Flacăra Iaşului, aprilie 1968 (Anul 24, nr. 6703-6728)
1968-04-02 / nr. 6703
mi XXIV, Nr. 6103 MARTI 2 APRILIE 1968 4 PAGINI 30 SANI Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean provizoriu MAXIMUM DE OPERATIVITATE PENTRU TERMINAREA INSAMINTARILOR DIN EPOCA I! ■ Prima grijă, lichidarea restanţelor la însămînţări ■ Plantatul viţei de vie, pomilor fructiferi şi cartofilor a rămas în urmă V A - In ultimele zile, în majoritatea cooperativelor agricole din judeţul nostru s-a lucrat intens, reuşindu-se astfel să se obţină rezultate destul de bune. Din ultima situaţie operativă întocmită la Direcţia agricolă judeţeană (1 aprilie a.c.), rezultă că din suprafeţele planificate au fost însămînţate 83 la sută cu mazăre, 93 la sută cu ovăz, 70 la sută cu lucernă, 79 la sută cu sparcetă, 74 la sută cu sfeclă de zahăr, 46 la sută cu in, 40 la sută cu floarea-soarelui, 20 la sută cu cartofi. Un număr de 14 cooperative agricole, printre care cele din Balş, Cîrjoaia, Hărmăneşti, Miroslăveşti, Hălăuceşti, au terminat de acum şi semănatul florii-soarelui. Mai sînt, însă, unele unităţi cooperatiste rămase în urmă cu aceste lucrări. De exemplu, cooperativele agricole din Bîrnova, Erbiceni, Brăeşti n-au însămînţat nici acum lucerna, altele, printre care Trifeşti, Ţigănaşi, Epureni, Horleşti, sînt rămase în urmă cu însămînţatul sfeclei de zahăr. Consiliile de conducere, specialiştii, şefii brigăzilor S.M.T. trebuie să mobilizeze toate forţele pentru a încheia cu maximum de operativitate însămînţările din epoca I. In acelaşi timp, trebuie avut grijă ca forţele disponibile să fie îndreptate la grăpatul ogoarelor, destinate însămînţării porumbului, la grăpatul păioaselor de toamnă, păşunilor şi fîneţelor. O preocupare sporită trebuie dovedită faţă de lucrările din grădinile de legume, vii, livezi şi de pe şantierele de irigaţii. Deşi timpul este destul de înaintat, plantatul viţei de vie şi pomilor fructiferi, de exemplu, continuă să se desfăşoare anevoios. Din suprafeţele planificate pentru viţa de vie au fost plantate numai 2 la sută, iar din cele pentru pomii fructiferi numai 47 la sută. Rămase în urmă cu plantatul pomilor sunt cooperativele agricole din Pocreaca, Răducăneni, Golâeşti, Focuri, iar cu plantatul viţei de vie cooperativele agricole din Băiceni, Movileni, Fîntînele, Voineşti. De asemenea, pe şantierele de irigaţii există o slabă mobilizare de forţe din care cauză lucrările de amenajare a noilor suprafeţe sunt mult rămase în urmă. E de datoria organizaţiilor de partid, a consiliilor de conducere şi specialiştilor să organizeze în aşa fel munca încît să fie grăbite şi aduse la zi şi aceste lucrări. Graba, însă, nu trebuie să dăuneze calităţii. Numai în felul acesta se va reuși să se pună baze solide unor rezultate bune în toate sectoarele de activitate amintite. Nesecatul izvor al energiei creatoare a maselor Constantin Dropu adjunctul şefului secţiei de propagandă şi agitaţie a Comitetului judeţean de partid, directorul Cabinetului judeţean de partid Iaşi Cu credinţă în cauza dreaptă pe care o slujeşte, în virtuţile şi capacitatea poporului de a-şi făuri viitorul pe care-l merită, Partidul Comunist Român şi-a asumat întreaga răspundere pentru destinele ţării, după cum cu convingerea că politica partidului exprimă interesele supreme ale ţării, poporul şi-a încredinţat destinele partidului comunist. Aşa s-a ajuns ca, în anii construcţiei socialismului, să se înfăptuiască între partid şi popor o trainică legătură, o dată cu lichidarea claselor exploatatoare producîndu-se unul dintre cele mai profunde fenomene social-politice din istoria ţării noastre — unitatea întregii naţiuni. In condiţiile acestei unitări pot fi mai, bine puse în valoare nesecatele potenţe creatoare ale poporului. Desigur, poporul a fost întotdeauna făuritorul istoriei. „întreaga istorie a tarii — arată tovarăşul