Flacăra Iaşului, septembrie 1968 (Anul 24, nr. 6833-6857)
1968-09-01 / nr. 6833
HACARA IAŞULUI PAGINA 2 CUVlNTAREA TOVARĂŞULUI SIICOLAE CEAUŞESCU (urmare din pag. 1) procese sociale. Fără îndouială, nu toţi vor fi la înălţime, nu toţi vor formula cele mai juste puncte de vedere. Dar numai din confruntarea ideilor se poate cristaliza adevărul, se poate asigura mersul înainte al ştiinţei sociale, al viarlism-fettinismului. (Aplauze vii, prelunglite), ■ Iată de ce partidul nostru consideră că în abordarea şi interpretarea problemelor dezvoltării sociale contemporane, atit în ţările socialiste, cit şi din lumea capitalistă, trebuie să se pună capăt practicii etichetărilor, injuriilor, anatemizării, care împiedică gîndirea, o trag înapoi. Să se dea curs liber cunoaşterii ştiinţifice, gîndirii omului, pentru că numai aşa socialismul, progresul vor triumfa. Noi acceptăm, mai mult sau mai puţin, schimburi de păreri în fizică, în biologie, in matematică spun „mai mult sau mai puţin* pentru că au fost vremuri cînd şi in ştiinţă, anumite ramuri. Cibernetica de pildă, său o anumită concepţie biologică au fost considerate reacţionare. Ce ne-a adus lucrul acesta, tovarăşi ? Stagnate, dare înapoi. Cu atît mai mult în ştiinţele sociale nu se poate admite să se pună frîu gîndirii omului, cercetării ştiinţifice — dacă vrem sâ facem cu adevărat ştiinţă, dacă vrem să asigurăm dezvoltarea rapidă a omenirii pe calea socialismului şi comunismului. (Aplauze însufleţite). Noi vă rugăm, tovarăşi, pe dv., cei din Cluj — aşa cum rugăm pe toţi intelectualii noştri, pe toţi oamenii muncii din patria noastră — să vă ridicaţi necontenit nivelul de cunoştinţe în domeniul in care lucraţi, să cercetaţi, să confruntaţi ideile, părerile. Nu este nici un păcat dacă unele păreri se vor dovedi neadevărate, pentru că nu există în lume, de cind a început gîndirea omenească, om care să fi exprimat totdeauna mimai şi numai idei juste. Căutarea, cercetarea, adevărul au răzbit cu greu, şi mulţi, cei mai mari savanţi au avut şi insuccese şi succese. Numai o cercetare liberă, numai o gîntuire liberă pot asigura progresul în toate domeniile de activitate. (Aplauze entuziaste). Noi cerem, tovarăşi, ca în toate dezbaterile ştiinţifice să Se pornească de la dorinţa cinstită, sinceră, de a servi , mersul înainte al societăţii noastre socialiste, idealurile poporului nostru, ca în tot ceea ce facem să avem un singur crez, o singură năzuinţa, făurirea socialismului şi comunismului în Romînia. (Aplauze vii, Îndelungate). Acţionînd in acest fel, noi ne îndeplinim, fără Îndoială, o îndatorire faţă de poporul căruia îi aparţinem, faţă de societatea în mijlocul căreia ne desfăşurăm activitatea. Dar care este oare prima îndatorire a unui partid de guvernămînt, aşa cum o întrevedea Lenin ? Este tocmai aceea de a şti să edifice socialismul, de a da exemplu în făurirea noii pricbnuiri sociale. Numai îndeplinindu-ne această obligaţie faţă de poporul nostru ne îndeplinim şi una din înaltele îndatoriri internaţionaliste. Clasa muncitoare, intelectualii, popoarele din alte ţări vor învăţa din exemplul ţărilor care construiesc socialismul, îşi vor intensifica lupta pentru răsturnarea jugului burgheziei şi moşierimii, pentru înfăptuirea societăţii eliberate de exploatare. Numai realizând între ţările socialiste raporturi de deplină egalitate în drepturi, de respectare a independenţei naţionale, de întrajutorare tovărăşească, de neamestec in