Flacăra Iaşului, martie 1968 (Anul 24, nr. 6676-6702)

1968-03-01 / nr. 6676

anei XXII, Nr. 6616 VINERI 1 HÂRTIE 1968 4 PAGINI 30 BANI Faţada noii filaturi a Fabricii „Ţesătura". Foto: G. Paul Lucrările adunării generale a Joi dimineaţa au început lu­crările adunării generale a Academiei Republicii Socialis­te România, care dezbate ac­tivitatea desfăşurată în anul trecut şi planul de activitate pe anul 1968. Pe ordinea de zi a adunării generale este înscrisă, de asemenea, decer­narea premiilor Academiei pe anul 1966. La adunarea generală iau parte, în afara membrilor şi membrilor corespondenţi ai Academiei, conducători de mi­nistere şi instituţii centrale, specialişti din institutele de cercetări ale Academiei şi de­partamentale, rectori şi decani ai unor institute de învăţă­­mînt superior, profesori uni­versitari, cercetători ştiinţifici. La şedinţa de deschidere a Academiei participat tovarăşul Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, pre­şedintele Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice. La primul punct al ordinei de zi, prof. dr. Radu Voinea, membru corespondent, secre­tarul general al Academiei, a prezentat darea de seamă a­­supra activităţii desfăşurate în anul 1967. Acad. Miron Nicolescu, pre­şedintele Academiei ,a expus apoi planul de activitate al Academiei pe anul în curs. Au început apoi dezbaterile asupra primelor două puncte de pe ordinea de zi. Lucrările adunării generale a Academiei continuă. (Agerpres) Din activitatea ştiinţifică ieşeană PREOCUPĂRI NOI ÎN DOMENIUL MICROBIOLOGIC La catedra de microbiologie de la Institutul de medi­cină şi farmacie din Iaşi, cercetările în domeniul bac­teriologiei, ne-a relatat prof. dr. docent Alexandrina Gaiginschi, au un caracter teoretic fundamental şi cu aplicabilitate practică. Temele abordate se efectuează în strînsă colaborare cu secţia de biologie a Filialei Iaşi a Academiei, cu laborato­rul de virusologie al Institutului de igienă Iaşi, Fabrica de antibiotice Iaşi, precum şi cu diferite clinici şi la­boratoare de la I.M.F. Iaşi şi Cluj. Preocupările principale de cercetare ale colectivului catedrei de microbiologie se încadrează în problema tuberculozei, privind în special aspectele aplicative prac­tice şi teoretice de imunologie şi imunopatologie. In problema tuberculozei se cercetează aspecte ale va­­riabilităţii barilului Koch şi posibilităţile de actualizare ale diagnosticului bacteriologic, ca urmare a chimiote­­rapiei antituberculoase care întrînd în uz în ultimii ani, a produs modificări biologice importante ale microbac­­teriilor. O altă preocupare o constituie studiul unor preparate de semisinteză, realizate în laboratoarele de chimie şi farmacie ale I.M.F. Iaşi, privind acţiunea lor tuberculosta­­tică. Toate aceste aspecte reprezintă un aport practic în re­zolvarea uneia din cele mai actuale probleme: comba­terea tuberculozei. Grupul de şantiere nr. 4 Iaşi Sub umbra deasă a pierderilor A­nul 1967 a marcat de­clanşarea acţiunii d­e e­­radicare totală a pier­derilor şi în sectorul construcţiilor. Simţul de răspundere şi competenţă de care au dat dovadă majorita­tea colectivelor de muncă din întreprinderi concretizate în măsurile întreprinse pentru or­ganizarea ştiinţifică a produc­ţiei şi a muncii au permis ca primii paşi în acest domeniu să fie de bun augur. Cu toate acestea, unele or­ganizaţii de construcţii nu nu­mai că nu au diminuat volu­mul pierderilor planificate, dar au înregistrat şi depăşiri im­portante. Astfel, Grupul de şantiere nr. 4 din cadrul Trus­tului de construcţii Iaşi a pier­dut în anul care a trecut 7.057.000 lei­­ depăşind do­­taţia cuvenită cu 3.862.000 lei. La această unitate nu se poa­te discuta despre eficienţa u­­nor măsuri de rentabilizare în anul 1967 întrucît nu s-au în­treprins — şantierele neavînd stabilite sarcini mobilizatoare de reducere