Nicolae Ceauşescu — demonstrează că poporul muncitor, forţele sale revoluţionare, progresiste şi patriotice au înfăptuit toate marile transformări revoluţionare, au asigurat mersul înainte al societăţii noastre. Toate momentele importante din viaţa patriei noastre sunt legate de lupta maselor, a întregului popor — motorul progresului social, adevăratul făuritor al istoriei României". Dar, în diferite etape ale procesului istoric, rolul său creator se manifestă în chip diferit, in societatea socialistă rolul creator al poporului creşte enorm în comparaţie cu societăţile anterioare. In condiţiile orînduirii noastre socialiste, rolul creator al maselor populare nu numai că sporeşte, ci se şi manifestă într-un chip nou în sferele cele mai importante ale vieţii societăţii — în economia, politica şi cultura sa. Producînd bunurile materiale, masele muncitoare acţionează în Condiţiile socialismului ca făuritori activi şi conştienţi ai istoriei. Munca lor este apreciată de întreaga societate mase tot mai largi de oameni îşi dau seama că prin eforturile lor, ele nu numai că îşi asigură mijloacele de existenţă, dar că îşi făuresc o nouă viaţă, o nouă societate, în care munca obţine o însemnătate socială directă. Aici omul vede cum activitatea lui de zi cu zi în producţie este un lucru folositor şi necesar societăţii şi se simte, în felul său, un militant pe tărîm Social. Pa această bază ia naşul se propus o atitudine faţă de îSvmcâ, -,*3 \ dezvoltă și se desfăşoară Ini» tiativa în producţie a maselor^ P.C.R. gre o nemărginită îrij^ credere în »energia revrfluţio- ^ nară a maselor, în capacitatea lor creatoare, aplicînd neabătut principiul potrivit căruia partidul este chemat să facă educaţia maselor, să le înveţe să conducă ţara, dar în acelaşi timp să ţină seama de bogata şi inepuizabila experienţă populară. Partidul nostru sprijină cu grijă iniţiativele oamenilor muncii, sintetizează experienţa lor şi organizează răspîndirea ei. In întreaga lor activitate, Partidul Comunist Român, conducerea partidului pleacă de la convingerea că hotărîrile importante care privesc viitorul ţării, dezvoltarea diferitelor sectoare ale vieţii economice şi culturale trebuie chibzuite cu masele largi populare. In aceasta se manifestă însăşi esenţa democraţiei noastre socialiste, superioritatea orînduirii noi, faptul că întreaga putere aparţine poporului, liber şi stăpîn pe soarta sa. Metoda discutării cu întregul popor a principalelor probleme ale construcţiei socialiste sudează tot mai puternic legătura dintre partid şi mase, contribuie la maturizarea politică şi ideologică a oamenilor muncii, la generalizarea experienţei acestora în viaţa socială, asigură perfecţionarea activităţii tuturor organelor de stat, economice şi obşteşti. O imagine pregnantă a înalteiconştiinţe socialiste, patriotice care însufleţeşte, cetăţenii patriei noastre, a răspunderii lor pentru soarta tarii a oferit o ampla dezbatere de către cele mai largi mase, consultarea specialiştilor şi activului de, partid, în toate fazele elaborării lui, a ansamblului de măsuri adoptat de Conferinţa Naţională a partidului privind îmbunătăţirea conducerii economiei naţionale, organizării administrativ-terito (continuare în pag. a 3-a) Expuneri consacrate Revoluţiei de la 1848 In cadrul manifestărilor consacrate aniversării a 120 de ani de la Revoluţia din 1843, la căminele culturale din comunele Mirceşti, Cotnari, Aroneanu, Vlădeni, Costuleni şi Răducăneni, lectori ai Comitetului judeţean de partid au prezentat duminică conferinţa „Anul revoluţionar 1848 în Moldova". Expunerile s-au bucurat de un deosebit interes. In cursul acestei săptămîni vor mai avea loc conferinţe pe aceeaşi temă şi în alte comune ale judeţului nostru. LA IAŞI Festivitatea de deschidere a expoziţiei „120 de ani de la Revoluţia din 1848“ Duminică, 31 martie, în sala „Victoria" din