Flacăra Iaşului, iulie 1968 (Anul 24, nr. 6780-6805)
1968-07-02 / nr. 6780
ANUL XXIV, Nr. 6780 MARTI 2 IULIE 1968 I PAGINI 10 BANI 11 In lumini hotârîrilor plenarei nC.al P.C.R. La Uzina me lurgă H Priorate cerinţelor agriculturii Se îmbunătăţesc ijlicii tehnico-econexport în 16 ţări mereu mici ! Cof Recenta plenară a Coatului Central al partidulJeluat In discuţie problema e o deosebită importanţă poporul nostru, pentru . d carea continuă a ecom0_ ^ nationale şi perfecţionar^ laţiilor socialiste. Dintre jt !’ blemele discutate am re, 11 in mod deosebit efortulE n care trebuie să-l depunăr oamenii muncii pentru în'j rarea efectelor secetei. Al^ de ei, muncitorii, ingineri_ F tehnicienii din Uzina me“_ gică Iaşi, sub conducere,comitetului de partid, îşi spun contribuţia la satisfacere c prioritate a cererilor urc' F ale agriculturii şi pentru' r deplinirea altor cereri nr_ ( văzute prin planul de ■ c ducţie curentă. L a_c Cantitaţiie de ţevi d'^fjtru le unităţilor agricole I*/ 'ost trimestrul al doilea ani *ter livrate ai mult înainte ţi .. menţii stabilit iniţial, iar prevederile trimestrului treilea au fost livrate J L. cantităţi însumînd pest« af.. de tone de ţevi de vis»* construcţii si tuburi P.E.I \ ,n majoritate pentru unităţi oC_ perafiste si întreprinderi '^rl" co'e de stat. Dar pentru a da priorita5 Unităţilor agricole, a devani neie cereri din trimestru SQ_ treilea şi a satisface aceîe licitări neprinse în plaiffor_ trebuit să ne înmulţim turile pentru a depăşi ssle stabilite prin planul de'ducţie. înmulţirea efortu£0ra însemnat o mai bună o zare a producţiei care «rPermis reducerea staţionările lI' Qf 03 tilajelor şi implicit creş indicilor de utilizare. La ln’a de 4xU, de exemplu, timpu funcţionare a crescut de la la sută cit era prevăzi In proiect la 73 la sută De ase' _ , asenmenea, au fost reduse ,, tele nemotivate şi învoi’ 6 trimestrul I cu 700 om - °re^' ceea ce s-a răsfrînt poz;'v *D creşterea producţiei. numai în luna mai a.c.,! pa' \ 710 şirile de plan au fost efvi ci P tone ţevi, în majoritate f construcţii folosite şi Ln*ra flurP“ irigaţii, sere, pentru prerea unor motopompe, s - soare şi utilaje destinate f Tn' culturii. . Pentru a spori productul acumulările socialiste, s am ^ .. ț|p propus să obţinem depăşi _ plan în mod sistematic, una de lună. Pe lingă cele, * de tone de ţevi şi 240 di, ,ne profile produse şi livrata te plan in primul sem r; am luat masuri ca si m siC_ trul al doilea să obţinemi ^a siri de plan, astfel ca W ’ J tul anului să putem re M cantitate suplimentară ci j de tone de ţevi şi 300 ' ^ profile îndoite cu o r. ^ de 20 de milioane de aceste depăşiri de plan ■ a[vea ca destinaţie în f _ rind nevoile interne alte n culturii şi cererile supn , tare la export. 'je Faţă de cererea iniţial 3 800 de tone de ţevi lită prin plănui de expole acceptai comenzi suprim)«* de 2.400 de tone de ţeHnă în prezent nu numi am livrat integral oblă* contractuale din semestri | dar am livrat în plus 9 . cantitate de 1150 de tonei noile comenzi preluate ■ tru Israel, Austria şi Bazi Uzina metalurgică V nă şi-a extins relaţiile comerciale la un număr de ţări, produsele noastre fiiind tot mai competitive pe piaţa externă. In acest an am lichidat pierderile planificate la unele produse, situaţie care mai exista până în anul trecut, şi vom începe în aceste zile o acţiune de descoperire a unor noi rezerve în vederea reducerii cheltuielilor la 1 000 de Iei producţie-marfă. Faţă de anul trecut, cînd aceste cheltuieli s-au ridicat la 947 lei, în acest an ele au fost reduse prin plan la 860, iar noi ara reuşit să realizăm 