Flacăra Iaşului, decembrie 1967 (Anul 23, nr. 6599-6625)

1967-12-01 / nr. 6599

1 x y y . u Citiţi mîine, în ziarul nostru, „Actua­litatea satelor O nouă rubrică, inspirată din viaţa şi activitatea ţărăni­mii cooperatiste din regiune. Rubrica va cuprin­de însemnări, an­chete, note critice, epigrame, fotografii etc. Nu uitaţi! Mîine, în ziarul nostru, va apare rubrica „Ac­tualitatea satelor“. Ii rugăm pe citi­tori să ne comuni­ce sugestiile şi ob­servaţiile lor în le­gătură cu noua noas­tră rubrică, pe adre­sa : Flacăra Iaşului, Palatul Culturii — Iaşi, cu specifica­ţia „pentru rubrica „Actualitatea sate­lor". S­PORT „Cupa României“ la fotbal Gloria Bîrlad n-a putut trece de Politehnica Iaşi Mai întîi, formaţiile : GLO­RIA a apărut în teren cu un ,,XT“ alcătuit din Diaconu —­­Cucu, Căpuşan, Angheluţă, Beniovschi, Şişcă, Vasilache, Foca, Takacs, Trăsnea, Podină (au mai jucat Arghişan şi Pirvu), iar POLITEHNICA IAŞI cu Constantinescu — Malschi, Ianul, Vornicu, Stoicescu, Hriţcu, Andrioaie (junior), Ige­­ze, Ştefănescu II, Sălceanu, Gavrilă (a mai jucat Vasiliu junior). Prima surpriză: lipsa din e­­chipa ieşeană a titularilor Cu­­pern­an, Lupulescu, Ştefănescu (sancţionaţi pentru Slaba evo­luţie din meciul cu Metalul), Deleanu (în lotul naţional) şi Romila (accidentat). Deci, net avantaj, la prima vedere, de partea gazdelor. A doua surpriză de la pri­mul fluier al arbitrului, ieșenii sunt cei care atacă decis, pe­riculos, ceea ce face ca în min. 0 să asistăm la prima fază dra­matică de la poarta Gloriei (Căpuşan a respins, cu capul, mingea ce-l depăşise pe Dia­conu). Mişcarea derutantă a componenţilor atacului, execu­tarea cu precizie a paselor permite oaspeţilor să control­­eze în general jocul şi îi o­­bligă pe bîrlădeni să-şi men­ţină un număr mare (6—7) de jucători în apărare, slăbindu-la astfel forţa de atac. Ieşenii sunt pe punctul de a deschide scorul in trei rînduri : în mi­nutul 22 (Hriteu a şutat, din apropiere, pe lingă poartă), 32 (Incze a trimis balonul (peste poartă) şi 35 (Ştefănescu II a ratat intercepţia unui balon la 2 m de poarta goală!!). In schimb, gazdele, nu reuşesc, în primele 45 de minute, să pună nici măcar o singură dată(!) în pericol poarta lui Constan­tinescu. O vo­r face, în min. 48, o dată cu înscrierea primului gol, de către Takacs (în ur­ma unui „luft" al lui Staicas­­cu). Cîteva minute de domina­re a bîrlădeniilor, dar fără vreun rezultat concret. In schimb, Gavrilă (min. 65) ra­tează o mare ocazie de a e­­gala (singur în careu, a șutat in portar). Din nou joc la mijlocul te­renului, în care ieșenii se do­vedesc mai buni. Ca urmare, în min. 72, Vornicu, venit în sprijinul propriului atac, intro­duce, cu capul, în plasă, balo­nul centrat de Gavrilă : 1—T. Opt minute mai tîrziu, bîrlă­­denii sunt în situaţia (şi ulti­ma totodată) de a-şi adjudeca partida, dar Constantinescu blochează prompt un şut pu­ternic al lui Trăsnea. Asistăm apoi la prelungiri. Gloria, cu un singur vîrf de atac, nu poate firește să pe­ricliteze poarta ieșenilor ast­fel că meciul se încheie cu 1—1, scor care le asigură a­­cestora pe drept calificarea in etapa următoare a „Cupei României“. A condus, cu destule gre­șeli, Em. Vlaiculescu (Ploieşti). Printre altele, n-a sancţionat, în min. 106, un hent d­ar ca... „lumina zilei" comis în careu de Angheluţă (Gloria). C. SILVESTRU Fica Gh. Ilaş, din comuna Chişcăreni, este renumită în comună prin arta ţesutului covoarelor, macaturilor și a carpetelor. Iat-o