Flacăra Iaşului, decembrie 1967 (Anul 23, nr. 6599-6625)
1967-12-01 / nr. 6599
1 x y y . u Citiţi mîine, în ziarul nostru, „Actualitatea satelor O nouă rubrică, inspirată din viaţa şi activitatea ţărănimii cooperatiste din regiune. Rubrica va cuprinde însemnări, anchete, note critice, epigrame, fotografii etc. Nu uitaţi! Mîine, în ziarul nostru, va apare rubrica „Actualitatea satelor“. Ii rugăm pe cititori să ne comunice sugestiile şi observaţiile lor în legătură cu noua noastră rubrică, pe adresa : Flacăra Iaşului, Palatul Culturii — Iaşi, cu specificaţia „pentru rubrica „Actualitatea satelor". SPORT „Cupa României“ la fotbal Gloria Bîrlad n-a putut trece de Politehnica Iaşi Mai întîi, formaţiile : GLORIA a apărut în teren cu un ,,XT“ alcătuit din Diaconu —Cucu, Căpuşan, Angheluţă, Beniovschi, Şişcă, Vasilache, Foca, Takacs, Trăsnea, Podină (au mai jucat Arghişan şi Pirvu), iar POLITEHNICA IAŞI cu Constantinescu — Malschi, Ianul, Vornicu, Stoicescu, Hriţcu, Andrioaie (junior), Igeze, Ştefănescu II, Sălceanu, Gavrilă (a mai jucat Vasiliu junior). Prima surpriză: lipsa din echipa ieşeană a titularilor Cupernan, Lupulescu, Ştefănescu (sancţionaţi pentru Slaba evoluţie din meciul cu Metalul), Deleanu (în lotul naţional) şi Romila (accidentat). Deci, net avantaj, la prima vedere, de partea gazdelor. A doua surpriză de la primul fluier al arbitrului, ieșenii sunt cei care atacă decis, periculos, ceea ce face ca în min. 0 să asistăm la prima fază dramatică de la poarta Gloriei (Căpuşan a respins, cu capul, mingea ce-l depăşise pe Diaconu). Mişcarea derutantă a componenţilor atacului, executarea cu precizie a paselor permite oaspeţilor să controleze în general jocul şi îi obligă pe bîrlădeni să-şi menţină un număr mare (6—7) de jucători în apărare, slăbindu-la astfel forţa de atac. Ieşenii sunt pe punctul de a deschide scorul in trei rînduri : în minutul 22 (Hriteu a şutat, din apropiere, pe lingă poartă), 32 (Incze a trimis balonul (peste poartă) şi 35 (Ştefănescu II a ratat intercepţia unui balon la 2 m de poarta goală!!). In schimb, gazdele, nu reuşesc, în primele 45 de minute, să pună nici măcar o singură dată(!) în pericol poarta lui Constantinescu. O vor face, în min. 48, o dată cu înscrierea primului gol, de către Takacs (în urma unui „luft" al lui Staicascu). Cîteva minute de dominare a bîrlădeniilor, dar fără vreun rezultat concret. In schimb, Gavrilă (min. 65) ratează o mare ocazie de a egala (singur în careu, a șutat in portar). Din nou joc la mijlocul terenului, în care ieșenii se dovedesc mai buni. Ca urmare, în min. 72, Vornicu, venit în sprijinul propriului atac, introduce, cu capul, în plasă, balonul centrat de Gavrilă : 1—T. Opt minute mai tîrziu, bîrlădenii sunt în situaţia (şi ultima totodată) de a-şi adjudeca partida, dar Constantinescu blochează prompt un şut puternic al lui Trăsnea. Asistăm apoi la prelungiri. Gloria, cu un singur vîrf de atac, nu poate firește să pericliteze poarta ieșenilor astfel că meciul se încheie cu 1—1, scor care le asigură acestora pe drept calificarea in etapa următoare a „Cupei României“. A condus, cu destule greșeli, Em. Vlaiculescu (Ploieşti). Printre altele, n-a sancţionat, în min. 106, un hent dar ca... „lumina zilei" comis în careu de Angheluţă (Gloria). C. SILVESTRU Fica Gh. Ilaş, din comuna Chişcăreni, este renumită în comună prin arta ţesutului covoarelor, macaturilor și a carpetelor. Iat-o în