Flacăra Iaşului, aprilie 1968 (Anul 24, nr. 6703-6728)

1968-04-02 / nr. 6703

mi XXIV, Nr. 6103 MARTI 2 APRILIE 1968 4 PAGINI 30 SANI Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean provizoriu MAXIMUM DE OPERATIVITATE PENTRU TERMINAREA INSAMINTARILOR DIN EPOCA I! ■ Prima grijă, lichidarea restanţelor la însămînţări ■ Plantatul viţei de vie, pomilor fructiferi şi cartofilor a rămas în urmă V A - In ultimele zile, în majoritatea cooperati­velor agricole din judeţul nostru s-a lucrat intens, reuşindu-se astfel să se obţină rezul­tate destul de bune. Din ultima situaţie ope­rativă întocmită la Direcţia agricolă judeţeană (1 aprilie a.c.), rezultă că din suprafeţele pla­nificate au fost însămînţate 83 la sută cu ma­zăre, 93 la sută cu ovăz, 70 la sută cu lucernă, 79 la sută cu sparcetă, 74 la sută cu sfeclă de zahăr, 46 la sută cu in, 40 la sută cu floa­­rea-soarelui, 20 la sută cu cartofi. Un număr de 14 cooperative agricole, printre care cele din Balş, Cîrjoaia, Hărmăneşti, Miroslăveşti, Hălăuceşti, au terminat de acum şi semănatul florii-soarelui. Mai sînt, însă, unele unităţi cooperatiste ră­mase în urmă cu aceste lucrări. De exemplu, cooperativele agricole din Bîrnova, Erbiceni, Brăeşti n-au însămînţat nici acum lucerna, al­tele, printre care Trifeşti, Ţigănaşi, Epureni, Horleşti, sînt rămase în urmă cu însămînţatul sfeclei de zahăr. Consiliile de conducere, specialiştii, şefii bri­găzilor S.M.T. trebuie să mobilizeze toate for­ţele pentru a încheia cu maximum de operati­vitate însămînţările din epoca I. In acelaşi timp, trebuie avut grijă ca forţele disponibile să fie îndreptate la grăpatul ogoarelor, des­tinate însămînţării porumbului, la grăpatul pă­­ioaselor de toamnă, păşunilor şi fîneţelor. O preocupare sporită trebuie dovedită faţă de lucrările din grădinile de legume, vii, livezi şi de pe şantierele de irigaţii. Deşi timpul este destul de înaintat, plantatul viţei de vie şi po­milor fructiferi, de exemplu, continuă să se des­făşoare anevoios. Din suprafeţele planificate pentru viţa de vie au fost plantate numai 2 la sută, iar din cele pentru pomii fructiferi numai 47 la sută. Rămase în urmă cu plantatul pomi­lor sunt cooperativele agricole din Pocreaca, Răducăneni, Golâeşti, Focuri, iar cu plantatul viţei de vie cooperativele agricole din Băiceni, Movileni, Fîntînele, Voineşti. De asemenea, pe şantierele de irigaţii există o slabă mobilizare de forţe­ din care cauză lucrările de amenajare a noilor suprafeţe sunt mult rămase în urmă. E de datoria organizaţiilor de partid, a consi­liilor de conducere şi specialiştilor să organizeze în aşa fel munca încît să fie grăbite şi aduse la zi şi aceste lucrări. Graba, însă, nu trebuie să dăuneze calităţii. Numai în felul acesta se va reuși să se pună baze solide unor rezultate bune în toate sectoarele de activitate amintite. Nesecatul izvor al energiei creatoare a maselor Constantin Dropu adjunctul şefului secţiei de propagandă şi agitaţie a Comitetului judeţean de par­tid, directorul Cabinetului judeţean de partid Iaşi Cu credinţă în cauza dreap­tă pe care o slujeşte, în vir­tuţile şi capacitatea poporu­lui de a-şi făuri viitorul pe care-l merită, Partidul Comu­nist Român şi-a asumat în­treaga răspundere pentru destinele ţării, după cum cu convingerea