în clişeul nostru lucrînd la un nou macat la stative. AGENDA Expoziţie cu articole de uz casnic şi gospodăresc Ieri, la sediul I.C.R.M. Iaşi, a avut loc o constuire de lucru intre organele comerţului din regiunea Iaşi, sec­ţiunea de industrie locală, şi U.R.C.M. Iaşi, prilej cu care au fost analizate mainile necesare asigurării aprovizio­nării populaţiei, in anul 1968, cu articole de uz casnic şi gospodăresc. Totodată, a fost organizată şi o expoziţie cu articole noi, care urmează să fie asimilate în fabricaţie de către întreprinde­rile de industrie locală şi cooperativele meş­teşugăreşti. De la Opera de stat De la conducerea Operei de stat din Iaşi am fost in­formaţi că spectatorii care şi-au procurat bilete pentru spectacolul „Travidta“ din 27 noiembrie 1967 ora 19,30, suspendat din cauza îmbolnăvirii sopranei Jaquelină Delman, mai pot restitui biletele, contra cost, pină la data de 4 decembrie a.c. inclusiv. Restituirile pot fi făcute, zil­nic, intre orele 10-13 şi 16—19 la Agenţia de bilete din str. Lăpuşneanu. După această dată biletele ce nu a fost restituite nu vor mai fi luate In consideraţie. Dilemă In Iaşi, mai precis pe şoseaua Bucium, In dreptul casei cu­ nr. 52 şi urm­ătoarele se află 10 orizontală un stilp de beton necesar instalării firelor purtătoare de curent electric. Cine l-a părăsit ? Cei de la U.RE. Iaşi spun că si­ulpul nu este al lor, ci al Grupului, de efectromontaje Bacău (care are reprezentanţi in Iaşi,), ceilalţi se fete şt ei că nu ştiu al cui este şi stîlpul stă de doi ani in şan. Mai rău e că­­din cauza lui, oamenii nu pot sa-şi aducă nimic in curte. De era de lemn, l-ar fi pus pe foc, să se mai încălzească şi ll (stă de ofilit vreme afară) am aşa... cei de acolo se află intr-o măre dilemă: cine-l va scăpa de năpastă ! Anunțuri fără... muzică Ce încintător este să vezi în statia de tramvai, de ci­tt­obuz, sau pe stîlpii reţelelor electrice, sau pe garduri, fel de fel de bileţele de genul „Primesc în gazdă două fete", „Schimb apartament cu 3 camere, ultracentral, con­tra ideiiî nn . .„De rîmare una pisică de angora, su­perba, tinără, și una pianină vieneză in perfectă stare" etc. etc. Vrei im­pudel sau o reproducere perfectă după Gauguin, sau mai știu eu ce ? E siamplu. Fiecare gard, fierare stilp conține valori incomensurabile de artă graf­o­­logică si oferte — cumpătări. Oare nimeni din Iași nu poate face să dispară asemenea mesaje. Infannifídu-se tot lac anume pentru ele ? „O singură recomandare" (urmare din pag. 1) La sediul cooperativei, l-am găsit pe inginerul Gheorghe Dumitrescu studiind o revistă străină de specialitate. Am discutat despre multe. Cind a auzit că vrem să scriem un ziar, a protestat, l-am promis că nu, pentru a nu întrerupe discuția agreabilă pe care o purtam. Promisiune in parte respectată. Nu vom relata ni­mic despre producţie, despre rezultate, despre sprijinul a­­cordat oamenilor, despre pre­zenta sa in orice moment a­­colo unde este nevoie, ci vom consemna un singur episod, povestit de inginer ca fiind cel mai important moment din viaţa sa. Pentru a păstra nota de autenticitate, redăm propriile-i cuvinte : „Era prin 1965. Lucram deja de un an in cooperativa din Totoieşti. Nu ştiam dacă oa­menii din sat au înţeles în­totdeauna că ceea ce am între­prins a fost numai şi numai din dorinţa de a fi folositor in primul rind lor. Rezultatele nu puteau fi imediate. Pentru a fi şi mai in mijlocul lor, doream ne­spus de mult să fiu primit in