Flacăra Iaşului, iunie 1968 (Anul 24, nr. 6754-6779)

1968-06-01 / nr. 6754

ANUL XXIV, Nr. 1 154 30 BANI Limbäta 1 IUNIE 1968 4 PAGINI Proletari din toate tarile, uniţi-Voi Incuro Insiliu Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean provizoriu Adunări de constituire a comitetelor comunale de partid şi a consiliilor populare comunale provizorii în comuna Todireşti ieri, au continuat sa aibă loc adunări de constituire a comitetelor comunale de par­tid şi a consiliilor populare comunale provizorii. Şedinţa comună a membri­­lor de partid şi a deputaţilor din comuna Todireşti a avut loc în sala căminului cultural din satul de reşedinţă a co­munei. A participat tovarăşul Petru Enache, secretar al Comitetu­lui judeţean Iaşi al P.C.R. Adunarea a aprobat la or­dinea de zi: 1. Constituirea organizaţiei comunale de partid şi desem­narea comitetului comunal de partid; 2. Constituirea consiliului popular comunal provizoriu, alegerea comitetului său exe­cutiv şi a comisiilor perma­nente; 3. Raport cu privire la sar­cinile ce revin organelor co­munale de partid şi de stat din Todireşti pentru întărirea muncii de partid şi continua dezvoltare şi înflorire a loca­lităţii respective. In prima parte a şedinţei, comuniştii au propus şi apro­bat Comitetul comunal de partid din componenţa căruia fac­e parte 31 de membri. Comitetul comunal de par­tid, întrunit în prima sa şe­dinţă, a ales biroul, secreta­rul şi locţiitorul secretarului. Tov. Ion Filimon a fost ales în funcţia de secretar al Co­mitetului comunal de partid. In cea de a doua parte a şedinţei a fost constituit Con­siliul popular comunal pro­vizoriu din care, potri­vit Legii adoptate de se­siunea Marii Adunări Na­ţionale din februarie a.c., fac parte, pînă la alegerile con­siliilor populare din primăva­ra anului viitor, toţi deputaţii de pe raza comunei. Deputaţii au ales comitetul executiv format din 11 mem­bri. Preşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popu­lar comunal provizoriu a fost ales tov. Ion Adoch­iţei. Deputaţii au aprobat apoi componenţa celor trei comi­sii permanente: economico-fi­­nanciară; gospodărire comu­nală şi înfrumuseţare; învăţă­­mînt-cultură-sănătate. Prin decizie a Comitetului executiv al Consiliului popu­lar judeţean, tov. C-tin Aca­­trinei a fost numit în funcţia de secretar al Comitetului e­­xecutiv al Consiliului popu­lar comunal Todireşti. Constituirea organelor loca­le de partid şi de stat din co­muna Todireşti a prilejuit pentru adunarea comună a membrilor de partid şi a de­putaţilor o profundă analiză a activităţii desfăşurate pînă în prezent de organizaţiile de partid şi de stat de pe raza comunei. Referatul prezentat de tov. Ion Adochiţei, membru al bi­roului Comitetului comunal de partid, preşedintele Comitetu­lui executiv al Consiliului popular comunal provizoriu, ca şi intervenţiile comunişti­lor şi deputaţilor care au luat cuvîntul în cadrul adunării, au evidenţiat înfăptuirile obţinute în întărirea economico-organi­­zatorică a celor două coope­rative agricole de producţie de pe raza comunei, ca şi succesele realizate în dome­niul muncii cultural-sociale şi gospodăreşti. Lucrările şedinţei au scos, totodată, la iveală unele, nea­junsuri ce se mai fac simţite în domeniul muncii de partid, al activităţii organizaţiilor de stat, de masă şi obşteşti. Se acordă încă o slabă, atenţie, îndeosebi în brigăzile C.A.P.