clişeul nostru lucrînd la un nou macat la stative. AGENDA Expoziţie cu articole de uz casnic şi gospodăresc Ieri, la sediul I.C.R.M. Iaşi, a avut loc o constuire de lucru intre organele comerţului din regiunea Iaşi, secţiunea de industrie locală, şi U.R.C.M. Iaşi, prilej cu care au fost analizate mainile necesare asigurării aprovizionării populaţiei, in anul 1968, cu articole de uz casnic şi gospodăresc. Totodată, a fost organizată şi o expoziţie cu articole noi, care urmează să fie asimilate în fabricaţie de către întreprinderile de industrie locală şi cooperativele meşteşugăreşti. De la Opera de stat De la conducerea Operei de stat din Iaşi am fost informaţi că spectatorii care şi-au procurat bilete pentru spectacolul „Travidta“ din 27 noiembrie 1967 ora 19,30, suspendat din cauza îmbolnăvirii sopranei Jaquelină Delman, mai pot restitui biletele, contra cost, pină la data de 4 decembrie a.c. inclusiv. Restituirile pot fi făcute, zilnic, intre orele 10-13 şi 16—19 la Agenţia de bilete din str. Lăpuşneanu. După această dată biletele ce nu a fost restituite nu vor mai fi luate In consideraţie. Dilemă In Iaşi, mai precis pe şoseaua Bucium, In dreptul casei cu nr. 52 şi următoarele se află 10 orizontală un stilp de beton necesar instalării firelor purtătoare de curent electric. Cine l-a părăsit ? Cei de la U.RE. Iaşi spun că siulpul nu este al lor, ci al Grupului, de efectromontaje Bacău (care are reprezentanţi in Iaşi,), ceilalţi se fete şt ei că nu ştiu al cui este şi stîlpul stă de doi ani in şan. Mai rău e cădin cauza lui, oamenii nu pot sa-şi aducă nimic in curte. De era de lemn, l-ar fi pus pe foc, să se mai încălzească şi ll (stă de ofilit vreme afară) am aşa... cei de acolo se află intr-o măre dilemă: cine-l va scăpa de năpastă ! Anunțuri fără... muzică Ce încintător este să vezi în statia de tramvai, de cittobuz, sau pe stîlpii reţelelor electrice, sau pe garduri, fel de fel de bileţele de genul „Primesc în gazdă două fete", „Schimb apartament cu 3 camere, ultracentral, contra ideiiî nn . .„De rîmare una pisică de angora, superba, tinără, și una pianină vieneză in perfectă stare" etc. etc. Vrei impudel sau o reproducere perfectă după Gauguin, sau mai știu eu ce ? E siamplu. Fiecare gard, fierare stilp conține valori incomensurabile de artă grafologică si oferte — cumpătări. Oare nimeni din Iași nu poate face să dispară asemenea mesaje. Infannifídu-se tot lac anume pentru ele ? „O singură recomandare" (urmare din pag. 1) La sediul cooperativei, l-am găsit pe inginerul Gheorghe Dumitrescu studiind o revistă străină de specialitate. Am discutat despre multe. Cind a auzit că vrem să scriem un ziar, a protestat, l-am promis că nu, pentru a nu întrerupe discuția agreabilă pe care o purtam. Promisiune in parte respectată. Nu vom relata nimic despre producţie, despre rezultate, despre sprijinul acordat oamenilor, despre prezenta sa in orice moment acolo unde este nevoie, ci vom consemna un singur episod, povestit de inginer ca fiind cel mai important moment din viaţa sa. Pentru a păstra nota de autenticitate, redăm propriile-i cuvinte : „Era prin 1965. Lucram deja de un an in cooperativa din Totoieşti. Nu ştiam dacă oamenii din sat au înţeles întotdeauna că ceea ce am întreprins a fost numai şi numai din dorinţa de a fi folositor in primul rind lor. Rezultatele nu puteau fi imediate. Pentru a fi şi mai in mijlocul lor, doream nespus de mult să fiu primit