Flacăra Iaşului, august 1968 (Anul 24, nr. 6806-6832)

1968-08-02 / nr. 6807

/ .­ Y m­i xxii, Nr. 6807 VIN FRI 2 AUGUST 1968 4 PAGINI 30 BANI Proletari din toate ţările, uniţi-vaa­menii Insulin Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P. C. R. şi al Consiliului popular judeţean provizoriu întreaga recoltă de păioase­cît mai urgent ■ ■ d­i­nmagaziiI S Să nu uităm de pregătirea pro­ducţiei viitoare S Tărăgănări la semănatul culturilor furajere în mirişti de ogoare, cea mai urgentă sarcină râm ine şi în mo­mentul de faţă terminarea recoltării păioaselor. Dacă în întreprinderile agricole de stat recolta de grîu a fost strînsă în întregime de mai bine de o săptămână, in sec­torul agricol cooperatist se semnalează încă serioase res­tanţe. Este adevărat că şi o serie de unităţi din acest sector au acordat atenţia cuvenită actualei campanii şi ca urmare ele au în prezent toată producţia de grîu în ham­bare. In ultima perioadă, ştim cu toţii, timpul a de­venit ploios, îngreuind astfel desfăşurarea normală a lucrărilor în cîmp. In aceste condiţii, bunii gospodari şi-au intensificat eforturile pentru accelerarea recoltă­rilor şi încheierea lor cît mai rapidă­, aşa încît pierde­­rile de boabe să fie cît mai mici. Folosind din plin fiecare „fereastră" de timp frumos, în ultimele zile au reuşit să încheie treierişul alte cooperative agricole printre care cele din Bivolari, Tătăruşi, Răchiteni, Go­­lăeşti etc. Era imperios necesar ca o asemenea grijă faţă de soarta recoltei să existe în toate unităţile agri­cole cooperatiste. Din păcate însă, în multe părţi ritmul de lucru a stagnat, timpul frumos — puţin cît a exis­tat — a fost irosit, factorii de răspundere din unităţile rămase în urmă făcîndu-şi refugiu din scuza „condi­ţiilor nefavorabile". Aşa se face că bilanţul ultimei săp­­tămîni este foarte sărac. Trebuie să arătăm că mai sînt şi în prezent unităţi care mai au de secerat. La întregul judeţ, restanţele însumează peste 2.000 de hec­tare. Cu alte cuvinte, într-o săptămînă de lucru nu s-au recoltat nici măcar 2.500 de hectare. Cu totul ne­­satisfăcător este însă stadiul treierişului. Astfel, ra­portat la suprafaţa recoltată pînă în prezent, griul n-a fost treierat decit în proporţie de 73 la sută.­­Faţă de săptămâna trecută s-a înregistrat un avans de numai 8 procente). Cooperative ca cele din Sineşti, Lungani, Mădîrjac, Brăeşti, Focuri se menţin în continuare prin­tre unităţile cele mai rămase în urmă. Aproape în a­­ceeaşi situaţie se găsesc şi cooperativele din comunele Tansa, Ipatele, Româneşti şi altele din judeţ. După cum se vede, vremea continuă să rămînă umedă, favorizînd astfel diminuarea recoltei care se află încă sub cerul liber. Ţinînd seama de aceste con­diţii se impune ca în termenul cel mai scurt toată pro­ducţia de grîu să ajungă în magazii. Conducerile coo­perativelor agricole şi ale întreprinderilor de mecani­zare a agriculturii au datoria să acţioneze cu mai mul­tă răspundere pentru folosirea fiecărei ore bune de lu­cru în scopul terminării grabnice a treierişului. Marea majoritate a unităţilor cooperatiste au terminat de se­cerat aşa că sunt disponibile mai multe forţe pentru urgentarea acestei acţiuni. Esenţialul e ca ele să lu­creze cu randament maxim aşa încît să se recupereze timpul pierdut. Există posibilităţi ca, concomitent cu urgentarea treierişului, să se impulsioneze şi celelalte lucrări din actuala campanie. O atenţie deosebită trebuie acordată arăturilor de vară, care