Flacăra Iaşului, octombrie 1968 (Anul 24, nr. 6858-6884)

1968-10-01 / nr. 6858

Cantităţi tot mai liberi de fructe şi legume semiindustrializate Paralel cu valorificarea pro­ducţiei la fondul pieţei, po­micultura şi legumicultura ju­deţului nostru au furnizat mii de tone de legume şi fructe centrelor de semiindustriali­­zări din Iaşi, Hârlău, Răducă­­neni, Paşcani şi Tg. Frumos. In aceste puncte de produc­ţie ale I.L.F.-ului Iaşi, dotate cu maşini de sortat, prese hi­draulice, maşini de scos ştu­buri şi pentru rupt codiţe, us­­cătoare mecanice etc., fructe­le şi legumele livrate de coo­perativele Comarna, Costuleni, Deleni, Răducăneni, Stroieşti, Cozia, Cîrjoaia şi altele au constituit materia primă în fabricarea unei game largi de conserve şi semiconserve mult căutate pe piaţa internă şi peste hotare. De la începutul anului şi pină acum, au fost produse în aceste centre de semiindustri­­alizări 800 tone diferite sucuri de fructe, 1 400 tone mare, 375 tone magiun şi peste 1.000 to­ne prune deshidratate. Concomitent cu producţia sortimentelor pe bază de fruc­te, prin cazanele şi cuptoarele ■mecanice ale centrelor de semi industrializări au trecut pentru prelucrare şi mari can­tităţi de legume. Faţă de pla­nul de 359 tone, au fost des­hidratate pentru consumul m­­­î­rn­­ii livrări la export 366 tone cartofi, spanac şi rădă­­cinoase. De asemenea, au fost fabricate şi 100 tone bulion şi ipastă de bulion, iar din felu­­­rite legume peste 800 tone de­­murături. Pină la sîîrşitul pe­rioadei de fabricaţie, la acest sortiment se vor realiza 1.700 tone, cu 550 tone în plus faţă de planul afectat. Din punct de vedere finan­ciar, faţă de 32.375.000 de lei plan valoric ,pe anul curent, colectivele de muncă ale cen­trelor de semiindustrializări au realizat până la 24 septembrie :26.700.000 de lei — adică 82,5­0 la sută faţă de plan, dar­­pro­ducţia la conserve şi semicon­serve continuă încă, existînd ■premisele îndeplinir­ii integra­le a acestui principal indi­cator. ■Privind calitatea produselor obţinute, care in bună măsu­ră sunt destinate exportului, iov. ing. Constantin Stîrcu, şeful serviciului de producţie al IX.. F. laşi ne-a relatat: „ Exportul, ca şi consumul Intern, solicită din partea noas­tră cea mai mare exigenţă pentru calitate. Despre reuşi­ta noastră în această direcţie, las să vorbească elitrele: 146 vagoane cu diferite produse livrate în 13 Ifiri. Subliniez că datorită calităţii superioare a produselor am cîştigat un debuşeu de desfacere cu 25 la sută mai mare ca în anul trecut .­ Costin De astăzi! Un nou instrument de economisire libretul de economii cu cîştiguri in materiale de construcţii După cum ne-a informat tov. N. Axinte, directorul Direcţiei judeţene C.E.C., incepînd cu data de 1 oc­tombrie a.c., Casa de Eco­nomii şi Consemnaţiuni va pune la dispoziţia populaţiei, in baza unei recente Hotă­­rîri a Consiliului de Mi­niştri, un nou instrument de economisire : libretul de economii cu cîştiguri în materiale de construcţii. — Cine poate depune pe noul instrument de econo­misire ? — Orice depunător de la sate şi din oraşele în care nu se construiesc locuinţe , proprietate personală cu­­sprijinul statului, care do­resc să-şi construiască lo­cuinţe. .— Care sunt avantajele? — Pentru sumele depuse, li se acordă de către Casa de Economii şi Consemna­­ţiuni cîştiguri constînd din materiale de construcţii pentru locuinţe. Ciştigurile se acordă prin trageri la sorţi trimestriale. De ase­menea, depunătorii benefi­ciază şi de avantajele ge­nerale ale economisirii la C.E.C.