Flacăra Iaşului, august 1968 (Anul 24, nr. 6806-6832)
1968-08-02 / nr. 6807
/ . Y mi xxii, Nr. 6807 VIN FRI 2 AUGUST 1968 4 PAGINI 30 BANI Proletari din toate ţările, uniţi-vaamenii Insulin Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P. C. R. şi al Consiliului popular judeţean provizoriu întreaga recoltă de păioasecît mai urgent ■ ■ dinmagaziiI S Să nu uităm de pregătirea producţiei viitoare S Tărăgănări la semănatul culturilor furajere în mirişti de ogoare, cea mai urgentă sarcină râm ine şi în momentul de faţă terminarea recoltării păioaselor. Dacă în întreprinderile agricole de stat recolta de grîu a fost strînsă în întregime de mai bine de o săptămână, in sectorul agricol cooperatist se semnalează încă serioase restanţe. Este adevărat că şi o serie de unităţi din acest sector au acordat atenţia cuvenită actualei campanii şi ca urmare ele au în prezent toată producţia de grîu în hambare. In ultima perioadă, ştim cu toţii, timpul a devenit ploios, îngreuind astfel desfăşurarea normală a lucrărilor în cîmp. In aceste condiţii, bunii gospodari şi-au intensificat eforturile pentru accelerarea recoltărilor şi încheierea lor cît mai rapidă, aşa încît pierderile de boabe să fie cît mai mici. Folosind din plin fiecare „fereastră" de timp frumos, în ultimele zile au reuşit să încheie treierişul alte cooperative agricole printre care cele din Bivolari, Tătăruşi, Răchiteni, Golăeşti etc. Era imperios necesar ca o asemenea grijă faţă de soarta recoltei să existe în toate unităţile agricole cooperatiste. Din păcate însă, în multe părţi ritmul de lucru a stagnat, timpul frumos — puţin cît a existat — a fost irosit, factorii de răspundere din unităţile rămase în urmă făcîndu-şi refugiu din scuza „condiţiilor nefavorabile". Aşa se face că bilanţul ultimei săptămîni este foarte sărac. Trebuie să arătăm că mai sînt şi în prezent unităţi care mai au de secerat. La întregul judeţ, restanţele însumează peste 2.000 de hectare. Cu alte cuvinte, într-o săptămînă de lucru nu s-au recoltat nici măcar 2.500 de hectare. Cu totul nesatisfăcător este însă stadiul treierişului. Astfel, raportat la suprafaţa recoltată pînă în prezent, griul n-a fost treierat decit în proporţie de 73 la sută.Faţă de săptămâna trecută s-a înregistrat un avans de numai 8 procente). Cooperative ca cele din Sineşti, Lungani, Mădîrjac, Brăeşti, Focuri se menţin în continuare printre unităţile cele mai rămase în urmă. Aproape în aceeaşi situaţie se găsesc şi cooperativele din comunele Tansa, Ipatele, Româneşti şi altele din judeţ. După cum se vede, vremea continuă să rămînă umedă, favorizînd astfel diminuarea recoltei care se află încă sub cerul liber. Ţinînd seama de aceste condiţii se impune ca în termenul cel mai scurt toată producţia de grîu să ajungă în magazii. Conducerile cooperativelor agricole şi ale întreprinderilor de mecanizare a agriculturii au datoria să acţioneze cu mai multă răspundere pentru folosirea fiecărei ore bune de lucru în scopul terminării grabnice a treierişului. Marea majoritate a unităţilor cooperatiste au terminat de secerat aşa că sunt disponibile mai multe forţe pentru urgentarea acestei acţiuni. Esenţialul e ca ele să lucreze cu randament maxim aşa încît să se recupereze timpul pierdut. Există posibilităţi ca, concomitent cu urgentarea treierişului, să se impulsioneze şi celelalte lucrări din actuala campanie. O atenţie deosebită trebuie acordată arăturilor