Flacăra Iaşului, iunie 1968 (Anul 24, nr. 6754-6779)
1968-06-01 / nr. 6754
ANUL XXIV, Nr. 1 154 30 BANI Limbäta 1 IUNIE 1968 4 PAGINI Proletari din toate tarile, uniţi-Voi Incuro Insiliu Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean provizoriu Adunări de constituire a comitetelor comunale de partid şi a consiliilor populare comunale provizorii în comuna Todireşti ieri, au continuat sa aibă loc adunări de constituire a comitetelor comunale de partid şi a consiliilor populare comunale provizorii. Şedinţa comună a membrilor de partid şi a deputaţilor din comuna Todireşti a avut loc în sala căminului cultural din satul de reşedinţă a comunei. A participat tovarăşul Petru Enache, secretar al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. Adunarea a aprobat la ordinea de zi: 1. Constituirea organizaţiei comunale de partid şi desemnarea comitetului comunal de partid; 2. Constituirea consiliului popular comunal provizoriu, alegerea comitetului său executiv şi a comisiilor permanente; 3. Raport cu privire la sarcinile ce revin organelor comunale de partid şi de stat din Todireşti pentru întărirea muncii de partid şi continua dezvoltare şi înflorire a localităţii respective. In prima parte a şedinţei, comuniştii au propus şi aprobat Comitetul comunal de partid din componenţa căruia face parte 31 de membri. Comitetul comunal de partid, întrunit în prima sa şedinţă, a ales biroul, secretarul şi locţiitorul secretarului. Tov. Ion Filimon a fost ales în funcţia de secretar al Comitetului comunal de partid. In cea de a doua parte a şedinţei a fost constituit Consiliul popular comunal provizoriu din care, potrivit Legii adoptate de sesiunea Marii Adunări Naţionale din februarie a.c., fac parte, pînă la alegerile consiliilor populare din primăvara anului viitor, toţi deputaţii de pe raza comunei. Deputaţii au ales comitetul executiv format din 11 membri. Preşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular comunal provizoriu a fost ales tov. Ion Adochiţei. Deputaţii au aprobat apoi componenţa celor trei comisii permanente: economico-financiară; gospodărire comunală şi înfrumuseţare; învăţămînt-cultură-sănătate. Prin decizie a Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, tov. C-tin Acatrinei a fost numit în funcţia de secretar al Comitetului executiv al Consiliului popular comunal Todireşti. Constituirea organelor locale de partid şi de stat din comuna Todireşti a prilejuit pentru adunarea comună a membrilor de partid şi a deputaţilor o profundă analiză a activităţii desfăşurate pînă în prezent de organizaţiile de partid şi de stat de pe raza comunei. Referatul prezentat de tov. Ion Adochiţei, membru al biroului Comitetului comunal de partid, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular comunal provizoriu, ca şi intervenţiile comuniştilor şi deputaţilor care au luat cuvîntul în cadrul adunării, au evidenţiat înfăptuirile obţinute în întărirea economico-organizatorică a celor două cooperative agricole de producţie de pe raza comunei, ca şi succesele realizate în domeniul muncii cultural-sociale şi gospodăreşti. Lucrările şedinţei au scos, totodată, la iveală unele, neajunsuri ce se mai fac simţite în domeniul muncii de partid, al activităţii organizaţiilor de stat, de masă şi obşteşti. Se acordă încă o slabă, atenţie, îndeosebi în brigăzile C.A.P.ului Stroeşti, primirii în partid a celor mai destoinici cooperatori care întrunesc calităţile profesionale şi morale ce se cer unui comunist. Se manifestă puţină iniţiativă în ceea ce priveşte activităţile cu caracter gospodăresc. Sunt drumuri care aşteaptă demultă vreme să fie reparate (în ciuda existenţei pe raza comunei a unei importante cariere de piatră), sedii ale unor instituţii prost întreţinute, precum şi unele spaţii