a preţului de cost. Unele greutăţi întîmpinate, care au stînjenit activitatea a­­nului 1967 (predarea cu întîr­­ziere a unor documentaţii, ne­­eliberarea la timp a unor am­plasamente, deschiderea cu în­­tîrziere a finanţării unor lucrări, lipsa de materiale ş.a.) nu pot constitui justificări ale situaţiei financiare înregistrate. Fără pretenţia de a le epui­za, vom încerca să creionăm unele aspecte ale organizării muncii care au dus la pierderi economice. Astfel, existenţa u­­nor depozite intermediare pen­tru prefabricate a generat chel­tuieli suplimentare de 160.000 lei, amplasarea neraţională a depozitului central 70.000 lei, e­­fectuarea unor transporturi de materiale pe distanţe mai mari de 50 m.l. - 270.000 lei. Planul tehnic privind folosi­rea utilajelor grele de con­strucţii nu a fost realizat inte­gral (la excavatoare 85 la sută, la automacarale 63 la sută, la buldozere 91 la sută). De ase­menea, mecanizarea la săpă­turi de pămînt s-a realizat 53 la sută, faţă de, 90 la sută pro­gramat­­ executîndu-se manual 65.000 m.c. pămînt prin folosi­rea suplimentară a unui număr mediu anual de 77 muncitori. Mecanizarea simplă la aplica­rea grundului la tencuieli (638.400 m.p.), precum și vop­­sitoriile s-au executat în între­gime manual deși în depozi­tele grupului există de luni de zile trei aparate de vopsit me­canic. Răspunzător de nedarea în folosinţă a acestora este co­lectivul serviciului mecanic şef. Zugrăvelile s-au mecanizat nu­mai 20 la sută, faţă de 100 la sută programat - cantitatea de 138.000 m.p. executată ma­nual generînd folosirea unui nu­măr mediu anual suplimentar de 17 muncitori. Aceste aspecte, la care se mai pot adăuga şi al­tele, au dus la depăşirea ne­corespunzătoare a fondului de salarii în anul 1967 cu 927.000 lei şi, bineînţeles, la grevarea suplimentară a preţului de cost la elementul manoperă. Existenţa în permanenţă a u­­nor imobilizări de fonduri, con­cretizate în stocuri supranorma­­tive de materiale, debitori, go­luri de mijloace circulante, pro­ducţie nedecontabilă ş.a.) a generat pe o perioadă de 8 luni din an credite restante garan­tate de organul tutelar pentru EUGEN ZIDARIŢA (continuare în pag. a 3-a) Cotidiene Bl" îl ni m NICOLAE BARBU Fără nici o intenţie ma­liţioasă, să recunoaştem că este amuzant şi, d­teodată, chiar instructiv să observi comportările cotidiene ale indivizilor. Pe stradă, la ci­nematograf sau în tramvai, în magazine şi birouri, la masă, — în local sau în sînul familiei — devin „in­teresante" mai ales persoa­nele al căror temperament, profesie, sentimente, pre­ferinţe culturale — se lasă ghicite de la distanţă. In ce fel ? Prin gesturi, mimi­că, atitudine, vocabular. Li­nii se consideră „cineva" doar pentru că ştiu să fie „degajaţi" în orice loc, mo­­nopolizînd discuţia, impu­­nîndu-şi prezenţa insinuant sau agresiv, mai ales a­­gresiv. Ai impresia că oamenii se ceartă, uneori, cu ace­eaşi plăcere cu care şi-ar sorbi cafeaua matinală, cu aceeaşi senzaţie de recon­­fortare a orgoliului sensibi­lizat prin aspiraţii exagera­te şi exacerbate. In restau­rante, vezi chelneri care discută pe ton ridicat şi de la distanţă, se răstesc la a­­jutoare sau la clienţi, creînd o ambianţă sonoră la polul opus al relaxării. Nu-i poli cere vecinului să nu asculte meciul la transistor, în co­fetărie, chiar dacă pe alţii îi deranjează audiţia, nu poţi face observaţii că pălăria doamnei de pe scaunul din față îţi acoperă priveliştea la film, căci rişti să auzi un „ştii cine sunt eu­­?", răspicat şi satisfăcut de o­­cazia ivită. Sunt, printre noi toţi, oameni cu „tempera­ment" şi „personalitate", convinşi că, pentru repara­ţia „autorităţii" rănite, ges­ticulaţia abundentă e salu­tară, ca şi tonul ridicat, ca (continuare în pag. a 2-a) COMUNICAT La 6 martie a.c., se convoacă la Sofia Co­mitetul Politic Consul­tativ al țărilor partici­pante