de vară, care sunt executate pe numai 40 la sută din suprafeţele prevăzute, deşi mecanizatorii au suficient front de acţiune. Se cere, aşadar, ca reparti (continuare in pag a 3-a) ■. În întreprinderile din judeţ Beneficii suplimentare de peste 40 milioane de lei Bilanţul primului semestru din acest an în întreprinderile judeţului Iaşi arată că muncitorii, inginerii şi tehnicienii, sub conducerea organizaţiilor de partid, au desfăşurat o activitate rodnică, ridicind necontenit gradul de eficienţă economică a producţiei. O mare atenţie s-a acordat organizării ştiinţifice a producţiei şi a muncii, reducerii cheltuielilor, îmbunătăţirii calităţii produselor, îndeplinirii la termen a contractelor cu beneficiarii. Astfel, beneficiile suplimentare ale întreprinderilor s-au ridicat în primul semestru la 40.347.000 de lei, din care economiile peste plan la prețul de cost au fost de 28.974.000 de lei. întâlnire cu alegătorii Ieri, în sala cinematografului din Hîrlău, a avut loc întîlnirea alegătorilor din localitate şi împrejurimi cu deputatul lor în Marea Adunare Naţională, I.P.S. Iustin Moisescu, mitropolitul Moldovei şi Sucevei. Participanţii ,la adunare ,au fost informaţi în legătură cu conţinutul recentelor legi adoptate de Marea Adunare Naţională, faţă de care şi-au manifestat întreaga adeziune. Cu acest prilej au fost discutate o serie de probleme privind dezvoltarea oraşului Hîrlău, alegătorii făcînd preţioase propuneri de interes gospodăresc-edilitar. BABILI PE SEAMĂ AltOMEEETNOR BL DIRECŢIE IN ADUNĂRILE GENERALE ALE SALARIAŢILOR După cum se ştie, comitetele de direcţie constituite in întreprinderile şi organizaţiile economice de stat au obligaţia să prezinte semestrial dări de seamă in rata salariaţilor sau a reprezentanţilor acestora, cu care prilej sunt analizate realizările in producţie şi principalele probleme economice, tehnice şi organizatorice ale întreprinderii in vederea îndeplinirii in cit mai bune condiţii a sarcinilor planului de stat, adoptîndu-se hotărîri corespunzătoare. In judeţul Iaşi asemenea adunări au început zilele trecute. Au prezentat dări de seamă comitetele de direcţie de la Uzina metalurgică, Fabrica de confecţii, Fabrica de antibiotice, Fabrica de tricotaje, O.C.L. „Metalo-chimice" şi din alte unităţi economice. In cele ce urmează publicăm o relatare de la adunarea reprezentanţilor salariaţilor de la Fabrica de antibiotice. Supape de evacuare a economiilor De mai multă vreme, în Întreprinderile noastre se desfăşoară o largă acţiune de organizare ştiinţifică a producţiei, au fost constituite şi servicii specializate în acest scop, şi se poate aprecia că această acţiune a adus şi aduce realmente contribuţii valoroase. Despre aceste contribuţii şi confruntarea lor cu realizările în producţie au vorbit şi reprezentanţii salariaţilor de la Fabrica de antibiotice, după ce au ascultat darea de seamă a comitetului de direcţie, prezentată de directoarea fabricii, tovarăşa Veronica Ardelean. In semestrul I al anului, în urma studiilor de organizare ştiinţifică a producţiei, s-a introdus o nouă tulpină în fermentaţia eritromicinei, s-a realizat o instalaţie pentru fabricarea tetraciclinei clorhidrat, s-a îmbunătăţit tehnologia de fabricaţie a penicilinei,G şi vitaminei B 12, sporind totodată capacităţile de producţie respective, s-a introdus o reţetă îmbunătăţită în fabricarea penicilinei V etc. Prezintă importanţă şi