partid. Avusesem, insă, unele mici conflicte cu secretarul co­mitetului de partid, Iov. Adrian Butuc, şi nu ştiam cum are să primească dorinţa mea de a de­veni comunist. Intr-o zi, l-am întrebat ce trebuie să fac. ■— Să-ți dea cineva o reco­mandare — mi-a spus dinsul. — Una singură ?, am între­bat eu. Am studiat Statutul și știu că e nevoie de două. — Una singură ... Cealaltă ți-o dau eu. Doar te cunosc. Mai eram încă nesigur cind s-a pus la vot in adunarea ge­nerală cererea mea de a fi primit in rînduri­le partidului. Pentru o clipă numai. Deoarece s-a ridicat apoi o padure de minil care-mi acorda încrede­rea comuniștilor, îmi dove­deau, in acest fel, că m-au in­teles asa cum trebuie. Mă simt in permanentă dator să răs­pund Încrederii acordate în a­­cea clipă de comuniştii din or­ganizaţia de bază din care fac parte". Ne-am despărţit de ingine­rul Gheorghe Dumitrescu, dar figura lui ne-a rămas întipă­rită încă multă vreme in me­morie. Ne obseda faptul că l-am mai cunoscut undeva. Şi ne-am amintit. La sediul Comi­tetului raional de partid, pe panoul propagandiştilor frun­taşi, era expusă şi fotografia comunistului Gheorghe Dumi­trescu. Aspiraţii şi obligaţii (urmare din pag. 1.) - Numai citit ?! - Ştiu, ştiu ! Are nevoie de afecţiune paternă. Dar, de-aţi şti viaţa mea Soţia mea ... - O bateaţi ? - Bineînţeles. Mi-a spus o rudă de-a ei : cu asta, fără bătaie n-o scoţi la capăt. - Era vorba de-o plapumă, copilul n-are cu ce să se în­velească­- Chiar azi i-o duc. (Deci, după aproape doi ani - o plapumă veche şi... fără cear­şaf !).. - De ce n-aţi luat copilul la dumneavoastră ? - Am cu chirie o cameră cu trecere, intr-un bloc. Nu m­-ar fi primit cu copil, întrebări inutile, explicaţii penibile. Omul din faţa mea vrea să-şi trăiască viaţa. A su­ferit, zice, suferă încă, dar ve­deţi, nu ştie cum să proce­deze mai bine. - Va trebui să plătiţi pen­sie alimentară. - Da, voi plăti bătrînei care o creşte... (se încurcă). Adi­că, o să o crească pină o să am pril­ejul să o iau la mine. Ăsta e lucrul pe care îl do­resc cel mai mult în viaţă. De-aţi şti cit am prins I A plîns şi a dus cu regula­ritate sota copilului, dreptul său. Lunar I Părerea mamei despre aceas­tă situaţie, n-am avut cum s-o aflu. Era, şi este, plecată la Arad, în noua familie I intre timp, a avut loc procesul pen­tru stabilirea pensiei alimenta­re. Dintre părţi s-a prezentat numai... copilul ! Care conti­nuă să aştepte ca părinţii să-şi amintească de el. ESătrî- T,d CC!r£ J­o­hnlmnvn cfu­ţul acesteia de-abia a ieşit din spital ... Şi cind­ te gîndeşti că pină şi o vulpe sare în bătaia puştii vînătorului pentru a-şi salva puiul, în timp ce dai oameni — un bărbat şi o fe­m­eie - îşi lasă propriul copil îţi voia soartei. Au­dite Aspi­raţii, profesionale, sentimentale, dar le lipseşte una singură­­ de a fi, cu adevărat, oameni ! Şi iată un alt caz. Un accident neprevăzut, In­tervenit pe un şantier, se sol­dează cu o gravă afecţiune la ochi a soţiei inginerului G. E. Tratamentul, delicat, presupune o sumă maii mare de bani şi urgenţa impusă de faptul că afecţiunea, care a redus la zero vederea la un ochi, s-a întins şi la celălalt... Chiar dacă n-ar fi atît de alarman­tă situaţia şi, un elementar sentiment de umanitate ar im­plica din partea soţului o ati­tudine, care n-o poţi numi ge­neroasă, deoarece vizează cea mai elementară obligaţie. Dar... cei zece ani de căsni­cie nu s-au scurs fără inci­dente, urmate de înstrăinarea reciprocă a soţilor şi