treburile interne, putem oferi popoarelor un model superior de relaţii intre state. Fără îndoială că aceste relaţii se vor perfecţiona tot mai mult pe măsură ce noi popoare vor păşi pe calea socialismului. In felul acesta considerăm că trebuie să ne aducem contribuţia la cauza generală a socialismului. (Aplauze însufleţite). Tocmai pornind de la aceste considerente si-a expus partidul nostru poziţia faţă de evenimentele tragice care au avut loc in Cehoslovacia, exprimîndu-şi dorinţa ca situaţia creată să fie rezolvată pornindu-se de la răspunderea faţă de socialism, de la restabilirea relaţiilor de egalitate în- tre statele socialiste, de la respectul faţă de independenţa şi suveranitatea naţională. De aceea, apreciem că este necesar să se realizeze acordul stabilit la Moscova, ca poporul cehoslovac să-şi poată desfăşura liber activitatea de construcţie socialistă, ca trupele străine să fie in cel mai scurt timp retrase din Cehoslovacia. (Aplauze puternice, îndelungi). Stimaţi tovarăşi, Staţi în faţa unor evenimente, sau mai bine-zis, a unor sarcini noi: deschiderea anului universitar. Avem o nouă lege a învăţământului care oferă o bază superioară pentru dezvoltarea activităţii de formare a tinerelor generaţii. Consider că în preocupările tiv. un loc principal trebuie să-l ocupe pregătirea în bune condiţii a noului an, organizarea desfăşurării procesului în învăţămînt, al cercetării ştiinţifice, în aşa fel încît noile generalii care-şi însuşesc ştiinţa şi cultura în universitatea şi institutele superioare din Cluj, să dobândească Cele mai înaintate cunoştinţe, să se pregătească temeinic pentru a-şi aduce contribuţia la dezvoltarea patriei noastre. în acelaşi timp, tinerii să fie educaţi îu spiritul patriotismului socialist, al prieteniei între popoare, al internaţionalismului socialist. In aceasta constă una din îndatoririle dv. principale în momentul de faţă. (Vii aplauze). Noi avem deplină încredere că tovarăşii din învăţămîntul superior, toate cadrele didactice din Cluj, oamenii de ştiinţă, de cultură, toţi cei care au de spus un cuvînt in munca de dezvoltare spirituală a patriei, de formare a tinerei generaţii, nu vor precupeţi nici un efort pentru a-şi face datoria, aşa cura o cere partidul, cum o cere conştiinţa lor de cetăţeni liberi ai patriei noastre socialiste. (Aplauze vii, puternice). Doresc să vă mulţumesc pentru primirea deosebit de caldă, pentru cuvintele spuse aici de tovarăşii care au luat cuvintul, pentru manifestările de devotament la adresa partidului, a conducerii sale. In aceasta noi vedem o expresie a încrederii în justeţea politicii noastre care ne dă convingerea că mergem pe un drum just şi că trebuie să facem totul pentru ca această politică a partidului nostru sa fie neabătut realizată în viaţă. (Vii aplauze). Vă asigur, tovarăşi, pe dv., pe toţi intelectualii din Cluj —■ aşa cum am spus şi în faţa adunării publice de astăzi — că conducerea noastră de partid, că eu personal, nu sou precupeţi nimic pentru a ne face datoria faţă de popor, faţă de cauza socialismului în patria noastră şi în întreaga lume. Puteţi avea încredere că nu există nimic mai presus pentru noi decit servirea poporului, servirea cauzei socialismului. (Aplauze furtunoase). Dați-mi voie Încă o dată să vă urez multe, multe succese în activitatea dv. nobilă de formare a tinerelor generaţii, de dezvoltare a ştiinţei şi culturii, multă sănătate şi multă fericire tuturor. (Aplauze îndelung