850 de Iei (după bilanţul pe 5 luni). Aceastai a fost posibil prin reducerea, drn sumului de m p4al, 'prin ViTsicreVt]indicTîor” de''~u tilizare a maşinilor, prin folosirea mai judicioasă a S.D.V.urilor. In aceste direcţii mai sunt încă importante rezerve interne şi acţiunea noastră urmăreşte să se pună în valoare pe un plan superio Mari posibilităţi de reducere a cheltuielilor ne deschide folosirea benzilor la cald în locul benzilor la rece (din import) care ne vor permite obţinerea unei economii suplimentare de circa două milioane de lei. Prin măsurile luate de colectivul nostru de muncă, s-au atins parametrii stabiliţi prin proiect la sectorul de ţevi sudate, la atelierul de zincare şi pentru tuburi P.E.L., în acest trimestru ne înscriem incapacitatea proiectată la linia 3x0, iar începînd cu luna iunie şi la atelierul de tras la rece printr-o încărcare mai uniformaă cu, comenzi şi măsuri de organizare a producţiei. Rămîne în atenţia noastră, in continuare, atelierul de profile îndoite unde vom ridica capacitatea de fişiere a benzilor şi vom prelua comenzi noi prin asimilaea unor cantităţi tot mai mai de profile. Sporurile de producţie pe care ni le-au propus să le obţinem şi todată reducerea cheltuielilor au o bază solidă în realizările de pînă acum, în exisrtenţa şi capacitatea colectiului nostru. Economiile peste plan înregistrate pe 5 luni sut de 2.851.000 de lei, iar berficiile peste plan de 5.769.000 de lei şi de aceea putem spune că avem toate posibilităţile să răspundem cu cinste clientrii partidului VasileStănişteanu , inginer şef, uzina metalurgica Iaşi Conducătorii de partid şi de stat în vizită la expoziţia „Revoluţia de la 1848 oglindită în arta plastică“ Mar după-amiază, tovarăşii Niolae Ceauşescu, Ion Gheorghidaurer, Gheorghe Apostol, Pal Niculescu-Mizil, Virgil Tren, Ilie Verdeţ, Leonte RăuţițMihai Gere, Manea Mănea, Dumitru Popa, Vasile Pauneţ au vizitat expoziţia „Evoluţia de la 1848 oglindită arta plastică", deschisă în săi Muzeului de Artă al Repucii Socialiste România. sosire, conducătorii de pară şi de stat au fost întîmpinî de tovarăşii Pompiliu Macvei, preşedintele Comitetuu de Stat pentru Cultură şi I Artir Brăduţ Covaliu, preşedinte Uniunii Artiştilor Plastici,Ovidiu Maitec, vicepreşedite al Uniunii Artiştilor Plasti, şi M. H. Maxy, directorul Muzeului de Artă al Republci Socialiste România. Erai prezenţi membrii Biroului Uniuni Artiştilor Plastici, artişti opozanţi, critici de artă. Saltind pe conducătorii de partid şi de stat, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici a exprimat satisfacţia şi mulţumirile creatorilor din acest domeniu al artei pentru grija deosebită manifestată de partid şi guvern pentru dezvoltarea artelor plastice. In continuare, conducătorii de partid şi de stat au vizitat sălile expoziţiei. Explicaţiile au fost date de directorul Direcţiei artelor plastice din C.S.C.A., Dan Grigorescu. Revoluţia din 1848, pe care au slăvit-o în lucrările lor numeroşi poeţi, prozatori şi compozitori, a fost, în acelaşi timp, izvor de nobilă şi generoasă inspiraţie pentru artiştii plastici din trecut şi constituie un motiv de inspiraţie pentru artiştii plastici contemporani. Expresie a acestei bogate surse de inspiraţie, expoziţia „Revoluţia de la 1843 oglindită in arta plastică" grupează un mare număr de lucrări dintre cele mai reprezentative. Vastă frescă a neuitatului an revoluţionar 1848, expoziţia cuprinde, în prima sa parte, lucrări ale pictorilor români din secolul al XIX-lea, la loc de frunte situîndu-se tablourile executate de Ion Negulici, C. D. Rosenthal, Barbu Iscovescu, participanţi