in partid. Avusesem, insă, unele mici conflicte cu secretarul comitetului de partid, Iov. Adrian Butuc, şi nu ştiam cum are să primească dorinţa mea de a deveni comunist. Intr-o zi, l-am întrebat ce trebuie să fac. ■— Să-ți dea cineva o recomandare — mi-a spus dinsul. — Una singură ?, am întrebat eu. Am studiat Statutul și știu că e nevoie de două. — Una singură ... Cealaltă ți-o dau eu. Doar te cunosc. Mai eram încă nesigur cind s-a pus la vot in adunarea generală cererea mea de a fi primit in rîndurile partidului. Pentru o clipă numai. Deoarece s-a ridicat apoi o padure de minil care-mi acorda încrederea comuniștilor, îmi dovedeau, in acest fel, că m-au inteles asa cum trebuie. Mă simt in permanentă dator să răspund Încrederii acordate în acea clipă de comuniştii din organizaţia de bază din care fac parte". Ne-am despărţit de inginerul Gheorghe Dumitrescu, dar figura lui ne-a rămas întipărită încă multă vreme in memorie. Ne obseda faptul că l-am mai cunoscut undeva. Şi ne-am amintit. La sediul Comitetului raional de partid, pe panoul propagandiştilor fruntaşi, era expusă şi fotografia comunistului Gheorghe Dumitrescu. Aspiraţii şi obligaţii (urmare din pag. 1.) - Numai citit ?! - Ştiu, ştiu ! Are nevoie de afecţiune paternă. Dar, de-aţi şti viaţa mea Soţia mea ... - O bateaţi ? - Bineînţeles. Mi-a spus o rudă de-a ei : cu asta, fără bătaie n-o scoţi la capăt. - Era vorba de-o plapumă, copilul n-are cu ce să se învelească- Chiar azi i-o duc. (Deci, după aproape doi ani - o plapumă veche şi... fără cearşaf !).. - De ce n-aţi luat copilul la dumneavoastră ? - Am cu chirie o cameră cu trecere, intr-un bloc. Nu m-ar fi primit cu copil, întrebări inutile, explicaţii penibile. Omul din faţa mea vrea să-şi trăiască viaţa. A suferit, zice, suferă încă, dar vedeţi, nu ştie cum să procedeze mai bine. - Va trebui să plătiţi pensie alimentară. - Da, voi plăti bătrînei care o creşte... (se încurcă). Adică, o să o crească pină o să am prilejul să o iau la mine. Ăsta e lucrul pe care îl doresc cel mai mult în viaţă. De-aţi şti cit am prins I A plîns şi a dus cu regularitate sota copilului, dreptul său. Lunar I Părerea mamei despre această situaţie, n-am avut cum s-o aflu. Era, şi este, plecată la Arad, în noua familie I intre timp, a avut loc procesul pentru stabilirea pensiei alimentare. Dintre părţi s-a prezentat numai... copilul ! Care continuă să aştepte ca părinţii să-şi amintească de el. ESătrî- T,d CC!r£ Johnlmnvn cfuţul acesteia de-abia a ieşit din spital ... Şi cind te gîndeşti că pină şi o vulpe sare în bătaia puştii vînătorului pentru a-şi salva puiul, în timp ce dai oameni — un bărbat şi o femeie - îşi lasă propriul copil îţi voia soartei. Audite Aspiraţii, profesionale, sentimentale, dar le lipseşte una singură de a fi, cu adevărat, oameni ! Şi iată un alt caz. Un accident neprevăzut, Intervenit pe un şantier, se soldează cu o gravă afecţiune la ochi a soţiei inginerului G. E. Tratamentul, delicat, presupune o sumă maii mare de bani şi urgenţa impusă de faptul că afecţiunea, care a redus la zero vederea la un ochi, s-a întins şi la celălalt... Chiar dacă n-ar fi atît de alarmantă situaţia şi, un elementar sentiment de umanitate ar implica din partea soţului o atitudine, care n-o poţi numi generoasă, deoarece vizează cea mai elementară obligaţie. Dar... cei zece ani de căsnicie nu s-au scurs fără incidente, urmate de înstrăinarea reciprocă a