Flacăra Iaşului, martie 1968 (Anul 24, nr. 6676-6702)
1968-03-01 / nr. 6676
anei XXII, Nr. 6616 VINERI 1 HÂRTIE 1968 4 PAGINI 30 BANI Faţada noii filaturi a Fabricii „Ţesătura". Foto: G. Paul Lucrările adunării generale a Joi dimineaţa au început lucrările adunării generale a Academiei Republicii Socialiste România, care dezbate activitatea desfăşurată în anul trecut şi planul de activitate pe anul 1968. Pe ordinea de zi a adunării generale este înscrisă, de asemenea, decernarea premiilor Academiei pe anul 1966. La adunarea generală iau parte, în afara membrilor şi membrilor corespondenţi ai Academiei, conducători de ministere şi instituţii centrale, specialişti din institutele de cercetări ale Academiei şi departamentale, rectori şi decani ai unor institute de învăţămînt superior, profesori universitari, cercetători ştiinţifici. La şedinţa de deschidere a Academiei participat tovarăşul Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice. La primul punct al ordinei de zi, prof. dr. Radu Voinea, membru corespondent, secretarul general al Academiei, a prezentat darea de seamă asupra activităţii desfăşurate în anul 1967. Acad. Miron Nicolescu, preşedintele Academiei ,a expus apoi planul de activitate al Academiei pe anul în curs. Au început apoi dezbaterile asupra primelor două puncte de pe ordinea de zi. Lucrările adunării generale a Academiei continuă. (Agerpres) Din activitatea ştiinţifică ieşeană PREOCUPĂRI NOI ÎN DOMENIUL MICROBIOLOGIC La catedra de microbiologie de la Institutul de medicină şi farmacie din Iaşi, cercetările în domeniul bacteriologiei, ne-a relatat prof. dr. docent Alexandrina Gaiginschi, au un caracter teoretic fundamental şi cu aplicabilitate practică. Temele abordate se efectuează în strînsă colaborare cu secţia de biologie a Filialei Iaşi a Academiei, cu laboratorul de virusologie al Institutului de igienă Iaşi, Fabrica de antibiotice Iaşi, precum şi cu diferite clinici şi laboratoare de la I.M.F. Iaşi şi Cluj. Preocupările principale de cercetare ale colectivului catedrei de microbiologie se încadrează în problema tuberculozei, privind în special aspectele aplicative practice şi teoretice de imunologie şi imunopatologie. In problema tuberculozei se cercetează aspecte ale variabilităţii barilului Koch şi posibilităţile de actualizare ale diagnosticului bacteriologic, ca urmare a chimioterapiei antituberculoase care întrînd în uz în ultimii ani, a produs modificări biologice importante ale microbacteriilor. O altă preocupare o constituie studiul unor preparate de semisinteză, realizate în laboratoarele de chimie şi farmacie ale I.M.F. Iaşi, privind acţiunea lor tuberculostatică. Toate aceste aspecte reprezintă un aport practic în rezolvarea uneia din cele mai actuale probleme: combaterea tuberculozei. Grupul de şantiere nr. 4 Iaşi Sub umbra deasă a pierderilor Anul 1967 a marcat declanşarea acţiunii de eradicare totală a pierderilor şi în sectorul construcţiilor. Simţul de răspundere şi competenţă de care au dat dovadă majoritatea colectivelor de muncă din întreprinderi concretizate în măsurile întreprinse pentru organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii au permis ca primii paşi în acest domeniu să fie de bun augur. Cu toate acestea, unele organizaţii de construcţii nu numai că nu au diminuat volumul pierderilor planificate, dar au înregistrat şi depăşiri importante. Astfel, Grupul de şantiere nr. 4 din cadrul Trustului de construcţii Iaşi a pierdut în anul care a trecut 7.057.000 lei depăşind dotaţia cuvenită cu 3.862.000 lei. La această unitate nu se poate discuta despre eficienţa unor măsuri de rentabilizare în anul 1967 întrucît nu s-au întreprins — şantierele neavînd stabilite sarcini mobilizatoare de reducere a preţului de cost. Unele