direcţi la revoluţie. Artiştii acelei vremi s-au ridicat la o înaltă conştiință patriotică, punîndu-şi opera în slujba reprezentării elanurilor revoluţionare ale poporului, in chipurile revoluţionarilor şi ale cărturarilor — deschizători de drumuri noi in istoria patriei — se dezvăluie gînduri, sentimente şi credinţe izvorîte din marile idealuri naţionale pentru care a luptat generaţia de la 1848. Aspiraţiile de libertate şi de unitate ale luptătorilor revoluţionari din Ţara Românească, Moldova şi Transilvania sunt înfăţişate în- tr-o suită de picturi, gravuri şi litografii, creaţii ale unor artişti plastici martori ai memorabilului eveniment. In cea de a doua sală a expoziţiei sunt prezentate picturi şi sculpturi — opere ale unui mare număr de artişti plastici contemporani, care preiau,in noi viziuni artistice, ideile luptelor revoluţionare de la 1848 dezvoltînd astfel tradiţia artei noastre plastice în oglindirea principalelor evenimente din istoria şi activitatea creatoare a poporului nostru. Lucrările expuse în această sală a expoziţiei constituie o expresie a faptului că actualii artişti plastici — vîrstnici şi tineri — dau viaţă hotărîrilor luate la recenta Conferinţă pe ţară a artiştilor plastici — de a pune mai bine în valoare tradiţiile artei noastre plastice şi strălucirea artei populare, de a promova necontenit toate talentele, pentru a da an de an ariei plastice româneşti noi străluciri, noi opere de artă caracteristice pentru viaţa nouă a poporului nostru constructor al României socialiste. Conducătorii de partid şi de stat s-au oprit îndelung în faţa a numeroase opere de artă prezentate în expoziţie. In încheierea vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a felicitat pe organizatorii expoziţiei — Uniunea Artiştilor Plastici, Comitetul de Stat pentru Cultură Şi Artă, precum şi pe artiştii expozanţi care au reuşit să redea în splendoarea şi măreţia sa trecutul de luptă al poporului nostru. Secretarul general al C.C. al P.C.R. şi-a exprimat convingerea că pictorii, sculptorii şi graficienii vor contribui în continuare la dezvoltarea artei puse în slujba construcţiei socialiste şi le-a urat succese şi mai mari în realizarea unor lucrări valoroase consacrate aniversării a 25 de ani de la eliberarea patriei noastre. (Agerpres) Ia expoziţia studenţilor institutului de arte ilustice „N.orborescu“ Lti după-ame, tovarăşii Nicne Ceauşeş Ion Gheorghe,surer, Ghighe Apostol, ' 11 Nicuiescu tizii, Virgil Tro , Ilie vMJ, Leonte Răritu,Mihai Gert Manea Mănos- Dumitru Popa, Vasile Poti,ei au viat expoziţia lucrilor de sfil de an şi a lucrilor de dilema prezentate ca studentinstitutului de arte plastice Nicolae Grigorescu din Cajată. Întîmpinia oaspeţilor au ven acad. Ian, Bălan, minist., învățţşntului, Ion Diese prim-star al G. C. al VII ., minist Pentru, probleme tineret şii membri ai cerucerii liftatului, decani şi Sfţde cated, membri ai Consoliud ştiinic. Expoziţia, organizată în saşiile institutului, cuprinde peste 400 lucrări de pictură, sculptură, grafică, scenografie, de arte decorative şi artă monumentală, toate creînd un, univers artistic plin de sensibilitate, de tinereţe şi prospeţime, inspirat din bogăţia folclorului şi din inepuizabilul tezaur al artei noastre culte. Lucrările expuse conturează de pe acum talente în prag de împlinire. In cursul vizitei, explicaţiile au fost date de Costin Ioanid, rectorul Institutului de arte plastice „Nicolae Grigorescu“, de profesorii Alexandru Ciucurencul, Corneliu Baba, Mac Constantinescu, Boris Caragea şi de alte cadre didactice. Apreciind munca rodnică ce se