Flacăra Iaşului, februarie 1968 (Anul 24, nr. 6651-6675)

1968-02-01 / nr. 6651

. ­ ANUL XXIV. Nr. 6651 JOI 1 FEBRUARIE 1968 4 PAGINI 25 BANI Proletari din toate ţările, un­iţi-vă! ­restem tipiiei raliu in pom li MHH to spill tri­ zina metalurgică din Iaşi şi-a încheiat anul 1967 cu rezultate im­portante în producţie care dovedesc capacita­tea colectivului de aici de a pune în valoare zestrea teh­nică care-i stă la îndemînă. Cu o depăşire de 5,7 la sută la producţia globală şi reali­zarea tuturor sortimentelor prevăzute, cu o productivitate de 6,9 la sută peste prevederi şi 3,2 milioane lei economii suplimentare la preţul de cost, se poate spune că multe din greutăţile şi lipsurile observa­te în anii precedenţi au fost înlăturate. In anul 1967, Uzina metalurgică a produs 59 de tipodimensiuni de ţevi şi 46 profile noi, avînd astăzi o gamă de 520 de produse asi­milate. Pornind de la aceste reali­zări, planul pe 1968 pune noi sarcini : creşterea producţiei globale cu 22 la sută, a pro­ductivităţii muncii cu 17,2 la sută etc. Dezbaterea sarcini­lor de plan a dovedit grija colectivului de a-şi îndrepta atenţia spre îmbunătăţirea e­ficienţei economice a produc­ţiei, ceea ce a permis desco­perirea unor importante rezer­ve interne, care asigură nu nu­mai îndeplinirea prevederilor anuale, ci şi depăşirea lor. Această preocupare se oglin­deşte şi în angajamentele lu­ate în întrecerea socialistă: depăşirea productivităţii mun­cii cu 0,8 la sută care va a­­duce o producţie suplimentară de 1.000 tone ţevi şi va con­tribui, alături de micşorarea consumului de metal şi a al­tor cheltuieli, la obţinerea li­nei economii peste plan de 900.000 de lei. Creşterea eficienţei econo­mice a producţiei vizează însă şi alte aspecte, asupra cărora a insistat tovarăşul,Ion Cheşa, adjunct al ministrului indu­s­triei metalurgice, care a parti­cipat la dezbaterea sarcinilor de plan. Colectivului Uzinei metalurgice i s-a arătat că trebuie să producă ţevi care să încorporeze o manoperă spo­rită, adică ţevi de o mai mare valoare. Primii paşi în această direcţie s-au făcut. Avem la uzina ieşeană ţevi zincate, ţevi filetate, dar faţă de gra­dul de înzestrare tehnică al uzinei şi faţă de cerinţele economiei naţionale, fireşte, e prea puţin. Diversificarea pro­ducţiei de ţevi şi creşterea lor valorică impun în primul rînd o intensă muncă de cer­cetare ştiinţifică. S-a arătat serviciului de cercetare din uzină că trebuie să studieze domeniul de folosire a ţevilor la cazane şi preîncălzire, să întreprindă studii pentru rea­lizarea producţiei de ţevi din oţel inoxidabil şi pentru pro­tejarea anticorosivă. De asemenea, s-a arătat co­lectivului uzinei că pentru ri­dicarea eficienţei economice a producţiei este necesar să fo­­losească maşinile şi utilajele la întreaga lor capacitate, să folosească metalul în mod cit mai raţional. R­eferindu-se la modul cum sunt exploatate uti­lajele, tovarăşul Con­stantin Teodorescu din secţia filetare-zincuri a criticat calitatea slabă a re­viziilor şi faptul că pentru efectuarea lor se consumă un timp dublu celui afectat prin grafic. De asemenea, obser­va el, există tendinţa ca întreţinerea maşinilor să fie lăsată de la un schimb la altul în loc ca fiecare schimb să dea dovadă de răspunde­rea necesară. Datorită aces­tor neajunsuri se ivesc sta-V. GHEORGHIU (continuare în pag. a 2-a) Dezbaterea sarcinilor de plan pe 1968 ▲ U ­n centrul muncii politice de masă - popularizarea documentelor Conferinţei Naţionale a partidului Puternicul ecou pe care l-au stîrnit în rîndul maselor de oameni ai muncii din regiune, ca şi din întreaga ţară, documen­tele Conferinţei Naţionale a partidului se observă şi în interesul viu şi multila­teral manifestat în legătură cu hotărîrile şi măsurile adoptate, interes vădit, de altfel, şi de numărul mare de întrebări adresate organizaţiilor de partid în legă­tură cu conţinutul acestor documente. Comitetul regional de partid a orientat munca politică spre lămurirea, în mod organizat şi diferenţiat, a principalelor