Flacăra Iaşului, iulie 1968 (Anul 24, nr. 6780-6805)

1968-07-02 / nr. 6780

ANUL XXIV, Nr. 6780 MARTI 2 IULIE 1968 I PAGINI 10 BANI 11 In lumini hotârîrilor plenarei nC.al P.C.R. La Uzina me­ lurgă H Priorate cerinţelor agri­culturii Se îmbunătăţesc ijlicii tehnico-econe­­xport în 16 ţări mereu mici ! Cof Recenta plenară a Co­a­­­tului Central al partidulJe­­­luat In discuţie problema e o deosebită importanţă poporul nostru, pentru . d carea continuă a ecom0_ ^ nationale şi perfecţionar^ laţiilor socialiste. Dintre jt !’ blemele discutate am re, 11 in mod deosebit efortulE n care trebuie să-l depunăr oamenii muncii pentru în'j rarea efectelor secetei. Al^ de ei, muncitorii, ingineri_ F tehnicienii din Uzina me“_­­ gică Iaşi, sub conducere,­c­o­mitetului de partid, îşi spun contribuţia la satisfacere c prioritate a cererilor urc' F ale agriculturii şi pentru' r deplinirea altor cereri nr_ ( văzute prin planul de ■ c ducţie curentă. L a_c Cantitaţiie de ţevi d'^fjtru le unităţilor agricole I*/ 'ost trimestrul al doilea ani *ter livrate ai mult înainte ţi .. menţii stabilit iniţial, iar prevederile trimestrului treilea au fost livrate J L. cantităţi însumînd pest« af.. de tone de ţevi de vis»* construcţii si tuburi P.E.I \ ,n majoritate pentru unităţi oC­_ perafiste si întreprinderi '^rl" co'e de stat. Dar pentru a da priorita5 U­nităţilor agricole, a devani­­ neie cereri din trimestru­ SQ_ treilea şi a satisface aceî­e licitări neprinse în plaiffor_ trebuit să ne înmulţim turile pentru a depăşi ss­­­le stabilite prin planul d­e'­ducţie. înmulţirea efortu£0ra însemnat o mai bună o zare a producţiei care «rPer­­mis reducerea staţionările lI' Qf 03 tilajelor şi implicit creş indicilor de utilizare. La ln’a de 4xU, de exemplu, timpu funcţionare a crescut de la la sută cit era prevăzi In proiect la 73 la sută De ase' _ , asen­menea, au fost reduse ,, tele nemotivate şi învoi’ 6 trimestrul I cu 700 om - °re^' ceea ce s-a răsfrînt poz;'v *D creşterea producţiei. numai în luna mai a.c.,! pa' \ 710 şirile de plan au fost efvi ci P tone ţevi, în majoritate f construcţii folosite şi Ln*ra flurP“ irigaţii, sere, pentru pre­rea unor motopompe, s - soare şi utilaje destinate f Tn' culturii. . Pentru a spori product­ul acumulările socialiste, s am ^ .. ț|p propus să obţinem depăşi _ plan în mod sistematic, una de lună. Pe lingă cele, * de tone de ţevi şi 240 di, ,ne profile produse şi livrata te plan in primul sem r; am luat masuri ca si m si­C_ trul al doilea să obţinemi ^a siri de plan, astfel ca W ’ J tul anului să putem re M cantitate suplimentară ci j de tone de ţevi şi 300 ' ^ profile îndoite cu o r. ^ de 20 de milioane de a­ceste depăşiri de plan ■ a[­vea ca destinaţie în f _ rind nevoile interne alte n culturii şi cererile supn , tare la export. 'je Faţă de cererea iniţia­l 3 800 de tone de ţevi lită prin plănui de expole acceptai comenzi suprim)«* de 2.400 de tone de ţeH­nă în prezent nu num­­i am livrat integral oblă* contractuale din semestri | dar am livrat în plus 9 . cantitate de 1­150 de tonei noile comenzi preluate ■ tru Israel, Austria şi B­­azi Uzina metalurgică V nă şi-a extins relaţiile co­merciale la un număr de ţări, produsele noastre fiiind tot mai competitive pe piaţa externă. In acest an am lichidat pier­derile planificate la unele pro­duse, situaţie care mai exista până în anul trecut, şi vom începe în aceste zile o acţiu­ne de descoperire a unor noi rezerve în vederea reducerii cheltuielilor la 1 000 de Iei producţie-marfă. Faţă de anul trecut, cînd aceste cheltuieli s-au ridicat la 947 lei, în a­­cest an ele au fost reduse prin plan la 860, iar noi ara reuşit să realizăm 850 de Iei (după bilanţul pe 5 luni). A­­ceastai a fost posibil prin re­­ducerea, drn sum­ul­ui de m p4al,­­ 'prin ViTsicreVt]indicTîor” de''~u­ t­­ilizare a maşinilor, prin folo­sirea mai judicioasă a S.D.V.