sunt executate pe numai 40 la sută din suprafeţele prevăzute, deşi mecanizatorii au suficient front de acţiune. Se cere, aşadar, ca reparti­ (continuare in pag a 3-a) ■. În întreprinderile din judeţ Beneficii suplimentare de peste 40 milioane de lei Bilanţul primului semes­tru din acest an în între­prinderile judeţului Iaşi a­­rată că muncitorii, inginerii şi tehnicienii, sub condu­cerea organizaţiilor de par­tid, au desfăşurat o activi­tate rodnică, ridicind ne­contenit gradul de eficien­ţă economică­ a producţiei. O mare atenţie s-a acordat organizării ştiinţifice a pro­ducţiei şi a muncii, redu­cerii cheltuielilor, îmbună­tăţirii calităţii produselor, îndeplinirii la termen a con­tractelor cu beneficiarii. Ast­fel, beneficiile suplimentare ale întreprinderilor s-au ri­dicat în primul semestru la 40.347.000 de lei, din care economiile peste plan la pre­țul de cost au fost de 28.974.000 de lei. întâlnire cu alegătorii Ieri, în sala cinematografu­lui din Hîrlău, a avut loc în­­tîlnirea alegătorilor din loca­litate şi împrejurimi cu depu­tatul lor în Marea Adunare Naţională, I.P.S. Iustin Moi­­sescu, mitropolitul Moldovei şi Sucevei. Participanţii ,la adunare ,au fost informaţi în legătură cu conţinutul recentelor legi a­­doptate de Marea Adunare Naţională, faţă de care şi-au manifestat întreaga adeziune. Cu acest prilej au fost dis­cutate o serie de probleme privind dezvoltarea oraşului Hîrlău, alegătorii făcînd pre­ţioase propuneri de interes gospodăresc-edilitar. BABILI PE SEAMĂ Alt­­OMEEETN­OR BL DIRECŢIE IN ADUNĂRILE GENERALE ALE SALARIAŢILOR După cum se ştie, comitetele de direc­ţie constituite in întreprinderile şi orga­nizaţiile economice de stat au obligaţia să prezinte semestrial dări de seamă in rata salariaţilor sau a reprezentanţilor acestora, cu care prilej sunt analizate realizările in producţie şi principalele probleme economice, tehnice şi organi­zatorice ale întreprinderii in vederea în­deplinirii in cit mai bune condiţii a sar­cinilor planului de stat, adoptîndu-se ho­­tărîri corespunzătoare. In judeţul Iaşi asemenea adunări au început zilele trecute. Au prezentat dări de seamă comitetele de direcţie de la Uzina metalurgică, Fabrica de confecţii, Fabrica de antibiotice, Fabrica de trico­taje, O.C.L. „Metalo-chimice" şi din­ alte unităţi economice. In cele ce urmează publicăm o rela­tare de la adunarea reprezentanţilor sa­lariaţilor de la Fabrica de antibiotice. Supape de evacuare a economiilor De mai multă vreme, în În­treprinderile noastre se des­făşoară o largă acţiune de or­ganizare ştiinţifică a produc­ţiei, au fost constituite şi ser­vicii specializate în acest scop, şi se poate aprecia că această acţiune a adus şi adu­ce realmente contribuţii­­ va­loroase. Despre aceste con­tribuţii şi confruntarea lor cu realizările în producţie au vorbit şi reprezentanţii sa­lariaţilor de la Fabrica de antibiotice, după ce au ascul­tat darea de seamă a comi­tetului de direcţie, prezenta­tă de directoarea fabricii, to­varăşa Veronica Ardelean. In semestrul I al anului, în urma studiilor de organizare ştiinţifică a producţiei, s-a in­trodus o nouă tulpină în fer­mentaţia eritromicinei, s-a re­alizat o instalaţie pentru fa­bricarea tetraciclinei clorhi­­drat, s-a îmbunătăţit tehno­logia de fabricaţie a penicili­nei,­G şi vitaminei B 12, spo­rind totodată capacităţile de producţie respective, s-a in­trodus o reţetă îmbunătăţită în fabricarea penicilinei V etc. Prezintă importanţă şi lucrările