idei ce se desprind din documente, a esenţei măsurilor stabilite, a semnificaţiei lor în dezvoltarea pe mai departe a in­­tregii vieţi social-economice a ţării. In acest sens au fost luate măsuri pentru ca pretutindeni activitatea de populari­zare a documentelor Conferinţei Naţio­nale a partidului să se desfăşoare la un nivel corespunzător. Printre măsurile de popularizare ce au fost elaborate se nu­mără şi constituirea a patru colective, formate din peste 50 de activişti din do­meniul muncii ideologice, politice şi cul­tural-educative de masă, care, în perioa­da 16—26 ianuarie a.c., s-au deplasat în raioanele Bîrlad, Vaslui, Paşcani, Hîrlău, unde au ajutat comitetele de partid şi birourile organizaţiilor de bază în inten­sificarea acţiunilor de propagare şi lă­murire în rîndul maselor a documentelor Conferinţei Naţionale, a politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru. Cu sprijinul organelor locale de partid şi de stat, s-au organizat aproape 300 de ex­puneri şi consultaţii, 35 de simpozioane pe diferite teme privind : „Rolul factorilor economico-financiari în gestiunea proprie a întreprinderilor“, „Măsurile preconizate de Conferinţa Naţională a P.C.R. privind perfecţionarea activităţii sociale, îmbu­nătăţirea organizării administrativ-terito­­riale şi sistematizarea localităţilor rurale", „Folosirea raţională a forţei de muncă în agricultură", „Creşterea rolului planifică­rii în etapa actuală“, „Acumularea şi consumul în cooperativele agricole de producţie", „Dezvoltarea democraţiei so­cialiste", „Cinstea, corectitudinea şi prin­cipialitatea“, precum şi 16 seri de între­bări şi răspunsuri în legătură cu docu­mentele Conferinţei Naţionale a partidu­lui. Alte activităţi au fost consacrate evo­cării unor importante evenimente din is­toria poporului român, informării cetăţe­nilor cu unele aspecte ale politicii ex­terne a statului nostru, cu principalele evenimente ale vieţii internaţionale. Au mai fost, de asemenea, organizate seri şi medalioane literare, acţiuni de masă cu filmul şi cartea politică, beletristică şi tehnică etc. La aceste activităţi au participat peste 30.000 de cetăţeni. In acelaşi timp, membrii colectivelor au purtat discuţii cu numeroase cadre din conducerea organizaţiilor de partid, a sfaturilor populare, cu propagandişti şi lectori din învăţămîntul agricol de ma­să, au participat la unele dezbateri ce au avut loc în cursurile şi cercurile învăţă­­mîntului de partid, dînd îndrumări prac­tice pentru îmbunătăţirea muncii. Deplasarea colectivelor Comitetului re­gional de partid în cele patru raioane a­­mintite a constituit un bun prilej de popularizare a documentelor Conferinţei Naţionale a partidului, de analiză a mo­dului în care se desfăşoară munca poli­tică şi cultural-educativă de masă la sate, a oferit posibilitatea de a acorda sprijin concret organizaţiilor de partid de aici în înlăturarea unor lipsuri. BIBLIOTECA CENTRALĂ UNIVERSITARĂ »M. EMINESCU“ IAŞI Unul din fruntaşii şantierului de con­strucţii nr. 46 din Iaşi este şi dulgherul Dan Dascalciuc. Brigada pe care o conduce a rea­lizat anul trecut o economie de cherestea în valoare de peste 20.000 de lei. Tip perfecţionat de maşină electrică de spălat PLOIEŞTI — Un tip perfecţionat de maşină electrică de spălat rufe a fost realizată de coopera­tiva „Electrometali­­ca" din Ploieşti. Ma­şina poate spăla în­tr-o singură oră 20— 40 kg de lenjerie. Ea are o­ construcţie simplă, economicoa­să şi prezintă multă siguranţă în exploa­tare. (Agerpres) Anvelope pentru R—8 Major PLOIEŞTI — La uzina „Vic­toria" din Floreşti a fost de­finitivată pentru producţia de serie, din acest an, tehnolo­gia de fabricaţie a anvelope­lor destinate primelor auto­turisme româneşti R-8 Major. Noile produse sunt prevă­zute cu carcasă radială, care le asigură o rezistenţă la u­­zură şi o siguranţă de rula­re de peste 20 la sută mai mare decit a celor realizate pînă acum în ţară. La uzina din Floreşti se construieşte o nouă şi modernă hală, care, începînd cu anul 