lucrările referitoare la perfecţionarea sistemului informaţional în domeniile, programarea şi urmărirea operativă a producţiei, planificarea producţiei şi a capacităţilor productive, a forţeide muncă, a fondului de salarii şi productivităţii muncii, reducerea consumului specific şi controlul realizării produselor în V. Gheorghiu (continuare In pag. a 3-a) A fi propagatori ai valorilor laşului In efortul de autoperfecţionare spre care tineretul năzuieşte cu generozitatea-i caracteristică, multe trepte şi multe unghiuri ale urcuşuluiduc spre viţiul valoric numit Strumusele. Dintre preocupările stăruitoare pentru frumuseţe şi înţelegerea ei, la acest popas al vacanţei tineretului ieşean, gindul ni se îndreaptă spre cunoaşterea construcţiilor semnificative ale trecutului şi prezentului, descifrarea legendelor pe care le conţin monumentele şi efigiile faptelor de seamă care au dat şi dau viaţă acestui oraş conturându-i personalitatea ca o fiinţă aparte printre celelalte cetări ale patriei. Iaşul este asaltat de elevi, studenţi, muncitori şi intelectuali, din ţară şi din străinătate, care vin să contemple humuseţile lui, să desprindă ceva din memoria de piatră a secolelor XV—XVII, să se pătrundă de emoţia acelui ecou pe care l-au lăsat pe străzile vechi , şi în casele păstrate ca muzee, înfăptuitorii revoluţiei de la 1848 şi ai Unirii. Tinerii vin, de asemenea, să privească de pe dealurile învecinate înălţimea egală a cetăţilor chimiei, metalurgiei, a industriei cu mediul ei construit luminos in ultimii ani, întrebări despre Cantemir, Creangă, Eminescu, dorinţa de a cuprinde cît mai multe despre Vodă Cuza, casa lui Alecsandri, Titu Maiorescu şi „Junimea". „Contemporanul“ găsesc aici răspuns. Ghizii nu mai prididesc să răspundă. Ghizii nu mai ajung. Nu o dată mi s-a întimplat să-l întîlnesc pe poetul George Lesnea arătînd străinilor monumente sau statui ale Iaşului şi răcind cu amabilitatea şi volubilitatea lui caracteristică, descrierea şi punctarea amănuntului arhitectural cu detaliul biografic sau cel de istorie literară. El şi alţi cărturari de seamă ai Iaşului, îndemnaţi de dragoste nemărginită faţă de aceste locuri, de preţuirea acestui oraş străvechi, i-au încintat adesea pe oaspeţi cu adîncimea şi limpezimea memoriei, cu plasticitatea reconstituirii faptului istoric ori cultural, i-am surprins adesea pe profesorii Pascu, Ungureanu, Botez exercitind asupra unui auditoriu restrîns fluxul magnetic al memoriei acestei cetafi, parte însemnată a conştiinţei de sine, suflet din sufletul unei fiinţe naţionale unice. Cînd aduc un elogiu acestor mulţi cunoscători şi pasionali propagatori ai valorilor de cultură ieşeană nu o fac pentru a enunţa un şir de nume, ci pentru a întregi chipul spiritual al Iaşului cu omniprezenţa omului amabil şi veşnic dispus să se oprească alături de un călător şi să contemple încă şi încă o dată opera de seamă a înaintaşilor, să dea explicaţii şi lămuriri, să pună fantezie şi dulceaţă de grai în această ceremonie. Lor am dori să li se alăture noi şi noi grupuri de tineri, ghizi voluntari ai oraşului natal. Tinerii ieşeni, sau deveniţi ieşeni, au ce învăţa de la o asemenea sociabilitate, de la Radu Negru (continuare in pag. a 2-a) În anul 1968, Laboratorul de calcul mecanografic al Facultăţii de studii economice din Iaşi a fost dotat şi cu un set de maşini cu cartele perforate. In imagine : tabulatorul, perforatorul de totaluri şi sortatorul, din acest set. Foto: Aurian ANCHETA ECONOMICĂ: «Mașinile de calcul sunt utilizate la nivelul parametrilor ?