desfăşoară in acest institut de artă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat felicitări conducerii institutului şi profesorilor, uvînd în, acelaşi timp studenţilor noi succese în strădania lor de a-şi însuşi cunoştinţe artistice cit mai temeinice, pentru a deveni artişti valoroşi, folositori poporului, operei de construire a socialismului în patria noastră. (Agerpres) Produse româneşti solcitate pste hotare Produs realizate de instructii de autocamiine şi maşini şi utilaje tricolent tot mai solicite pes hotare. Prin immedia întreprinderii roâneştile comerţ exterior nuto-motor“ au fost baterieni în R. P. Chusză, cehoslovacia, Coîmbia şi Uniunea Sovietii, pest 1.900 remorci basilantotip RM-1, autocamioane SR-131 şi SR-132 de trei tone, autoturisme de teren M-461. Aceeaşi întreprindere a expediat în cadrul contractelor existente unor parteneri comerciali din Bulgaria, Iran şi Ungaria aproape 900 cultivatoare purtate CPU, semănători SPC-6, selectoare universale SU—4, pluguri purtate PT-3, (Agerpres). Prezidiul adunării festive A In pagina a 4-a ■ La Moscova, Washington și Londra a avut loc Semnarea Tratatului II UIMIWIMI de neproliferare a armelor nucleare Primiri la tovarăşul Nicolae Ceauşescu ambasadorul Republicii Populare Bulgaria Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a primit luni 1 iulie a. c., pe ambasadorul extraordinar şi pleni- Fiotenţiar al Republicii Populare Bulgaria la Bucureşti, Gheorghi Bogdanov, la cererea acestuia. Primirea s-a desfăşurat într-o atmosferă tovărăşească. directorul general al F. A. O. Luni după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al G. C. al P. G. R., preşedintele Consiliului de Stat, a primit pe A. H. Boerma, directorul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru alimentaţie şi agricultură (F.A.O.) La primire au luat parte tovarăşii Iosif Banc, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, şi Nicolae Giosan, preşedintele Consiliului Superior al Agriculturii. In timpul întrevederii au fost abordate probleme privind participarea României la diferite forme de cooperări organizate de F.A.O. la dezvoltarea cercetării ştiinţifice în domeniul agriculturii, precum şi aspecte ale dezvoltării activităţii de colaborare şi cooperare internaţională a acestei organizaţii, întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. directorul general al Organizaţiei Internaţionale a Muncii Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Stat, a primit luni dupăamiază pe David Morse, directorul general al Organizaţiei Internaţionale a Muncii. Au luat parte tovarăşii Petre Blajovici, ministrul muncii, şi Petre Lupu, preşedintele Comitetului de Stat pentru Probleme de Organizare şi Salarizare. In cadrul convorbirii au fost subliniate diferite aspecte cu privire la Centrul de perfecţionare a pregătirii cadrle de conducere din întreprinderi, organizat în România cu sprijinul O.I.M. şi la activitatea pe care o desfăşoară această organizaţie pentru cooperarea internaţională, exprimîndu-se dorinţa reciprocă de a dezvolta pe mai departe această activitate. Intîlnirea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. S In pagina alla PORT Sărbătorirea „Zilei învăţătorului“ 30 iunie 1968. In această zi, s-a sărbătorit pretutindeni în patria noastră tradiţionala „Zi a învăţătorului“, prilej de a omagia pe slujitorii şcolii, pe oamenii care cu pasiune şi dăruire se străduiesc să crească tînăra generaţie, viitorul de mîine al României socialiste. Manifestările care au avut loc la Iaşi, în oraşele şi comunele judeţului, au constituit un prilej de trecere în revistă a