Flacăra Iaşului, septembrie 1968 (Anul 24, nr. 6833-6857)

1968-09-01 / nr. 6833

HACARA IAŞULUI PAGINA 2 CUVlNTAREA TOVARĂŞULUI SIICOLAE CEAUŞESCU (urmare din pag. 1) procese sociale. Fără îndouială, nu toţi vor fi la înălţime, nu toţi vor formula cele mai jus­te puncte de vedere. Dar nu­mai din confruntarea ideilor se poate cristaliza adevărul, se poate asigura mersul îna­inte al ştiinţei sociale, al viarlism­-fe­ttinismului. (Aplauze vii, prelun­glite), ■ Iată de ce partidul nostru consideră că în abordarea şi interpretarea problemelor dez­voltării sociale contemporane, atit în ţările socialiste, cit şi din lumea capitalistă, trebuie să se pună capăt practicii eti­chetărilor, injuriilor, anatemi­zării, care împiedică gîndirea, o trag înapoi. Să se dea curs liber cunoaşterii ştiinţifice, gîndirii omului, pentru că nu­mai aşa socialismul, progresul vor triumfa. Noi acceptăm, mai mult sau mai puţin, schim­buri de păreri în­ fizică, în biologie, in matematică spun „mai mult sau mai pu­ţin* pentru că au fost vre­muri cînd şi in ştiinţă, anumite ramuri. Cibernetica de pildă, său o anumită concepţie bio­logică au fost considerate re­acţionare. Ce ne-a adus lucrul acesta, tovarăşi ? Stagnate, da­re înapoi. Cu atît mai mult în ştiinţele sociale nu se poate admite să se pună frîu gîn­­dirii omului, cercetării ştiinţi­fice — dacă vrem sâ facem cu adevărat ştiinţă, dacă vrem să asigurăm dezvoltarea ra­pidă a omenirii pe calea so­cialismului şi comunismului. (Aplauze însufleţite). Noi vă rugăm, tovarăşi, pe dv., cei din Cluj — aşa cum rugăm pe toţi intelectualii noştri, pe toţi oamenii muncii din patria noastră — să vă ridicaţi necontenit nivelul de cunoştinţe în domeniul in care lucraţi, să cercetaţi, să con­fruntaţi ideile, părerile. Nu este nici un păcat dacă unele păreri se vor dovedi neadevă­­rate, pentru că nu există în lume, de cind a început gîn­­d­irea omenească, om care să fi exprimat totdeauna mimai şi numai idei juste. Căutarea, cercetarea, adevărul au răz­bit cu greu, şi mulţi, cei mai mari savanţi au avut şi in­succese şi succese. Numai o cercetare liberă, numai o gîn­­tuire liberă pot asigura progre­sul în toate domeniile de ac­tivitate. (Aplauze entuziaste). Noi cerem, tovarăşi, ca în toate dezbaterile ştiinţifice să Se pornească de la dorinţa cinstită, sinceră, de a servi , mersul înainte al societăţii noastre socialiste, idealurile poporului nostru, ca în tot ceea ce facem să avem un singur crez, o singură năzuin­ţa, făurirea socialismului şi comunismului în Romînia. (Aplauze vii, Îndelungate). Acţionînd in acest fel, noi ne îndeplinim, fără Îndoială, o îndatorire faţă de poporul căruia îi aparţinem, faţă de societatea în mijlocul căreia ne desfăşurăm activitatea. Dar care este oare prima îndato­rire a unui partid de guver­­nămînt, aşa cum o întrevedea Lenin ? Este tocmai aceea de a şti să edifice socialismul, de a da exemplu în făurirea noii pricbnuiri sociale. Numai îndeplinindu-ne aceas­tă obligaţie faţă de poporul nostru ne îndeplinim şi una din înaltele îndatoriri inter­naţionaliste. Clasa muncitoare, intelectualii, popoarele din alte ţări vor învăţa din exem­plul ţărilor care construiesc socialismul, îşi vor intensifica lupta pentru răsturnarea jugu­lui burgheziei şi moşierimii, pentru înfăptuirea societăţii e­­liberate de exploatare. Numai realizând între ţările socialiste raporturi de deplină egalitate în drepturi, de respectare a in­dependenţei naţionale, de în­trajutorare tovărăşească, de neamestec in treburile