repetate, urate puternice). Vizita tovarăşului ION GHEORGHE MAURER în judeţele Mureş şi Sibiu (urmare din pag. 1)ditiile unei depline egalităţi in drepturi. In cuvintul său, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a adresat calde felicitări oamenilor muncii din judeţ — români, maghiari şi de alte naţionalităţi: — organelor şi organizaţiilor de partid, pentru rezultatele obţinute în muncă. Subliniind faptul că edificarea socialismului este o operă vie, de permanentă perfecţionare şi înnoire, vorbitorul a arătat că trebuie căutate mereu soluţii pentru mai buna conducere a economiei, pentru dezvoltarea ştiinţei, culturii şi Invătănmîntului, activităţii de creaţie, pentru adîncirea democraţiei. Ocupîndu-se de situaţia creată in urma evenimentelor din Cehoslovacia, vorbitorul a relevat, necesitatea de a se căuta cu stăruinţă soluţii care să asigure dreptul popoarelor ceh şi slovac de a construi socialismul potrivit condiţiilor lor specifice şi a se crea cit mai cătrînd posibilitatea exercitării prerogativelor inalienabile ale suveranităţii naţionale prin retragerea din Cehoslovacia a trupelor celor cinci state. A fost subliniată, de asemenea, hotărîrea conducerii Partidului Comunist Român şi guvernului român -— care a întrunit adeziunea Întregului nostru popor - de a face tot ce este posibil pentru a contribui larestabilirea relaţiilor de prietenie şi încredere dintre ţările socialiste, la consolidarea unităţii partidelor comuniste şi muncitoreşti în interesul cauzei socialismului şi păcii. La încheierea cuvîntării, întreaga asistenţă, într-o atmosferă de entuziasm, a ovaţionat minute în şir pentru Partidul Comunist Român, pentru Comitetul său Central, pentru patria noastră scumpă, Republica Socialistă România. Continuîndu-şi vizita de lucru, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a sosit simbătă în judeţul Sibiu. Aceeaşi caldă primire a fost făcută preşedintelui Consiliului de Miniştri de locuitorii judeţului, care au manifestat îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru Comitetul său Central, pentru tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Preşedintele Consiliului de Miniştri a vizitat Institutul de cercetări „Chimigaz" din Mediaş, unde a avut o scurtă consfătuire cu cadrele de conducere, uzina „Independenta", cea mai puternică şi mai veche întreprindere sibiană. In timpul acestor vizite, numeroşi oameni ai muncii şi-au exprimat dragostea şi încrederea nestrămutată în partid, hotărirea de a fi în primele rînduri ale luptei pentru edificarea orînduirii socialiste, pentru înflorirea patriei noastre. In cadrul unei întîlniri cu activul de partid al municipiului Mediaş, vorbitorii au dat glas recunoştinţei pe care o poartă Partidului Comunist Român pentru principialitate şi înaltă responsabilitate cu care conduce poporul nostru pe drumul construirii socialismului. Luînd cuvintul, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a asigurat pe toţi cei prezenţi că niciodată politica partidului şi guvernului nu va avea alt obiectiv decit slujirea intereselor poporului care le-au încredinţat răspunderea destinelor sale, slujirea intereselor socialismului şi păcii. La întîlnirea cu intelectualii din oraşul Sibiu, numeroşi oameni de cultură şi ştiinţă au încredinţat conducerea partidului şi statului de sprijinul lor total, şi-au exprimat gratitudinea pentru condiţiile oferite creaţiei spirituale. Apreciind spiritul viu care domneşte