­­— Cine emite acest li­bret ? — Toate agenţiile C.E.C. şi unităţile poştale din lo­calităţile unde nu funcţio­nează unităţi proprii C.EC,, din mediu sătesc, precum şi unităţile şi filialele din oraşele Paşcani, Hîrlău şi Tg. Frumos. Pe un libret de economii cu cîştiguri in materiale de construcţii se face o depu­nere în numerar, în sumă fixă de 1.000 de lei, la e­­miterea sa. Sumele depuse pe libre­tele de economii cu cîşti­guri în materiale de con­strucţii se restituie de uni­tăţile C.E.C. oricînd­, la cererea titularilor sau a altor persoane împuternici­te să dispună asupra de­punerilor. — Fiind In ultimul tri­mestru, aceste librete pot participa la tragerea trimes­trială ? — In mod exceptional, prima tragere a noului li­bret pentru trimestrul IV a.c. se va organiza în pe­rioada imediat următoare expirării trimestrului. La a­­ceastă tragere la sorţi, par­ticipă toate libretele de eco­nomii cu cîştiguri în mate­riale de construcţii emise pină la data de 31 octom­brie a.c. inclusiv. Al. A. se livrează arbori şi arbuşti ornamentali din toate speciile Doritorii se vor adresa la I. A. S. Copou Iaşi, ferma Galata (Ezăreni) Livrarea se face direct de la fermă. SE EXECUTA orice lucrări, pe bază de comandă fermă la freza universala şi cheping Solicitanții se pot adresa la Direcţia teritorială de gospodărire a apelor Iași strada VSicăuţeanu nr. 6 serviciul mecanizare 1 octombrie — aniversarea proclamării R. P. Chineze In Sanhai - oraşul gigant După ce am vizitat acum cîteva luni Republica Populară Chineză, ori de cite ori mi-a zburat gîndul la această ţară uriaşă — un adevărat conti­nent, s-a desprins din proaspe­­tele amintiri in primul rînd i­­maginea Sanhaiului. De ce ? Poate pentru că oraşul gigant de pe riul Piuanpu, unul din primele trei mari oraşe ale lumii prin grandoarea, diver­sitatea, trecutul eroic şi pre­zentul înfăptuirilor este o ex­presie tipică a vieţii şi aspira­ţiilor poporului chinez de 750 milioane. Şanhaiul este cea mai mare ceartă spre ocean a Chinei. Spre ocean, deoarece, la mar­ginea localităţii, Huanpu se varsă in estuarul fluviului lantzî și suflul Pacificului pă­trunde o dată cu navele trans­oceanice pînă la debarcade­re. Pe un asemenea debarca­der, numai ■' cinci mi se pare, am în­tilnit p in­­daţii sosite de la uzinele de u tilaj petro­­. lib,r^4p_Proiectm..r ij_.JJn ul țl i n vapoare!« care a încărcat, în schimb, mărfuri locale pentru România. Ne-a umplut inima de căldură lectura cuvintelor „Made in România" acolo, la peste zece mii de kilometri de patrie. Docherii din Şanhai, care ne primiseră cu prietenie şi l­e dădeau lămuriri cu o re­marcabilă amabilitate, ne-au declarat că­­ se bucură mult cînd trag la două nave cu produse din ţara noastră şi că se înţeleg frăţeşte cu mari­­narii români. Aş vrea să remarc că pre­tutindeni in China, în tropica­lul Canton ca şi in climatul auster al nordului, populaţia şi reprezentanţii oficiali au ţi­nut să-şi manifeste în toate împrejurările prietenia frăţeas­că, tovărăşească aş spu­ne, faţă de poporul nostru. Chiar simplii trecători de pe stradă, ca şi toţi tinerii ori virstineii intîlniţi prin magazine, în foaierele teatrelor, aflind că sintem­ „Loumania tanje" adică tovarăşi din România, ne zîmbeciu cu toată faţa lu­minată, se adunau în jurul nostru şi ne stringeau mina cu căldură. Dar să revenim la Şanhai, mai ales că aici manifestările de prietenie faţă de ţara noas­tră au fost deosebit de nume­roase. Imi amintesc de o plim­bare făcută cu un vaporaş pînă la estuarul lantzi-ului, cînd apele au devenit galbe­­ne-cărămizii şi înfiorate de valuri, pe care pluteau nave grele, sub diferite pavilioane ale statelor lumii, ca şi pito­reşti ambarcaţiuni chinezeşti cu pînze