii de producţie, a reali­zării ritmice şi de bună ca­litate a planului o constituie apariţia „locurilor înguste" care cer specialiştilor din in­dustrie o atenţie permanentă pentru depistarea şi înlătura­rea lor. Ne-am adresat tov. ing. Mircea Dionisie, şeful serviciului producţie de la Fabrica de confecţii din Iaşi, cu cîteva întrebări referitoa­re la această temă. „ Aţi depistat locurile în­guste din procesul de pro­ducţie al fabricii ? Cum şi cînd ? — O dată cu creşterea pla­nului de producţie, în secţiile de confecţionare din sectorul de lenjerie — faza finisaj — s-a creat următoarea situaţie. In condiţiile existente nu se mai putea satisface corespun­zător operaţiile de finisaj la toate produsele. Specific „locu­rilor înguste", aici se produ­ceau aglomerări de produse (stocuri mari) din care cauză adesea suferea calitatea fi­nisajului confecţiilor, iar o­­peraţiile de sortare şi amba­lare a produselor nu se pu­teau realiza în bune condiţii. Aceste neajunsuri trebuiau grabnic înlăturate cu toate că creşterea capacităţii secţiei de finisaj era limitată de dimen­siunile sălii. — Cum aui procedat, to­tuşi ? — Pentru remedierea aces­tei situaţii, colectivul nostru a studiat cu atenţie posibili­tatea reamplasării unor uni­tăţi de producţie (produri) şi asigurarea în acest fel a su­prafeţelor necesare secţiei de finisaj. S-a reamplasat, bu­năoară, sala de croit lenjerie în alt pavilion. In spaţiul ră­mas liber au fost făcute ame-T. ECONOMUI (continuare in pag. a 3-a) Şantierul complexului de vinificaţie de la Cotnari. Plecarea delegaţiei Partidului Comunist din Belgia Sîmbătă dimineaţa a părăsit Capitala delegaţia Partidului Comunist din Belgia, condusă de tovarăşul Marc Drumaux, vicepreşedinte al partidului, care, la invitaţia C.C. al. P.C.R., a făcut o vizită în ţara noastră. La aeroportul Băneasa, dele­gaţia a fost salutată de tova­răşii Alexandru Drăghici, membru al Comitetului Execu­tiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ma­nea Mănescu, membru suple­ant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ghi­­zela Vass şi Bujor Sion, şefi de secţie la C.C. al P.C.R., An­drei Ştefan, prim-adjunct de şef de secţie la C.C. al P.G.R.. (Agerpres) A sosit toamna WWWWWW W U WWWSWW Wft W W W’J JWA N-a trecut decît un an de la prima sărbătorire a Zilei recoltei pe plaiurile noastre, cind am închinat şi noi o însem­nare duminicală citorva dintre eroii agri­culturii româneşti. Cu meseria noastră a­­gitată mai că n-am observat fuga zilelor. Şi totuşi viaţa satelor a cunoscut cîteva momente a căror semnificaţie n-o poate cu­prinde peniţa aşa cum ne îndeamnă căldura inimii. 1967 s-a urcat pe scena timpului rural cu o răsplată­ nouă a păr­inţilor şi moşilor noştri — pensiile ţăranilor coope­ratori ce-au răscolit ţarina străbună să se înalţe mai îmbătător mirozna pîinii. Alt moment din acest an, demn de prins in cronici, este întemeierea întreprinderilor a­­gricole de stat, alcătuirea într-o structură mai darnică a fermelor, eliberarea de e­­nergii care acum se maturizează şi solicită ci­i­p larg de afirmare. Pe meleagul ieşean, aşa cum a a­­nunţat şi ziarul de cîteva zile, s-a durat un zid de potolire a năbădăioaselor ape ale Prutului, dig de 70 de kilometri, cuprin­­zînd in tăria lui trei milioane şi jumătate de metri cubi de pămint, pavăză pentru zeci de mii de hectare. S-au născut vii noi şi livezi pe alte sute şi sute de hectare, iar altele şi-au dat in toamna asta, pentru intiia dată, darul lor de lumină solară condensată in boabe chihlimbarii, ca să putem ciocni azi ulcere de vin cu adevărat nou. Apoi turmele au sporit, ritmul construcţiilor necesare pro­ducţiei agricole aşişderea, s-au infiinţat S.M.T.-uri noi, crescind zestrea mecanizato­rilor, a demiurgilor moderni de proteine şi vitamine. Se cuvine să cinstim, în această zi, mai mult decit oricînd, pe cei care prin ploile reci ale toamnei şi arşiţa nemiloasă a verii, trăiesc proza severă a muncii pe ogoare. Avem intre ei fraţi, surori, părinţi, avem prieteni la volanul combinelor sau cu palmele modelate de coada sfintei sape, ori agronomi care deşteaptă dimineaţa lucea­fărul de ziuă, ca să se întoarcă noaptea a­­casă şi să adoarmă fără a mai avea vreme să mingi­­e copilul din leagăn. E în toată această lume modestă şi plină de simţul datoriei faţă de viaţă ceva care te îndeamnă să te descoperi cinci pronunţi cuvinte bă­tucite, ca hărnicie,­ dăruire. Desigur, nu tre­buie să semănăm laudele la intimplare şi să nu vedem că mai avem multe de învă­ţat şi întocmit cum ne îndeamnă partidul, că asta se face prin efort, economie, cinste. Nu suntem­ toţi încă aşa cum năzuim, dar vom fi f oricită încordare a minţii, şi bra­ţelor va fi nevoie să depunem. Ceea ce­ am făcut, insă, e temeinic şi bun, putem, un termen scurt, aşa cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu, să ajungem pe cei mai buni agricultori ai lumii care de multă vre­me s-au bucurat de linişte şi condiţii ce nouă ne-au lipsit. Ritmul in care păşim înainte e o garanţie. Capacitatea poporului român, talentul şi resursele sale materiale şi sufleteşti, altă garanţie, ca şi orînduirea noastră. Să ne trăiţi, tovarăşi pe care vă săr­bătorim azi, să vă fie masa tot mai bo­gată, casa mai luminoasă, dorurile curate şi Îndrăzneţe, iar fericirea întreagă, deoarece o meritaţi. MIHAI DUMITRIU , schiţe în creion Sărbătoarea demiurgilor plinii ? ^iNWI^V^VWWWVWVMVMViVWWWWWWVhVtfWWWWWWWWW

Next