că politica parti­dului exprimă interesele su­preme ale ţării, poporul şi-a încredinţat destinele partidului comunist. Aşa s-a ajuns ca, în anii­ construcţiei socialis­mului, să se înfăptuiască între partid şi popor o trainică le­gătură, o dată cu lichidarea claselor exploatatoare produ­­cîndu-se unul dintre cele mai profunde fenomene social-po­­litice din istoria ţării noastre — unitatea întregii naţiuni. In condiţiile acestei unitări pot fi mai, bine puse în va­loare nesecatele potenţe crea­toare ale poporului. Desigur, poporul a fost întotdeauna făuritorul istoriei. „întreaga is­torie a tarii — arată tovarăşul Nicolae Ceauşescu — demon­strează că poporul muncitor, forţele sale revoluţionare, pro­gresiste şi patriotice au în­făptuit toate marile transfor­mări revoluţionare, au asigu­rat mersul înainte al socie­tăţii noastre. Toate momentele importante din viaţa patriei noastre sunt legate de lupta maselor, a întregului popor — motorul progresului social, a­­devăratul făuritor al istoriei României". Dar, în diferite etape ale procesului istoric, rolul său creator se manifestă în chip diferit, in societatea socialistă rolul creator al poporului creşte enorm în comparaţie cu societăţile anterioare. In condiţiile orînduirii noastre socialiste, rolul crea­tor al maselor populare nu numai că sporeşte, ci se şi manifestă într-un chip nou în sferele cele mai impor­tante ale vieţii societăţii — în economia, politica şi cultu­ra sa. Producînd bunurile mate­riale, masele muncitoare ac­ţionează în Condiţiile socia­lismului ca făuritori activi şi conştienţi ai istoriei. Munca lor este apreciată de întreaga so­cietate­­ mase tot mai largi de oameni îşi dau seama că prin eforturile lor, ele nu numai că îşi asigură mijloacele de existenţă, dar că îşi făuresc o nouă viaţă, o nouă societa­te, în care munca obţine o însemnătate socială directă. A­­ici omul vede cum activita­tea lui de zi cu zi în pro­ducţie este un lucru folosi­tor şi necesar societăţii şi se simte, în felul său, un mili­tant pe tărîm S­ocial. Pa a­­­­ceastă bază ia naşul se propus o atitudine faţă de îSvmcâ, -,*3 \ dezvoltă și se desfăşoară Ini» tiativa în producţie a maselor^ P.C.R. gre o nemărginită îrij^ credere în »energia revrfluţio- ^ nară a maselor, în capacita­tea lor creatoare, aplicînd ne­abătut principiul potrivit că­ruia partidul este chemat să facă educaţia maselor, să le înveţe să­ conducă ţara, dar în acelaşi timp să ţină seama de bogata şi inepuizabila ex­perienţă populară. Partidul nostru sprijină cu grijă iniţia­tivele oamenilor muncii, sin­tetizează experienţa lor şi or­ganizează răspîndirea ei. In întreaga lor activitate, Partidul Comunist Român, con­ducerea partidului pleacă de la convingerea că hotărîrile importante care privesc viito­rul ţării, dezvoltarea diferite­lor sectoare ale vieţii econo­mice şi culturale trebuie chibzuite cu masele largi populare. In aceasta se mani­festă însăşi esenţa democra­ţiei noastre socialiste, superi­oritatea orînduirii noi, faptul că întreaga putere aparţine poporului, liber şi stăpîn pe soarta sa. Metoda discutării cu între­gul popor a principalelor pro­bleme ale construcţiei socia­liste sudează tot mai puternic legătura dintre partid şi ma­se, contribuie la maturizarea politică şi ideologică a