soţilor şi de neînţelegeri. Evident, gravitatea faptului ar trebui să ducă la eliminarea din discuţie a oricărei probleme, în afara aceleia esenţiale riscul ca un om să rămînă fără vedere. Soţul însă are în prezent altă aspiraţie sentimentală, divorţul l-ar costa 6.000 de lei, pe cind o împărţire a bunurilor - mai puţin. Mai ales cind începe tocmeala. - Nu daţi încă la ziar, ne roagă socrul inginerului. Poate rezolvăm. - In ce fel ? - Păi ginerele meu zice să se instituie o comisie care să constate uzura maşinii (e vorba de o maşină „Opel“, modernă, cumpărată în timpul căsniciei n.n.). Eu am găsit pe cineva care-i dă 60.000 de lei pe ea, dar el nu vrea. - l-am mai plătit o dată maşina, zice inginerul. - Cind ne-am împăcat i-am dat banii înapoi, ne-a declarat soţia. Asta a fost condiţia pusă de el. - A fost o căsnicie din dragoste ? l-am întrebat, pe rînd, pe amîndoi. » » « r , . v: _ « i • . ?. . - INU. t\ I UM U LUJUiunc lucidă. Mă gîndeam că o cunosc • „ zice soţul. - înainte altfel spunea, zice soţia. Şi iată fragmente dintr-o scrisoare, expediată de G. E. la 23.08.1957, din Giurgiu, unde îşi făcea armata : „Tare aş vrea să fiu lingă tine. Am aşa multe să-ţi povestesc ! (...) Să am o putere aş striga aşa tare incit să fiu auzit de voi de la Iaşi (prin voi înţeleg : tu şi maică-mea)“. O altă scrisoare pomeneşte de o infecţie pe faţă care se cerea tratată şi încheie printre altele : „te rog să-mi trimiţi (se menţionează suma n.n.), (dacă nu ai, împrumută ...)“. După zece ani, e rîndul soţiei să-i întoarcă rugămintea şi... încep tîrguielile. Intre timp, boala soţiei evoluează, se duc discuţii despre uzura obiectelor care trebuie împărţite, dar nu şi despre uzura ... aspiraţiilor celor în cauză, aspiraţii destul de ciudate şi de îndepărtate de ceea ce, dacă nu se poate numi legal — obligaţie, se poate nur.şi, omeneşte, elementară responsabilitate. Concluziile anchetei sunt prea evidente pentru a le mai formula.intre discuţiile purtate cu cei amintiţi mai sus şi publicarea prezentelor rînduri, evoluţia faptelor n-a dovedit încă din partea celor vizaţi un spor de înţelegere pentru îmbinarea propriilor aspiraţii cu obligaţiile ce le revin. Poate că lectura acestor rînduri, să le fie, totuşi, de ajutor. Lor şi celor aflaţi, eventual, în asemenea regretabile situaţii. CARNET JURIDIC . CHIRIŢA ELENA, domiciliată în comuna Codăieşti, raionul Vaslui , şi UNGUREANU ANA, cu domiciliul neindicat, ne informează că sunt angajate şi au născut cel de al treilea copil, întreabă dacă în această situaţie cuantumul ajutorului este de 100 la sută din salariul tarifar lunar pentru concediul de lehuzie sau și pentru concediul prenatal. Hotărîrea 880/965 a fost completată prin Hotărîrea Consiliului de Miniștri și Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România nr. 2489/66, în sensul că, începînd cu data de 1 ianuarie 1967, cuantumul ajutorului pentru sarcină şi lehuzie pentru angajatele care nasc al treilea copil şi următorii este de 100 la sută din salariul tarifar lunar, indiferent de vechimea neîntreruptă în muncă. Faţă de noile dispoziţiuni legale, dacă aţi folosit concediile de sarcină și lehuzie după data de 1 ianuarie 1967, cuantumul ajutorului este de 100 la sută din salariul tarifar lunar pe toată durata concediului de maternitate. Dacă, însă, o parte din concediu a fost folosit înainte de data de 1 ianuarie 1967, cuantumul ajutorului pentru această parte