la Tratatul de la Varşovia. Vă relatăm despre: Noul cinematograf din Copou Ne-am propus să satisfacem, în­­tr-o oarecare mă­sură,, curiozitatea celor ce vor să ştie cum va arăta noul cinematograf din Copou. Edilii municipiului Iaşi, arhitecţii, con­structorii ne de­monstrează că noua construcţie se în­cadrează într-un ansamblu arhitec­tonic modern, că acesta corespun­de cerinţelor ac­tuale de dezvol­tare a municipiu­lui, a gustului lo­cuitorilor săi. Deci să anticipăm. Clădirea cine­matografului are o formă rectangula­ră. Faţada princi­pală este conside­rată ca un mare panou ripsat. Fa­ţadele laterale, la intrare, sunt pla­cate cu cărămidă aparentă.. Parterul este tratat în în­tregime cu sticlă încadrată în me­tal — vitrine și intrări. Accesul publicu­lui se face într­­un vestibul, cu casă de bilete. După controlul bi­letelor, publicul intră în hol-foyer — unde poate aș­tepta pînă la eva­cuarea sălii. De aici se pătrunde în sală prin două intrări laterale. De pe pasajul central, publicul se repar­tizează atît la par­tea superioară a sălii cît și la par­tea inferioară. E­­vacuarea se face prin două wind­­fanguri din par­tea de jos a sălii, de unde se ajun­ge direct în stra­dă. Dimensiunile sălii de spectacol: 19.45 X 24.50 m. Număr de locuri 501. Forma sălii, hexagonală, re­zultă din înclina­rea uşoară a pe­reţilor exteriori. Pardoseala sălii, în gradene, pe toată lungimea ei. Trep­tele de pe grade­ne au în general aceeaşi înălţime lăţimea lor fă­­cîndu-se pe pa­chete, avîndu­-se în vedere şi curba de vizibilitate ca­re nu este liniară. V-ar interesa da­că sala are o a­­custică bună. Fi­ind proiectată a avea o capacitate de 501 locuri, s-a calculat volumul specific ce revine pentru un specta­tor egal cu 4,70 mc. Este o va­loare care se si­tuează peste limi­ta inferioară ad­misă de normă pentru o sală.. A­­poi, prin forma hexagonală, pe ca­re o are secţiu­nea în plan a să­lii, se evită para­lelismul pereţilor şi prin aceasta formarea de unde sonore. Tavanul, avînd un profil sinusoidal, asigură o bună difuzare a sunetului în sală, permițînd totoda­tă difuzarea sune­telor grave. Pen­tru tratamentul a­­custic s-a ales pla-AI­EXANDRI­ ATANASE (continuare în pag. a 2-a) IN PAG, a 3-a V­iața la țară 1968 După ora de geometrie. Instantaneu din clasa a V-a de la Şcoala generală nr. 4 din Iaşi. Foto : T. BACIU H In pagina a 4-a , U.N.C.T. A.D.— Intensă activitate a delegaţiei române • Lupta de eliberare in Fernando Po si Rio Muni Primirea de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat, a şefilor cultelor din România doi la amiază, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a primit, la Palatul Consiliului de Stat, în audien­ţă de prezentare, pe şefii cultelor din ţara noastră. La solemnitate au luat par­te preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Ma­urer, vicepreşedinţii Consiliu­lui de Stat, Emil Bodnaraş şi Ştefan Peterfi, secretarul Consiliului de Stat, Constan­tin Stătescu, şi şeful Departa­mentului Cultelor, Dumitru Dogaru. Au fost prezenţi Justinian Marina, patriarhul Bisericii ortodoxe române, însoţit de Justin Moisescu, arhiepiscop al Iaşilor şi mitropolit al Mol­dovei şi Sucevei, Mladin Ni­­­­colae, arhiepiscop de Alba Iu­­lia şi Sibiu şi mitropolit al Ardealului, Firmilian Marin, arhiepiscop al Craiovei şi mi­tropolit al Olteniei, Nicolae Corneanu, arhiepiscop al Ti­mişoarei şi Caransebeşului şi mitropolit al Banatului, Antim Nica Tîrgovişteanul, episcop, vicar patriarhal, Visarion Ploieşteanul, episcop, vicar patriarhal, Marton Aron, e­­piscop romano-catolic de Al­ba Iulia, însoţit de Huber Iosif, consilier al episcopiei romano-catolice de Alba Iu­­lia, Francisc Augustin, con­ducătorul arhiepiscopiei ro­mano-catolice din Bucureşti, însoţit de Bertalan Blaziu, consilier al arhiepiscopiei ro­mano-catolice Bucureşti, Pe­tru Pleşca, episcop