oa­menilor muncii, la generaliza­rea experienţei acestora în viaţa socială, asigură perfec­ţionarea activităţii tuturor or­ganelor de stat, economice şi obşteşti. O imagine pregnantă a înal­tei­­conştiinţe socialiste,­­ patri­otice­ care însufleţeşte, cetăţe­nii patriei noas­tre, a răspun­derii lor pentru soarta tarii a oferit­ o ampla dezbatere de c­ătre cele mai largi mase, consultarea specialiştilor şi activului de, partid, în toate fazele elaborării lui, a ansam­blului de măsuri adoptat de Conferinţa Naţională a parti­dului privind îmbunătăţirea conducerii economiei naţionale, organizării administrativ-terito­ (continuare în pag. a 3-a) Expuneri consacrate Revoluţiei de la 1848 In cadrul manifestărilor consacrate aniversării a 120 de ani de la Revoluţia din 1843, la căminele culturale din comunele Mirceşti, Cotnari, Aroneanu, Vlădeni, Costuleni şi Răducăneni, lectori ai Comitetului jude­ţean de partid au prezentat duminică conferinţa „Anul revoluţionar 1848 în Mol­dova". Expunerile s-au bucurat de un deosebit interes. In cursul acestei săptă­­mîni vor mai avea loc con­ferinţe pe aceeaşi temă şi în alte comune ale judeţu­lui nostru. LA IAŞI Festivitatea de deschidere a expoziţiei „120 de ani de la Revoluţia din 1848“ Duminică, 31 martie, în sala „Victoria" din Piaţa Unirii, a avut loc festivitatea de deschi­dere a expoziţiei „120 de ani de la Revoluţia din 1848". La festivitate au participat tovarăşii : Miu Dobrescu, prim­­secretar al Comitetului jude­ţean laşi al P.C.R., preşedin­tele Consiliului popular jude­ţean provizoriu, Aurel Loghin, secretar al Comitetului jude­ţean laşi al P.C.R., Ion Man­­ciuc, prim-secretar al Comite­tului municipal de partid, pre­şedintele Consiliului popular municipal. Au fost prezenţi oameni de ştiinţă şi cultură din oraşul Iaşi, activişti de partid şi de stat, muncitori din diferite în­treprinderi ieşene, ziarişti. In cuvîntul de deschidere, rostit de tov. Gh. Ungureanu, directorul Arhivelor Statului din Iaşi, vorbitorul a arătat că în cadrul importantelor ac­ţiuni hotărîte de partidul nos­tru pentru sărbătorirea aces­tui mare eveniment istoric, se înscrie şi expoziţia „120 de ani de la Revoluţia din 1848". Poporul ■ român sărbătoreşte a­­cest moment de mare însem­nătate în istoria luptei pentru eliberare socială şi naţională, cu toată cinstirea cuvenită ma­rilor înaintaşi şi cu sufletul plin de dragoste şi devota­ment pentru conducerea noas­tră de partid şi de stat, care dă o înaltă preţuire strădani­ilor celor ce şi-au consacrat întreaga viaţă pentru înflori­rea patriei noastre. In aplauzele participanţilor, tovarăşul Miu Dobrescu a o­­ficiat tradiţionala solemnitate a deschiderii expoziţiei, după care publicul s-a oprit cu e­­moţie şi pietate în faţa expo­natelor. Expoziţia cuprinde va­riate materiale documentare, manifeste, proclamaţii din 1848, broşuri, stampe şi fotografii care oglindesc în primul rînd starea economică şi socială a Ţărilor Române din vremea respectivă, frămîntările social­­politice premergătoare anului 1848 în Moldova, Ţara Româ­nească şi Transilvania, rolul ce l-au avut masele populare în Revoluţia de la 1848. Expoziţia va fi deschisă pentru public în tot cursul lu­nii aprilie. Moment din timpul festivi­tăţii. Foto: G. Paul Pentru prima dată fabricat în