din concediu se stabileşte în raport cu dispoziţiunile art. 15 din Hotărîrea 880/965 şi anume : 90 la sută din salariul tarifar lunar, dacă aveţi o vechime neîntreruptă în muncă de peste 12 luni, 70 la sută din salariu, dacă aveţi o vechime neîntreruptă îi muncă de 6—12 luni , 50 la sută din salariu, dacă avăți o vechime neîntreruptă în muncă pină la 16 luni. MATEESCU PETRU, domiciliat în Iași, cere să se precizeze dacă are dreptul la concediul de odihnă pentru anul 1967 în cazul în care împlinește stagiul de muncă neîntreruptă de 11 luni la data de 31 decembrie 1967. Nu. Potrivit prevederilor art. 63 Codul muncii, coroborate cu ale art. 1 din H.C.M. 186/951, concediul de odihnă se acordă o dată pe an angajaților care au un stagiu de muncă neîntreruptă de 11 luni. Stagiul se socotește, începînd din ziua angajării, în luni complete, indiferent de numărul zilelor cuprinse în fiecare lună. In consecinţă, dacă împliniţi stagiul de 11 luni la data de 31 decembrie 1967, aveţi dreptul la concediul de odihnă începînd de la data de 1 ianuarie 1968. El poate fi programat la orice dată din anul 1968, în funcţie de interesele unităţii şi ale dumneavoastră. Dacă aţi fi împlinit stagiul de 11 luni la data de 30 decembrie 1967, dreptul la concediu s-ar fi născut în anul 1967 şi aţi fi avut dreptul să-l efectuaţi pină la epuizare în anul 1968. Pentru anul 1968, aţi fi avut dreptul să primiţi în avans şi concediul de odihnă pentru acest an. COCA GHEORGHE, domiciliat în Paşcani, strada Ştefan cel Mare nr. 194, arată că a fost Încadrat cu contract de muncă pe durată nedeterminată la Uzina mecanică pină la data de 9 august 1967, cind a fost transferat că oficiant la Oficii!! P.T.T.R. Paşcani. Cere să se cerminice dacă este îndreptăţit şi care este unitatea ce trebuie să-i plătească alocaţia de stat pentru copii. In conformitate cu dispozitiunile punctului 33 din Instrucţiunile 1515/966, dacă v-aţi transferat de la o organizaţie de stat la alta, in cursul unei luni, primiţi alocaţia pe luna respectivă de la organizaţia de stat la care v-aţi transferat, pe baza confirmării Uzinei mecanice că nu aţi lipsit în luna respectivă peste limitele fixate de art. 7 din decretul 285/ 960. Prin urmare, dacă la Uzina mecanică aţi fost încadrat cu contract de muncă pe durată nedeterminată şi aveaţi vechimea în muncă de 90 de zile calendaristice, începînd cu data de 1 august 1967 trebuie să primiţi drepturile de alocaţie de la unitatea la care aţi fost transferat, bineînţeles dacă întruniţi condiţiile cerute de lege pentru a vi se acorda acest drept. PRISECARU VASILE, domiciliat în Iaşi, str. Albinei nr. 12 A, cere să se arate condiţiunile în care se pot sădi arborii, in raport cu proprietăţile vecinilor. Potrivit dispoziţiunilor art. 667 şi următoarelor din Codul civil, arborii pot fi sădiţi la depărtarea stabilită prin regulamente sau obiceiuri, iar în lipsa acestora, la distanţa de 2 metri, de la linia despărţitoare a celor două proprietăţi, pentru arborii înalţi şi de o jumătate de metru pentru celelalte plantaţii şi garduri vii. Vecinul poate cere instanţelor judecătoreşti să dispună scoaterea arborilor şi gardurilor vii plantaţi la o distanţă mai mică sau tăierea ramurilor ce se întind pe terenul său. El are dreptul să taie singur rădăcinile ce se întind pe terenul său. TRAIAN BOTEZ consilier juridic I. E. I. L. PAŞCANI livrează unităţilor interesate următoarele materiale : A. MATERIALE — perne elasta pentru tapiţerie — cherestea fag tivită şi netivită cu gros. de 25 mm de la 1 la 4 m. — stofă mobilă Globus şi Victoria — catifea cali — papuci aluminiu — acid clorhidric şi acid citric — bandă transportoare (de 55 m, lat şi 10 mm grosime). B. PIESE DE SCHIMB — papuci şaibă buldozer — role şenile buldozer — ax pompă apă pentru IMS — bolt arc auto — bride arc fată IMS — balon arc faţă şi spate IMS — bucşe bielă auto — rulmenţi MJ 220 şi 211. C. PRODUSE FINITE .