rezultatelor obţinute in anul şcolar 1967—1968. lime. S-au adunat pentru asărbători „Ziua învăţătorului“ cadrele didactice din municipiul Iaşi. La această manifestare au luat parte tovarăşii : Miu Dobrescu, prim-secretar al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R., preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean provizoriu; Ion Manciuc, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular municipal. De asemenea, au fost prezenţi profesori şi învăţători, părinţi, elevi şi pionieri din şcolile ieşene, activişti de partid şi de stat, ziarişti. In liniştea deplină se aud sunete de trompetă. Pionierii le oferă celor prezenţi frumoase buchete de flori. In cuvîntul său, prof. Vasile Mitrofan, inspector general judeţean, a făcut o trecere în revistă a rezultatelor obţinute în şcolile din municipiul Iaşi în anul şcolar 1967— 1968, subliniind că, prin grija părintească a partidului nostru, învăţămîntul a cunoscut o largă dezvoltare. In aceste condiţii prielnice, cadrele didactice—manga&cw.iâ^_bragoste La Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri" Sala Naţionalului ieşean era duminică dimineaţa plină de I şi devotament pentru pregătirea tinerei generaţii, strădaniile lor concretizîndu-se în rezultatele din ce în ce mai bune ce le obţin elevii la învăţătură. Mulţumind din inimă pentru preţuirea ce se acordă azi slujitorilor şcolii, pentru condiţiile create de partidul şi statul nostru, prof. Florica Tufescu, directoarea Liceului nr. 4, prof. Maria Oprea, preşedintele Consiliului municipal al Organizaţiei pionierilor, prof. Maria Andrieş, directoarea Liceului de industrie uşoară şi învăţătorul Gh. Miron, s-au angajat că şi în viitor nu-şi vor precupeţi eforturile, că se vor dărui cu pasiune acestei nobile misiuni de a educa şi creşte oameni de nădejde, capabili să facă faţă exigenţelor mereu sporite cerute de societatea noastră socialistă. A luat apoi cuvîntul tovarăşul Miu Dobrescu, care a subliniat că tradiţionala sărbătoare „Ziua învăţătorului" e un semn de înaltă preţuire a activităţii neobosite a cadrelor didactice, cărora partidul şi statul le-a încredinţat nobila misiune de educatori ai noii generaţii, în spiritul idealurilor socialismului şi comunismului. In acest an sărbătorim „Ziua învăţătorului" într-un cadru cu totul deosebit. Prin Directă partidului şi legislaţia stabilită, şcolii româ a conferit reale pop dezvoltare, unite de partidul şi statul nostru pătrund adînc în viaţa şcolii, căreia Congresul al IX-lea i-a acordat înalta menire de principal factor de cultură şi izvor de civilizaţie. Plenara C.C. al P.C.R. din aprilie a.c. a dimensionat în mod ştiinţific această menire a şcolii, pentru ca învăţămîntul românesc să se înscrie cit mai organic îrn amplul şi vertiginosul proces de dezvoltare a ştiinţei şi tehnicii contemporane. Pe fondul acestei problematici se formulează chemarea şi îndemnul partidului adresate valorosului nostru detaşament al cadrelor didactice de a-şi perfecţiona neîncetat pregătirea profesională, pedagogică şi politicoideologică. De „Ziua învăţătorului“, a arătat în continuare vorbitorul, mulţi slujitori ai şcolii primesc distincţii, ordine, medalii, sunt evidenţiaţi. Toate acestea constituie o dovadă a preţuirii şi dragostei de care se bucură cei ce muncesc la catedră din partea partidului şi guvernului, a întregului nostru popor. De aceea avem convingerea că toţi educatorii sunt pătrunşi de acest adevăr, că şi în viitor vor munci cu toată energia şi pasiunea punînd cunoştinţele, forţa gîndirii şi talentul lor irt slujba progresului continuu al natuii respuijcntarii sale