­­urilor. In aceste direcţii mai sunt încă importante rezerve interne şi acţiunea noastră urmăreşte să se pună în va­loare pe un plan superio Mari posibilităţi de reducere a cheltuielilor ne deschide fo­losirea benzilor la cald în lo­cul benzilor la rece (din im­port) care ne vor permite ob­ţinerea unei economii supli­mentare de circa două milioa­ne de lei. Prin măsurile luate de co­lectivul nostru de muncă, s-au atins parametrii stabiliţi prin proiect la sectorul de ţevi su­date, la atelierul de zincare şi pentru tuburi P.E.L., în acest trimestru ne înscriem in­ca­pacitatea proiectată la linia 3x0, iar începînd cu luna iu­nie şi la atelierul de tras la rece printr-o încărcare mai u­­niformaă cu, comenzi şi măsuri de organizare a producţiei. Rămîne în atenţia noastră, in continuare, atelierul de profile îndoite unde vom ridica ca­pacitatea de fişiere a benzi­lor şi vom prelua comenzi noi prin asimilaea unor cantităţi tot mai mai de profile. Sporurile de producţie pe care ni le-au propus să le obţinem şi todată reducerea cheltuielilor au o bază soli­dă în realizările de pînă a­­cum, în exisrtenţa şi capaci­tatea colectiu­lui nostru. Eco­nomiile pest­e plan înregistrate pe 5 luni sut de 2.851.000 de lei, iar berficiile peste plan de 5.769.000 d­e lei şi de aceea putem spune că avem­ toate posibilităţile­ să răspundem cu cinste clientrii partidului VasileStănişteanu , inginer şef, uzina metalurgica Iaşi Conducătorii de partid şi de stat în vizită la expoziţia „Revoluţia de la 1848 oglindită în arta plastică“ Mar după-amiază, tovarăşii Niolae Ceauşescu, Ion Gheor­­ghidaurer, Gheorghe Apostol, Pal Niculescu-Mizil, Virgil Tren, Ilie Verdeţ, Leonte Ră­­uţițMihai Gere, Manea Mă­­nea, Dumitru Popa, Vasile Pauneţ au vizitat expoziţia „Evoluţia de la 1848 oglindi­­tă arta plastică", deschisă în săi Muzeului de Artă al Re­­pu­cii Socialiste România. sosire, conducătorii de pară şi de stat au fost întîm­­pinî de tovarăşii Pompiliu Macvei, preşedintele Comite­­tu­­u de Stat pentru Cultură şi I Artir Brăduţ Covaliu, preşe­dinte Uniunii Artiştilor Plas­tici,­Ovidiu Maitec, vicepre­­şedite al Uniunii Artiştilor Plasti, şi M. H. Maxy, direc­­torul Muzeului de Artă al Re­­publci Socialiste România. Erai prezenţi membrii Biroului Uniuni Artiştilor Plastici, ar­tişti opozanţi, critici de artă. Saltind pe conducătorii de partid şi de stat, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici a ex­primat satisfacţia şi mulţumi­rile creatorilor din acest do­meniu al artei pentru grija deosebită manifestată de partid şi guvern pentru dezvoltarea artelor plastice. In continuare, conducătorii de partid şi de stat au vizitat sălile expoziţiei. Explicaţiile au fost date de directorul Direc­ţiei artelor plastice din C.S.C.A., Dan Grigorescu. Revoluţia din 1848, pe care au slăvit-o în lucrările lor nu­­meroşi poeţi, prozatori şi com­pozitori, a fost, în acelaşi timp, izvor de nobilă şi generoasă inspiraţie pentru artiştii plas­tici din trecut şi consti­tuie un motiv de inspiraţie pentru artiştii plastici contem­porani. Expresie a acestei bo­gate surse de inspiraţie, ex­poziţia „Revoluţia de la 1843 oglindită in arta plastică" gru­pează un mare număr de lu­crări dintre cele mai repre­zentative. Vastă frescă a ne­uitatului an revoluţionar 1848, expoziţia cuprinde, în prima sa parte, lucrări ale picto­rilor români din secolul al XIX-lea, la loc de frunte si­­tuîndu-se tablourile executate de Ion Negulici, C. D. Rosen­thal, Barbu Iscovescu, partici­panţi direcţi la revoluţie. Ar­tiştii