interne, putem oferi popoarelor un mo­del superior de relaţii intre state. Fără îndoială că aceste relaţii se vor perfecţiona tot mai mult pe măsură ce noi popoare vor păşi pe calea so­cialismului. In felul acesta con­siderăm că trebuie să ne adu­cem contribuţia la cauza gene­rală a socialismului. (Aplauze însufleţite). Tocmai pornind de la aceste considerente si-a expus parti­dul nostru poziţia faţă de eve­nimentele tragice care au a­­vut loc in Cehoslovacia, expri­­mîndu-şi dorinţa ca situaţia creată să fie rezolvată pornin­­du-se de la răspunderea faţă de socialism, de la restabili­rea relaţiilor de egalitate în- tre statele socialiste, de la respectul faţă de independen­ţa şi suveranitatea naţională. De aceea, apreciem că este necesar să se realizeze acordul stabilit la Moscova, ca po­porul cehoslovac să-şi poată desfăşura liber activitatea de construcţie socialistă, ca tru­pele străine să fie in cel mai scurt timp retrase din Ceho­slovacia. (Aplauze puternice, îndelungi). Stimaţi tovarăşi, Staţi în faţa unor eveni­mente, sau mai bine-zis, a unor sarcini noi: deschiderea anului universitar. Avem o nouă lege a învăţământului care oferă o bază superioară pentru dezvoltarea activităţii de formare a tinerelor gene­raţii. Consider că în preocu­pările tiv. un loc principal trebuie să-l ocupe pregătirea în bune condiţii a noului an, organizarea desfăşurării pro­cesului în învăţămînt, al cer­cetării ştiinţifice, în aşa fel încît noile generalii care-şi însuşesc ştiinţa şi cultura în universitatea şi institutele superioare din Cluj, să dobân­dească Cele mai înaintate cu­noştinţe, să se pregătească te­meinic pentru a-şi aduce con­tribuţia la dezvoltarea patriei noastre. în acelaşi timp, tinerii să fie educaţi îu­ spiritul patrio­tismului socialist, al prieteniei între popoare, al internaţiona­lismului socialist. In aceasta constă una din îndatoririle dv. principale în momentul de faţă. (Vii aplauze). Noi avem deplină încredere că tovarăşii din învăţămîntul superior, toate cadrele didac­tice din Cluj, oamenii de şti­inţă, de cultură, t­o­ţi cei care au de spus un cuvînt in mun­ca de dezvoltare spirituală a patriei, de formare a tinerei ge­neraţii, nu vor precupeţi nici un efort pentru a-şi face dato­ria, aşa cura o cere partidul, cum o cere conştiinţa lor de cetăţeni liberi ai patriei noas­tre socialiste. (Aplauze vii, pu­ternice). Doresc să vă mulţumesc pen­tru primirea deosebit de caldă, pentru cuvintele spuse aici de tovarăşii care au luat cuvintul, pentru manifestările de devota­ment la adresa partidului, a conducerii sale. In aceasta noi vedem o expresie a încrederii în justeţea politicii noastre ca­re ne dă convingerea că mer­gem pe un drum just şi că­ trebuie să facem totul pentru ca această politică a partidu­lui nostru sa fie neabătut rea­lizată în viaţă. (Vii aplauze). Vă asigur, tovarăşi, pe dv., pe to­ţi intelectualii din Cluj —■ aşa cum am spus şi în faţa adunării publice de astăzi — că conducerea noastră de partid, că eu personal, nu sou precupeţi nimic pentru a ne face datoria faţă de popor, faţă de cauza socialismului în patria noastră şi în întreaga lume. Puteţi avea încredere că nu există nimic mai presus pentru noi decit servirea po­porului, servirea cauzei so­cialismului. (Aplauze furtu­­noase). Dați-mi voie Încă o dată să vă urez multe, multe succese în activitatea dv. nobilă de formare a tinerelor generaţii, de dezvoltare a ştiinţei şi culturii, multă sănătate şi multă fericire tuturor. (Aplau­ze îndelung