Flacăra Iaşului, noiembrie 1967 (Anul 23, nr. 6573-6598)

1967-11-01 / nr. 6573

A ANUL XXIII, Nr. 65ÎN MIERCURI 1 NOIEMBRIE 1961 4 PAGINI 23 BANI Proletari din toate ţările, un­iţi-vă! Organ al Comitetului regional Iaşi al P.C.R. şi al Sfatului popular regional CARACTERUL CREATOR AL POLITICII PARTIDULUI IN CONDUCEREA ŞI PLANIFICAREA ECONOMIEI NAŢIONALE Conducted complexul pro­ces de construire a noii so­cietăţi — societatea socialis­tă — Partidul Comunist Ro­mân se preocupă de perfec­ţionarea continuă a tuturor laturilor vieţii economice şi sociale. O trăsătură caracte­ristică a acestei activităţi o constituie cunoaşterea şi fo­losirea experienţei acumulate în timp de societatea umană şi, îndeosebi, a experienţei nonoarelor care construiesc socialismul. Folosind experi­enţa organizării de stat, eco­nomice şi sociale a altor ţări, partidul nostru respinge însă orice copiere şi transpunere mecanică a acestei, experien­ţe, orice ignorare a cerinţelor fiecărei etape sau a condiţii­lor şi particularităţilor naţio­nale proprii. De aceea, privind în con­textul general al politicii par­tidului, proiectul Directivelor cu privire la perfecţio­narea conducerii şi pla­nificării economiei naţiona­le corespunzător condiţiilor noii etape de dezvoltare so­cialistă a României, ne apare ca o sinteză programatică, ale cărei principii corelate evi­denţiază concepţia unitară, gîndirea creatoare şi larg cu­ CONST. SECRIERU doctor în economie prinzătoare a conducerii par­tidului nostru. Spiritul ştiin­ţific al proiectului Directive­lor reiese din faptul că a fost conceput pornindu-se de la caracteristica fundamenta­lă a dezvoltării societăţii so­cialiste, care constă în per­i*A­ză de plan, a structurilor , corelaţiilor din sfera economi­că şi cea social-politică, prin stabilirea, în fiecare etapă, a metodelor de conducere şi a formelor de organizare în strînsă dependenţă de conţinu­tul proceselor sociale, îmbu­nătăţirile preconizate de pro­iect evidenţiază faptul că, în etapa actuală a procesului de desăvîrşire a construcţiei so­cialiste, sporesc şi mai mult răspunderea partidului comu­nist, rolul său conducător în activitatea economică, în în­treaga viaţă socială. Sistemul unitar de princi­pii, pe care proiectul de Di­rective le cuprinde, este im­pus de cerinţele dezvoltării unei economii moderne. El este străbătut, în ansamblul său, de ideea creşterii rolu­lui planificării pe măsura îna­intării construcţiei socialiste. De altfel, eficienţa conduce­rii pe bază de plan a vieţii economice şi sociale este de­monstrată de rezultatele ob­ţinute de poporul nostru în decursul celor aproape 20 de ani de economie planificată. Economia românească a cu­noscut în acest timp o dez­voltare ascendentă. Societatea socialistă dispune in mod efectiv de toate con­diţiile necesare pentru coor­donarea reproducţiei în an­samblu, pentru dirijarea con­ştientă a întregii vieţi socia­le, în vederea satisfacerii, la un nivel cit mai ridicat, a nevoilor materiale şi spiritu­ale ale membrilor societăţii. Planificarea şi dezvoltarea pe bază de plan a economiei constituie marile avantaje ale socialismului verificate în practica socială. Recunoaşte­rea, însă, astăzi aproape uni­versală a necesităţii de a co­rela, influenţa