** , în pagina a 2-a construcţie, la Iaşi. UN NOU LICEU CU 20 DE SAU DE CLASĂ In microraionul nr. 4 din cartierul Socola—Nicolina a fost începută construcţia liceului cu 20 de săli de clasă. Clădirea noului liceu, care va avea trei nivele, prevăzută a fi dată în folosinţă la 30 iunie 1969, va cuprinde, pe lîngă cele 20 săli de clasă, 4 laboratoare, o sală de desen şi muzică, o sală pentru bibliotecă, un cabinet medical şi stomatologic cu sală de aşteptare, un bufet, depozite pentru materiale didactice etc. 4 in pagina a 4-a Poziţii întărite americano-saugoiteze bombardate de forţele patriotice ■ Dileme electorale la Miami Beach Noi construcţii universitare O dată cu deschiderea noului an şcolar pentru învăţămîntul superior vor fi date în folosinţă spaţii noi totalizînd peste 55.700 m.p. Printre acestea sunt pavilionul cu 7 nivele al Academiei de Ştiinţe Economice, o nouă aripă a Institutului de arhitectură din Bucureşti, noile clădiri pentru Institutul agronomic din Iaşi ş.a. Cele peste 212 milioane lei alocate în acest an pentru construcţiile universitare, de 1,5 ori mai mult decât în anul 1967, sunt utilizate, de asemenea, pentru ridicarea de cămine şi cantine în centrele universitare Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi, Craiova, Bacău, Suceava ş.a. In acelaşi timp, peste 60 milioane lei sunt afectate achiziţionării de materiale didactice şi de cercetare pentru învăţămîntul superior. (Agerpres) Şantierul naval Orşova TURNU SEVERIN — Două evenimente vin să consemneze via activitate ce se desfăşoară în aceste zile în noul oraş dunărean Orşova. Este vorba de începerea construcţiei şantierului naval şi conturarea brîului de beton al cheiului noului port care se va întinde pe o lungime de 500 m. Şantierul naval va avea o hală de reparaţii cu o suprafaţă de peste 2.000 m.p. şi o cală de ridicare şi lansare a navelor, o centrală termică, fabrica de piese de schimb pentru diverse tipuri de nave etc. Capacitatea noului şantier va fi de două ori mai mare decît a celui din vechiul oraş. Aici se vor face reparaţii capitale medii curente la toate tipurile de nave fluviale. Portul străjuit de o gară fluvială modernă şi construcţii pentru depozitarea mărfurilorse va întinde pe 9 ha., în zona viitorului lacde acumulare, intr-un adevărat golf ferit de curenţii apelor şi va permite ancorarea navelor fluviale indiferent de tonaj. Proiectele prevăd ca ambele obiective să fie terminate pînă la finele anului viitor. (Agerpres) în curând Ansamblul folcloric „Periniţa“ Ansamblul folcloric „Periiniţa" al municipiului Bucureşti prezintă la Casa de cultură a sindicatelor, marţi, 6 august, ora 20, spectacolul „Fire-ai inimă să fii...!“, di- UJCF Nicolae Băltiţă, artist emerit. Solişti: Ioana Radu, artistă a poporului, Eucreţia Ciobanu, Ştefania Stere, Magdalena Călinescu, Dumitru 111onescu, Tudor Heria, Constanţa Crîşmaru şi alţii. Din 7 magazine de legume cate are oraşul Paşcani, noi am vizitat în dimineaţa zilei de 31 iulie a.c. numai 4. Şi a fost destul pentru a „înregistra“ în faţa tejghelelor acestor unităţi destule ofuri ale gospodinelor. Ofuri cauzate fie din lipsa totală a unor sortimente de legume solicitate, fie de plimbările de la o unitate la alta pentru completarea sacoşei cu cele tre IN ORAŞUL PAŞCANI bunicioase în ziua respectivă la pregătitul meniurilor. In nici unul din magazinele C.L.F.