repetate, urate puternice). Vizita tovarăşului ION GHEORGHE MAURER în judeţele Mureş şi Sibiu (urmare din pag. 1)­ditiile unei depline egali­tăţi in drepturi. In cuvintul său, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a a­­d­resat calde felicitări oame­nilor muncii d­in judeţ — ro­mâni, maghiari şi de alte naţionalităţi: — organelor şi organizaţiilor de partid, pen­tru rezultatele obţinute în muncă. Subliniind faptul că edificarea socialismului este o operă vie, de permanentă perfecţionare şi înnoire, vor­bitorul a arătat că trebuie căutate mereu soluţii pentru mai buna conducere a eco­nomiei, pentru dezvoltarea ştiinţei, culturii şi Invătă­­nmîntului, activităţii de crea­ţie, pentru adîncirea demo­craţiei. Ocupîndu-se de situaţia creată in urma evenimentelor din Cehoslovacia, vorbitorul a relevat, necesitatea de a se căuta cu stăruinţă soluţii care să asigure dreptul popoarelor ceh şi slovac de a construi socia­lismul potrivit condiţiilor lor specifice şi a se crea cit mai cătrînd posibilitatea exercitării prerogativelor inalienabile ale suveranităţii naţionale prin retragerea din Cehoslovacia a trupelor celor cinci state. A fost subliniată, de asemenea, hotărîrea conducerii Partidului Comunist Român şi guvernului român -— care a întrunit a­­deziunea Întregului nostru po­por - de a face tot ce este posibil pentru a contribui la­­restabilirea relaţiilor de prie­tenie şi încredere dintre ţă­­rile socialiste, la consolidarea unităţii partidelor comuniste şi muncitoreşti în interesul cau­zei socialismului şi păcii. La încheierea cuvîntării, întreaga asistenţă, într-o at­mosferă de entuziasm, a ova­ţionat minute în şir pentru Partidul Comunist Român, pentru Comitetul său Central, pentru patria noastră scumpă, Republica Socialistă România. Con­tinuîndu-şi vizita de lu­cru, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a sosit simbătă în ju­deţul Sibiu. Aceeaşi caldă pri­mire a fost făcută preşedinte­lui Consiliului de Miniştri de locuitorii judeţului, care au manifestat îndelung pentru Partidul Comunist Român, pen­tru Comitetul său Central, pentru tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Preşedintele Consiliului de Miniştri a vizitat Institutul de cercetări „Chimigaz" din Me­diaş, unde a avut o scurtă consfătuire cu cadrele de con­ducere, uzina „Independenta", cea mai puternică şi mai ve­che întreprindere sibiană. In timpul acestor vizite, numeroşi oameni ai muncii şi-au expri­mat dragostea şi încrederea nestrămutată în partid, hotă­­rirea de a fi în primele rîn­­duri ale luptei pentru edifica­rea orînduirii socialiste, pen­tru înflorirea patriei noastre. In cadrul unei întîlniri cu activul de partid al munici­piului Mediaş, vorbitorii au dat glas recunoştinţei pe care o poartă Partidului Comunist Român pentru principialitate şi înaltă responsabilitate cu ca­re conduce poporul nostru pe drumul construirii socialismu­lui. Luînd cuvintul, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a asi­gurat pe toţi cei prezenţi că niciodată politica partidului şi guvernului nu va avea alt obiectiv decit slujirea intere­selor poporului care le-au în­credinţat răspunderea destine­lor sale, slujirea intereselor socialismului şi păcii. La întîlnirea cu intelectualii din oraşul Sibiu, numeroşi oa­meni de cultură şi ştiinţă au încredinţat conducerea parti­dului şi statului de sprijinul lor total, şi-au exprimat gratitu­dinea pentru condiţiile oferite creaţiei spirituale­. Apreciind spiritul viu care domneşte în rindul