sau reglementa prin planuri procesele eco­nomice de ansamblu, pînă nu de mult restrînse la țările socialiste, s-a extins conside­rabil. Aceasta se explică, in­ ­continuare în pag. a 3-a) ÍN PAG. a­ll-a SPORT Pe şantierul de pediatrie Constructorii Grupului nr. 3 şantiere din Iaşi lucrează de zor la construcţia noului Spital de pediatrie din Iaşi. Acesta este amplasat pe cornişa Tă­­tăraşi şi se compune dintr-un Spitalului din Iaşi complex de clădiri cu 400 de paturi pentru copii şi 80 de paturi pentru mame. Corpul de spitalizare va avea 10 nivele, iar cele pentru determinarea diagnosticului — 5 etaje. Spi­talul va mai dispune de o cli­nică universitară cu două săli de curs și un amfiteatru cu 150 de locuri pentru practica viitorilor medici. Alte corpuri de clădiri sunt pentru servici­ile de sterilizare şi dezinfecţii, centralele termică şi telefoni­că, staţie de oxigen proprie, un bloc administrativ şi altele. Spitalul urmează să fie dat în folosinţă în anul viitor. Mecanicul pășcănean Mihai Vasiloaia — la pupitrul de comandă al locomotivei Diesel. ­ »M.®®®cu-J^stKA / Noi materiale de construcţii Două noi creaţii ale Insti­tutului de cercetări pentru materiale şi prefabricate de construcţii din Capitală se impun, prin calităţile lor, a­­tenţiei producătorilor şi con­structorilor. Plăcile de faian­ţă cu wallastonit (rocă meta­­morfică din silicat de calciu natural), realizate în colabora­re cu Combinatul chimic — Tîrnăveni, sunt mai albe de­cit faianţa obişnuită, mai re­zistente şi economice. Tehno­logia de fabricare a fost a­­daptată instalaţiilor existente în ţara noastră pentru pro­ducţia de faianţă. Cel de al doilea produs nou — perlitul expandat — este un material mineral, ter­mo şi fonoizolator, stabil faţă, de agenţii chimici, atmosfe­rici şi faţă de acţiunea mi­croorganismelor. Datorită va­riaţiei mari de temperaturi la care poate rezista — de la minus 200 grade Celsius la plus 1.350 grade, noul mate­rial are un vast domeniu de folosire. Sub diferite forme şi în diverse compoziţii, perli­tul expandat se foloseşte la lucrări de izolaţii termice şi fonice în construcţii civile şi industriale, la tencuieli, la izolaţii în industria chimică şi petrolieră, la fabricarea materialelor refractare între­buinţate la căptuşirea cup­toarelor şi în alte domenii. (Agerpres) „Expresul 1" şi-a început cursele pe Dunăre GALAŢI — Marţi şi-a în­ceput cursele pe Dunăre a doua navă de pasageri de tipul celor cu aripi imerse, cu care a fost înzestrată flota noastră comercială. „Expre­sul", cum se numeşte vasul, atinge o viteză maximă de 65—70 km. pe oră, se depla­sează cu întreg corpul ridi­cat deasupra apei, este foarte mobil în timpul navigaţiei şi are o capacitate de 64 locuri. „Expresul" şi-a făcut debutul pe ruta Galaţi—Brăila, unde cerinţele de transport sunt mai mari, urmînd ca după o serie de probe să preia defi­nitiv traseul Galaţi — Tur­ (Agerpres) PE MERIDIANELE GLOBULUI Sesiunea O. N. U. Declaraţia guvernului r.d. Vietnam Demisii din guvernul grec COMENTAR EXTERN „Papa Doc“ şi tragedia haitiană Academicianul Iu­­liu Nițulescu în mijlocul unui grup de colaboratori din secția biochimie a laboratorului de fi­­ziopatologie. Lucrări de finisaj la noua aerogara din