referitoare la perfec­ţionarea sistemului informaţio­nal în domeniile, programa­rea şi urmărirea operativă a producţiei, planificarea pro­ducţiei şi a capacităţilor pro­ductive, a forţei­­de muncă, a fondului de salarii şi produc­tivităţii muncii, reducerea consumului specific şi con­trolul realizării produselor în V. Gheorghiu (continuare In pag. a 3-a) A fi propagatori ai valorilor laşului In efortul de autoperfecţio­­nare spre care tineretul nă­zuieşte cu generozitatea-i ca­racteristică, multe trepte şi multe unghiuri ale urcuşului­­duc spre viţiul valoric numit Strumusele. Dintre preocupările stăruitoare pentru frumuseţe şi înţelegerea ei, la acest po­pas al vacanţei tineretului ie­şean, gindul ni se îndreaptă spre cunoaşterea construcţiilor semnificative ale trecutului şi prezentului, descifrarea legen­delor pe care le conţin mo­numentele şi efigiile faptelor de seamă care au dat şi dau viaţă acestui oraş conturân­­du-i personalitatea ca o fiinţă aparte printre celelalte cetări ale patriei. Iaşul este asaltat de elevi, studenţi, muncitori şi intelec­tuali, din ţară şi din străină­tate, care vin să contemple humuseţile lui, să desprindă ceva din memoria de piatră a secolelor XV—XVII, să se pătrundă de emoţia acelui e­­cou pe care l-au lăsat pe străzile vechi , şi în casele păstrate ca muzee, înfăptuito­rii revoluţiei de la 1848 şi ai Unirii. Tinerii vin, de aseme­nea, să privească de pe dea­lurile învecinate înălţimea e­­gală a cetăţilor chimiei, meta­lurgiei, a industriei cu me­diul ei construit luminos in ultimii ani, întrebări despre C­antemir, Creangă, Eminescu, dorinţa de a cuprinde cît mai multe despre Vodă Cuza, ca­sa lui Alecsandri, Titu Maio­­rescu şi „Junimea". „Contem­poranul“ găsesc aici răspuns. Ghizii nu mai prididesc să răspundă. Ghizii nu mai ajung. Nu o dată mi s-a întimplat să-l întîlnesc pe poetul Geor­ge Lesnea arătînd străinilor monumente sau statui ale Ia­şului şi răcind cu amabilitatea şi volubilitatea lui caracteris­tică, descrierea şi punctarea amănuntului arhitectural cu detaliul biografic sau cel de istorie literară. El şi alţi cărturari de seamă ai Iaşului, îndemnaţi de dra­goste nemărginită faţă de a­­ceste locuri, de preţuirea a­­cestui oraş străvechi, i-au în­­cintat adesea pe oaspeţi cu adîncimea şi limpezimea me­moriei, cu plasticitatea recon­stituirii faptului istoric ori cultural, i-am surprins adesea pe profesorii Pascu, Ungurea­­nu, Botez exercitind asupra unui auditoriu restrîns fluxul magnetic al memoriei acestei cetafi, parte însemnată a con­ştiinţei de sine, suflet din su­fletul unei fiinţe naţionale u­­nice. Cînd aduc un elogiu acestor mulţi cunoscători şi pasionali propagatori ai valorilor de cultură ieşeană nu o fac pen­tru a enunţa un şir de nume, ci pentru a întregi chipul spi­ritual al Iaşului cu omnipre­zenţa omului amabil şi veşnic dispus să se oprească alături de un călător şi să contemple încă şi încă o dată opera de seamă a înaintaşilor, să dea explicaţii şi lămuriri, să pună fantezie şi dulceaţă de grai în această ceremonie. Lor am dori să li se alăture noi şi noi grupuri de tineri, ghizi volun­tari ai oraşului natal. Tinerii ieşeni, sau deveniţi ieşeni, au ce învăţa de la o asemenea sociabilitate, de la Radu Negru (continuare in pag. a 2-a) În anul 1968, Laboratorul de calcul mecano­­grafic al Facultăţii­ de studii economice din Iaşi a fost dotat şi cu un set de maşini cu cartele perforate. In imagine : tabulatorul, perforatorul de totaluri şi sortatorul, din acest set. Foto: Aurian ANCHETA ECONOMICĂ: «Mașinile de calcul sunt utilizate la nivelul parametrilor ?