romano­­catolic şi provicar al arhie­piscopiei de Bucureşti; Nagy Iuliu, episcop al episcopiei re­formate Cluj, însoţit de Tokeş Ştefan, consilier al episcopiei reformate Cluj, Papp Ladislau Iosif, episcop al episcopiei reformate Oradea, însoţit de Santha Paul, vicarul episcopi­ei reformate Oradea; Binder Herman, vicar al episcopiei evanghelice de confesiune au­­­gustană Sibiu, însoţit de Hoch­meister Albert, prim-curator general al bisericii evanghe­lice C. A. Sibiu; Rosen Mo­ses, şef rabin al cultului mo­zaic, însoţit de Marilus Iţic, membru în consiliul superior rabinic; Kiss Alexa, episcop al episcopiei unitariene Cluj, însoţit de Kovács Ludovic, vicar al episcopiei unitariene Cluj; Tomici Ştefan, vicar al vicariatului ortodox sîrb Timi­şoara; Argay Gheorghe, e­­piscop al episcopiei evanghe­lice sinodo-presbiteriene Cluj, însoţit de Rapp Carol, vicarul episcopiei evanghelice S. P. Cluj; Ioasif Timotei, episcop locţiitor al mitropoliei de rit vechi Brăila, însoţit de Iva­nov Iacob, consilier al mitro­poliei de rit vechi Brăila, Pambuccian Grigore, vicepre­şedintele, Consiliului eparhial al episcopiei armeano-grego­­riene, însoţit de Baronian Za­­reh,­ secretarul episcopiei ar­­meano-gregoriene; Iacob Meh­met, muftiul cultului musul­man Constanţa; Tăchici Ion, preşedintele cultului creştin adventist de ziua a 7-a Bucu-­­reşti; Vicaş Teodor, preşe­dintele cultului baptist Bucu­reşti; Bochian Pavel, preşe­dintele cultului penticostal Bucureşti; Gîndilă Nicolae, prim delegat al cultului creş­tin după evanghelie Bucu­reşti. Cu prilejul primirii la pre­şedintele Consiliului de Stat au luat cuvîntul : Justinian­ Marina, patriarhul Bisericii or­todoxe române, Marton Aron, episcop romano-catolic de Al­ba Iulia, Papp Ladislau Iosif, episcop al episcopiei reforma­te Oradea, Binder Herman, vicar al episcopiei evangheli­­(Agerpres) (continuare în pag. a 2-a) Reportaj pe glob Scriitori ieşeni la sate Recent, la căminul cultural din comuna Erbiceni, a avut loc o întîlnire între scriitori ieşeni şi ţărani cooperatori. Cu acest pri­lej, scriitorii Dumitru Ignea, Ion Istrati, Adi Cusin şi Silviu Rusu au citit din operele lor şi au purtat discuţii pe marginea lucrărilor prezentate. La această manifestare au fost prezenţi peste 150 de participanţi. f len­ni d­­e■Uliii Leipzig, bătrîn oraş german înte- ■ meiat în secolul al XI-lea, numărînd aproape şase sute de mii de locui­tori, este a! doilea ca mărime din R. D. Germană. In acest oraş se intersectează cî­­teva din cele mai importante artere I de comunicaţie europene. Unele din- _ tre ele reprezentau căi internaţionale încă din Evul Mediu; trecînd prin I Germania, ele legau Franţa de Po- ■ lonia şi de Rusia, sau pornind de la­­ Marea Nordului şi Marea Baltică du- “ ceau spre Boemia şi Italia. Aceasta poziţie deosebit de favorabilă a fă­cut din Leipzig oraşul tîrgurilor in-­­ ternaţionale. Debutul a fost făcut cu­­ opt veacuri în urmă, iar de la acea­­ dată Leipzigul găzduieşte de două ■ ori pe an firme venite din toate col-­­ ţurile lumii. Este, însă, Leipzigul numai un oraş al tîrgurilor ? Renumele său se datoreşte în egală­­ măsură dezvoltării industriale, precum şi unei activitaţi ştiinţifice şi culturale , ce se desfăşoară aici. Oraşul este un ■ centru al construcţiei de maşini, prin­tre altele utilaj pentru mine, instalaţii ■ metalurgice, instalaţii de încărcare şi transport, maşini-uneite, maşini pentru industria textilă şi poligrafică. In ultima vreme, el a început sa se­­ profileze şi pe construcţia de instalati pentru industria chimică. Printre ra- ■ murile industriei uşoare se numără în primul rînd întreprinderile prelu- ■ crătoare de piei şi blănuri, tîrgurile­­ pentru vînzarea şi cumpărarea aces- 8 tor articole atrăgînd anual un mare * număr de comercianţi interesaţi. MIRCEA NOVAC­I (continuare în pag. a 4-a)

Next