1969 va a­­sigura un spor de producţie de 400.000 de anvelope anual. (Agerpres) O nouă fabrică GALAŢI . In cadrul pla­nului de extindere şi reutila­­re a uzinei „Laminorul" din Brăila a fost construită o nouă fabrică de lanţuri co­merciale, cu o capacitate fi­nală de 3.000 tone pe an. Prima etapă, marcată de in­­ceperea probelor tehnologice la un grup de 14 maşini, a fost realizată în mai puţin de cinci luni şi va produce anual 1.500 tone lanţuri din sârm­ă cu diametre între 3 şi 9 mm. (Agerpres) Tovarăşul Mircea Go­­lie, director adjunct la Fabrica de tricotaje „Moldova“ din Iaşi, cu­noaşte şi el un proverb: „Mina altuia nu te scar­pină cum îţi place ţie“. Drept pentru care, în momentul în care s-a trecut la noul sistem de asigurare a pazei bunu­rilor obşteşti, prin Direc­ţia de pază civilă con­tractuală, s-a străduit din toate puterile pentru păs­trarea vechiului sistem de păzire a fabricii, întrucît motivele directorului ad­junct, în mod deosebit, nu rezistau unei analize mai profunde, vechiul sistem de pază a fost înlocuit chiar fără asen­timentul său. Din consta­tările ulterioare a reieşit limpede că actualul sis­tem este mai eficient şi contribuie în mai mare măsură la asigurarea pa­zei bunurilor obşteşti. Simţindu-şi autoritatea lezată, tovarăşul Mircea Gon­e a început un ade­ UN PROVERB PE SĂPTĂMÂNĂ Leul nu prinde muşte vârât război psihologic împotriva paznicilor Di­recţiei regionale de pază civilă contractuală. A în­ceput cu tactica adrese­lor. De câte ori avea o­­cazie, directorul adjunct al Fabricii de tricotaje „Moldova“ trimitea prin poştă, către conducerea Direcţiei de pază civilă contractuală, adrese pe care la semna cu deo­sebită satisfacţie, prin care cerea sancţionarea unor paznici pentru cele mai năstruşnice motive. Astfel, se cerea sancţio­narea unui paznic pen­tru că se blocase o uşă la o dependinţă, sancţio­narea altuia pentru că şoferul de pe autoturis­mul fabricii, încălcîndu-şi obligaţiile de serviciu, plecase cu maşina in scopuri personale. Aşa in­cit paznicii ajunseseră într-o permanentă stare de alarmă, păzindu-se mai ales de directorul adjunct. încercăm să re­­constituim o scenă eloc­ventă în acest sens. In­­tr-una din zile, directo­rul adjunct al fabricii a ieşit pe poartă îndreptîn­­du-se spre birouri cu o pungă de material plastic în care se zăreau nişte bucăţi de tricot. Paznicul Mitriţă Amuntencu­ sesi­­zînd aceasta, l-a anunţat pe şeful de grupă care, la rîndul lui, s-a adresat directorului adjunct ru­­gîndu-l să înregistreze tricoturile la poartă. Du­pă care paznicul adău­gă cu respect : — Nu de alta, dar s-ar putea să mă încercați și să mă reclamați tot dv. că nu sînt vigilent. Zîrrobitor, directorul ad­junct a explicat că sînt tricoturi cu defecte, care sînt necesare la birou şi a lăudat vigilenţa pazni­cului Mitriţă Amuntencu­. Păcat însă că a fost ul­tima zi in care zelosul paznic a fost aprocat pentru că de atunci în­colo n-a avut parte de­cit de observaţii, şicane şi ocări. Consecinţa : Paznicul a fost mutat la altă întreprindere, deşi nu era cu nimic vinovat, numai pentru a se apla­na conflictul. Tovarăşul director Golie şi-a mutat şi el „atenţia“ asupra celorlalţi paznici, neier­­tîndu-i pe nici unul. Se specializase în no­duri pe care le cultiva cu mare grijă în fiecare fir de papură, cum se spune. Ar fi continuat poate să ceară sancţio­narea paznicile pentru eclipsa de soare de a­­cum cîţiva ani, şi pentru că tramvaiul­­ care mer­ge... aşa cum merge, fiindcă anul are patru a­­notimpuri sau fiindcă .. fiindcă. In urma unei adrese a conducerii fabricii, paz­nicul de rond, care avea în grijă şi o anumită N. ALDIN (continuare în pag. a 3-a) PE MERIDIANELE GLOBULUI Pătrunzind In centrul Saigonului Forţele patriotice au atacat concomitent toate punctele strategice ale capitalei Operaţiunile de deblocare a Canalului de Suez au fost suspendate Tovarăşul Mae Ceauşescu s-a întîlnit cu delegaţia Partidului Comunist din Izrael Miercuri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., s-a