greutăţi întîmpinate, care au stînjenit activitatea anului 1967 (predarea cu întîrziere a unor documentaţii, neeliberarea la timp a unor amplasamente, deschiderea cu întîrziere a finanţării unor lucrări, lipsa de materiale ş.a.) nu pot constitui justificări ale situaţiei financiare înregistrate. Fără pretenţia de a le epuiza, vom încerca să creionăm unele aspecte ale organizării muncii care au dus la pierderi economice. Astfel, existenţa unor depozite intermediare pentru prefabricate a generat cheltuieli suplimentare de 160.000 lei, amplasarea neraţională a depozitului central 70.000 lei, efectuarea unor transporturi de materiale pe distanţe mai mari de 50 m.l. - 270.000 lei. Planul tehnic privind folosirea utilajelor grele de construcţii nu a fost realizat integral (la excavatoare 85 la sută, la automacarale 63 la sută, la buldozere 91 la sută). De asemenea, mecanizarea la săpături de pămînt s-a realizat 53 la sută, faţă de, 90 la sută programat executîndu-se manual 65.000 m.c. pămînt prin folosirea suplimentară a unui număr mediu anual de 77 muncitori. Mecanizarea simplă la aplicarea grundului la tencuieli (638.400 m.p.), precum și vopsitoriile s-au executat în întregime manual deși în depozitele grupului există de luni de zile trei aparate de vopsit mecanic. Răspunzător de nedarea în folosinţă a acestora este colectivul serviciului mecanic şef. Zugrăvelile s-au mecanizat numai 20 la sută, faţă de 100 la sută programat - cantitatea de 138.000 m.p. executată manual generînd folosirea unui număr mediu anual suplimentar de 17 muncitori. Aceste aspecte, la care se mai pot adăuga şi altele, au dus la depăşirea necorespunzătoare a fondului de salarii în anul 1967 cu 927.000 lei şi, bineînţeles, la grevarea suplimentară a preţului de cost la elementul manoperă. Existenţa în permanenţă a unor imobilizări de fonduri, concretizate în stocuri supranormative de materiale, debitori, goluri de mijloace circulante, producţie nedecontabilă ş.a.) a generat pe o perioadă de 8 luni din an credite restante garantate de organul tutelar pentru EUGEN ZIDARIŢA (continuare în pag. a 3-a) Cotidiene Bl" îl ni m NICOLAE BARBU Fără nici o intenţie maliţioasă, să recunoaştem că este amuzant şi, dteodată, chiar instructiv să observi comportările cotidiene ale indivizilor. Pe stradă, la cinematograf sau în tramvai, în magazine şi birouri, la masă, — în local sau în sînul familiei — devin „interesante" mai ales persoanele al căror temperament, profesie, sentimente, preferinţe culturale — se lasă ghicite de la distanţă. In ce fel ? Prin gesturi, mimică, atitudine, vocabular. Linii se consideră „cineva" doar pentru că ştiu să fie „degajaţi" în orice loc, monopolizînd discuţia, impunîndu-şi prezenţa insinuant sau agresiv, mai ales agresiv. Ai impresia că oamenii se ceartă, uneori, cu aceeaşi plăcere cu care şi-ar sorbi cafeaua matinală, cu aceeaşi senzaţie de reconfortare a orgoliului sensibilizat prin aspiraţii exagerate şi exacerbate. In restaurante, vezi chelneri care discută pe ton ridicat şi de la distanţă, se răstesc la ajutoare sau la clienţi, creînd o ambianţă sonoră la polul opus al relaxării. Nu-i poli cere vecinului să nu asculte meciul la transistor, în cofetărie, chiar dacă pe alţii îi deranjează audiţia, nu poţi face observaţii că pălăria doamnei de pe scaunul din față îţi acoperă priveliştea la film, căci rişti să auzi un „ştii cine sunt eu?", răspicat şi satisfăcut de ocazia ivită. Sunt, printre noi toţi, oameni cu „temperament" şi „personalitate", convinşi că, pentru reparaţia „autorităţii" rănite, gesticulaţia abundentă e salutară, ca şi tonul ridicat, ca (continuare în pag. a 2-a) COMUNICAT La 6 martie a.c., se convoacă la Sofia Comitetul Politic Consultativ al țărilor participante la Tratatul