care sunt lăsate să se deterioreze, în timp ce activităţi de interes cetăţenesc nu se pot desfăşura tocmai din lipsă de localuri corespunzătoare. Participanţii la dezbateri au făcut propuneri valoroase a căror înfăptuire vizează dezvoltarea economică a comunei, îmbunătăţirea aspectului său gospodăresc, ridicarea nivelului de deservire cetăţenească. In încheierea dezbaterilor, tovarăşul Petru Enache, secretar al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R., a subliniat principalele sarcini, imediate şi de perspectivă, ce revin organelor de partid şi de stat din comuna Todireşti, insistînd îndeosebi asupra necesităţii îmbunătăţirii stilului de muncă, a întăririi legăturii cu masele care pot şi trebuie să fie antrenate într-o tot mai mare măsură la elaborarea planurilor de activitate ce privesc viaţa întregii comune şi să participe, totodată, nemijlocit la înfăptuirea lor. Vorbitorul a adresat participanţilor la adunare, şi prin aceştia tuturor cetăţenilor din comuna Todireşti, dai succese în munca pentru dezvoltarea şi înflorirea continuă a localităţii lor. Exprimîndu-şi deplina aprobare faţă de măsurile cu privire la noua organizare administrativ-teritorială a ţării, şi hotărîrea cu privire la delimitarea municipiului Iaşi, a oraşelor şi comunelor şi trecerea unor comune din judeţul Iaşi în categoria oraşelor, adunarea a aprobat, în unanimitate, textul unei scrisori adresate, în numele tuturor locuitorilor comunei, Comitetului Central al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu. „Asigurăm conducerea partidului, pe dumneavoastră personal, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu — se spune între altele în scrisoare— că noi, comuniştii şi deputaţii din comuna Todireşti, toţi locuitorii aşezării noastre vom munci neobosit pentru ca, prin eforturi unite, să ne aducem tot mai mult contribuţia la ridicarea continuă a comunei noastre la nivelul sarcinilor puse în faţa localităţilor rurale , de Conferinţa Naţională a partidului“. (continuare în pag. a 3-a) în paginile 2—3 ■ Modelarea matematicămetodă modernă de cercetare * File de istorie - Podul verde (II) ■ Excursii pentru tineret ■ Agenda ■ Avancronica sportivă ------------ Ieri s-a deschis la Iaşi Simpozionul naţional de pedagogie Ieri, s-a deschis la Iaşi, în aula Bibliotecii centrale universitare, Simpozionul naţional de pedagogie pe tema: „Perspectivele şcolii şi ale educaţiei în societatea socialistă", organizat de Filiala ieşeană a Academiei Republicii Socialiste România şi de Institutul de ştiinţe pedagogice — filiala Iaşi. La deschidere a participat conf. univ. dr. Aurel Loghin, secretar al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. Au participat, de asemenea, reprezentanţi ai catedrelor de pedagogie din învăţămîntul superior din ţară, cercetători din cadrul Institutului de ştiinţe pedagogice şi cadre didactice din învăţămîntul de culturăgenerală. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de prof. dr. docent Petre Jitariu, membru corespondent al Academiei, secretar al Filialei Iaşi a Academiei, care a adus un călduros salut participanţilor şi a urat succes lucrărilor simpozionului, ce vor contribui la un preţios schimb de opinii şi la elucidarea unor importante probleme de pedagogie. Despre semnificaţia acestui simpozion, concepţia filozofică ce a stat la baza elaborării comunicărilor, obiectul şi programul său a vorbit pe larg prof. dr. docent Şt. Bîrsănescu, membru corespondent al Academiei, şeful sectorului de pedagogie şi psihologie de la Filiala din Iaşi a Academiei. In continuare, conf. univ. dr. Gheorghe Văideanu, directorul Institutului de ştiinţe pedagogice din Bucureşti, a adus salutul din partea colectivului acestui institut, subliniind semnificaţia faptului că simpozionul