de ne­înţelegeri. Evident, gravitatea faptului ar trebui să ducă la eliminarea din discuţie a ori­cărei probleme, în afara ace­leia esenţiale­­ riscul ca un om să rămînă fără vedere. So­ţul însă are în prezent altă aspiraţie sentimentală, divor­ţul l-ar costa 6.000 de lei, pe cind o împărţire a bunurilor - mai puţin. Mai ales cind în­cepe tocmeala. - Nu daţi încă la ziar, ne roagă socrul inginerului. Poa­te rezolvăm. - In ce fel ? - Păi ginerele meu zice să se instituie o comisie care să constate uzura maşinii (e vor­ba de o maşină „Opel“, mo­dernă, cumpărată în timpul căsniciei n.n.). Eu am găsit pe cineva care-i dă 60.000 de lei pe ea, dar el nu vrea. - l-am mai plătit o dată maşina, zice inginerul. - Cind ne-am împăcat i-am dat banii înapoi, ne-a decla­rat soţia. Asta a fost condi­ţia pusă de el. - A fost o căsnicie din dra­goste ? l-am întrebat, pe rînd, pe amîndoi. » » « r , . v: _ « i • . ?. . - INU. t\ I UM U LUJUiunc lu­cidă. Mă gîndeam că o cu­nosc • „ zice soţul. - înainte altfel spunea, zi­ce soţia. Şi iată fragmente dintr-o scrisoare, expediată de G. E. la 23.08.1957, din Giurgiu, un­de îşi făcea armata : „Tare aş vrea să fiu lingă tine. Am aşa multe să-ţi povestesc ! (...) Să am o putere aş striga aşa ta­re incit să fiu auzit de voi de la Iaşi (prin voi înţeleg : tu şi maică-mea)“. O altă scrisoare pomeneşte de o in­fecţie pe faţă care se cerea tratată şi încheie printre al­tele : „te rog să-mi trimiţi (se menţionează suma n.n.), (dacă nu ai, împrumută ...)“. După zece ani, e rîndul so­ţiei să-i întoarcă rugămintea şi... încep tîrguielile. Intre timp, boala soţiei evo­luează, se duc discuţii despre uzura obiectelor care trebuie împărţite, dar nu şi despre u­­zura ... aspiraţiilor­ celor în cau­ză, aspiraţii destul de ciudate şi de îndepărtate de ceea ce, dacă nu se poate numi­­ le­gal — obligaţie, se poate nu­­r.şi, omeneşte, elementară res­ponsabilitate. Concluziile anchetei sunt prea evidente pentru a le mai for­mula.­intre discuţiile purtate cu cei amintiţi mai sus şi pu­blicarea prezentelor rînduri, evoluţia faptelor n-a dovedit încă din partea celor vizaţi un spor de înţelegere pentru îmbinarea propriilor aspiraţii cu obligaţiile ce le revin. Poa­te că lectura acestor rînduri, să le fie, totuşi, de ajutor. Lor şi celor aflaţi, eventual, în a­­semenea regretabile situaţii. CARNET JURIDIC . CHIRIŢA ELENA, domiciliată în comuna Codăieşti, raionul Vas­lui , şi UNGUREANU ANA, cu domiciliul ne­indicat, ne informează că sunt angajate şi au năs­cut cel de al treilea co­pil, întreabă dacă în a­­ceastă situaţie cuantumul ajutorului este de 100 la sută din salariul tarifar lunar pentru concediul de lehuzie sau și pentru concediul prenatal. Hotărîrea 880/965 a fost com­pletată prin Hotărîrea Consi­liului de Miniștri și Consiliu­lui Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România nr. 2489/66, în sensul că, începînd cu data de 1 ianuarie 1967, cu­antumul ajutorului pentru sar­cină şi lehuzie pentru angaja­tele care nasc al treilea copil şi următorii este de 100 la sută din salariul tarifar lunar, indi­ferent­ de vechimea neîntre­ruptă în muncă. Faţă de noile dispoziţiuni le­gale, dacă aţi folosit concedi­ile de sarcină și lehuzie după data de 1 ianuarie 1967, cu­antumul ajutorului este de 100 la sută din salariul tarifar lu­nar pe toată durata concediu­lui de maternitate. Dacă, însă, o parte din concediu a fost folosit înainte de data de 1 ianuarie 1967, cuantumul aju­torului pentru această parte din concediu se stabileşte în raport cu dispoziţiunile art. 15 din Hotărîrea 880/965 şi anu­me : 90 la sută din salariul tarifar lunar, dacă aveţi o ve­chime neîntreruptă în muncă de peste 12 luni,­ 70 la sută din salariu, dacă aveţi o ve­chime neîntreruptă îi­ muncă de 6—12 luni , 50 la sută din salariu, dacă avăți o vechime neîntreruptă în muncă pină la 1­6 luni.