de la Varşovia. Vă relatăm despre: Noul cinematograf din Copou Ne-am propus să satisfacem, într-o oarecare măsură,, curiozitatea celor ce vor să ştie cum va arăta noul cinematograf din Copou. Edilii municipiului Iaşi, arhitecţii, constructorii ne demonstrează că noua construcţie se încadrează într-un ansamblu arhitectonic modern, că acesta corespunde cerinţelor actuale de dezvoltare a municipiului, a gustului locuitorilor săi. Deci să anticipăm. Clădirea cinematografului are o formă rectangulară. Faţada principală este considerată ca un mare panou ripsat. Faţadele laterale, la intrare, sunt placate cu cărămidă aparentă.. Parterul este tratat în întregime cu sticlă încadrată în metal — vitrine și intrări. Accesul publicului se face întrun vestibul, cu casă de bilete. După controlul biletelor, publicul intră în hol-foyer — unde poate aștepta pînă la evacuarea sălii. De aici se pătrunde în sală prin două intrări laterale. De pe pasajul central, publicul se repartizează atît la partea superioară a sălii cît și la partea inferioară. Evacuarea se face prin două windfanguri din partea de jos a sălii, de unde se ajunge direct în stradă. Dimensiunile sălii de spectacol: 19.45 X 24.50 m. Număr de locuri 501. Forma sălii, hexagonală, rezultă din înclinarea uşoară a pereţilor exteriori. Pardoseala sălii, în gradene, pe toată lungimea ei. Treptele de pe gradene au în general aceeaşi înălţime lăţimea lor făcîndu-se pe pachete, avîndu-se în vedere şi curba de vizibilitate care nu este liniară. V-ar interesa dacă sala are o acustică bună. Fiind proiectată a avea o capacitate de 501 locuri, s-a calculat volumul specific ce revine pentru un spectator egal cu 4,70 mc. Este o valoare care se situează peste limita inferioară admisă de normă pentru o sală.. Apoi, prin forma hexagonală, pe care o are secţiunea în plan a sălii, se evită paralelismul pereţilor şi prin aceasta formarea de unde sonore. Tavanul, avînd un profil sinusoidal, asigură o bună difuzare a sunetului în sală, permițînd totodată difuzarea sunetelor grave. Pentru tratamentul acustic s-a ales pla-AIEXANDRI ATANASE (continuare în pag. a 2-a) IN PAG, a 3-a Viața la țară 1968 După ora de geometrie. Instantaneu din clasa a V-a de la Şcoala generală nr. 4 din Iaşi. Foto : T. BACIU H In pagina a 4-a , U.N.C.T. A.D.— Intensă activitate a delegaţiei române • Lupta de eliberare in Fernando Po si Rio Muni Primirea de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat, a şefilor cultelor din România doi la amiază, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a primit, la Palatul Consiliului de Stat, în audienţă de prezentare, pe şefii cultelor din ţara noastră. La solemnitate au luat parte preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, vicepreşedinţii Consiliului de Stat, Emil Bodnaraş şi Ştefan Peterfi, secretarul Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, şi şeful Departamentului Cultelor, Dumitru Dogaru. Au fost prezenţi Justinian Marina, patriarhul Bisericii ortodoxe române, însoţit de Justin Moisescu, arhiepiscop al Iaşilor şi mitropolit al Moldovei şi Sucevei, Mladin Nicolae, arhiepiscop de Alba Iulia şi Sibiu şi mitropolit al Ardealului, Firmilian Marin, arhiepiscop al Craiovei şi mitropolit al Olteniei, Nicolae Corneanu, arhiepiscop al Timişoarei şi Caransebeşului şi mitropolit al Banatului, Antim Nica Tîrgovişteanul, episcop, vicar patriarhal, Visarion Ploieşteanul, episcop, vicar patriarhal, Marton Aron, episcop romano-catolic de Alba Iulia, însoţit de Huber Iosif, consilier al episcopiei romano-catolice de Alba Iulia, Francisc Augustin, conducătorul arhiepiscopiei romano-catolice din Bucureşti, însoţit de Bertalan Blaziu, consilier al arhiepiscopiei romano-catolice Bucureşti, Petru Pleşca, episcop