ţară RIMNICU VILCEA . Pe şantierul Centralei electrice de termoficare Govora a început montajul unui grup de 50 Mw, primul agregat de această putere fabricat în ţară, la uzinele construc­toare de maşini din Reşiţa şi „Vulcan" din Bucureşti. In cadrul centralei urmează să se monteze un alt agre­gat de capacitate asemănă­toare şi un turbogenerator de 7,5 Mw. Cînd va atinge capacita­­tea proiectată, centrala elec­trică de termoficare va asi­gura Combinatului chimic din Rîmnicu Vîlcea şi Uzi­nei sodice din Govora, 420 tone abur supraîncălzit pe oră. (Agerpres) PE MERIDIANELE PLOPULUI șI­ LONDRA Contraofensiva premierului H. Wilson B Cuvîntarea preşedintelui Lyndon Johnson VIZITA PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE MINIŞTRI, ION GHEORGHE MAURER, IN FINLANDA Duminică la amiază a pără­sit Capitala, plecînd spre Hel­sinki, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii So­cialiste România, Ion Gheor­­ghe Maurer, care, însoţit de ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, va face o vizită oficială în Finlanda, la invitaţia guvernului finlandez. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi to­varăşii Ilie Verdeţ, prim­­vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Alexandru Drăghici, Janos Fazekas, Gheorghe Ră­­dulescu, Vasile Vîlcu, Iosif Banc, Mihai Gere, Petre Lupu, Manea Mănescu, Gheor­ghe Gaston Marin, membri ai guvernului şi alte persoane o­­ficiale. Au fost de faţă Seppo­­lavi Ainamo, însărcinat cu afaceri ad-interim al Finlandei la Bucureşti. ★ (Agerpres) HELSINKI 31 — Trimişii speciali Agerpres, Nicolae Io­­nescu şi Mircea S. Ionescu, transmit: După un zbor de aproximativ patru ore, avio­nul special, la bordul căruia se aflau preşedintele Consiliu­lui de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, şi minis­trul afacerilor externe, Cor­neliu Mănescu, a aterizat pe aeroportul Seutula. Dominat de maiestuoase păduri prin care şi-a răsfirat pistele, ae­roportul capitalei finlandeze şi-a primit oaspeţii într-o at­mosferă sărbătorească — ex­presie a relaţiilor de stimă şi prietenie ce s-au dezvoltat în zilele noastre între România şi Finlanda. Arborate pe fron­tispiciul aerogării, se profilau pe fundalul cerului nordic, drapelele de stat ale Româ­niei şi Finlandei. La coborîrea din avion, oaspeţii români au fost salu­taţi cu căldură de preşedin­tele Consiliului de Miniştri al Finlandei, Mauno Koivisto, şi de ministrul afacerilor exter­ne, Ahti Karjalainen. Premie­rul finlandez a prezentat a­­poi oaspeţilor celelalte per­soane oficiale venite în întîm­­pinare. •* Au fost de faţă Niculai Ioan Vancea, ambasadorul Români­ei la Helsinki, membri ai am­basadei şi ai Agenţiei econo­mice ai ţării noastre în Fin­landa, precum şi Kaario Vei­­kko Makela, ambasadorul Fin­landei la Bucureşti. Erau, de asemenea, prezenţi numeroşi ziarişti finlandezi şi corespondenţi ai presei străine. O companie de elită a for­ţelor armate finlandeze a prezentat onorul. După into­narea imnurilor de stat ale celor două ţări, premierii Ro­mâniei şi Finlandei au trecut în revistă garda de onoare. Primii miniştri ai celor două state, precum şi celelalte per­sonalităţi au luat apoi loc în maşinile oficiale, îndreptîndu­­se spre reşedinţa rezervată, oaspeţilor români, în marele Hotel