ca aripile zmeilor din poveşti. Pe parcursul mai multor ki­lometri au defilat casele ora­şului : clădiri cu zeci de eta­je, cartiere mai vechi sau noi, apoi zeci şi zeci de uzine impresionante. Un port nesfirşit, un oraş nesfirşit. In amurg totul e zguduitor de frumos : amestecul de tradi­ţional şi modern in arhitectură, în cîntecele tovarăşilor care ne însoţeau, în furnicarul şampanelor care pluteau calm, încărcate cu legume ciudate pornite din satele provinciei ... In trecut, înainte de 1 oc­tombrie 1949 - dată la care a fost proclamată republica populară - Şanhaiul era mai mult un oraş al locuinţelor plutitoare. Sute şi sute de mii de oameni se năşteau, tră­iau şi mureau în bărcile an­corate la malul rîului, pri­­n cartiere de bărăci insalubre. Socialismul a adus Şanhaiului dispariţia insalubrităţii locuin­ţelor, a asigurat populaţiei condiţii de viaţă incomparabil mai omeneşti. In port am stat de vorbă cu bătrînul docher U-tin-fîn, om de peste 50 de ani. Ne-a arătat că acum lo­cuieşte mulţumitor, în cartierul de peste rîu.­­ De treizeci şi şase de ani lucrez aici în port. Am cărat cu spinarea sute de vagoane de marfă, înainte de victoria revoluţiei, munceam cu dispe­rare, douăsprezece ore pe zi, şi nu puteam cumpăra nici măcar legumele necesare fami­­liei. Acum am trei copii şi munca mea, pe care o fac cu mijloace mecanizate, îmi per­mite să trăiesc într-un mod care nici nu îngăduie comparaţie cu trecutul. In China republicii populare au fost descătuşate energiile uriaşului ei popor. Şanhaiul este acum o întruchipare a a­­cestei infinite capacităţi de creaţie a chinezilor, sub con­ducerea Partidului Comunist. Am văzut la Şanhai multe mărturii ale fineţii spirituale, talentului indiscriptibil şi ener­­giei constructive a populaţiei. Nu voi putea prezenta acum nici şantierele navale ce nasc nave de zeci de mii de tone, nici minuţia de bijutier a făurarilor de microrulmenţi, nici laboratoarele celor ce­ au realizat sinteza industrială a benzenului, ca să nu mai vor­bim de insulina. Voi încerca să prezint numai o scurtă is­torie a făuririi unei piramide a tehnicii moderne, presa hi­draulică de 12.000 de tone şi, apoi, cîteva imagini de la ex­poziţia din Şanhai. La Uzina de maşini unelte grele din Şanhai am ajuns după un drum de cîţiva zeci de kilometri, pornind din cen­trul oraşului. E o uzină nouă. Necesitatea de a prelucra lin­gouri în greutate de 250 de tone, piese pentru viitoarele nave mari, pentru marile lami­noare şi altele, a dus la cre­area unui gigant de metal, cu gabaritul unei clădiri de 24 de etaje. Dificultatea s-a ivit în pri­mul rînd din aceea că era ne­cesară o presă hidraulică mai mare pentru prelucrarea pie­selor presei de 12.000 de tone. Ni s-a arătat într-o altă hală o instalaţie similară de 2.500 de tone. Am întrebat : - Asta e fiica presei mari de 12.000 de tone ? - Nu, aceasta e mica mamă a presei mari ! a sunat răs­punsul. Intr-adevăr, la presa mai ..mică" (in fond și ea un colos) au fost prelucrate frag­mente din presa mare, cu o mare precizie, au fost sudate cu măiestrie fragmentele în așa fel incit se comportă mo­nolit şi sute de oameni, ca un singur trup, au înălţat, centimetru cu centimetru, cu ajutorul a 48 de cricuri coor­donate, părţile componente, piese de aproape 300 de to­ne, pentru care lipseau maca­rale suficient de puternice. Şi piramida din metal s-a ri­dicat, a prins viaţă, demon­strând voinţa neînfrîntă, încre­dere în forţele proprii şi în­drăzneală tehnică. Macheta acestei prese am reintilnit-o la expoziţia din Şanhai. Aici am avut senti­mentul că vizitez expoziţia re­alizărilor economice şi ştiinţi­fice