în rindul intelectualităţii sibiene, hotărîrea ei de a spori patrimoniul cultural al poporului, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a îndemnat la o largă desfăşurare a iniţiativelor locale. In încheierea vizitei, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer s-a intilnit cu activul de partid al judeţului Sibiu. Prin glasul a numeroşi participanţi la întîlnire a fost subliniată hotarîrea de nezdruncinat a comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii din judeţul Sibiu de a se uni şi mai puternic in jurul partidului şi guvernului, de a înfăptui în mod neabătut sarcinile stabilite de partid şi de stat, de a-şi dărui Întreaga putere de muncă şi creaţie înfloririi patriei. In cuvîntarea rostită cu acest prilej, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a subliniat că poziţia principială a partidului şi guvernului nostru faţă de ultimele evenimente internaţionale, consecventa in susţinerea poziţiei adoptate, izvorăsc dintr-o analiză raţională a împrejurărilor, din convingerea profundă că prin această poziţie apărăm socialismul, apărăm prestigiul şi influenţa lui în lume şi, în acelaşi timp, apărăm fiinţa noastră naţională. Poziţia aceasta izvorăşte din convingerea profundă că în afara libertăţii şi suveranităţii depline nici un popor nu poate să se dezvolte pe măsura geniului său, a hărniciei sale. In ce-i priveşte, poporul român, nu poate concepe şi n-ar accepta să trăiască decit liber, suveran şi stăpîn al destinelor sale. Vizita tovarăşului Maurer în judeţele Mureş şi Sibiu a constituit încă un prilej de manifestare a profundului ataşament al oamenilor muncii din ţara noastră, indiferent de naţionalitate, faţă de politica de o înaltă principialitate marxistleninistă, a partidului nostru, a hotărîrii întregului popor de a urma neabătut partidul, conducerea sa comunistă, pe drumul înfloririi patriei, al triumfului socialismului și păcii in lume. (Anerpres) — La Teatrul Naţional Se pregăteşte un nou spectacol După vacanţă, la Naţionalul ieşean s-au reluat repetiţiile cu piesa „Constelaţia Ursului“ de Ştefan Oprea, a cărei premieră va avea loc la mijlocul lunii septembrie. Regia aparţine lui Eugen Traian Borduşanu, iar scenografia Hristofeniei Cazacu. In rolurile principale au fost distribuiţi Sorin Lepa, Violeta Popescu, Teofil Vilcu, Petre Ciubotaru şi Cornelia Gheorghiu. — IHWKMWWll I»IIJILI tUIIH1 WHtgWBat gHBfflaMM' EHU UiU-lXUB» Achiziţii bibliofile In cadrul eforturilor depuse de Biblioteca centrală universitară „M. Eminescu" din Iaşi pentru îmbogăţirea fondului de cărţi rare din vechea literatură românească, au fost achiziţionate recent citeva volume preţioase. Este vorba de un Penticostarion, tipărit la Bucureşti în anul 1783 intr-o frumoasă ţinută grafică pentru epoca respectivă, de un Octoih, scos, de asemenea, de sub teascurile tipografiei bucureştene, în 1792, interesant sub aspectul depăşirii canoanelor lingvistice existente in acea vreme in scrierile religioase , şi de un Ceaslov, imprimat la Mănăstirea Neamţu în 1835 pe o foarte bună hîrtie bibliofilă. Lucrările sînt valoroase deoarece, jucînd în perioada respectivă un rol însemnat în consolidarea limbii române ca limbă de cult, oferă o imagine concludentă asupra evoluţiei slovei noastre literare în tipărituri și edificii publice. Gînduri în preajma noii stagiuni muzicale In momentul de față, Instituţiile muzicale — orchestrele simfonice şi teatrele de operă — sunt