intelectu­alităţii sibiene, hotărîrea ei de a spori patrimoniul cultu­ral al poporului,­­ tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a în­demnat la o largă desfăşurare a iniţiativelor locale. In încheierea vizitei, tovară­şul Ion Gheorghe Maurer s-a inti­ln­it cu activul de partid al judeţului Sibiu. Prin glasul a numeroşi participanţi la în­­tîlnire a fost subliniată hot­a­­rîrea de nezdruncinat a comu­niştilor, a tuturor oamenilor muncii din judeţul Sibiu de a se uni şi mai puternic in jurul partidului şi guvernului, de a înfăptui în mod neabă­tut sarcinile stabilite de partid şi de stat, de a-şi dărui În­treaga putere de muncă şi cre­aţie înfloririi patriei. In cuvîntarea rostită cu a­­cest prilej, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a subliniat că poziţia principială a parti­dului şi guvernului nostru fa­ţă de ultimele evenimente in­ternaţionale, consecventa in susţinerea poziţiei adoptate, izvorăsc dintr-o analiză raţio­nală a împrejurărilor, din con­vingerea profundă că prin a­­ceastă poziţie apărăm socialis­mul, apărăm prestigiul şi in­fluenţa lui în lume şi, în ace­laşi timp, apărăm fiinţa noas­tră naţională. Poziţia aceasta izvorăşte din convingerea pro­fundă că în afara libertăţii şi suveranităţii depline nici un popor nu poate să se dezvolte pe măsura geniului său, a hăr­niciei sale. In ce-i priveşte, poporul român, nu poate con­cepe şi n-ar accepta să tră­iască decit liber, suveran şi stăpîn al destinelor sale. Vizita tovarăşului Maurer în judeţele Mureş şi Sibiu a con­stituit încă un prilej de ma­nifestare a profundului ataşa­ment al oamenilor muncii din ţara noastră, indiferent de na­ţionalitate, faţă de politica de o înaltă principialitate marxist­­leninistă, a partidului nostru, a hotărîrii întregului popor de a urma neabătut partidul, con­ducerea sa comunistă, pe drumul înfloririi patriei, al tri­umfului socialismului și păcii in lume. (Anerpres) — La Teatrul Naţional Se pregăteşte un nou spectacol După vacanţă, la Naţiona­lul ieşean s-au reluat re­petiţiile cu piesa „Con­stelaţia Ursului“ de Şte­fan Oprea, a cărei pre­mieră va avea loc la mij­locul lunii septembrie. Re­­gia aparţine lui Eugen Tra­­ian Borduşanu, iar sceno­grafia Hristofeniei Cazacu. In rolurile principale au fost distribuiţi Sorin Lepa, Violeta Popescu, Teofil Vil­­cu, Petre Ciubotaru şi Cor­nelia Gheorghiu. — IHWKMWWll I»IIJILI tUIIH1 WHtgWBat gHBfflaMM' EHU UiU-lXUB» Achiziţii bibliofile In cadrul eforturilor depuse de Biblioteca centrală univer­sitară „M. Eminescu" din Iaşi pentru îmbogăţirea fondului de cărţi rare din vechea lite­ratură românească, au fost a­­chiziţionate recent citeva vo­lume preţioase. Este vorba de un Penticostarion, tipărit la Bucureşti în anul 1783 intr-o frumoasă ţinută grafică pen­tru epoca respectivă, de un Octoih, scos, de asemenea, de sub teascurile tipografiei bucu­­reştene, în 1792, interesant sub aspectul depăşirii canoanelor lingvistice existente in acea vreme in scrierile religioase ,­ şi de un Ceaslov, imprimat la Mănăstirea Neamţu în 1835 pe o foarte bună hîrtie bi­bliofilă. Lucrările sînt valoroase de­oarece, jucînd în perioada res­pectivă un rol însemnat în consolidarea limbii române ca limbă de cult, oferă o imagine concludentă asupra evoluţiei slovei noastre literare în tipă­rituri și edificii publice. Gînduri în preajma noii stagiuni muzicale In momentul de față, Insti­tuţiile muzicale — orchestrele simfonice şi teatrele de ope­ră — sunt confruntate cu cri­za publicului. Fenomenul