Iași. Aparat pentru depistarea cancerului epitelial Un aparat pentru măsurarea caracterelor cromatice ale corpurilor opace a fost reali­zat de ing. Alexandru Ciureș­­­i.i...:„:---------1 r'. z-1 _,— I sl »ac icmm.iuj.iux x^v*x* cam­ de la Institutul medico­­farmaceutic din București. A­­paratul aduce o contribuţie o­­riginală în depistarea canceru­lui epitelial, precum şi a u­­nora din factorii ce contribuie la geneza tumorilor cance­roase ale pielii. Noua realizare are la bază o metodă proprie de apreciere a unei surse de lumină mo­­nocromată reflectată de piele. Faţă de vechile procedee, cu acesta se stabileşte o relaţie între culoarea pielii şi posi­bilitatea acestui organ de a generaliza tumori canceroase. aparat este uşor portabil şi permite cercetarea cu uşurin­ţă a oricărei suprafeţe tegu­­mentare. Aparatul a fost verificat în cadrul experimentărilor făcu­te pe un lot de circa 100 de bolnavi. In prezent, el este utilizat cu rezultate pozitive în clinica dermatovenerologi­­că a Spitalului Colentina din București. (Agerpres) Invenţie privind sistemul de iluminare pentru autovehicule TIMIŞOARA — Lt. major ing. Viorel Crişan de la Di­recţia regională a miliţiei Banat şi inginer Vasile Ho­­ssu sunt posesorii brevetului unei invenţii privind sistemul de iluminare pentru autove­hicule în timpul nopţii. Sis­temul conceput, adaptabil la toate tipurile de autovehicu­le, constă în folosirea supli­mentară a două lămpi reflec­toare cu fază mică, ecrana­te, montate una în faţă, pe partea dreaptă a maşinii, şi alta în spate, pe partea stîn­­gă. Cînd vehiculele care cir­culă din sens opus ajung la distanţa regulamentară, lumi­nile obişnuite se sting con­comitent cu aprinderea ce­lor instalate după poziţia a­­rătată. Lumina razelor pro­iectate în faţă serveşte la o­­rientarea proprie a conducă­torului auto, în timp ce lampa din spate, aşezată pe partea stingă a vehiculului, luminea­ză lateral drumul pentru cel ce vine din direcţia opusă. Dat fiind că o mare parte din accidentele de circulaţie pe timp de noapte sunt cauzate de „orbirea" reciprocă cu fa­rurile, noul sistem de ilumi­nare asigură circulaţiei noc­turne un grad sporit de si­guranţă. (Agerpres) E un făcut. Dacă te-ai o­­prit la Sculeni sau Grădinari, la Petreşti sau Golăeşti, toa­te drumurile duc la M­ele­ien­i. Şi cind ajungi la hota­­rul acestui sat dintre Jijia şi Prut priveşti cu emoţie tăbli­ţa unde e scris un cuvint: Medeleni. Satul acesta cu 54 de fami­lii are ceva aparte faţă de altele. Casele sînt ca nişte ju­cării, ornate cu mult bun gust, şi, ceea ce-i mai atră­gător, au pe pereţi multe flori: sinziene, condurul­doamnei, sîngele voinicului, trandafiri şi panseluţe, ce s-au adunat din luncile şi pădurile din împrejurimi, din grădini şi cimpie, aici, la Me­deleni. Iar cind ai intrat in sat şi-ai întilnit in drum un ţăran, nu-i urare mai frumoa­să care să-l facă pe om să-şi deschidă larg sufletul decit să-i spui: sănătate ! Acest cu­vint are, aici, la Medeleni, un tîlc aparte. Oamenii sunt harnici, gospodari, au vocea domoală şi blindă ca o rază de soare primăvăratic. Şi ei î­i spun: „Toate se pot face, dacă e sănătate“. Oprifi-vă intr-o dimineaţă la Medeleni, cind bărbafii pleacă la cimp şi veţi auzi din zeci