­­ului Stroeşti, primirii în par­tid a celor mai destoinici co­operatori care întrunesc ca­lităţile profesionale şi mora­le ce se cer unui comunist. Se manifestă puţină iniţiativă în ceea ce priveşte activităţi­le cu caracter gospodăresc. Sunt drumuri care aşteaptă de­­multă vreme să fie­ repa­rate (în ciuda existenţei pe raza comunei a unei impor­tante cariere de piatră), sedii ale unor instituţii­­ prost întreţinute, precum şi unele spaţii care sunt lăsate să se deterioreze, în timp ce activi­tăţi de interes cetăţenesc nu se pot desfăşura tocmai din lipsă de localuri corespunză­toare. Participanţii la dezbateri au făcut propuneri valoroase a căror înfăptuire vizează dez­voltarea economică a comu­nei, îmbunătăţirea aspectului său gospodăresc, ridicarea ni­velului de deservire cetăţe­nească. In încheierea dezbaterilor, tovarăşul Petru Enache, se­cretar al Comitetului jude­ţean Iaşi al P.C.R., a subli­niat principalele sarcini, ime­diate şi de perspectivă, ce re­vin organelor de partid şi de stat din comuna Todireşti, in­­sistînd îndeosebi asupra ne­cesităţii îmbunătăţirii stilului de muncă, a întăririi legătu­rii cu masele care pot şi tre­buie să fie antrenate într-o tot mai mare măsură la ela­borarea planurilor de activi­tate ce privesc viaţa întregii comune şi să participe, tot­odată, nemijlocit la înfăptuirea lor. Vorbitorul a adresat par­ticipanţilor la adunare, şi prin aceştia tuturor cetăţeni­lor din comuna Todireşti, dai succese în munca pentru dez­voltarea şi înflorirea continuă a localităţii lor. Exprimîndu-şi deplina apro­bare faţă de măsurile cu pri­vire la noua organizare ad­­ministrativ-teritorială a ţării, şi hotărîrea cu privire la de­limitarea municipiului Iaşi, a oraşelor şi comunelor şi tre­cerea unor comune din jude­ţul Iaşi în categoria oraşelor, adunarea a aprobat, în unani­mitate, textul unei scrisori a­­dresate, în numele tuturor lo­cuitorilor comunei, Comitetului Central al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu. „Asigurăm conducerea par­tidului, pe dumneavoastră personal, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu — se spu­ne între altele în scrisoare— că noi, comuniştii şi deputaţii din comuna Todireşti, toţi lo­cuitorii aşezării noastre vom munci neobosit pentru ca, prin eforturi unite, să ne a­­ducem tot mai mult contribu­ţia la ridicarea continuă a comunei noastre la nivelul sarcinilor puse în faţa locali­tăţilor rurale , de Conferinţa Naţională a partidului“. (continuare în pag. a 3-a) în paginile 2—3 ■ Modelarea matematică­­metodă modernă de cercetare * File de istorie - Podul verde (II) ■ Excursii pentru tineret ■ Agenda ■ Avancronica sportivă ------------­ Ieri s-a deschis la Iaşi Simpozionul naţional de pedagogie Ieri, s-a deschis la Iaşi, în aula Bibliotecii centrale uni­versitare, Simpozionul naţional de pedagogie pe tema: „Per­spectivele şcolii şi ale educa­ţiei în societatea socialistă", organizat de Filiala ieşeană a Academiei Republicii Socialis­te România şi de Institutul de ştiinţe pedagogice — filia­la Iaşi. La deschidere a participat conf. univ. dr. Aurel Loghin, secretar al Comitetului jude­ţean Iaşi al P.C.R. Au partici­pat, de asemenea, reprezen­tanţi ai catedrelor de pedago­gie din învăţămîntul superior din ţară, cercetători din ca­drul Institutului de ştiinţe pe­dagogice şi cadre didactice din învăţămîntul de cultură­­gene­rală. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de prof. dr. docent Petre Jitariu, membru cores­pondent al Academiei, secre­tar al Filialei Iaşi a Acade­miei, care a adus un călduros salut participanţilor şi a urat succes lucrărilor simpozionu­lui, ce vor contribui la un preţios schimb de opinii şi la elucidarea unor importante probleme de pedagogie. Despre semnificaţia acestui simpozion, concepţia filozofică ce a stat la baza elaborării co­municărilor, obiectul şi pro­gramul său a vorbit pe larg prof. dr. docent Şt. Bîrsănescu, membru corespondent al Aca­demiei, şeful sectorului de pe­dagogie şi psihologie de la Fi­liala din Iaşi a Academiei. In continuare, conf. univ. dr. Gheorghe Văideanu, direc­torul Institutului de ştiinţe pedagogice din Bucureşti, a a­­dus salutul din partea colec­tivului acestui institut, su­bliniind semnificaţia faptului că simpozionul are loc la scurtă vreme după ce, în spi­ritul Directivelor C.C. al P.C.R. s-a adoptat de către M.A.N. legea privind dezvoltarea în­­văţămîntului din ţara noastră, lege care deschide o etapă nouă în istoria şcolii româ­neşti. După şedinţa de deschidere au fost prezentate