nu este local, ceea ce înseamnă că nu trebuie căutate cauze­le numai în calitatea execu­ţiilor şi a deficienţelor de organizare, ci şi în funele con­secinţe ale dezvoltării tehni­ce şi spirituale a lumii con­temporane. In primul rînd, mijloacele tehnice de difuzare — radioul, televiziunea, discul — fac o foarte serioasă concurenţă concertelor şi spectacolelor muzicale. Filmul ocupă un loc ambiguu. Pe de o parte aju­tă la înţelegerea muzicii prin corelarea acesteia cu imagini­le şi cu acţiunea, iar pe de altă parte contribuie la înce­­tăţenirea concepţiei despre muzică potrivit căreia aceas­ta rămine o ,,perdea sonoră", o ,,muzică de mobilare“ (musique d'ameublement) cum o denumeşte muzicianul fran­cez Erik Satie. Mijloacele tehnice de difu­zare a muzicii periclitează concertele fie prin concuren­ţa pe care o fac datorită cali­tăţii muzicii distribuite, fie prin abuzul de muzică dato­rită căruia interesul omului pentru această artă scade în­grijorător.­­ împotriva acestor efecte ne­gative ale progresului tehnicii de înregistrare şi transmisie a­ muzicii se poate lupt­a prin execuţii vii de înaltă calita­te şi o judicioasă organizare pentru ca aceste execuţii să nu se facă in fata scaunelor neocupate. Dar pe lingă cauza menţio­nată mai sus, criza de public este datorată şi unui feno­men frecvent în epoca noastră şi anume decalajul dintre pro­gresul gîndirii umane şi ace­la al găsirii mijloacelor de comunicare artistică adecvate. Spectaculoasele progrese ale ştiinţei şi tehnicii au făcut George Pascu pe om să dezlege multe din­tre misterele macro şi micro­cosmosului. Omul operează cu abstracţiuni în cuprinderea fenomenelor realităţii. Este fi­resc deci ca arta omului de azi să tindă spre reflectarea acestei sfere lărgite a gîn­­durilor omului, a sentimen­telor ce-l cuprind pe om o da­tă cu noile sale posibilităţi de cunoaştere. Aşa cum în fiecare epocă a Istoriei muzicii se desluşesc salturi calitative in limbajul şi structurile muzicale, sal­turi determinate de progresul gîndirii umane, la fel sunt im­perios necesare modalităţi noi de exprimare muzicală. Nu­mai că progresul se desfăşoa­ră într-un ritm atît de acce­lerat încît experienţa artistică nu mai poate ţine pasul. Aşa ■ se explică de ce ne hrănim încă atît de mult cu mu­zica romantică, şi acum în ur­mă cu muzica barocului, de­oarece ambele sînt mai apro­piate de viaţa sufletească in­dividuală şi deci mai uşor perceptibile. Muzicienii caută cu înfrigu­rare noi modalităţi de expre­sie fie multiplicînd şi diversi­­ficînd formulările muzicale, fie extinzând parametrii sonori, fie apelînd la un nou mate­rial Sonor şi la criterii mate­matice de construcţie. Nu putem încă întrevedea rare din înnoirile aduse lim­bajului muzical vor birui timpul. Instituţiile muzicale însă nu pot şi nici nu tre­buie să rămînă indiferente fa­ţă de experimentele contem­porane. Intrucît actul artistic nu are numai funcţie de di­vertisment, s-a căutat, pe bu­nă dreptate, să se includă în programe o muzică mai nouă, fapt care a deconcertat o bu­nă parte dintre ascultători. Aceştia au preferat să rămînă în jilţul comod de la domi­ciliu, în faţa televizorului, un­de se serveşte de cele mai multe ori o muzică sub nive­lul celei care poate fi totuşi aceptată de mass media. Cei cu preferinţe mai selec­te rămîn în tovărăşia pick­­upului care le serveşte muzi­că după dorinţă. Dat fiind, însă, că muzica executată ,,pe viu", fie ea relativ inferioară celei înregistrate mecanic, are o vibraţie emoţională de