Marski. La reşedinţă, premierul Mauio Koivisto şi ministrul afacerilor externe, Ahti Kar­­jalainen, s-au întreţinut cor­dial, la o cupă de şampanie, cu preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Mau­rer, şi ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu. începerea convorbirilor oficiale HELSINKI 1 — Trimişii spe­ciali Agerpres, Nicolae Io­nescu şi Mircea S. Ionescu, transmit: La Palatul Guverna­mental din Helsinki au în­ceput, luni dimineaţă, convor­birile oficiale dintre preşedin­tele Consiliului de Miniştri ai Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, şi pre­şedintele Consiliului de Miniş­tri al Finlandei, Mauio Ko­ivisto. Au participat din partea ro­mână Corneliu Mănescu, mi­nistrul afacerilor externe, N.I. Vancea, ambasadorul Români­ei la Helsinki, Ion Başchiru, director adjunct în Ministerul Afacerilor Externe, Constantin Rădulescu, director adjunct în Ministerul Comerţului Exte­rior, P. Săcăleanu, şeful A­­genţiei economice române la Helsinki, şi alte persoane o­­ficiale. Din partea finlandeză la convorbiri au participat Ahti Karjalainen, ministrul aface­rilor externe, Jorma Vanamo, secretar general în Ministerul Afacerilor Externe, Kaario Veikko Makela, ambasadorul Finlandei la Bucureşti, Risto Hyvarinen, directorul Direcţi­ei politice din M.A.E., şi alte persoane oficiale. Au luat parte, de aseme­nea, consilieri şi experţi. In cadrul convorbirilor, care s-au desfăşurat într-un spirit de prietenie şi colaborare, au fost abordate­­ probleme ale dezvoltării în continuare, pe diverse planuri, a relaţiilor dintre cele două ţări. Răspunzînd întrebărilor zia­riştilor­­ prezenţi în mare număr în sala de recepţii a Palatului Guvernamental , premierul Ion Gheorghe Mau­rer şi-a exprimat deosebita satisfacţie în legătură cu mo­dul în care se desfăşoară convorbirile. La amiază, la Palatul Gu­vernamental a avut loc so­lemnitatea semnării unor a­­corduri între Republica Socia­listă România şi Finlanda. Miniştrii afacerilor externe ai României şi Finlandei au semnat acorduri privind trans­porturile rutiere, desfiinţarea vizelor şi un protocol de co­laborare culturală. La solemnitate au fost de faţă preşedintele Consiliului de Miniştri al României, Ion Gheorghe Maurer, preşedinte­le Consiliului de Miniştri al Finlandei, Mauno Koivisto, ambasadorii celor două ţări, consilieri şi experţi români şi finlandezi. Cu acest prilej, Corneliu Mănescu şi Ahti Karjalainen au rostit scurte cuvîntări, în care au subliniat importanţa acordurilor încheiate pentru dezvoltarea relaţiilor economi­ce, a schimburilor cultural­­ştiinţifice şi pentru intensifi­carea turismului. în pag. a 4-a Alte relatări în legătură cu vizita tovarăşului Ion Gheorghe Maurer în Finlanda In pagina a 2-a ■ SPORT — Fotbal — Baschet — Volei — Rugbi Cei mai tineri ostaşi Pe chipurile militarilor ali­niaţi se citea emoţia adincă a acelor clipe. Prin faţa lor trecea solemn, în sunetele marşului, drapelul unităţii. Cei aliniaţi îşi aduceau aminte că, încă din primele lor zile de proaspeţi recruţi, auziseră des­pre tradiţiile de luptă ale unităţii, despre figurile legen­dare de eroi, educaţi şi cres­cuţi in această unitate. Bata­lionul de dorobanţi, comandat de maiorul Nicolae Ion, şi for­mat din flăcăi de prin părţile Sucevei, poate tot