** , în pagina a 2-a constru­cţie, la Iaşi. UN NOU LICEU CU 20 DE SAU DE CLASĂ In microraionul nr. 4 din cartierul Socola—Nico­­lina a fost începută construcţia liceului cu 20 de săli de clasă. Clădirea noului liceu, care va avea trei nivele, prevăzută a fi dată în folosinţă la 30 iunie 1969, va cuprinde, pe lîngă cele 20 săli de clasă, 4 laboratoare, o sală de desen şi muzică, o sală pentru bibliotecă, un cabinet medical şi sto­matologic cu sală de aşteptare, un bufet, depozite pentru materiale didactice etc. 4 in pagina a 4-a Poziţii întărite americano-saugo­­iteze bombard­ate de forţele­­ patriotice ■ Dileme electorale la Miami Beach Noi construcţii universitare O dată cu deschiderea noului an şcolar pentru învăţămîntul superior vor fi date în folosinţă spaţii noi totalizînd peste 55.700 m.p. Printre acestea sunt pavilionul cu 7 nivele al Academiei de Ştiinţe Eco­nomice, o nouă aripă a In­stitutului de arhitectură din Bucureşti, noile clădiri pentru Institutul agronomic din Iaşi ş.a. Cele peste 212 milioane lei alocate în acest an pentru construcţiile uni­versitare, de 1,5 ori mai mult decât în anul 1967, sunt utilizate, de asemenea, pentru ridicarea de cămi­ne şi cantine în centrele universitare Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi, Craiova, Bacău, Suceava ş.a. In acelaşi timp, peste 60 mi­lioane lei sunt afectate achiziţionării de materiale didactice şi de cercetare pentru învăţămîntul supe­rior. (Agerpres) Şantierul naval Orşova TURNU SEVERIN — Două evenimente vin să consemneze via activitate ce se desfăşoa­ră în aceste zile în noul o­­raş dunărean Orşova. Este vorba de începerea construc­ţiei şantierului naval şi con­turarea brîului de beton al cheiului noului port care se va întinde pe o lungime de 500 m. Şantierul naval va avea o hală de reparaţii cu o supra­faţă de peste 2.000 m.p. şi o cală de ridicare şi lansare a navelor, o centrală termică, fabrica de piese de schimb pentru diverse tipuri de nave etc. Capacitatea noului şan­tier va fi de două ori mai mare decît a celui din vechiul oraş. Aici se vor face repa­raţii capitale medii curente la toate tipurile de nave flu­viale. Portul străjuit de o gară fluvială modernă şi construc­ţii pentru depozitarea mărfu­rilor­­se va întinde pe 9 ha., în zona viitorului lac­­de acu­mulare, intr-un adevărat golf ferit de curenţii apelor şi va permite ancorarea navelor fluviale indiferent de tonaj. Proiectele prevăd ca ambe­le obiective să fie terminate pînă la finele anului viitor. (Agerpres) în curând Ansamblul folcloric „Periniţa“ Ansamblul folcloric „Perii­niţa" al municipiului Bucu­reşti prezintă la Casa de cultură a sindicatelor, marţi, 6 august, ora 20, spectacolul „Fire-ai inimă să fii...!“, di- U­JCF Nicolae Băltiţă, artist emerit. Solişti: Ioana Radu, artistă a poporului, Eucreţia Ciobanu, Ştefania Stere, Mag­dalena Călinescu, Dumitru 111o­nescu, Tudor Heria, Constanţa Crîşmaru şi alţii. Din 7 magazine de legume cate are oraşul Paşcani, noi am vizitat în dimi­neaţa zilei de 31 iu­lie a.c. numai 4. Şi a fost destul pentru a „înregistra“ în faţa tejghelelor acestor unităţi destule ofuri ale gospodinelor. O­­furi cauzate fie din lipsa totală a unor sortimente de legu­me solicitate, fie de plimbările de la o unitate la alta pen­tru completarea sa­coşei cu cele tre­­ IN ORAŞUL PAŞCANI bunicioase în ziua respectivă la pregă­titul meniurilor. In nici unul din maga­zinele C.L.F.