­­ MATEESCU PETRU, domiciliat în Iași, cere să se precizeze dacă are dreptul la concediul de odihnă pentru anul 1967 în cazul în care împli­nește stagiul de muncă neîntreruptă de 11 luni la data de 31 decembrie 1967. Nu. Potrivit prevederilor art. 63 Codul muncii, coroborate cu ale art. 1 din H.C.M. 186/951, concediul de odihnă se acordă o dată pe an angajaților care au un stagiu de muncă neîn­treruptă de 11 luni. Stagiul se socotește, începînd din ziua angajării, în luni complete, in­diferent de numărul zilelor cu­prinse în fiecare lună. In con­secinţă, dacă împliniţi stagiul de 11 luni la data de 31 de­cembrie 1967, aveţi dreptul la concediul de odihnă începînd de la data de 1 ianuarie 1968. El poate fi programat la orice dată din anul 1968, în funcţie de interesele unităţii şi ale dumneavoastră. Dacă aţi fi îm­plinit stagiul de 11 luni la data de 30 decembrie 1967, dreptul la concediu s-ar fi născut în anul 1967 şi aţi fi avut dreptul să-l efectuaţi pină la epuiza­re în anul 1968. Pentru anul 1968, aţi fi avut dreptul să pri­miţi în avans şi concediul de odihnă pentru acest an.­­ COCA GHEORGHE, domiciliat în Paşcani, strada Ştefan cel Mare nr. 194, arată că a fost Încadrat cu contract de muncă pe durată nede­terminată la Uzina me­canică pină la data de 9 august 1967, cind a fost transferat că oficiant la Oficii!! P.T.T.R. Paş­cani. Cere să se cerm­i­­nice dacă este îndreptă­ţit şi care este unitatea ce trebuie să-i plătească alocaţia de stat pentru copii. In conformitate cu dispoziti­unile punctului 33 din Instruc­ţiunile 1515/966, dacă v-aţi transferat de la o organizaţie de stat la alta, in cursul unei luni, primiţi alocaţia pe luna respectivă de la organizaţia de stat la care v-aţi transferat, pe baza confirmării Uzinei meca­nice că nu aţi lipsit în luna respectivă peste limitele fi­xate de art. 7 din decretul 285/ 960. Prin urmare, dacă la U­­zina mecanică aţi fost încadrat cu contract de muncă pe du­rată nedeterminată şi aveaţi vechimea în muncă de 90 de zile calendaristice, începînd cu data de 1 august 1967 trebuie să primiţi drepturile de alo­caţie de la unitatea la care aţi fost transferat, bineînţeles dacă întruniţi condiţiile cerute de lege pentru a vi se acorda a­­cest drept.­­ PRISECARU VASILE, domiciliat în Iaşi, str. Albinei nr. 12 A, cere să se arate condiţiunile în care se pot sădi ar­borii, in raport cu pro­prietăţile vecinilor. Potrivit dispoziţiunilor art. 667 şi următoarelor din Codul civil, arborii pot fi sădiţi la depărtarea stabilită prin regu­lamente sau obiceiuri, iar în lipsa acestora, la distanţa de 2 metri, de la linia despărţi­toare a celor două proprietăţi, pentru arborii înalţi şi de o ju­mătate de metru pentru cele­lalte plantaţii şi garduri vii. Vecinul poate cere instanţelor judecătoreşti să dispună scoa­terea arborilor şi gardurilor vii plantaţi la o distanţă mai mică sau tăierea ramurilor ce se în­tind pe terenul său. El are drep­tul să taie singur rădăcinile ce se întind pe terenul său. TRAIA­N BOTEZ consilier juridic I. E. I. L. PAŞCANI livrează unităţilor in­teresate următoarele ma­teriale : A. MATERIALE — perne elasta pentru tapiţerie — cherestea fag tivită şi netivită cu gros. de 25 mm de la 1 la 4 m. — stofă mobilă Glo­bus şi Victoria — catifea cali­ — papuci aluminiu — acid clorhidric şi a­­cid citric — bandă transportoa­re (de 55 m, lat şi 10 mm grosime). B. PIESE DE SCHIMB — papuci şaibă buldo­zer — role şenile buldo­zer — ax pompă apă pen­tru IMS — bolt arc auto — bride arc fată IMS — balon arc faţă şi spate IMS — bucşe bielă auto — rulmenţi MJ 220 şi 211. C. PRODUSE FINITE .