confruntate cu criza publicului. Fenomenul nu este local, ceea ce înseamnă că nu trebuie căutate cauzele numai în calitatea execuţiilor şi a deficienţelor de organizare, ci şi în funele consecinţe ale dezvoltării tehnice şi spirituale a lumii contemporane. In primul rînd, mijloacele tehnice de difuzare — radioul, televiziunea, discul — fac o foarte serioasă concurenţă concertelor şi spectacolelor muzicale. Filmul ocupă un loc ambiguu. Pe de o parte ajută la înţelegerea muzicii prin corelarea acesteia cu imaginile şi cu acţiunea, iar pe de altă parte contribuie la încetăţenirea concepţiei despre muzică potrivit căreia aceasta rămine o ,,perdea sonoră", o ,,muzică de mobilare“ (musique d'ameublement) cum o denumeşte muzicianul francez Erik Satie. Mijloacele tehnice de difuzare a muzicii periclitează concertele fie prin concurenţa pe care o fac datorită calităţii muzicii distribuite, fie prin abuzul de muzică datorită căruia interesul omului pentru această artă scade îngrijorător. împotriva acestor efecte negative ale progresului tehnicii de înregistrare şi transmisie a muzicii se poate lupta prin execuţii vii de înaltă calitate şi o judicioasă organizare pentru ca aceste execuţii să nu se facă in fata scaunelor neocupate. Dar pe lingă cauza menţionată mai sus, criza de public este datorată şi unui fenomen frecvent în epoca noastră şi anume decalajul dintre progresul gîndirii umane şi acela al găsirii mijloacelor de comunicare artistică adecvate. Spectaculoasele progrese ale ştiinţei şi tehnicii au făcut George Pascu pe om să dezlege multe dintre misterele macro şi microcosmosului. Omul operează cu abstracţiuni în cuprinderea fenomenelor realităţii. Este firesc deci ca arta omului de azi să tindă spre reflectarea acestei sfere lărgite a gîndurilor omului, a sentimentelor ce-l cuprind pe om o dată cu noile sale posibilităţi de cunoaştere. Aşa cum în fiecare epocă a Istoriei muzicii se desluşesc salturi calitative in limbajul şi structurile muzicale, salturi determinate de progresul gîndirii umane, la fel sunt imperios necesare modalităţi noi de exprimare muzicală. Numai că progresul se desfăşoară într-un ritm atît de accelerat încît experienţa artistică nu mai poate ţine pasul. Aşa ■ se explică de ce ne hrănim încă atît de mult cu muzica romantică, şi acum în urmă cu muzica barocului, deoarece ambele sînt mai apropiate de viaţa sufletească individuală şi deci mai uşor perceptibile. Muzicienii caută cu înfrigurare noi modalităţi de expresie fie multiplicînd şi diversificînd formulările muzicale, fie extinzând parametrii sonori, fie apelînd la un nou material Sonor şi la criterii matematice de construcţie. Nu putem încă întrevedea rare din înnoirile aduse limbajului muzical vor birui timpul. Instituţiile muzicale însă nu pot şi nici nu trebuie să rămînă indiferente faţă de experimentele contemporane. Intrucît actul artistic nu are numai funcţie de divertisment, s-a căutat, pe bună dreptate, să se includă în programe o muzică mai nouă, fapt care a deconcertat o bună parte dintre ascultători. Aceştia au preferat să rămînă în jilţul comod de la domiciliu, în faţa televizorului, unde se serveşte de cele mai multe ori o muzică sub nivelul celei care poate fi totuşi aceptată de mass media. Cei cu preferinţe mai selecte rămîn în tovărăşia pickupului care le serveşte muzică după dorinţă. Dat fiind, însă, că muzica executată ,,pe viu", fie ea relativ inferioară celei înregistrate mecanic, are