are loc la scurtă vreme după ce, în spiritul Directivelor C.C. al P.C.R. s-a adoptat de către M.A.N. legea privind dezvoltarea învăţămîntului din ţara noastră, lege care deschide o etapă nouă în istoria şcolii româneşti. După şedinţa de deschidere au fost prezentate documentate comunicări, urmate de discuţii. Lucrările simpozionului continuă. Noua navă „Petroşeni“ GALAŢI — Primul cargoumineralier de 10—12.500 tone, „Petroşeni", construit Galaţi, a părăsit cheiul şantierului, plecînd la Constanţa. După cum informează conducerea tehnică a şantierului, în perioada probelor de marş efectuate la mare, nava a atins parametrii de navigaţie proiectaţi, dînd posibilitatea echipajului şi specialiştilor să constate buna funcţionare a aparatelor de bord şi punte, a sistemelor de navigaţie şi exploatare. Nava „Petroşeni“ este echipată cu un motor principal de 7.200 C.P. şi are o îndelungată autonomie de navigaţie. (Agerpres) Salut, copi ind pătrunzi in localul unei grădinile de copii, te simţi mai tinăr, mai generos, mai curat. Priveşti fetele strălucind de sănătate, de bucuria de a trăi ale prichindeilor. Priveşti la aceşti copii cum te cercetează, intrebîndu-se ce cauţi in imparafia lor. Nu eşti un intrus. Pura curiozitate, specifică vîrstei, ii îndeamnă să afle, să-şi satisfacă setea de a cunoaşte. Am nimerit la o „oră“ de desen. Privesc cum aleargă creioanele pe albul initial imaculat al caietelor. Incet-încet, intenţiile micilor desenatori capătă contur. Ici un vapor zbătîndu-se între citeva valuri neastimpărate, colo o casă, dincolo un avion. Temă la liberă alegere. Aflu că aceşti copii sunt din grupa mare. Mulţi dintre ei, probabil, vor înlocui la toamnă mica gentură metalică cu ghiozdanul. „Ora" s-a terminat, în program e inclusă o vizită în parcul din faţa Casei tineretului. Pină la plecare se string în jurul meu. Şi, ca să nu fiu nevoit să mă încurc la unele eventuale întrebări, hotărăsc să „atac" eu. O întrebare banală : „Copii, ştie cineva dintre voi vreo poezie ?“ Am păjit-o ! Pe cine să ascult ? Pină se restabileşte liniştea, reuşesc să aflu că toţi ştiu poezii, se pregătesc doar pentru serbarea de i Iunie, dar că Luminiţa Zota, cea care vrea să se facă doctoriţă, a învăţat una foarte frumoasă. Pe nişte rafturi, aşezaţi în ordine ca la paradă, vreo 20 de ursuleţi din pluş zîmbesc către noi. Lingă ei sînt fel de fel de jucării, de la autocamion pină la materiale de construcții. Luînd aminte la pățania cu prima întrebare, iau la o parte pe un băiat liniștit , cel puțin pentru moment: — Ce vrei să fii cind vei ajunge mare ! — Mecanic de locomotivă. Vreu să lucrez în echipa lui tata.Am omis să vă spun că ne aflăm la grădiniţa cu orar normal nr. 2 a Direcţiei regionale C.F.R. Iaşi). Viitorul mecanic se numeşte Dan Vasiliu. Insă hotărîrile acestea sunt ca zilele de primăvară, schimbătoare. Emil Popa, un neastîmpărat, voia să devină, la începutul discuţiei, ofiţer. Şi-a adus aminte că-i mai frumoasă cosmonautica. Şi-a hotărit Gh. Matei (continuare în pag. a 3-a) O clipă de fericire şi exuberanţă Premieră a Teatrului de păpuşi Astăzi, la ora 14, la Casa de cultură a sindicatelor, Teatrul de păpuşi din Iaşi oferă micilor spectatori, cu prilejul Zilei internaţionale a copilului, premiera spectacolului „Harap Alb“, dramatizare după Ion Creangă de Nella Stroescu, în regia lui Nicolae Brehnescu şi scenografia Vioricăi Groapă. Din distribuţie fac parte : Constantin Brehnescu, Ion Agachi, George Zaharia, Simona Agachi, Constantin Ciofu, Emil Petcu, Lucreţia Agachi, Nicolae Brehnescu, Ortansa Stănescu, Eliza Florescu, Dana Tomiţă. In pagina a 4-a ■ Sesiunea O.N.U. Evoluţia evenimentelor politice şi sociale din Franţa Vizita în R.S.F. Iugoslavia a delegaţiei de partid şi de stat române, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu BRIONI 31 — Trimişii speciali Agerpres, S. Strujan şi Plopeanu, transmit: Vineri dimineaţa, delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Stat, a plecat cu avionul din Dubrovnik spre Pola. Oaspeţii români sunt însoţiţi de Rato Dugonici, preşedintele Conferinţei Federale a US.P.M.L, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Iakov Blajevici, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., preşedintele, Skupstinei R.S. Croaţia, şi alte persoane oficiale. Pe aeroportul din Pola, membrii delegaţiei române au fost salutaţi de tovarăşul Mialko Todorovici, secretar al Comitetului Executiv al C.C. al U.C.I., membru al Consiliului Federaţiei, Mika Spiliak, preşedintele Vecei Executive Federale, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Petar Stambolici, preşedintele C.C. al Uniunii Comuniştilor din Serbia, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Marko Nikezici, secretar de stat pentru afacerile externe, membru al C.C. al U.C.I., precum şi de Anton Pavlinici, preşedintele Skupstinei orăşeneşti Pola, Ivan Silian, preşedintele Conferinţei orăşeneşti a U.S.P.M., şi alţi reprezentanţi ai organelor locale. Delegaţia română a plecat apoi din portul Pola — împreună cu conducătorii iugoslavi veniţi în întîmpinare — spre Brioni, reşedinţa devară a preşedintelui R.S.F. Iugoslavia, cu nava „Podgorica”, escortată de vedete — torpiloare ale marinei militare iugoslave. La sosirea la Brioni, membrii delegaţiei române au fost întîmpinaţi de tovarăşul Iosip Broz Tito şi soţia, precum şi de Vladimir Popovici, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., secretar general al preşedintelui Republicii, şi de alte persoane oficiale. Pe chei era aliniată o gardă de onoare a marinei militare. BRIONI 31 — Trimişii speciali Agerpres, S. Strujan şi N. Plopeanu, transmit: Vineri după-amiază, tovarăşa Iovanka Broz a oferit la Brioni un ceai în cinstea tovarăşei Elena Ceauşescu. Au participat tovarăşele Elena Maurer şi Maria Mălnăşan, Ştefiţa Şpiliak, Tatiana Dukonici, Milka Petrici. Ceaiul s-a desfășurat într-o atmosferă prietenească.. Continuarea convorbirilor BRIONI 31 — Trimişii speciali Agerpres, S. Strujan şi N. Plopeanu, transmit: Vineri după-amiază au continuat la Brioni convorbirile dintre delegaţia Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Stat, şi delegaţia Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, condusă de tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele R.S.F. Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. Din partea română au participat : tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Gheorghe Rădulescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Mălnăşan, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Socialiste România la Belgrad. Din partea iugoslavă au participat tovarăşii: Mialko Todorovici, secretar al Comitetului Executiv al C.C. al U.C.I., membru al Consiliului Federaţiei, Mika Spiliak, preşedintele Vecei Executive Federale, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Petar Stambolici, preşedintele C.C. al U.C. din Serbia, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.L, Iakov Blajevici, preşedintele Skupstinei R. S. Croaţia, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Rato Dugonici, preşedintele Conferinţei Federale a Uniunii Socialiste a Poporului Muncitor din Iugoslavia, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.L, Vladimir Popovici, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului C. G. al U. G. I., secretar general al preşedintelui Republicii, Marko Nikezici, secretar de stat al afacerilor externe, membru al C.C. al U.C.I., Mustafa Sabici, membru al Vecei Executive Federale, membru al C.C. al U.C.I., Liubo Babici, consilier