-ului nu găseşti mărar, sala­tă, pătrunjel, verde, vinete, frunze de sfeclă roşie, ridichi! Parcă asemenea le­gume şi verdeţuri nu s-ar cultiva în gră­dinile cooperativelor agricole din jurul o­­raşului Paşcani! Cînd am fost la Cristeşti, brigadierul Nicolae Tătăruşanu ne spu­nea: „Am vîndut ce­va ardei lung, ardei gras şi pătrunjel ver­de tocmai la , Tg. Neamţ. Astăzi,­­ mai culegem cîteva zeci de kilograme de pă­trunjel tot pentru pia­ţa acestui oraş. Ce să facem, altcineva nu ni le cere!". Dacă cetăţenii din cartierul Vatra se prezintă la unitatea nr. 8, aşa cum s-a intîmplat în ziua vi­zitei noastre, să cum­pere roşii, cartofi, ar­dei, ceapă, după a­­ceea trebuie să ba­tă încă un kilome­tru la piaţa din deal, la singurul chioşc al C. L. F.-ului (fiindcă chioşcurile C.A.P.-uri­­lor Moţca şi Vatra sunt mai tot timpul închise de s-au în­cins legumele depo­zitate în ele) ca să cumpere fasole păs­tăi, morcov sau var­ză. Au nevoie şi de ceva verdeţuri? Gă­sesc la cetăţenii par­ticulari. Că aceştia vin cînd vor şi pleacă atunci cînd vor, asta-i priveşte personal. Dar gospodinele ar vrea să le găsească şi la magazinele C.L.F. A­­şadar, pentru a-ţi completa sacoşa, tu cetăţean din Vatra faci un drum la ma­gazinul nr. 8 şi altele la magazinul din pia­ţa din deal sau la cea din vale. Bine­înţeles că aici tre­­buie să stai din nou la rînd, să pierzi timp, fiindcă un sin­gur chioşc, cum din piaţa de sus, nu poa­te satisface cererea. Poposim şi în pia­ţa de jos, pe lîngă gară şi ne alăturăm rîndului din faţa chioşcului nr. 2. E ora 9,30. Rafturile sunt goale. Pe fun­dul lăzilor se zăresc cîţiva morcovi, ardei şi castraveţi. „Roşii nu aveţi?“, întreabă o gospodină. „N-a­­vem", răspunde foar­te amabilă vînzătoa­­rea. De unde să ştie gospodina respectivă că la depozitul ce se află la doi paşi, roşii de calitatea a ll-a în zeci de lăzi sínt gata să treacă la calitatea a lll-a sau să devină bune pen­tru bulion de atîta aştepta­re? Şapte magazine C.L.F. sínt în Paş­cani, dar datorită u­­nei proaste organi­zări a transportului (cu două autodube) de la depozit la ma­gazine (din care 3 u­­nităţi sunt la cîţiva metri de depozit) a­­provizionarea se fa­ce cum nu se poate de anevoios. „De două ore stăm şi aş­teptăm ceapă, ne spuneau gospodinele Elena Vultureanu şi Elena Munteanu. Vîn­­zătoarea ne-a promis , că acuşi-acuşi vine marfă. Dar, vedem că nu mai vine". La depozit ceapă suficientă. Merge greu însă expedierea la magazine. Cu cine să stai de vorbă? Di­rectorul C.L.F.-ului e un concediu, respon­sabilul depozitului la fel. Pe ceilalţi, şo­ferii nu-i ascultă. Cel puţin aşa ni s-a spus. Fiindcă dacă aceştia ar veni de dimineaţă şi la fel şi cei de la depozit, cu două ma­şini, în două ceasuri, s-ar putea aprovizio­na 14 magazine nu 7. înainte de a con­semna şi părerea ce­lor de la Primărie, despre felul cum es­te aprovizionat ora­şul, ţinem să mai facem cîteva subli­nieri. Nu ştim cine a înrădăcinat prostul sistem ca la chioşcu­rile de legume să se livreze numai o ca­litate de roşii. Chiar dacă în depozit sunt trei calităţi, la chioşcuri tot una se dă. Vrei să iei roşii de gătit? N-ai decît să cumperi din cele de calitatea I. Mîi­­ne vrei să iei roşii pentru salată? (de-a întîia). La magazi­ne nu-s decît roşii de-a doua. Aşa-i la Paşcani şi nimeni nu se sesizează de acest lucru. Gh. Ghindă (continuare în pag. a 3-a) Legumele, faţă în faţă cu neglijenţele

Next