de guri urarea : — Să ne vedem sănătoşi, nevastă... — Lucrează sănătos, măi române, să vii sănătos... Poposiţi apoi la şcoala din sat, acolo pe unde şi-a pur­tat paşii Ionel Teodoreanu, şi dacă veţi adresa celor 119 e­­levi întrebarea care-i cel mai cunoscut scriitor român pe a­­ceste meleaguri, veţi obţine, cu siguranţă, in proporţie de sută la sută următorul răs­puns : Ionel Teodoreanu. Şi alături de acest nume, ca fă­cut, toţi vor spune sau vor scrie: La Medeleni. Şi dacă în recreaţie veţi trage indis­cret cu urechea la elevi o veţi auzi pe Olgula spunin­­du-i lui Dănuţ: „Buftea, Buf­tea poloboc, cioc-poc, cioc­­poc ! Şi apoi Olgula, Monica şi Dănuț vor merge Împreună la bordeiul din pădure, la moş Petre Boz, pădurarul, şi vor asculta cintecele mierlelor şi privighetorilor. Căci are obi­ceiul acest moş de 72 de ani să-i cheme pe copii şi să le spună nişte poveşti grozave cu lupi şi bursuci, cu veve­­­riţe şi căprioare. — Uu-uu! Uu-uul Uu-uul — Cine face aşa în pădu­re, moş Petre ? întreabă co­piii cu glas speriat. — Uguiesc porumbeii, dra­gii moşului. Şi spaima se risipeşte repe­de fiindcă în uşa bordeiului a apărut dinele pădurarului. Copiii îl primesc cu urale şi îi comandă toţi intr-un glas: — Patapum, drepţi ! Şi Patapum tace sluj. — Patapum, bum! Patapum cade drept pe spa­te. — Patapum, sus ! Patapum învie dind din coadă. Şi copiii izbucnesc in ris, strigind cit îi jin gura : „Bra­vo Patapum" ! Şi chipul viu, şi ghiduş al moşneagului se umple de bucurie. Şi pînă tîr­­ziu continuă programul, li pla­ce tare mult lui moş Petre să asculte cintecele din sat ION ARHIP (continuare in pag. a 2-a) OAMENI $I LOCURI LA MEDELENI-1967 La S. M. T. Bă­­cești s-a trecut la repararea utilajului pentru campania a­­gricolă din primă­­vara viitoare. Un S.O.S. emoţionant, miş­cător, un apel la umanitate : „cu lacrimi în ochi“. E intro­ducerea unor scrisori. Cui a­­parţin aceste scrisori scrise cu lacrimi în ochi ? C­u peste 15 ani în ur­mă, când, în faţa ofiţe­rului stării civile, Adela Lăzărescu spunea „da“ din toată inima, privin­­du-l cu încredere şi dragoste pe cel care din acest moment devenea soţul ei, nu se gîndea că va veni o zi cindi o cută de amărăciune îi va brăzda trăsăturile. Aşa cum, chiar da­că s-ar fi privit atunci în oglin­dă, lui Vasile Lăzărescu i-ar fi venit greu să întrevadă că pes­te numai 15 ani figura aceea tînără de mire va ajunge im­­bătrînită şi nişte ochi roşii, de alcoolic, îl vor privi fără expre­sie. Dar acesta este purul a­­devăr : după 15 ani de căsni­cie, Vasile Lăzărescu a coborît toate treptele indiferenţei (fi­indcă acestea se coboară, nu se urcă) ajungînd la brutali­tate şi ură şi intrînd într-un cerc vicios , îşi bate nevasta fiindcă bea şi bea (nu apă, bineînţeles) fiindcă şi-a bătut nevasta. Aşa incit Vasile Lă­zărescu îşi duce viaţa între două coordonate : scandalurile de acasă şi paharul cu vin. Ca să stăm de vorbă cu el l-am căutat şi l-am găsit acolo unde era normal să-l găsim­­ la miliţie. Fusese prins în sta­re de ebrietate la volan şi i se întocmeau actele cuvenite. Cu o noapte înainte îşi bătuse soţia, o alungase afară din ca­să cu lipsa de omenie a be­ţivului, iar el se culcase. întîm­­plările din noaptea dinainte e­­rau