documentate comunicări, urmate de discuţii. Lucrările simpozionului conti­nuă. Noua navă „Pe­t­roşe­ni“ GALAŢI — Primul cargou­­mineralier de 10—12.500 tone, „Petroşeni", construit Ga­laţi, a părăsit cheiul şantieru­lui, plecînd la Constanţa. După cum informează condu­cerea tehnică a şantierului, în perioada probelor de marş e­­fectuate la mare, nava a a­­tins parametrii de navigaţie proiectaţi, dînd posibilitatea echipajului şi specialiştilor să constate buna funcţionare a aparatelor de bord şi punte, a sistemelor de navigaţie şi exploatare. Nava „Petroşeni“ este echi­pată cu un motor principal de 7.200 C.P. şi are o îndelunga­tă autonomie de navigaţie. (Agerpres) Salut, copi­ ­ind pătrunzi in localul unei grădinile de copii, te simţi mai tinăr, mai gene­ros, mai curat. Priveşti fe­tele strălucind de sănătate, de bucuria de a trăi ale prichindeilor. Priveşti la aceşti co­pii cum te cercetează, intrebîndu-se ce cauţi in imparafia lor. Nu eşti un intrus. Pura curiozitate, specifică vîrstei, ii îndeam­nă să afle, să-şi satisfacă setea de a cunoaşte. Am nimerit la o „oră“ de desen. Privesc cum a­­leargă creioanele pe albul initial imaculat al caiete­lor. Incet-încet, intenţiile micilor desenatori capătă contur. Ici un vapor zbă­­tîndu-se între citeva valuri neastimpărate, colo o casă, dincolo un avion. Temă la liberă alegere. Aflu că a­­ceşti copii sunt din grupa mare. Mulţi dintre ei, pro­babil, vor înlocui la toam­nă mica gentură metalică cu ghiozdanul. „Ora" s-a terminat, în program e inclusă o vizită în parcul din faţa Casei tineretului. Pină la pleca­re se string în jurul meu. Şi, ca să nu fiu nevoit să mă încurc la unele even­tuale întrebări, hotărăsc să „atac" eu. O întrebare ba­nală : „Copii, ştie cineva dintre voi vreo poezie ?“ Am păjit-o ! Pe cine să ascult ? Pină se restabileş­te liniştea, reuşesc să aflu că toţi ştiu poezii, se pre­gătesc doar pentru serba­rea de i Iunie, dar că Lu­miniţa Zota, cea care vrea să se facă doctoriţă, a în­văţat una foarte frumoasă. Pe nişte rafturi, aşezaţi în ordine ca la paradă, vreo 20 de ursuleţi din pluş zîmbesc către noi. Lingă ei sînt fel de fel de jucării, de la autocamion pină la materiale de con­strucții. Luînd aminte la pățania cu prima întrebare, iau la o parte pe un băiat liniștit , cel puțin pentru moment: — Ce vrei să fii cind vei ajunge mare ! — Mecanic de locomo­tivă. Vreu să lucrez în e­­chipa lui tata.­­Am omis să vă spun că ne aflăm la grădiniţa cu orar normal nr. 2 a Direcţiei regionale C.F.R. Iaşi). Viitorul me­canic se numeşte Dan Va­­siliu. Insă hotărîrile aces­tea sunt ca zilele de pri­măvară, schimbătoare. Emil Popa, un neastîmpărat, vo­ia să devină, la începutul discuţiei, ofiţer. Şi-a adus aminte că-i mai frumoasă cosmonautica. Şi-a hotărit Gh. Matei (continuare în pag. a 3-a) O clipă de fericire şi exuberanţă Premieră a Teatrului de păpuşi Astăzi, la ora 14, la Casa de cultură a sindicatelor, Tea­trul de păpuşi din Iaşi oferă micilor spectatori, cu prilejul Zilei internaţionale a copilu­lui, premiera spectacolului „Harap Alb“, dramatizare du­pă Ion Creangă de Nella Stro­­escu, în regia lui Nicolae Brehnescu şi scenografia Vio­­ricăi Groapă. Din distribuţie fac parte : Constantin Brehnescu, Ion A­­gachi, George Zaharia, Simo­na Agachi, Constantin Ciofu, Emil Petcu, Lucreţia Agachi, Nicolae Brehnescu, Ortansa Stănescu, Eliza Florescu, Dana Tomiţă. In pagina a 4-a ■ Sesiunea O.N.U. Evoluţia evenimentelor politice şi sociale din Franţa Vizita în R.S.F. Iugoslavia a delegaţiei de partid şi de stat române, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu BRIONI 31 — Trimişii speci­ali Agerpres, S. Strujan şi­­ Plopeanu, transmit: Vineri di­mineaţa, delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socialis­te România, condusă de to­varăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Stat, a plecat cu avionul din Dubrovnik spre Pola. Oaspeţii români sunt însoţiţi de Rato Dugonici, preşedinte­le