Piaţa Unirii, a avut loc festivitatea de deschidere a expoziţiei „120 de ani de la Revoluţia din 1848". La festivitate au participat tovarăşii : Miu Dobrescu, primsecretar al Comitetului judeţean laşi al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean provizoriu, Aurel Loghin, secretar al Comitetului judeţean laşi al P.C.R., Ion Manciuc, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, preşedintele Consiliului popular municipal. Au fost prezenţi oameni de ştiinţă şi cultură din oraşul Iaşi, activişti de partid şi de stat, muncitori din diferite întreprinderi ieşene, ziarişti. In cuvîntul de deschidere, rostit de tov. Gh. Ungureanu, directorul Arhivelor Statului din Iaşi, vorbitorul a arătat că în cadrul importantelor acţiuni hotărîte de partidul nostru pentru sărbătorirea acestui mare eveniment istoric, se înscrie şi expoziţia „120 de ani de la Revoluţia din 1848". Poporul ■ român sărbătoreşte acest moment de mare însemnătate în istoria luptei pentru eliberare socială şi naţională, cu toată cinstirea cuvenită marilor înaintaşi şi cu sufletul plin de dragoste şi devotament pentru conducerea noastră de partid şi de stat, care dă o înaltă preţuire strădaniilor celor ce şi-au consacrat întreaga viaţă pentru înflorirea patriei noastre. In aplauzele participanţilor, tovarăşul Miu Dobrescu a oficiat tradiţionala solemnitate a deschiderii expoziţiei, după care publicul s-a oprit cu emoţie şi pietate în faţa exponatelor. Expoziţia cuprinde variate materiale documentare, manifeste, proclamaţii din 1848, broşuri, stampe şi fotografii care oglindesc în primul rînd starea economică şi socială a Ţărilor Române din vremea respectivă, frămîntările socialpolitice premergătoare anului 1848 în Moldova, Ţara Românească şi Transilvania, rolul ce l-au avut masele populare în Revoluţia de la 1848. Expoziţia va fi deschisă pentru public în tot cursul lunii aprilie. Moment din timpul festivităţii. Foto: G. Paul Pentru prima dată fabricat în ţară RIMNICU VILCEA . Pe şantierul Centralei electrice de termoficare Govora a început montajul unui grup de 50 Mw, primul agregat de această putere fabricat în ţară, la uzinele constructoare de maşini din Reşiţa şi „Vulcan" din Bucureşti. In cadrul centralei urmează să se monteze un alt agregat de capacitate asemănătoare şi un turbogenerator de 7,5 Mw. Cînd va atinge capacitatea proiectată, centrala electrică de termoficare va asigura Combinatului chimic din Rîmnicu Vîlcea şi Uzinei sodice din Govora, 420 tone abur supraîncălzit pe oră. (Agerpres) PE MERIDIANELE PLOPULUI șI LONDRA Contraofensiva premierului H. Wilson B Cuvîntarea preşedintelui Lyndon Johnson VIZITA PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE MINIŞTRI, ION GHEORGHE MAURER, IN FINLANDA Duminică la amiază a părăsit Capitala, plecînd spre Helsinki, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, care, însoţit de ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, va face o vizită oficială în Finlanda, la invitaţia guvernului finlandez. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi tovarăşii Ilie Verdeţ, primvicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Alexandru Drăghici, Janos Fazekas, Gheorghe Rădulescu, Vasile Vîlcu, Iosif Banc, Mihai Gere, Petre Lupu, Manea Mănescu, Gheorghe Gaston Marin, membri ai guvernului şi alte persoane oficiale. Au fost de faţă Seppolavi Ainamo, însărcinat cu afaceri ad-interim al Finlandei la Bucureşti. ★ (Agerpres) HELSINKI 31 — Trimişii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu şi Mircea S. Ionescu, transmit: După un zbor de aproximativ patru ore, avionul special, la bordul căruia se aflau preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, şi ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, a aterizat pe aeroportul Seutula. Dominat de maiestuoase păduri prin care şi-a răsfirat pistele, aeroportul