o vibraţie emoţională de neînlocuit, trebuie totul făcut pentru readucerea publicului în sălile de concert. Sunt două căi : prin execuţii de calitate artistică (ceea ce înseamnă acurateţa tehnică şi elan pasional) şi prin programări judicioase. In privinţa calităţii, lozinca „mulţi aud, puţini cunosc", după care se conduc unii executanţi trebuie considerată expresie a celei mai crase inconstante profesionale. Nu e nevoie să fii arhitect ca să observi că o casă e strîmbă şi nici critic de artă pentru a respinge pictura de gang. Nu e nevoie de nici o informaţie tehnică prealabilă pentru a trăi insatisfacţii faţă de orchestre dezacordate, de ansambluri incoerente, de voci răguşite, de distonări vocale flagrante ş.a.m.d. Cu o perfectă disciplină artistică, fără suprasolicitări inutile, cu dirijori exigenţi, cu solişti instrumentişti de calitate, cu cîntăreţi distribuiţi numai pe criterii muzicale, se pot obţine concerte şi spectacole de operă curate, oneste, artistice chiar. Dar oricît de perfectă ar fi execuţia, mesajul artistic nu ajunge unde trebuie dacă lucrările executate au un limbaj inaccesibil omului din stal. La concerte, ideea de a se îngemăna in acelaşi pro- gram piese de diferite grade de accesibilitate s-a dovedit inoperantă. Alăturînd pe Schiinberg cu Schumann, sau pe Weber cu Ceaikovski s-a încercat satisfacerea tuturor, dar în realitate n-a fost nimeni mulţumit. ' Tranziţia ''STe la repertoriul'' unanim acceptat la cei mai', greu receptatul trebuie făcut cu mai multă precauţie. Comoda repetare a aceluiaşi program de vineri la „concertul educativ" de simbătă este o formală îndeplinire a sarcinilor educative. Soluţia constă în programe special alcătuite pentru fiecare categorie de public, precum şi o stăruitoare şi judicios organizată acţiune de educare prin concerte destinate diferitelor categorii de tineret. Extraordinara popularitate a muzicii uşoare, servită copiosde O.S.T.A. şi de televiziune, ocupă urn important procent din bugetul de timp al tineretului, canalizîndu-i apetenţele şi preocupările muzicale. Este timpul ca alcătuirea tuturor programelor de concert şi a repertoriului de operă să reflecte preocupările educative. Ele trebuie să înceteze a fi destinate tuturor şi nimănui. Dacă s-ar dispune de vedere (în sensul bun al termenului) soluţia crizei publicului ar fi mai uşoară, dar s-a văzut că nici acestea n-au adus rezolvarea problemei. Soluţia rămine în programarea judicioasă şi în diferenţierea programelor pe categorii de public fără a coborî cîtuși de puțin nivelul artistic. Eugenio Sperantia: Figuri universitare Poet, prozator, eseist şi, in acelaşi timp, om de studii aprofundate, universitar in Accepţia nobilă, umanistă, a termenului, Eugeniu Sperantia s-a afirmat, in ultimul timp, intr-o fatetă nouă a scrisului: memorialistica. Volumul Amintiri din lumea literară, apărut anul trecut, a impus o contribuţie notabilă la cunoaşterea mai cuprinzătoare a unor mari figuri ale culturii noastre, atit sub raportul amănuntului biografic revelator, cit şi sub acela al desluşirii sensurilor caracterizările pentru fiecare personalitate. Volumul Figuri universitare, apărut mai recent (Editura Tineretului) întregeşte preocupările unui ascuţit evocator al figurilor de seamă cu care autorul a întreţinut legături de prietenie şi colegialitate. De astă dată sunt prinse sub obiectiv personalităţi de primă mărime ale ştiinţei şi învăţămintului despre care, în ultimii