întîlnit cu delegaţia Partidului Comu­nist din Izrael, formată din tovarăşii Samuil Mikuni­s, se­cretar general al P.C.R., şi Moshe Snek, membru al Bi­roului Politic al C.C. al P.C.I. In cursul şederii în ţara noastră, delegaţia P.C. din Izrael a avut convorbiri cu to­varăşii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Exe­cutiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R. şi Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R. A participat tovarăşul Constantin Vasiliu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. In cadrul întîlnirilor, părţile s-au informat reciproc asupra activităţii celor două partide şi au făcut un schimb de păreri asupra unor probleme ale si­tuaţiei internaţionale actuale şi mişcării comuniste şi munci­toreşti. Ele au relevat nece­sitatea de a se depune efor­turi susţinute pentru întărirea unităţii partidelor comuniste şi muncitoreşti, a tuturor forţe­lor antiimperialiste, în lupta pentru pace, independenţă na­ţională, democraţie şi socia­lism. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovă­răşească. Tovarăşul Nicolae Ceauşes­­cu a oferit, miercuri seara, o masă în cinstea oaspeţilor. Produse noi ale industriei constructoare de maşini La Uzina „Griviţa Roşie“ din Capitală s-a terminat fa­bricarea primului recipient de înaltă presiune pentru sinteza amoniacului. Utilajul, rea­lizat la nivelul tehnicii ac­tuale, face parte din gama noilor produse pe care le are de executat în 1968 aceas­tă importantă unitate produ­cătoare de utilaj chimic. Şi alte produse noi ale in­dustriei noastre constructoare de maşini sunt gata pentru a intra în circuitul economiei naţionale. Uzina „Electropute­­re" din Craiova a produs pri­mul motor de 900 kilowaţi destinat locomotivelor elec­trice. Un nou tip de trans­portor pentru exploatările mi­niere a fost introdus­ în fa­bricaţia curentă a Uzinelor „Unic“ din Satu Mare, iar la Uzinele „Nicolina“ din Iaşi un agregat pentru defrişarea terenurilor agricole. (Agerpres) Şedinţa Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România In ziua de 31 ianuarie 1968, a avut loc, la Palatul Republicii, şedinţa Consiliului de Stat, prezidată de tova­răşul Nicolae Ceauşescu, pre­şedintele Consiliului de Stat. Au luat parte tovarăşii E­­mil Bodnaraş, Constanţa Cră­ciun şi Ştefan Peterfi, vice­preşedinţi ai Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, se­cretarul Consiliului de Stat, şi Anton Breitenhofer, Ion Gos­­ma, Constantin Daicoviciu, Vasile Daju, Constantin Dră­­gan, Suzana­ Gâdea, Nicolae Hudiţeanu, Athanase Joja, Ion Popescu-Puţuri, Cristofor Simionescu, Gheorghe Stoica, Ludovic Takacs şi Iacob Teclu, membri ai Consiliului de Stat. Consiliul a examinat şi a adoptat mai multe proiecte de decrete interesînd diferite do­menii ale activităţii de stat. Printre acestea figurează de­cretul privind organizarea Consiliului Economic, potrivit hotărîrii Conferinţei Naţiona­le a Partidului Comunist Ro­mân din 6-8 decembrie 1967; decretul pentru modifi­carea unor articole din le­gea nr. 27/1966 privind pen­siile de asigurări sociale de stat şi pensia suplimentară; decretul pentru completarea articolului 19 al Decretului nr. 76/1953 cu privire la eco­nomia vînatului şi pescuitu­lui, precum şi decretul prin care s-au abrogat, cu data de 1 ianuarie 1968, unele dispo­ziţii referitoare la sistemul de colectare la carne, pro­ducătorii fiind scutiţi, pe a­­ceeaşi dată, de obligaţiile restante rezultate din aplica­rea dispoziţiilor abrogate. De asemenea, Consiliul de Stat a ratificat Tratatul cu privire la principiile care gu­vernează activitatea statelor în explorarea şi folosirea spa­ţiului extra-atmosferic, inclu­siv Luna şi celelalte corpuri cereşti, semnat la 27 ianuarie 1967, şi a adoptat decretul privind aderarea Republicii Socialiste România la Con­venţia vamală relativă la im­portul temporar de material profesional, încheiată la Bru­xelles, la 8 iunie 1961. Consiliul a rezolvat apoi lucrările curente. Plecarea tovarăşului Joseph Turf