acelei vremi s-au ridi­cat la o înaltă conştiință pa­triotică, punîndu-şi opera în slujba reprezentării elanurilor revoluţionare ale poporului, in chipurile revoluţionarilor şi a­­le cărturarilor — deschizători de drumuri noi in istoria pa­triei — se dezvăluie gînduri, sentimente şi credinţe izvorî­­te din marile idealuri naţio­nale pentru care a luptat gene­raţia de la 1848. Aspiraţiile de libertate şi de unitate ale luptătorilor revoluţionari din Ţara Românească, Moldova şi Transilvania sunt înfăţişate în- tr-o suită de picturi, gravuri şi litografii, creaţii ale unor artişti plastici martori ai me­morabilului eveniment. In cea de a doua sală a expoziţiei sunt prezentate pic­turi şi sculpturi — opere ale unui mare număr de artişti plastici contemporani, care preiau,­in noi viziuni artistice, ideile luptelor revoluţionare de la 1848 dezvoltînd astfel tradiţia artei noastre plastice în oglindirea principalelor e­­venimente din istoria şi activi­tatea creatoare a poporului nostru. Lucrările expuse în a­­ceastă sală a expoziţiei con­stituie o expresie a faptului că actualii artişti plastici — vîrstnici şi tineri — dau viaţă hotărîrilor luate la recenta Conferinţă pe ţară a artiştilor plastici — de a pune mai bi­ne în valoare tradiţiile artei noastre plastice şi strălucirea artei populare, de a promova necontenit toate talentele, pen­tru a da an de an ariei plas­tice româneşti noi străluciri, noi opere de artă caracte­ristice pentru viaţa nouă a poporului nostru constructor al României socialiste. Conducătorii de partid şi de stat s-au oprit îndelung în fa­ţa a numeroase opere de ar­tă prezentate în expoziţie. In încheierea vizitei, tovară­şul Nicolae Ceauşescu a feli­­citat pe organizatorii expozi­ţiei — Uniunea Artiştilor Plas­tici, Comitetul de Stat pentru Cultură Şi Artă, precum şi pe artiştii expozanţi care au reu­şit să redea în splendoarea şi măreţia sa trecutul de luptă al poporului nostru. Secretarul general al C.C. al P.C.R. şi-a exprimat convingerea că pic­torii, sculptorii şi graficienii vor contribui în continuare la dezvoltarea artei puse în sluj­ba construcţiei socialiste şi le-a urat succese şi mai mari în realizarea unor lucrări valo­roase consacrate aniversării a 25 de ani de la eliberarea patriei noastre. (Agerpres) Ia expoziţia studenţilor institutului de arte ilustice „N.­orb­orescu“ Lti după-ame, tovarăşii Nicne Ceauşeş Ion Gheor­­ghe,­surer, Ghighe Apostol, ' 1­1 Nicuiescu tizii, Virgil Tro , Ilie vMJ, Leonte Ră­ri­tu,M­­ihai Gert Manea Mă­nos- Dumitr­u Popa, Vasile Poti,ei au viat expoziţia lucrilor de sfil de an şi a lucrilor de dilema prezenta­te ca studentinstitutului de arte plastice Nicolae Grigo­­rescu din Cajată. έntîmpinia oaspeţilor au ven acad. Ian, Bălan, mi­nist.,­ învățţşntului, Ion Di­ese prim-s­tar al G. C. al VII ., minist Pentru, proble­me tineret şii membri ai cerucerii liftatului, decani şi Sfţde cated, membri ai Con­soliud ştiinic. Expoziţia, organizată în saş­iile institutului, cuprinde peste 400 lucrări de pictură, sculptu­ră, grafică, scenografie, de arte decorative şi artă monumenta­lă, toate creînd un, univers ar­tistic plin de sensibilitate, de tinereţe şi prospeţime, inspirat din bogăţia folclorului şi din inepuizabilul tezaur al artei noastre culte. Lucrările expuse conturează de pe acum talente în­ prag de împlinire. In cursul vizitei, explicaţii­le au­ fost date de Costin Ioa­­nid, rectorul Institutului de arte plastice „Nicolae Grigo­rescu“, de profesorii Alexan­dru Ciucurencul, Corneliu Baba, Mac Constantinescu, Bo­ris Caragea şi de alte cadre didactice. Apreciind munca rodnică ce se desfăşoară in acest institut de artă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat felicitări conducerii institutului şi pro­fesorilor, uvînd în, acelaşi timp studenţilor noi succese în stră­dania lor de a-şi însuşi cu­noştinţe artistice cit mai te­meinice, pentru a deveni ar­tişti valoroşi, folositori po­porului, operei de construire a socialismului în patria noas­tră. (Agerpres) Produse româneşti solcitate p­ste hotare Produ­s realizate de instructii de autocami­­ine şi­­ maşini şi utilaje tricole­nt tot mai solici­te pes hotare. Prin im­­­media întreprinderii ro­­âneştile comerţ exterior n­uto-­motor“ au fost b­­­ate­rieni în R. P. Chu­­­sză, cehoslovacia, Co­­îmbia şi Uniunea Sovieti­­i, pest 1.900 remorci bas­­ilantotip RM-1, autoca­mioane SR-131 şi SR-132 de trei tone, autoturisme de teren M-461. Aceeaşi întreprindere a expediat în cadrul contrac­telor existente unor parte­neri comerciali din Bulga­ria, Iran şi Ungaria aproa­pe 900 cultivatoare purta­te CPU, semănători SPC-6, selectoare universale SU—4, pluguri purtate PT-3, (Agerpres). Prezidiul adunării festive A In pagina a 4-a ■ La Moscova, Washington și Londra a avut loc Semnarea Tratatului I­I UIMIWIMI de neproliferare a armelor nucleare Primiri la tovarăşul Nicolae Ceauşescu ambasadorul Republicii Populare Bulgaria Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetu­lui Central al Partidului Co­munist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a primit luni 1 iulie a. c., pe ambasa­dorul extraordinar şi pleni- Fiotenţiar al Republicii Popu­lare Bulgaria la Bucureşti, Gheorghi Bogdanov, la cere­rea acestuia. Primirea s-a desfăşurat în­tr-o atmosferă tovărăşească. directorul general al F. A. O. Luni după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al G. C. al P. G. R., preşedintele Consiliului de Stat, a primit pe A. H. Bo­­erma, directorul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru alimentaţie şi agricul­­tură (F.A.O.) La primire au luat parte to­varăşii Iosif Banc, vicepreşe­dinte al Consiliului de Mi­niştri, şi Nicolae Giosan, pre­şedintele Consiliului Superior al Agriculturii. In timpul întrevederii au fost abordate probleme pri­­vind participarea României la diferite forme de cooperări­ organizate de F.A.O. la dez­­­voltarea cercetării ştiinţifice în domeniul agriculturii, pre­cum şi aspecte ale dezvoltării activităţii de colaborare şi cooperare internaţională a a­­cestei organizaţii, întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. directorul general al Organizaţiei Internaţionale a Muncii Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Stat, a primit luni după­­amiază pe David Morse, direc­torul general al Organizaţiei Internaţionale a Muncii. Au luat parte tovarăşii Petre Blajovici, ministrul muncii, şi Petre Lupu, preşedintele Co­mitetului de Stat pentru Pro­bleme de Organizare şi Salari­zare. In cadrul convorbirii au fost subliniate diferite aspecte cu privire la Centrul de perfecţio­nare a pregătirii cadrle de conducere din între­prinderi, organizat în Ro­mânia cu sprijinul O.I.M. şi la activitatea pe care o desfăşoa­ră această organizaţie pentru cooperarea internaţională, ex­­primîndu-se dorinţa reciprocă de a dezvolta pe mai departe această activitate. Intîlnirea s-a desfăşurat în­­tr-o atmosferă cordială. S In pagina a­ll­a PORT Sărbătorirea „Zilei învăţătorului“ 30 iunie 1968. In această zi, s-a sărbătorit pretutindeni în patria noastră tradiţionala „Zi a învăţătorului“, prilej de a omagia pe slujitorii şcolii, pe oamenii care cu pasiune şi dăruire se străduiesc să crească tînăra generaţie, viitorul de mîine al României socialiste. Manifestările care au avut loc la Iaşi, în oraşele şi comunele judeţului, au constituit un prilej de trecere în revistă a rezultatelor obţinute