Conferinţei Federale a US.P.M.L, membru al Consi­liului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Ia­kov Blajevici, membru al Pre­zidiului C.C. al U.C.I., preşe­dintele, Skupstinei R.S. Croa­ţia, şi alte persoane oficiale. Pe aeroportul din Pola, membrii delegaţiei române au fost salutaţi de tovarăşul Mial­­ko Todorovici, secretar al Co­mitetului Executiv al C.C. al U.C.I., membru al Consiliului Federaţiei, Mika Spiliak, pre­şedintele Vecei Executive Fe­derale, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezi­diului C.C. al U.C.I., Petar Stambolici, preşedintele C.C. al Uniunii Comuniştilor din Serbia, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezi­diului C.C. al U.C.I., Marko Nikezici, secretar de stat pentru afacerile externe, mem­bru al C.C. al U.C.I., precum şi de Anton Pavlinici, preşe­dintele Skupstinei orăşeneşti Pola, Ivan Silian, preşedintele Conferinţei orăşeneşti a U.S.P.M., şi alţi reprezentanţi ai organelor locale. Delegaţia română a plecat apoi din portul Pola — îm­preună cu conducătorii iugos­lavi veniţi în întîmpinare — spre Brioni, reşedinţa de­­va­ră a preşedintelui R.S.F. Iu­goslavia, cu nava „Podgorica”, escortată de vedete — torpi­loare ale marinei militare iu­goslave. La sosirea la Brioni, mem­brii delegaţiei române au fost întîmpinaţi de tovarăşul Iosip Broz Tito şi soţia, precum şi de Vladimir Popovici, membru al­­ Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., secretar general al pre­şedintelui Republicii, şi de al­te persoane oficiale. Pe chei era aliniată o gardă de onoa­re a marinei militare. BRIONI 31 — Trimişii spe­ciali Agerpres, S. Strujan şi N. Plopeanu, transmit: Vineri după­-amiază, tovarăşa Iovanka Broz a oferit la Brioni un ceai în cinstea tovarăşei E­­lena Ceauşescu. Au participat tovarăşele Elena Maurer şi Maria Mălnăşan, Ştefiţa Şpi­liak, Tatiana Dukonici, Milka Petrici. Ceaiul s-a desfășurat într-o atmosferă prietenească.. Continuarea convorbirilor BRIONI 31 — Trimişii spe­ciali Agerpres, S. Strujan şi N. Plopeanu, transmit: Vineri după-amiază au continuat la Brioni convorbirile dintre dele­gaţia Republicii Socialiste Ro­mânia, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., pre­şedintele Consiliului de Stat, şi delegaţia Republicii Socia­liste Federative Iugoslavia, condusă de tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele R.S.F. Iugo­slavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. Din partea română au partici­pat : tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetu­lui Executiv, al Prezidiului Per­manent al C.C. al P.C.R., pre­ședintele Consiliului de Mi­niștri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Execu­tiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Gheorghe Rădulescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Mălnăşan, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Socialiste Româ­nia la Belgrad. Din partea iugoslavă au par­ticipat tovarăşii: Mialko To­dorovici, secretar al Comitetu­lui Executiv al C.C. al U.C.I., membru al Consiliului Fede­raţiei, Mika Spiliak, preşedin­tele Vecei Executive Federale, membru al Consiliului Federa­ţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Petar Stambolici, pre­şedintele C.C. al U.C. din Ser­bia, membru al Consiliului Fe­deraţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.L, Iakov Blajevici, preşedintele Skupstinei R. S. Croaţia, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Rato Dugonici, preşedintele Conferinţei Fe­derale a Uniunii Socialiste a Poporului Muncitor din Iugo­slavia, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezi­diului C.C. al U.C.L, Vladimir Popovici, membru al Consiliu­lui Federaţiei, membru­ al Prezidiului C. G. al U. G. I., secretar general al preşe­dintelui Republicii, Marko Nikezici, secretar de stat al afacerilor externe, membru al C.C. al U.C.I., Mustafa Sabici, membru al Vecei Executive Federale, membru al C.C. al U.C.I., Liubo Babici, consilier al secretarului de stat pentru afacerile externe, şi Iakşa Pe­trici, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R.S.F. Iu­goslavia la Bucureşti. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă cordială, prie­tenească, de înţelegere reci­procă. ÎNSEMNĂRI Dragoste şi respect pentru profesie Lucrările de alimentare cu apă a oraşului Iaşi, blocurile de locuinţe din Păcurari şi Dimitrie Cante­­mir, reutilarea şi moderni­zarea Fabricii „Ţesătura", filatura nouă — sunt nu­mai citeva din şantierele unde muncitorul — astăzi maistru constructor Nicolae Petrov, a muncit cu pasiu­ne şi dăruire în cei peste 25 de ani de activitate în construcţii. Din 1964 lucrează pe şan­tierul noului obiectiv in­dustrial ieşean — Ţesăroi­a de mătase „Victoria". Sar­cina importantă de amena­jare a terenului în supra­faţă de peste 50.000 de m.p. pe care astăzi se pro­filează contururile ţesăto­­riei, cit şi executarea struc­turii de rezistenţă a aces­tei lucrări i-au revenit tot lui nea Petrov — cum li spun muncitorii şi colabo­ratorii săi de pe şantier. — La toate lucrările de o înaltă tehnicitate care cer o execuţie rapidă, or­ganizare desăvîrşită, suc­cesiune logică şi tehnolo­gică a operaţiunilor — ne spunea ing. Vasile Anasta­­siu, şeful Şantierului 402 — a fost şi este prezent totdeauna maistrul Petrov. Calificarea corespunzătoare, perseverenţa in muncă, in­sistenţa rezolvării cu opera­tivitate a sarcinilor, serio­zitatea şi competenţa cu care dă soluţiile pe şantier, faptul că este ataşat şi iu­bit de toţi muncitorii — ne determină totdeauna să ne orientăm spre tovarăşul Petrov atunci cind este vorba de lucrări mai difi­cile. Nu întîmplător, în prezent coordonează lucră­rile de la gospodăria de apă şi instalaţia de epu­rare chimică. Numai capa­citatea şi eforturile făcute de colectivul de muncă al maistrului Petrov au scos din impas această lucrare, când termenul contractual era periclitat. Pe comunistul Petrov l-am găsit în mijlocul mun­citorilor, coordonînd lucră­rile de turnare a radieru­lui la 5 m. adincime, la statia de epurare, unde am început discuţia. — Care din multele şan­tiere, pe care a­i lucrat, v-au oferit satisfacţii deo­sebite ? — Ca să ai satisfacţii, ne răspunde maistrul Petrov, trebuie mai întîi să-ţi iu­beşti meseria. Şi ca să-ţi iubeşti meseria, trebuie să fii statornic. Oriunde am lucrat, am căutat singur — să spun aşa — lucrările grele. Îmi plac lucrările cu tehnicitate înaltă, care mă determină să mă fră­­mint pentru a găsi soluţii­le de rezolvare. Zilnic în­văţ Şi am tangenţă cu so­luţiile noi de execuţie, ma­teriale, tehnică şi utilaje moderne. De pildă, am a­­vut o satisfacţie deosebită cind în 1967 — la monta­rea prefabricatelor — am lucrat cu macaraua Kolles ce are o capacitate de ri­dicare de 84 de tone — u­­tilaj cu care puţini con­structori au avut posibili­tatea şi fericirea să lucre­ze pînă în prezent. Totdeauna am încercat să insuflu la muncitorii cu care lucrez dragostea şi respectul pentru meserie, dar totodată le-am arătat că aceasta nu se poate realiza decit dacă meseria o cunoşti şi o stăpineşti. M-am ocupat personal de calificarea unor muncitori, ajungînd în prezent, de la o echipă de 8 muncitori necalificaţi, cit erau la fi­latura nouă, la o echipă de 96 de muncitori califi­caţi, ca monteori de pre­fabricate. Am doi feciori — unul de 12 ani şi altul de 15 ani, pe care ii iubesc mult şi le urmăresc în perma­nenţă evoluţia şi înclina­ţiile. „Vocaţia" pentru con­strucţii ce am observat-o la mezin, îmi dă satisfac­ţii, dar totodată mă obligă să pun tot sufletul pentru menţinerea şi consolidarea ei, mă obligă să-i îndrum paşii spre această frumoa­să meserie, căreia eu i-am dăruit întreaga mea fiinţă şi de la care am avut şi am multe bucurii. L-am lăsat pe maistrul Nicolae Petrov între mun­citorii constructori, între stîlpii de beton, lingă dan­telăria de oţel, făcîndu-şi meseria de care este cu a­­devărat îndrăgostit. Eugeniu Zidărița

Next