ne­înlocuit, trebuie totul făcut pentru readucerea publicului în sălile de concert. Sunt două căi : prin execu­ţii de calitate artistic­ă (ceea ce înseamnă acurateţa tehni­că şi elan pasional) şi prin programări judicioase. In pri­vinţa calităţii, lozinca „mulţi aud, puţini cunosc", după ca­re se conduc unii executanţi trebuie considerată expresie a celei mai crase inconstante profesionale. Nu e nevoie să fii arhitect ca să observi că o casă e strîmbă şi nici cri­tic de artă pentru a respinge pictura de gang. Nu e ne­voie de nici o informaţie teh­nică prealabilă pentru a trăi insatisfacţii faţă de orchestre dezacordate, de ansambluri incoerente, de voci răguşite, de distonări vocale flagrante ş.a.m.d. Cu o perfectă disciplină ar­tistică, fără suprasolicitări inu­tile, cu dirijori exigenţi, cu solişti instrumentişti de cali­tate, cu cîntăreţi distribuiţi numai pe criterii muzicale, se pot obţine concerte şi spec­tacole de operă curate, ones­te, artistice chiar. Dar oricît de perfectă ar fi execuţia, mesajul artistic nu ajunge unde trebuie dacă lu­crările executate au un lim­baj inaccesibil omului din­ stal. La concerte, ideea de a se îngemăna in acelaşi pro-­ gram piese de diferite gra­de de accesibilitate s-a dove­dit inoperantă. Alăturînd pe Schiinberg cu Schumann, sau pe Weber cu Ceaikovski s-a încercat satisfacerea tuturor, dar în realitate n-a fost ni­meni mulţumit. ' Tranziţia ''STe la repertoriul'' unanim acceptat la cei mai', greu receptatul trebuie făcut cu mai multă precauţie. Comoda repetare a aceluiaşi program de vineri la „con­certul educativ" de simbătă este o formală îndeplinire a sarcinilor educative. Soluţia constă în progra­me special alcătuite pentru fiecare categorie de public,­ precum şi o stăruitoare şi ju­dicios organizată acţiune de educare prin concerte desti­nate diferitelor categorii de tineret. Extraordinara popularitate a muzicii uşoare, servită copios­­de O.S.T.A. şi de televiziune, ocupă urn important procent din bugetul de timp al tine­retului, canalizîndu-i apeten­­ţele şi preocupările muzicale. Este timpul ca alcătuirea tuturor programelor de con­cert şi a repertoriului de o­­peră să reflecte preocupările educative. Ele trebuie să în­ceteze a fi destinate tuturor şi nimănui. Dacă s-ar dispune de ve­dere (în sensul bun al terme­nului) soluţia crizei publicu­lui ar fi mai uşoară, dar s-a văzut că nici acestea n-au a­­dus rezolvarea problemei. Soluţia rămine în progra­marea judicioasă şi în dife­renţierea programelor pe ca­tegorii de public fără a co­borî cîtuși­ de puțin nivelul artistic. Eugenio Sperantia: Figuri universitare Poet, prozator, eseist şi, in acelaşi timp, om de studii aprofundate, universitar in Accepţia nobilă, umanistă, a termenului, Eugeniu Speran­­tia s-a afirmat, in ultimul timp, intr-o fatetă nouă a scrisului: memorialistica. Vo­lumul Amintiri din lumea li­terară, apărut anul trecut, a impus o contribuţie notabilă la cunoaşterea mai cuprinză­toare a unor mari figuri ale culturii noastre, atit sub ra­portul amănuntului biografic revelator, cit şi sub acela al desluşirii sensurilor caracteri­zările pen­tru fiecare personali­tate. Volumul Figuri universitare, apărut mai recent (Editura Tineretului) întregeşte preocu­pările unui ascuţit evocator al figurilor de seamă cu care autorul a întreţinut legături de prietenie şi colegialitate. De astă dată sunt prinse sub obiectiv personalităţi de pri­mă mărime ale ştiinţei şi învăţămintului despre care, în ultimii ani, s-a vorbit mai