verificate. L-am invitat la o discuţie despre familie : - De ce v-aţi căsătorit ? - Din dragoste, şi ca să am un trai fericit. Urmează o cuvîntare aprinsă despre cei doi băieţi pe care-i are, amîndoi elevi foarte buni. - Sînt mîndru de ei, se avîn­­tă tatăl. - Dar pe ei i-aţi întrebat dacă sînt mîndri de dumnea­voastră ? în loc de răspuns urmează o avalanşă de acuzaţii absurde şi, de ce să nu spunem, min­cinoase la adresa soţiei. În apartamentul primitor din dealul Copoului unde locuieşte familia Lăzărescu e linişte. Bă­ieţii îşi văd de lecţiile lor, ma­ma pregăteşte mîncarea. O fa­milie liniştită, pe care n-ai nici un motiv să ţi-o închipui ne­fericită. E linişte numai fiindcă Vasile Lăzărescu încă n-a a­­juns acasă, deoarece atunci se schimbă lucrurile. Adela Lă­zărescu, soţia, ne împărtăşeşte citeva dintre necazurile ei :­­ Pînă acum cîţiva ani, nu era un bărbat rău. Dar a­­cum s-a schimbat. Vine me­reu pus pe ceartă, şi cînd mai şi bea scandalul e gata. Mă bate, mă dă afară din casă. Am stat nopţi întregi pe scări în faţa uşii, îngheţată şi flă­­mîndă, iar el dormea în casă. Copiii sînt speriaţi, n-au linişte şi mă mir cum mai învaţă. Dar eu şi acum ţin la el, îl respect, îl îngrijesc. Aseară m-a bătut şi după aceea plin­­gînd m-am apucat să-i calc pantalonii să-i aibă astăzi cu dungă, îi joacă lacrimile în ochi, se opreşte deseori să şi le ştear­gă. Aminteşte scene de familie penibile, care stîrnesc revoltă. Cit despre influența educati­vă a capului de familie, ea e prezentă numai prin contrast. „Să nu ajungi ca taică-tău“e un avertisment sever. Totuși, l-am întrebat pe băiatul cel mare, Vasile : - Tu bei, aşa, din cînd în cîn­d ? - Am băut pînă la 8, 9 ani. Acum m-am lăsat. Cuvintele acestea spuse cu seriozitate de un copil abia trecut de 10 ani sunt ului­toare. Acestea sunt numai citeva din consecinţele ideii lui Vasile Lăzărescu, capul familiei, că el în casa lui face ce vrea cu nevasta şi copiii lui. N­u ştim dacă Vasile Lă­zărescu şi Toader Cio­banu se cunosc. Dacă nu se cunosc îi punem noi în legătură. In le­gătură cu aceeaşi lipsă de omenie, în legătură cu aceeaşi brutalitate manifestată faţă de cei care ar trebui să le fie cei mai apropiaţi oameni. Toa­der Ciobanu e şofer la I.T.I. şi locuieşte în str. Sf. Andrei nr. 4, unde însă nu veţi găsi pe uşă decit un lacăt. De ce? Fiindcă Toader Ciobanu şi-a stabilit domiciliul la o altă ,,dragoste“, iar cea care-i poartă încă numele, Elena Cio­banu, nu locuieşte nici ea a­­casă de frica soţului. Pentru a nu fi acuzaţi de sentimen­talism, redăm cîteva rînduri din scrisoarea Elenei Ciobanu, scrisoare scrisă şi ea cu la­crimi în ochi. ,.Sînt în vîrstă de 45 de ani şi am fost pensionată pe caz de boală. Soţul meu Toader Ciobanu şi-a găsit o amantă, iar cu mine se poartă neome­­neşte, mă bate, mă scoate în­­timpul nopţii în stradă. Eu sufăr de o boală greu vinde­cabilă : neoplasm. El vrea să-mi scurteze şi zilele pe ca­re le mai am“. Vi-l puteţi închipui pe Toa­der Ciobanu, cel care-şi bate sălbatic soţia pe stradă, ori­unde o întîlneşte, vi-l puteţi închipui deci tinăr, îndrăgos­tit, spunînd „da“ în faţa ofi­ţerului stării civile, care-i a-N. ALDIN (continuare în pag. a 2-a) „Cu lacrimi în ochi...“ ANCHETA NOASTRĂ

Next