ani, s-a vorbit mai puţin sau de joc : C. C. Dimitrescu-Iaşi, C. Rădulescu-Motru, P. P. Negulescu, Pompiliu Fnade, D. Caracostea, Fl. Ştefănescu-Goamgă, V. Bogrea, Mircea Djuvara, Victor Papilian, Silviu Dragomir. Despre alţii (Emil Racoviţă, Tudor Vianu, Nicolae Iorga) autorul aduce mărturii inedite, accentuind dominante de caracter, surprinzind cu delicată şi înţeleaptă pătrundere mai ales omul, cu acele calităţi sufleteşti care, in cele mai multe cazuri, explică şi resorturile intime ale activităţii creatoare. Acelaşi refuz al anecdoticii mărunte, lipsită de nimbul semnificaţiilor, aceeaşi rigoare în afirmaţii, aceeaşi calmă detaşare in compunerea desenului fin ce exprimă destinul unor figuri îndrăgite şi stimate — iată ce apropie noua culegere de portrete de volumul precedent, dedicat cu precădere scriitorilor. Un punct comun în activitatea celor evocati In volumul Figuri universitare îl constituie calitatea de oameni ai Scolii, cu toate atributele pe care această situaţie le implică, mai ales cind e vorba de invătămintul superior, talent pedagogic, pasiune pentru ştiinţă, drumul cercetării originale, alee fiine şi generoasă dăruire in acţiunea de pregătire multilaterală a urmaşilor. Totuşi, valoarea literară a portretelor nu se resimte de pe urma abordării meritelor pedagogice sau de cercetători ale celor către care se îndreaptă omagiul discret afectuos al autorului. In faţa noastră se perindă o serie de figuri care, graţie talentului evocării şi spiritului echilibrat al unui autor ce-şi stăpineşte impresiile şi se dozează in N. Barbu funcţie de rotunjimea ansamblului — prind viaţă, se mişcă in chip caracteristic, cu întregul bagaj al prestigiului şi capacităţii creatoare, al darului oratoric sau al ome Cărţi unei altora, cu gesturile solemne ca şi cu tonurile cotidiene ale celor mai mulţi din marii profesori şi marii savanţi pe care i-a avut cultura românească. Portretistica lui Eugeniu Speranţia rămine clasică sub aspectul construcţiei şi al finalităţii caracte- rizante, respira o atitudine de caldă cordialitate față de personajul discutat ca şi faţă de cititor, nu iată unele învristări lirice, pe cit de autentice pe atit de zgircit cintărite. Mediul universitar bucureştean de la începutul secolului nostru şi cel clujean din perioada interbelică dobindesc consistentă, fără pedanterie şi fără preţiozităţi. Noilor generalii, figurile evocate in acest volum le pot sluji ca pilde ale pasiunii devotate pentru ştiinţă şi pentru sporirea patrimoniului cultural al neamului. Insă valoarea de modele etice nu umbreşte valoarea literară a portretelor pe care ochiul unui observator de vocaţie şi spiritul de sinteză al savantului le colorează cu farmecul interferenţelor biografice şi autobiografice. Prin aceasta, al doilea volum memorialistic al lui Eugeniu Speranţia se situează la întretăierea literaturii cu eseistica psihologică şi de idei, în continuitatea figurinelor aplicate la literatură ale lui E. Lovinescu, insă fără maliţia şi parţialitatea acestuia, mai apropiat, sub unele raporturi, de scrisul aitor reprezentanţi de marcă ai genului: Ion Petrovici sau Mihai Ralea, insă şi cu fireştile particularităţi distinctive. ..... ^ Primii pasi in balet. iui Iori Radio Iaşi Programul de Seară (1 septembrie); 16.00 Buletin de ştiri; 16.05 Solişti ai muzicii de operetă; 16.30 Dumbrava minunată — emisiune pentru copii; 16.45 Pe portativul undelor... melodia preferată; 17.30 Radioalmanah; 