al secretarului de stat pentru afacerile externe, şi Iakşa Petrici, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească, de înţelegere reciprocă. ÎNSEMNĂRI Dragoste şi respect pentru profesie Lucrările de alimentare cu apă a oraşului Iaşi, blocurile de locuinţe din Păcurari şi Dimitrie Cantemir, reutilarea şi modernizarea Fabricii „Ţesătura", filatura nouă — sunt numai citeva din şantierele unde muncitorul — astăzi maistru constructor Nicolae Petrov, a muncit cu pasiune şi dăruire în cei peste 25 de ani de activitate în construcţii. Din 1964 lucrează pe şantierul noului obiectiv industrial ieşean — Ţesăroia de mătase „Victoria". Sarcina importantă de amenajare a terenului în suprafaţă de peste 50.000 de m.p. pe care astăzi se profilează contururile ţesătoriei, cit şi executarea structurii de rezistenţă a acestei lucrări i-au revenit tot lui nea Petrov — cum li spun muncitorii şi colaboratorii săi de pe şantier. — La toate lucrările de o înaltă tehnicitate care cer o execuţie rapidă, organizare desăvîrşită, succesiune logică şi tehnologică a operaţiunilor — ne spunea ing. Vasile Anastasiu, şeful Şantierului 402 — a fost şi este prezent totdeauna maistrul Petrov. Calificarea corespunzătoare, perseverenţa in muncă, insistenţa rezolvării cu operativitate a sarcinilor, seriozitatea şi competenţa cu care dă soluţiile pe şantier, faptul că este ataşat şi iubit de toţi muncitorii — ne determină totdeauna să ne orientăm spre tovarăşul Petrov atunci cind este vorba de lucrări mai dificile. Nu întîmplător, în prezent coordonează lucrările de la gospodăria de apă şi instalaţia de epurare chimică. Numai capacitatea şi eforturile făcute de colectivul de muncă al maistrului Petrov au scos din impas această lucrare, când termenul contractual era periclitat. Pe comunistul Petrov l-am găsit în mijlocul muncitorilor, coordonînd lucrările de turnare a radierului la 5 m. adincime, la statia de epurare, unde am început discuţia. — Care din multele şantiere, pe care ai lucrat, v-au oferit satisfacţii deosebite ? — Ca să ai satisfacţii, ne răspunde maistrul Petrov, trebuie mai întîi să-ţi iubeşti meseria. Şi ca să-ţi iubeşti meseria, trebuie să fii statornic. Oriunde am lucrat, am căutat singur — să spun aşa — lucrările grele. Îmi plac lucrările cu tehnicitate înaltă, care mă determină să mă frămint pentru a găsi soluţiile de rezolvare. Zilnic învăţ Şi am tangenţă cu soluţiile noi de execuţie, materiale, tehnică şi utilaje moderne. De pildă, am avut o satisfacţie deosebită cind în 1967 — la montarea prefabricatelor — am lucrat cu macaraua Kolles ce are o capacitate de ridicare de 84 de tone — utilaj cu care puţini constructori au avut posibilitatea şi fericirea să lucreze pînă în prezent. Totdeauna am încercat să insuflu la muncitorii cu care lucrez dragostea şi respectul pentru meserie, dar totodată le-am arătat că aceasta nu se poate realiza decit dacă meseria o cunoşti şi o stăpineşti. M-am ocupat personal de calificarea unor muncitori, ajungînd în prezent, de la o echipă de 8 muncitori necalificaţi, cit erau la filatura nouă, la o echipă de 96 de muncitori calificaţi, ca monteori de prefabricate. Am doi feciori — unul de 12 ani şi altul de 15 ani, pe care ii iubesc mult şi le urmăresc în permanenţă evoluţia şi înclinaţiile. „Vocaţia" pentru construcţii ce am observat-o la mezin, îmi dă satisfacţii, dar totodată mă obligă să pun tot sufletul pentru menţinerea şi consolidarea ei, mă obligă să-i îndrum paşii spre această frumoasă meserie, căreia eu i-am dăruit întreaga mea fiinţă şi de la care am avut şi am multe bucurii. L-am lăsat pe maistrul Nicolae Petrov între muncitorii constructori, între stîlpii de beton, lingă dantelăria de oţel, făcîndu-şi meseria de care este cu adevărat îndrăgostit. Eugeniu Zidărița