intr-o dimi­neaţă ca aceasta, cu un soare strălucitor, acum aproape 100 de ani, a pătruns cel dinţii în temuta redută Griviţa II, asi­­gurînd succesul atacului asu­pra Plevnei. Şi din 800 de flă­căi, cînd s-au numărat mai ră­măseseră doar 200. Ceilalţi se tertfiseră eroic pentru liberta­tea ţării şi a poporului. „Puii de lei“ ai aceluiaşi regiment s-au acoperit de glorie şi mai tîrziu în luptele de la Mără­­şeşti, şi in lupta contra Ger­maniei hitleriste. Prin memoria militari­lor arimiafi, care urmăreau cu priviri înflăcărate drapelul unităţii, se perindau figuri de eroi aşa cum le văzuseră ei la camera de tradiţii a unităţii in nişte fotografii pe care vre­mea a lăsat urme adin ei. Şi ei urmau ca peste cîteva minute să se lege prin jurămint sînt de patrie, să devină urmaşii acelor eroi. Un cuvint foarte scurt, de o singură silabă, concentra toa­te simţămintele lor cele mai scumpe de dragoste, iată de patrie şi fată de popor. Juri... Jur să fiu devotat poporului muncitor, patriei mele şi con­ducerii de stat a Republicii Socialiste România. Jur... Şi in acest cuvint părea să se a­dune „tot ce mişcă-n ţara asta, fiul, ramul“. Sute de glasuri rosteau acest cuvint. Erau a­­colo muncitori, ţărani, intelec­tuali, tineri cu profesii diferite veniţi din locuri diferite, unii crescuţi la poalele Ceahlăului, alţii pe malul Oltului, dar pe foţi îi unea aceeaşi emoţie. .. .Jur să fiu gata oricând să lupt pentru apărarea patriei mele, Republica Socialistă Ro­mânia. Trăiau un moment solemn — acela al depunerii jurământu­lui militar — moment în care ei se legau cu toată ginta lor să apere pămîntul ţării, să slujească pină la capăt po­porul muncitor şi conducătorul său încercat — partidul, mo­ment în care lecţiile de istorie a patriei aveau un ecou adînl­ şi viu. .. .Mă reg să îndeplinesc în­tocmai jurămîntul meu pentru libertatea şi fericirea patriei şi a poporului muncitor... Printre cei mai tineri ostaşi ai ţării care depuseseră jură­­mintul era şi Ştefan Ursan din comuna Arbore, judeţul Su­ceava. — N-aş putea compara cu nimic — ne spunea el — emo­ţia pe care am trăit-o astăzi. E clipa cea mai importantă din viaţa mea şi am înţeles toată semnificaţia ei adincă. M-am legat solemn ca fiu al acestui pămint, să-l apăr şi să slujesc poporul pentru feri­cirea căruia am jurat să lupt. Soldatul Viorel Horobeţ îşi aducea aminte că atunci cînd a plecat de la şcoala din co­muna Dagila, unde era învă­ţător, s-a despărţit cu greu de copii. — Şi de atunci primesc mereu scrisori de la ei, mă Întreabă ce fac, cum o duc cu armata şi de ce nu le scriu. Astăzi am să Ie scriu şi am să le spun că am depus jurămîntul mi­litar. Şi ochii acestui tînăr de 19 ani străluceau de mîndrie. Nicolae Aldin (continuare In pag. a 3-a) Dejiune jurămîntul soldatul Tarcă D. Gheorghe. Foto : Aurian Concertele Filarmonicii In zilele de 5 si 6 aprilie, concertele Filarmonicii de stat „Moldova" vor fi dirijate de Hans Kindler din R.F.G., cu­noscut artist german, care a întreprins turnee in numeroa­se țări din Europa. Programele concertelor ie­șene vor cuprinde Mica sere­, nadă de Mozart, Concert pen­tru vioară şi orchestră de Ceaikovski (solistă Angela Gavrilă, laureată a Concursu­lui internaţional „George E­­nescu“, 1967) şi Simfonia a 11-a de Schumann.

Next