in anul şcolar 1967—1968. li­me. S-au adunat pentru a­­sărbători „Ziua învăţătorului“ cadrele didactice din munici­piul Iaşi. La această manifestare au luat parte tovarăşii : Miu Do­­brescu, prim-secretar al Co­mitetului judeţean Iaşi al P.C.R., preşedintele Comitetu­lui executiv al Consiliului popular judeţean provizoriu; Ion Manciuc, prim-secretar al Comitetului municipal de par­tid, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular municipal. De asemenea, au fost pre­zenţi profesori şi învăţători, părinţi, elevi şi pionieri din şcolile ieşene, activişti de par­tid şi de stat, ziarişti. In­ liniştea deplină se aud sunete de trompetă. Pionierii le oferă celor prezenţi fru­moase buchete de flori. In cuvîntul său, prof. Va­­sile Mitrofan, inspector gene­ral judeţean, a făcut o trecere în revistă a rezultatelor ob­ţinute în şcolile din munici­piul Iaşi în anul şcolar 1967— 1968, subliniind că, prin grija părintească a partidului nostru, învăţămîntul a cunoscut o largă dezvoltare. In aceste condiţii prielnice, cadrele di­­dactice—manga&cw.iâ^_b­ragoste La Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri" Sala Naţionalului ieşean era duminică dimineaţa plină de I şi devotament pentru pregă­tirea tinerei generaţii, străda­niile lor concretizîndu-se în rezultatele din ce în ce mai bune ce le obţin elevii la în­văţătură. Mulţumind din inimă pen­tru preţuirea ce se acordă azi slujitorilor şcolii, pentru con­diţiile create de partidul şi statul nostru, prof. Florica Tu­­fescu, directoarea Liceului nr. 4, prof. Maria Oprea, preşe­dintele Consiliului municipal al Organizaţiei pionierilor, prof. Maria Andrieş, directoa­rea Liceului de industrie uşoa­ră şi învăţătorul Gh. Miron, s-au­ angajat că şi în viitor nu-şi vor precupeţi eforturile, că se vor dărui cu pasiune acestei nobile misiuni de a educa şi creşte oameni de nădejde, capabili să facă fa­ţă exigenţelor mereu sporite cerute de societatea noastră socialistă. A luat apoi cuvîntul to­varăşul Miu Dobrescu, care a subliniat că tradiţionala săr­bătoare „Ziua învăţătorului" e un semn de înaltă­­ preţuire a activităţii neobosite a cadre­lor didactice, cărora partidul şi statul le-a încredinţat no­bila misiune de educatori ai noii generaţii, în spiritul idea­lurilor socialismului şi comu­nismului. In acest an sărbătorim „Ziua învăţătorului" într-un cadru cu totul deosebit. Prin Directă partidului şi legislaţia stabilită, şcolii româ a conferit reale pop­ dezvoltare, unit­­e de partidul şi statul nostru pătrund adînc în viaţa şcolii, căreia Congresul al IX-lea i-a acordat înalta menire de prin­cipal factor de cultură şi iz­vor de civilizaţie. Plenara C.C. al P.C.R. din aprilie a.c. a di­mensionat în mod ştiinţific a­­ceastă menire a şcolii, pentru ca învăţămîntul românesc să se înscrie cit mai organic îrn amplul şi vertiginosul proces de dezvoltare a ştiinţei şi teh­nicii contemporane. Pe fondul acestei problematici se formu­lează chemarea şi îndemnul partidului adresate valorosului nostru detaşament al cadrelor didactice de a-şi perfecţiona neîncetat pregătirea profesio­nală, pedagogică şi politico­­ideologică. De „Ziua învăţătorului“, a a­­rătat în continuare vorbitorul, mulţi slujitori ai şcolii primesc distincţii, ordine, medalii, sunt evidenţiaţi. Toate acestea con­stituie o dovadă a preţuirii şi dragostei de care se bucură cei ce muncesc la catedră din par­tea partidului şi guvernului, a întregului nostru popor. De a­­ceea avem convingerea că toţi educatorii sunt pătrunşi de a­­cest adevăr, că şi în viitor vor munci cu toată energia şi pa­siunea punînd cunoştinţele, forţa gîndirii şi talentul lor irt slujba progresului continuu al natu­ii respuijc­ntarii sale

Next