puţin sau de joc : C. C. Dimi­­trescu-Iaşi, C. Rădulescu-Mo­­tru, P. P. Negulescu, Pompi­­liu Fn­ade, D. Caracostea, Fl. Ştefănescu-Goamgă, V. Bo­­grea, Mircea Djuvara, Victor Papilian, Silviu Dragomir. Des­pre alţii (Emil Racoviţă, Tu­dor Vianu, Nicolae Iorga) au­torul aduce mărturii inedite, accentuind dominante de ca­racter, surprinzind cu delica­tă şi înţeleaptă pătrundere mai ales omul, cu acele cali­tăţi sufleteşti care, in cele mai multe cazuri, explică şi resorturile intime ale acti­vităţii creatoare. Acelaşi refuz al anecdoticii mărunte, lipsită de nimbul semnificaţiilor, ace­eaşi rigoare în afirmaţii, ace­eaşi calmă detaşare in com­punerea desenului fin ce ex­primă destinul unor figuri în­drăgite şi stimate — iată ce apropie noua culegere de por­trete de volumul precedent, dedicat cu precădere scriitori­lor. Un punct comun în acti­vitatea celor evocati In volu­mul Figuri universitare îl con­stituie calitatea de oameni ai Scolii, cu toate atributele pe care această situaţie le im­plică, mai ales cind e vorba de invătămintul superior, ta­lent­ pedagogic, pasiune pentru ştiinţă, drumul cercetării o­­riginale, alee fiine şi generoa­să dăruire in acţiunea de pregătire multilaterală a urma­şilor. Totuşi, valoarea litera­ră a portretelor nu se resimte de pe urma abordării merite­lor pedagogice sau de cerce­tători ale celor către care se îndreaptă omagiul discret a­­fectuos al autorului. In faţa noastră se perindă o serie de figuri care, graţie talentului evocării şi spiritului echilibrat al unui autor ce-şi stăpineş­­te impresiile şi se dozează in N. Barbu funcţie de rotunjimea ansam­blului — prind viaţă, se miş­că in chip caracteristic, cu întregul bagaj al prestigiului şi capacităţii creatoare, al darului oratoric sau al ome­ Cărţi unei altora, cu gesturile so­lemne ca şi cu tonurile coti­diene ale celor mai mulţi din marii profesori şi marii sa­vanţi pe care i-a avut cultura românească. Portretistica lui Eugeniu Speranţia rămine clasică sub aspectul construc­ţiei şi al finalităţii caracte-­ rizante, respira o atitudine de caldă cordialitate față de personajul discutat ca şi fa­ţă de cititor, nu iată unele învristări lirice, pe cit de a­­utentice pe atit de zgircit cin­­tărite. Mediul universitar bu­cureştean de la începutul se­colului nostru şi cel clujean din perioada interbelică do­­bindesc consistentă, fără pe­danterie şi fără preţiozităţi. Noilor generalii, figurile evo­cate in acest volum le pot sluji ca pilde ale pasiunii de­votate pentru ştiinţă şi pentru sporirea patrimoniului cultural al neamului. Insă valoarea de modele etice nu umbreşte va­loarea literară a portretelor pe care ochiul unui observa­tor de vocaţie şi spiritul de sinteză al savantului le co­lorează cu farmecul interfe­renţelor biografice şi autobio­grafice. Prin aceasta, al doi­lea volum memorialistic al lui Eugeniu Speranţia se situează la întretăierea literaturii cu eseistica psihologică şi de idei, în continuitatea figurine­­lor aplicate la literatură ale lui E. Lovi­ne­scu, insă fără ma­liţia şi parţialitatea acestuia, mai apropiat, sub unele rapor­turi, de scrisul aitor repre­zentanţi de marcă ai genului: Ion Pe­tr­ovici sau Mih­ai Ralea, insă şi cu fireştile particulari­tăţi distinctive. ..... ^ Primii pasi in balet. iui Iori Radio Iaşi Programul de Seară (1 sep­tembrie); 16.00 Buletin de ştiri; 16.05 Solişti ai muzicii de operetă; 16.30 Dumbrava minunată — emisiune pentru copii; 16.45 Pe portativul un­delor... melodia preferată; 17.30 Radioalmanah; 