18.30 Concert de muzică populară românească; 19.00 Azi în ţară şi Sport; 19.10 Melody-club — ediţia a IX-a; 19.59 închiderea emisiunii. Programul de dimineaţă (2 septembrie): 5.30 Buletin de ştiri; 5.35 „Patrie, pământ de aur“ — cîntece patriotice şi jocuri populare ; 6.00 Cronica agrară; 6.05 Muzică populară românească ; 6.20 Estrada melodiilor; 6.45 Răsfoim pentru dumneavoastră programul nostru săptămânal; 7.00 Muzică uşoară ; 7.29 închiderea emisiunii. Televiziune 8.30 Ora exactă. Cum va fi vremea?. Gimnastica de înviorare ; 8.40 Pentru elevi. Consultaţii la matematici (clasa a Vlll-a); 9.00 Aventurile echipajului Val-Virtej. „Taina lui Malgenius“ (reluarea ambelor serii) ; 10.00 Ora satului; 11.30 TV pentru specialiştii din agricultură. Ciclul „Mecanizarea agriculturii“. Tema: Mecanizarea lucrărilor în culturile de plante tehnice; 12.15 De strajă patriei; 12.45 Telejurnalul de prinz; 13.00 închiderea emisiunii de dimineață; 14.30 Zig- Zag — telemagazin duminical. In cuprins: Muzică ușoară cu Gică Petrescu, cvintetul „Mamaia“, Margareta Pîslaru; Curierul inimilor prezentat de Octav Fancu- Iași; Fotbal, ora 15.00, Rapid — Progresul; ora 15.00 Steaua — Dinamo Bucureşti; Avancronică la Turul ciclist al României— transmisiune de la velodromul Dinamo; 19.30 Telejurnalul de seară; 19.50 Telesport; 20.15 Rapsodia română „Albastru de Voroneţ"; 20.30 Concertul tinereţii. Solişti de muzică uşoară; 21.20 Filmul artistic „Gentlemenul din Cocody“; 22.45 Telejurnalul de noapte. Cinematografe VICTORIA. „Şapte oameni de aur“ la orele: 9; 11; 15 ; 17; 19. 21. REPUBLICA : „Minunile doamnei Venus“, la orele: 9; 11.10; 14.30; 16.45; 19; 21.15 şi la grădina „Rîpa Galbenă", la orele 20. ARTA: „Căpitanul", la orele 9, și „Profesorul distrat”, la orele: 11.10; 14.30; 16.40; 18.50. 21. NICOLINA: „Nebunul din laboratorul nr. 4“, la orele 10: 18; 20. PAȘCANI: „Intre noi". HIRLAU: „Femeia necunoscută“. TG. FRUMOS : „Reîntoarcerea lul Surcovî”. PD. ILOAIEI: „Pentru cîţiva dolari în plus“. Teatrul Naţional prezintă, astăzi, la ora 20, pe scena Teatrului de vară, „Opinia publică“ de Aurel Brranga. In caz de vreme nefavorabilă, spectacolul va fi prezentat la aceeaşi oră pe scena Casei de cultură a sindicatelor. Biblioteca centrală De mîine, 2 septembrie a.c., toate secţiile Bibliotecii Centrale universitare vor funcţiona între orele 9—H şi 15—21. Muzee care stau la dispoziţia turiştilor In trecere prin oraşul Iaşi şi ieşenilor: Intre orele 10—20 — Palatul Culturii (unde se poate asculta, din oră în oră, melodia „Hora Unirii“ executată de mecanismul cu clopote a ceasornicului din turn cu Muzeul de artă plastică, Muzeul etnografic al Moldovei şi Muzeul politehnic; între orele 10—20 — Muzeul Unirii din str. Lăpuşneanu; între orele 7—19,30 — Monumentul istoric biserica „Trei Ierarhi“ din str. ştefan cel Mare şi Sala gotică, precum şi Muzeul memorial „Ion Creangă“ din Ţicău; între orele 13—14 — frumoasa sală a parterului Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri“; la orice oră din zi — grădina Copou, în mijlocul căreia poate fi văzut bătrînul tei al lui Eminescu. Timpul probabil Vreme instabilă, cu cerul noros la acoperit. Va ploua slab sub formă de averse locale însoţite de descărcări electrice. Vîntul va sufla slab la potrivit, cu intensificări temporare, din sectorul sudvestic. Temperatura aerului în scădere uşoară , minimele vor oscila între 10 şi 14 grade, iar maximele intre 22 și 26 grade.