-ului nu găseşti mărar, salată, pătrunjel, verde, vinete, frunze de sfeclă roşie, ridichi! Parcă asemenea legume şi verdeţuri nu s-ar cultiva în grădinile cooperativelor agricole din jurul oraşului Paşcani! Cînd am fost la Cristeşti, brigadierul Nicolae Tătăruşanu ne spunea: „Am vîndut ceva ardei lung, ardei gras şi pătrunjel verde tocmai la , Tg. Neamţ. Astăzi, mai culegem cîteva zeci de kilograme de pătrunjel tot pentru piaţa acestui oraş. Ce să facem, altcineva nu ni le cere!". Dacă cetăţenii din cartierul Vatra se prezintă la unitatea nr. 8, aşa cum s-a intîmplat în ziua vizitei noastre, să cumpere roşii, cartofi, ardei, ceapă, după aceea trebuie să bată încă un kilometru la piaţa din deal, la singurul chioşc al C. L. F.-ului (fiindcă chioşcurile C.A.P.-urilor Moţca şi Vatra sunt mai tot timpul închise de s-au încins legumele depozitate în ele) ca să cumpere fasole păstăi, morcov sau varză. Au nevoie şi de ceva verdeţuri? Găsesc la cetăţenii particulari. Că aceştia vin cînd vor şi pleacă atunci cînd vor, asta-i priveşte personal. Dar gospodinele ar vrea să le găsească şi la magazinele C.L.F. Aşadar, pentru a-ţi completa sacoşa, tu cetăţean din Vatra faci un drum la magazinul nr. 8 şi altele la magazinul din piaţa din deal sau la cea din vale. Bineînţeles că aici trebuie să stai din nou la rînd, să pierzi timp, fiindcă un singur chioşc, cum din piaţa de sus, nu poate satisface cererea. Poposim şi în piaţa de jos, pe lîngă gară şi ne alăturăm rîndului din faţa chioşcului nr. 2. E ora 9,30. Rafturile sunt goale. Pe fundul lăzilor se zăresc cîţiva morcovi, ardei şi castraveţi. „Roşii nu aveţi?“, întreabă o gospodină. „N-avem", răspunde foarte amabilă vînzătoarea. De unde să ştie gospodina respectivă că la depozitul ce se află la doi paşi, roşii de calitatea a ll-a în zeci de lăzi sínt gata să treacă la calitatea a lll-a sau să devină bune pentru bulion de atîta aşteptare? Şapte magazine C.L.F. sínt în Paşcani, dar datorită unei proaste organizări a transportului (cu două autodube) de la depozit la magazine (din care 3 unităţi sunt la cîţiva metri de depozit) aprovizionarea se face cum nu se poate de anevoios. „De două ore stăm şi aşteptăm ceapă, ne spuneau gospodinele Elena Vultureanu şi Elena Munteanu. Vînzătoarea ne-a promis , că acuşi-acuşi vine marfă. Dar, vedem că nu mai vine". La depozit ceapă suficientă. Merge greu însă expedierea la magazine. Cu cine să stai de vorbă? Directorul C.L.F.-ului e un concediu, responsabilul depozitului la fel. Pe ceilalţi, şoferii nu-i ascultă. Cel puţin aşa ni s-a spus. Fiindcă dacă aceştia ar veni de dimineaţă şi la fel şi cei de la depozit, cu două maşini, în două ceasuri, s-ar putea aproviziona 14 magazine nu 7. înainte de a consemna şi părerea celor de la Primărie, despre felul cum este aprovizionat oraşul, ţinem să mai facem cîteva sublinieri. Nu ştim cine a înrădăcinat prostul sistem ca la chioşcurile de legume să se livreze numai o calitate de roşii. Chiar dacă în depozit sunt trei calităţi, la chioşcuri tot una se dă. Vrei să iei roşii de gătit? N-ai decît să cumperi din cele de calitatea I. Mîine vrei să iei roşii pentru salată? (de-a întîia). La magazine nu-s decît roşii de-a doua. Aşa-i la Paşcani şi nimeni nu se sesizează de acest lucru. Gh. Ghindă (continuare în pag. a 3-a) Legumele, faţă în faţă cu neglijenţele