18.30 Con­cert de muzică populară ro­mânească; 19.00 Azi în ţară şi Sport; 19.10 Melody-club — ediţia a IX-a; 19.59 în­chiderea emisiunii. Programul de dimineaţă (2 septembrie): 5.30 Buletin de ştiri; 5.35 „Patrie, pă­mânt de aur“ — cîntece pa­triotice şi jocuri populare ; 6.00 Cronica agrară; 6.05 Mu­zică populară românească ; 6.20 Estrada melodiilor; 6.45 Răsfoim pentru dumneavoas­tră programul nostru săptă­mânal; 7.00 Muzică uşoară ; 7.29 închiderea emisiunii. Televiziune 8.30 Ora exactă. Cum va fi vremea?. Gimnastica de în­viorare ; 8.40 Pentru elevi. Consultaţii la matematici (cla­sa a Vlll-a); 9.00 Aventurile echipajului Val-Virtej. „Tai­na lui Malgenius“ (reluarea ambelor serii) ; 10.00 Ora sa­tului; 11.30 TV pentru spe­cialiştii din agricultură. Ci­clul „Mecanizarea agricultu­rii“. Tema: Mecanizarea lu­crărilor în culturile de plan­te tehnice; 12.15 De strajă pa­triei; 12.45 Telejurnalul de prinz; 13.00 închiderea emi­siunii de dimineață; 14.30 Zig- Zag — telemagazin dumini­cal. In cuprins: Muzică u­­șoară cu Gică Petrescu, cvin­tetul „Mamaia“, Margareta Pîslaru; Curierul inimilor prezentat de Octav Fancu- Iași; Fotbal, ora 15.00, Rapid — Progresul; ora 15.00 Steaua — Dinamo Bucureşti; Avan­cronică la Turul ciclist al României— transmisiune de la velodromul Dinamo; 19.30 Te­lejurnalul de seară; 19.50 Te­lesport; 20.15 Rapsodia româ­nă „Albastru de Voroneţ"; 20.30 Concertul tinereţii. So­lişti de muzică uşoară; 21.20 Filmul artistic „Gentlemenul din Cocody“; 22.45 Telejur­nalul de noapte. Cinematografe VICTORIA­­. „Şapte oameni de aur“ la orele: 9; 11; 15 ; 17; 19. 21. REPUBLI­CA : „Minunile doamnei Venus“, la orele: 9; 11.10; 14.30; 16.45; 19; 21.15 şi la grădina „Rîpa Galbenă", la orele 20. ARTA: „Căpitanul", la orele 9, și „Profesorul distrat”, la orele: 11.10; 14.30; 16.40; 18.50. 21. NICOLI­­NA: „Nebunul din laborato­rul nr. 4“, la orele 10: 18; 20. PAȘCANI: „Intre noi". HIRLAU: „Femeia necunos­cută“. TG. FRUMOS : „Re­întoarcerea lul Surcovî”. PD. ILOAIEI: „Pentru cîţiva do­lari în plus“. Teatrul Naţional prezintă, astăzi, la ora 20, pe scena Teatrului de vară, „Opinia publică“ de Aurel Brranga. In caz de vreme nefavorabilă, spectacolul va fi prezentat la aceeaşi oră pe scena Casei de cultură a sin­dicatelor. Biblioteca centrală De mîine, 2 septembrie a.c., toate secţiile Bibliotecii Cen­trale universitare vor func­ţiona între orele 9—H şi 15—21. Muzee care stau la dispoziţia tu­riştilor In trecere prin oraşul Iaşi şi ieşenilor: Intre ore­le 10—20 — Palatul Culturii (unde se poate asculta, din oră în oră, melodia „Hora Unirii“ executată de mecanis­mul cu clopote a ceasorni­cului din turn­ cu Muzeul de artă plastică, Muzeul et­nografic al Moldovei şi Mu­zeul politehnic; între orele 10—20 — Muzeul Unirii din str. Lăpuşneanu; între orele 7—19,30 — Monumentul isto­ric biserica „Trei Ierarhi“ din str. ştefan cel Mare şi Sala gotică, precum şi Muzeul memorial „Ion Creangă“ din Ţicău; între orele 13—14 — frumoasa sală a parterului Teatrului Naţional „Vasile A­­lecsandri“; la orice oră din zi — grădina Copou, în mijlo­cul căreia poate fi văzut bă­­trînul tei al lui Eminescu. Timpul probabil Vreme instabilă, cu cerul noros la acoperit. Va ploua slab sub formă de averse lo­cale însoţite de descărcări e­­lectrice. Vîntul va sufla slab la potrivit, cu intensificări temporare, din sectorul sud­­vestic. Temperatura aerului în scădere uşoară , minimele vor oscila între 10 şi 14 grade, iar maximele intre 22 și 26 grade.

Next