capitalei finlandeze şi-a primit oaspeţii într-o atmosferă sărbătorească — expresie a relaţiilor de stimă şi prietenie ce s-au dezvoltat în zilele noastre între România şi Finlanda. Arborate pe frontispiciul aerogării, se profilau pe fundalul cerului nordic, drapelele de stat ale României şi Finlandei. La coborîrea din avion, oaspeţii români au fost salutaţi cu căldură de preşedintele Consiliului de Miniştri al Finlandei, Mauno Koivisto, şi de ministrul afacerilor externe, Ahti Karjalainen. Premierul finlandez a prezentat apoi oaspeţilor celelalte persoane oficiale venite în întîmpinare. •* Au fost de faţă Niculai Ioan Vancea, ambasadorul României la Helsinki, membri ai ambasadei şi ai Agenţiei economice ai ţării noastre în Finlanda, precum şi Kaario Veikko Makela, ambasadorul Finlandei la Bucureşti. Erau, de asemenea, prezenţi numeroşi ziarişti finlandezi şi corespondenţi ai presei străine. O companie de elită a forţelor armate finlandeze a prezentat onorul. După intonarea imnurilor de stat ale celor două ţări, premierii României şi Finlandei au trecut în revistă garda de onoare. Primii miniştri ai celor două state, precum şi celelalte personalităţi au luat apoi loc în maşinile oficiale, îndreptînduse spre reşedinţa rezervată, oaspeţilor români, în marele Hotel Marski. La reşedinţă, premierul Mauio Koivisto şi ministrul afacerilor externe, Ahti Karjalainen, s-au întreţinut cordial, la o cupă de şampanie, cu preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu. începerea convorbirilor oficiale HELSINKI 1 — Trimişii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu şi Mircea S. Ionescu, transmit: La Palatul Guvernamental din Helsinki au început, luni dimineaţă, convorbirile oficiale dintre preşedintele Consiliului de Miniştri ai Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, şi preşedintele Consiliului de Miniştri al Finlandei, Mauio Koivisto. Au participat din partea română Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, N.I. Vancea, ambasadorul României la Helsinki, Ion Başchiru, director adjunct în Ministerul Afacerilor Externe, Constantin Rădulescu, director adjunct în Ministerul Comerţului Exterior, P. Săcăleanu, şeful Agenţiei economice române la Helsinki, şi alte persoane oficiale. Din partea finlandeză la convorbiri au participat Ahti Karjalainen, ministrul afacerilor externe, Jorma Vanamo, secretar general în Ministerul Afacerilor Externe, Kaario Veikko Makela, ambasadorul Finlandei la Bucureşti, Risto Hyvarinen, directorul Direcţiei politice din M.A.E., şi alte persoane oficiale. Au luat parte, de asemenea, consilieri şi experţi. In cadrul convorbirilor, care s-au desfăşurat într-un spirit de prietenie şi colaborare, au fost abordate probleme ale dezvoltării în continuare, pe diverse planuri, a relaţiilor dintre cele două ţări. Răspunzînd întrebărilor ziariştilor prezenţi în mare număr în sala de recepţii a Palatului Guvernamental , premierul Ion Gheorghe Maurer şi-a exprimat deosebita satisfacţie în legătură cu modul în care se desfăşoară convorbirile. La amiază, la Palatul Guvernamental a avut loc solemnitatea semnării unor acorduri între Republica Socialistă România şi Finlanda. Miniştrii afacerilor externe ai României şi Finlandei au semnat acorduri privind transporturile rutiere, desfiinţarea vizelor şi un protocol de colaborare culturală. La solemnitate au fost de faţă preşedintele Consiliului de Miniştri al României, Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri al Finlandei, Mauno Koivisto, ambasadorii celor două ţări, consilieri şi experţi români şi finlandezi. Cu acest prilej, Corneliu Mănescu şi Ahti Karjalainen au rostit scurte cuvîntări, în care au subliniat importanţa acordurilor încheiate pentru dezvoltarea relaţiilor economice, a schimburilor culturalştiinţifice şi pentru intensificarea turismului. în pag. a 4-a