— mese schelet meta­lic pentru cantină — scaune cu schelet metalic — coşuri nuiele pen­tru piaţă — fotolii nuiele — coşuri de nuiele pentru rufe — mese nuiele. Cei interesaţi se vor adresa la întreprinderea economică de industrie locală Paşcani, strada Traian Vuia nr. 8, te­lefon 25. ­ căruţe de doi cai livrează imediat fără repartiţie întreprinderea economică de industrie locală Huşi strada Al. I. Cuza nr. 99 ,FLACĂRA IAȘULUI PAGINA 3 ŞTI­AŢI CJ. UP.L­IUI angajează în orice unitate de alimentaţie publică diferite petreceri ca: — nunţi — cumetrii — banchete — mese tovărăşeşti etc. La cerere organizează şi deservirea pentru petrecerile de la domiciliul dvs. cu personal calificat şi preparate culinare de calitate superioară. Relaţii suplimentare puteţi obţine la telefoanele 2483—5344. La cinematograful TINERETULUI, de la 7—10 decembrie va rula noul film românesc Regia : Virgil Calotescu Cu: Iurie Darie, Leopoldina Bălănuţă, Ştefan Ciubotăraşu, Toma Caragiu, Viorica Farkaş, Emil Botta. COOPERATIVA DE CONSUM „IAŞUL“ anunţă, în comuna Tomeşti, satul Chicerea, func­ţionează un atelier de tras lină şi destrămat cîrpe. Materialul rezultat se poate folosi la plă­­pumi, saltele şi tors. Atelierul este deschis în fiecare zi pină la orele 20, inclusiv duminica, cooperativa. „Mobila și tapiţerie“ cumpără mobilă uzată Ridicarea și plata se face imediat. Cei interesaţi se vor adresa la sediul unităţii, strada dr. Ghelerter nr. 21, telefon 5035 sau 3683. OFERTE DE SERVICIU — un tehnician I — electronist — un laborant I, cu cunoştinţe practice de electronică — un tehnician II mecanic, pentru serviciul tehnic angajează prin concurs Institutul politehnic Iaşi Condiţii de angajare conform HCM 1053/1960 Solicitanţii se vor adresa serviciului perso­nal zilnic între orele 7—15,30 Se angajează­­ un şef birou organizarea muncii Condiţii de angajare: Studii superioare cu 5 ani vechime în funcţii economice sau studii medii cu 7 ani vechime în funcţii economice. Salar 1925 lei. Doritorii se vor adresa la I. C. R. A. SAŞI SERVICIUL PLANIFICĂRII şos. Ţuţora nr. 171, telefon 3210—3211 Se angajează: — telegrafistă pentru telex — dactilografe — frezori categoria V—VII — rectificatori categoria V-VII — mortizori categoria V-VII — lăcătuşi categoria V-VII Cei interesați se vor adresa Uzinei metalurgice Iaşi, birou­ personal, zilnic între orele 6.30-15.00 Se angajează imediat: —muncitori măce­­lari-c­ontolitori (chiar şi pensionari cu drept de lucru tempo­rar), cu plata în acord —un electrician —doi liftieri autorizaţi Cei interesaţi se vor adresa la Antrepozitul frigorific­ Iaşi şoseaua Socola nr. 16, la serviciul plan-organizare şi personal, zilnic între orele 7—15.30, telef. 4003. -doi şefi de depozit angajează de urgenţă Şantierul nr. 401 Mătase, str. Bularga nr. 25 Iaşi A al întreprinderii nr. 4 Construcţii —montaj Iaşi Informaţii se dau zilnic la sediul şanti­erului sau la telefon 5610—5611, interior Şantierul 401

Next