— mese schelet metalic pentru cantină — scaune cu schelet metalic — coşuri nuiele pentru piaţă — fotolii nuiele — coşuri de nuiele pentru rufe — mese nuiele. Cei interesaţi se vor adresa la întreprinderea economică de industrie locală Paşcani, strada Traian Vuia nr. 8, telefon 25. căruţe de doi cai livrează imediat fără repartiţie întreprinderea economică de industrie locală Huşi strada Al. I. Cuza nr. 99 ,FLACĂRA IAȘULUI PAGINA 3 ŞTIAŢI CJ. UP.LIUI angajează în orice unitate de alimentaţie publică diferite petreceri ca: — nunţi — cumetrii — banchete — mese tovărăşeşti etc. La cerere organizează şi deservirea pentru petrecerile de la domiciliul dvs. cu personal calificat şi preparate culinare de calitate superioară. Relaţii suplimentare puteţi obţine la telefoanele 2483—5344. La cinematograful TINERETULUI, de la 7—10 decembrie va rula noul film românesc Regia : Virgil Calotescu Cu: Iurie Darie, Leopoldina Bălănuţă, Ştefan Ciubotăraşu, Toma Caragiu, Viorica Farkaş, Emil Botta. COOPERATIVA DE CONSUM „IAŞUL“ anunţă, în comuna Tomeşti, satul Chicerea, funcţionează un atelier de tras lină şi destrămat cîrpe. Materialul rezultat se poate folosi la plăpumi, saltele şi tors. Atelierul este deschis în fiecare zi pină la orele 20, inclusiv duminica, cooperativa. „Mobila și tapiţerie“ cumpără mobilă uzată Ridicarea și plata se face imediat. Cei interesaţi se vor adresa la sediul unităţii, strada dr. Ghelerter nr. 21, telefon 5035 sau 3683. OFERTE DE SERVICIU — un tehnician I — electronist — un laborant I, cu cunoştinţe practice de electronică — un tehnician II mecanic, pentru serviciul tehnic angajează prin concurs Institutul politehnic Iaşi Condiţii de angajare conform HCM 1053/1960 Solicitanţii se vor adresa serviciului personal zilnic între orele 7—15,30 Se angajează un şef birou organizarea muncii Condiţii de angajare: Studii superioare cu 5 ani vechime în funcţii economice sau studii medii cu 7 ani vechime în funcţii economice. Salar 1925 lei. Doritorii se vor adresa la I. C. R. A. SAŞI SERVICIUL PLANIFICĂRII şos. Ţuţora nr. 171, telefon 3210—3211 Se angajează: — telegrafistă pentru telex — dactilografe — frezori categoria V—VII — rectificatori categoria V-VII — mortizori categoria V-VII — lăcătuşi categoria V-VII Cei interesați se vor adresa Uzinei metalurgice Iaşi, birou personal, zilnic între orele 6.30-15.00 Se angajează imediat: —muncitori măcelari-contolitori (chiar şi pensionari cu drept de lucru temporar), cu plata în acord —un electrician —doi liftieri autorizaţi Cei interesaţi se vor adresa la Antrepozitul frigorific Iaşi şoseaua Socola nr. 16, la serviciul plan-organizare şi personal, zilnic între orele 7—15.30, telef. 4003. -doi şefi de depozit angajează de urgenţă Şantierul nr. 401 Mătase, str. Bularga nr. 25 Iaşi A al întreprinderii nr. 4 Construcţii —montaj Iaşi Informaţii se dau zilnic la sediul şantierului sau la telefon 5610—5611, interior Şantierul 401