Miercuri dimineaţa, a pă­răsit Capitala tovarăşul Jo­seph Turf, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.C. din Belgia, care a făcut o vizită în ţara noastră la in­vitaţia C.C. al P.C.R. La plecare, pe aeroportul Băneasa, oaspetele a fost condus de tovarăşii Paul Ni­culescu-Mizil, membru al Co­mitetului executiv, al Prezi­diului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, şef de secţie la G.G. al P.G.R., de activişti de partid. (Agerpres) Efectul curativ serului „modern" Registrul de intervenţii şi i­­novaţii al Fabricii de antibio­tice din Iaşi. Citeva litere in­­cîrligate, notind concis, in dreptul numelui autorilor — oameni de-ai fabricii — esența metamorfozării unui proces tehnologic, o nouă reţetă pen­tru fabricarea aureociclinei, sau un valoros procedeu de purifi­­care a tetraciclinei prin înlătu­rarea unei faze de intrare. Ală­turi d in alte rubrici, coloane de cifre marchează valoarea bene­­ficiilor obţinute prin aplicarea in practică a inovaţiilor şi in­venţiilor anului care a trecut. Totalul lor poate fi citit pînă şi de un şcolar, intii de la dreapta spre stingă: unităţi, zeci, sute, mii, zeci de mii, sute de mii, milioane. Apoi, in sens invers — 6.553.610 lei. O cifră impresionantă, obţinută printr-un efort susţinut al mun­citorilor, inginerilor şi tehni­cienilor îndreptat intr-un unic sens: introducerea modernului. Şi, ca in orice mare întreprin­dere, inocularea serului Modern — incluzind in semantica sa progresul tehnic nu doar faţă de stadiul tehnologiei aplicate, in fabrică, ci la nivelul cuceriri­lor ştiinţifice mondiale, ba chiar in competitivitate cu acestea,se face şi pun serviciul de cer­cetare. Comunistul Alexandru Sauciuc, şeful serviciului, ne dă lămuriri: „Munca de cer­cetare implică căutarea de so­luţii noi; ea trebuie asimilată cu munca de creaţie, artistul transmite ideile în învelişul cu­vintelor, in sonorităţile muzi­cii sau in culorile pînzei. Noi materializăm ideile in combi­naţii chimice, in restructurări ale tehnologiilor, care să aducă avantaje economice. Comună este doar valoarea operei de artă şi a invenţiei, obţinute şi într-un caz şi un altul la ca­pătul unei filiere a efortului intens, in care acţionează, ca puncte de control exigent, pre­gătirea, pasiunea, perseverenţa şi talentul autorilor. Intr-o anumită măsură, mun­ca de cercetare iţi solicită, spre deosebire de artă, viteză. Mara­­tonul tehnic contemporan nu-ţi permite să zăboveşti o vreme prea îndelungată la elaborarea unui n­ou sistem tehnologic. Ceea ce astăzi este nou, mii­­ne va fi depăşit. In tehnică, viteza a devenit un imperativ, o necesitate. I­­dei valoroase există. Problema care se ridică este in cit timp se vor rezolva. Cercetarea şti­inţifică se supune deci acestei legi a acceleraţiei, iar pentru a rezista iureşului îşi planifică obiectivele cercetării, atrage masele largi de muncitori, in­gineri şi tehnicieni în proce­sul acesta de modernizare con­tinuă, în plin mers". Am aflat astfel că cei 12 cer­cetători cu studii superioare din cadrul serviciului se ocupă cu probleme legate de tehno­logia de fabricaţie, în special de purificarea antibioticelor şi biosinteza pe fază primară. Realizări bune au fost obţinute, de altfel, in tehnologiile de fa­bricaţie ale hormonilor steroizi. Alte aspecte, legate de îmbu­nătăţirea procesului de fabrica­ţie, au fost discutate in orga­nizaţiile de bază ale comuniş­tilor. Selectînd propunerile fă­cute de ei şi de ceilalţi mun­citori din secţii s-a alcătuit a­­poi planul tematic de inovaţii. Ceea ce se cere. Iar oferta n-a intirziat : 87 de invenţii şi i­­novaţii în anul care a trecut. Un colectiv alcătuit din bio­logii Veronica Ardelean şi Georgeta Alupei, împreună cu inginerii Ion Niţelea, Sabin I­­onescu şi Mina Magazin, a stabilit citeva noi medii de cultură pentru fabricarea anti­bioticelor. Înlocuirea antispu­­mantului, utilizat la fabricarea BENEDICT JELESCU (continuare în pag. a 2-a) ­.4 In­secția pasteurizare a noii Fabrici de produse lactate din Bârlad.

Next