romanocatolic şi provicar al arhiepiscopiei de Bucureşti; Nagy Iuliu, episcop al episcopiei reformate Cluj, însoţit de Tokeş Ştefan, consilier al episcopiei reformate Cluj, Papp Ladislau Iosif, episcop al episcopiei reformate Oradea, însoţit de Santha Paul, vicarul episcopiei reformate Oradea; Binder Herman, vicar al episcopiei evanghelice de confesiune augustană Sibiu, însoţit de Hochmeister Albert, prim-curator general al bisericii evanghelice C. A. Sibiu; Rosen Moses, şef rabin al cultului mozaic, însoţit de Marilus Iţic, membru în consiliul superior rabinic; Kiss Alexa, episcop al episcopiei unitariene Cluj, însoţit de Kovács Ludovic, vicar al episcopiei unitariene Cluj; Tomici Ştefan, vicar al vicariatului ortodox sîrb Timişoara; Argay Gheorghe, episcop al episcopiei evanghelice sinodo-presbiteriene Cluj, însoţit de Rapp Carol, vicarul episcopiei evanghelice S. P. Cluj; Ioasif Timotei, episcop locţiitor al mitropoliei de rit vechi Brăila, însoţit de Ivanov Iacob, consilier al mitropoliei de rit vechi Brăila, Pambuccian Grigore, vicepreşedintele, Consiliului eparhial al episcopiei armeano-gregoriene, însoţit de Baronian Zareh, secretarul episcopiei armeano-gregoriene; Iacob Mehmet, muftiul cultului musulman Constanţa; Tăchici Ion, preşedintele cultului creştin adventist de ziua a 7-a Bucu-reşti; Vicaş Teodor, preşedintele cultului baptist Bucureşti; Bochian Pavel, preşedintele cultului penticostal Bucureşti; Gîndilă Nicolae, prim delegat al cultului creştin după evanghelie Bucureşti. Cu prilejul primirii la preşedintele Consiliului de Stat au luat cuvîntul : Justinian Marina, patriarhul Bisericii ortodoxe române, Marton Aron, episcop romano-catolic de Alba Iulia, Papp Ladislau Iosif, episcop al episcopiei reformate Oradea, Binder Herman, vicar al episcopiei evangheli(Agerpres) (continuare în pag. a 2-a) Reportaj pe glob Scriitori ieşeni la sate Recent, la căminul cultural din comuna Erbiceni, a avut loc o întîlnire între scriitori ieşeni şi ţărani cooperatori. Cu acest prilej, scriitorii Dumitru Ignea, Ion Istrati, Adi Cusin şi Silviu Rusu au citit din operele lor şi au purtat discuţii pe marginea lucrărilor prezentate. La această manifestare au fost prezenţi peste 150 de participanţi. f lenni de■Uliii Leipzig, bătrîn oraş german înte- ■ meiat în secolul al XI-lea, numărînd aproape şase sute de mii de locuitori, este a! doilea ca mărime din R. D. Germană. In acest oraş se intersectează cîteva din cele mai importante artere I de comunicaţie europene. Unele din- _ tre ele reprezentau căi internaţionale încă din Evul Mediu; trecînd prin I Germania, ele legau Franţa de Po- ■ lonia şi de Rusia, sau pornind de la Marea Nordului şi Marea Baltică du- “ ceau spre Boemia şi Italia. Aceasta poziţie deosebit de favorabilă a făcut din Leipzig oraşul tîrgurilor in- ternaţionale. Debutul a fost făcut cu opt veacuri în urmă, iar de la acea dată Leipzigul găzduieşte de două ■ ori pe an firme venite din toate col- ţurile lumii. Este, însă, Leipzigul numai un oraş al tîrgurilor ? Renumele său se datoreşte în egală măsură dezvoltării industriale, precum şi unei activitaţi ştiinţifice şi culturale , ce se desfăşoară aici. Oraşul este un ■ centru al construcţiei de maşini, printre altele utilaj pentru mine, instalaţii ■ metalurgice, instalaţii de încărcare şi transport, maşini-uneite, maşini pentru industria textilă şi poligrafică. In ultima vreme, el a început sa se profileze şi pe construcţia de instalati pentru industria chimică. Printre ra- ■ murile industriei uşoare se numără în primul rînd întreprinderile prelu- ■ crătoare de piei şi blănuri, tîrgurile pentru vînzarea şi cumpărarea aces- 8 tor articole atrăgînd anual un mare * număr de comercianţi interesaţi. MIRCEA NOVACI (continuare în pag. a 4-a)