Alte relatări în legătură cu vizita tovarăşului Ion Gheorghe Maurer în Finlanda In pagina a 2-a ■ SPORT — Fotbal — Baschet — Volei — Rugbi Cei mai tineri ostaşi Pe chipurile militarilor aliniaţi se citea emoţia adincă a acelor clipe. Prin faţa lor trecea solemn, în sunetele marşului, drapelul unităţii. Cei aliniaţi îşi aduceau aminte că, încă din primele lor zile de proaspeţi recruţi, auziseră despre tradiţiile de luptă ale unităţii, despre figurile legendare de eroi, educaţi şi crescuţi in această unitate. Batalionul de dorobanţi, comandat de maiorul Nicolae Ion, şi format din flăcăi de prin părţile Sucevei, poate tot intr-o dimineaţă ca aceasta, cu un soare strălucitor, acum aproape 100 de ani, a pătruns cel dinţii în temuta redută Griviţa II, asigurînd succesul atacului asupra Plevnei. Şi din 800 de flăcăi, cînd s-au numărat mai rămăseseră doar 200. Ceilalţi se tertfiseră eroic pentru libertatea ţării şi a poporului. „Puii de lei“ ai aceluiaşi regiment s-au acoperit de glorie şi mai tîrziu în luptele de la Mărăşeşti, şi in lupta contra Germaniei hitleriste. Prin memoria militarilor arimiafi, care urmăreau cu priviri înflăcărate drapelul unităţii, se perindau figuri de eroi aşa cum le văzuseră ei la camera de tradiţii a unităţii in nişte fotografii pe care vremea a lăsat urme adin ei. Şi ei urmau ca peste cîteva minute să se lege prin jurămint sînt de patrie, să devină urmaşii acelor eroi. Un cuvint foarte scurt, de o singură silabă, concentra toate simţămintele lor cele mai scumpe de dragoste, iată de patrie şi fată de popor. Juri... Jur să fiu devotat poporului muncitor, patriei mele şi conducerii de stat a Republicii Socialiste România. Jur... Şi in acest cuvint părea să se adune „tot ce mişcă-n ţara asta, fiul, ramul“. Sute de glasuri rosteau acest cuvint. Erau acolo muncitori, ţărani, intelectuali, tineri cu profesii diferite veniţi din locuri diferite, unii crescuţi la poalele Ceahlăului, alţii pe malul Oltului, dar pe foţi îi unea aceeaşi emoţie. .. .Jur să fiu gata oricând să lupt pentru apărarea patriei mele, Republica Socialistă România. Trăiau un moment solemn — acela al depunerii jurământului militar — moment în care ei se legau cu toată ginta lor să apere pămîntul ţării, să slujească pină la capăt poporul muncitor şi conducătorul său încercat — partidul, moment în care lecţiile de istorie a patriei aveau un ecou adînl şi viu. .. .Mă reg să îndeplinesc întocmai jurămîntul meu pentru libertatea şi fericirea patriei şi a poporului muncitor... Printre cei mai tineri ostaşi ai ţării care depuseseră jurămintul era şi Ştefan Ursan din comuna Arbore, judeţul Suceava. — N-aş putea compara cu nimic — ne spunea el — emoţia pe care am trăit-o astăzi. E clipa cea mai importantă din viaţa mea şi am înţeles toată semnificaţia ei adincă. M-am legat solemn ca fiu al acestui pămint, să-l apăr şi să slujesc poporul pentru fericirea căruia am jurat să lupt. Soldatul Viorel Horobeţ îşi aducea aminte că atunci cînd a plecat de la şcoala din comuna Dagila, unde era învăţător, s-a despărţit cu greu de copii. — Şi de atunci primesc mereu scrisori de la ei, mă Întreabă ce fac, cum o duc cu armata şi de ce nu le scriu. Astăzi am să Ie scriu şi am să le spun că am depus jurămîntul militar. Şi ochii acestui tînăr de 19 ani străluceau de mîndrie. Nicolae Aldin (continuare In pag. a 3-a) Dejiune jurămîntul soldatul Tarcă D. Gheorghe. Foto : Aurian Concertele Filarmonicii In zilele de 5 si 6 aprilie, concertele Filarmonicii de stat „Moldova" vor fi dirijate de Hans Kindler din R.F.G., cunoscut artist german, care a întreprins turnee in numeroase țări din Europa. Programele concertelor ieșene vor cuprinde Mica sere, nadă de Mozart, Concert pentru vioară şi orchestră de Ceaikovski (solistă Angela Gavrilă, laureată a Concursului internaţional „George Enescu“, 1967) şi Simfonia a 11-a de Schumann.