dintr-o ţară, nu dintr-un oraş. De fapt Şanhaiul asigu­ră o cincime din producţia industrială a Chinei, aşa că sentimentul nostru era explica­bil. Mi-e imposibil măcar să enumăr cele văzute. Kilometri de săli, cu zeci de mii de ex­ponate, produse la Şanhai , de la microscopul electronic ce măreşte de 1.000.000 de ori­­ la jucării ; cel mai sub­ţire ac din lume, pentru su­tura venelor şi furnalul de bombardament electronic, pen­tru metale rare ; rotativa pen­tru tipar în mai multe culori şi bijuterii de porţelan cu su­net argintiu ; valve artificiale pentru inimi, inimi şi plămîni artificiali pentru intervenţiile pe cord şi o statuie de jad de două tone (cioplită dintr-un bloc de­­cinci tone, de 10 meş­teri în doi ani şi jumătate) întruchipînd pe 41 de alpinişti urcînd pe cel mai înalt munte al lumii , covoare imense cu scene eroice, la care s-au fo­losit 3.200 de nuanţe de lină şi strunguri de toate dimensi­unile , camioane, turisme, tractoare mari şi pitice, tot felul de motoare şi ce mai poate­­ concepe mintea ome­nească. Şi toate acestea nu înseam­nă decit puţîn, foarte puţin din ce se poate spune des­pre Şanhai, oraş copleşitor prin bărbăţie, fineţe, poezie, efort, încredere în viitor, oraş îndepărtat dar apropiat sufle­tului prin amintiri şi prietenii. Mihai Dumitriu Imagine din Şanhai Preocupări actuale în sectorul sanitar primare din pag. 1) lor existente, necesare creării bazei materiale pentru asis­tenţa medicală. In afară de unităţile sanitare date in func­ţiune în ultimii doi ani (poli­clinica de tip universitar, po­liclinica din zona industrială şi centrul stomatologic din municipiul Iaşi), sunt în con­strucţie : Spitalul clinic de copii cu 420 de paturi, un dispensar dublu, în cartierul Nicolina şi staţia de salvare Iaşi. Pentru ocrotirea copiilor, s-a deschis creşa şi grădiniţa cu 120 locuri, recent constru­ită în zona industrială şi a început, în aceeaşi zona, con­struirea unei noi creşe şi gră­diniţe cu 280 locuri. Sunt în construcţie cinci dispensare medicale ca casă de naştere, staţionar pentru copii şi locuinţă pentru me­dic (Belceşti, Movileni, Tă­­tăruşi, Costuleni şi Schela). De asemenea, în numeroase comune, spitalele teritoriale au amenajat şi reparat localurile dispensarelor medicale ş­i ale raselor de naştere, pe care le-au dotat printre altele cu instrumentar medical — frigi­dere, spălător de rufe şi auto­clave (Lespezi, Andrieşeni, Ţi­băneşti, Ţibana, Al. I. Cuza Mirceşti ş.a.), creînd condiţii corespunzătoare de lucru şi de viaţă pentru cadrele me­­dico-sanitare. In afara celor două circum­scripţii sanitare care au auto­­salvare proprie (Ţibăneşti, Les­pezi), încă un număr de 40 circumscripţii sanitare rurale beneficiază o zi, două pe săp­­tămînă de autosalvările spita­lului teritorial, cu care per­sonalul medico-sanitar efec­tuează o mai operativă cu­prindere şi supraveghere me­dicală a populaţiei săteşti. Pentru o mai bună asisten­tă medicală în cartierul Co­pou din Iaşi d­intr-un local corespunzător s-au comasat trei dispensare ale circumscrip­ţiilor teritoriale. Această for­mă organizatorică dă posibi­litate populaţiei să beneficieze toată ziua de consultaţii (adulti şi copii) şi tratamente în dis­pensare, iar cadrele medicale şi medii (obstetrică, ocrotire, igienă) au la dispoziţie un timp mai mare pentru supra­vegherea medicală la domici­liu a populaţiei. Intr-un viitor apropiat, se va trece la ace­laşi sistem de lucru şi pentru cele patru circumscripţii sa­nitare din cartierul Tătăraşi, creînd un sistem adecvat de lucru pentru posibilităţile su­perioare ce le va oferi noul dispensar dublu ce se va con­strui în anul viitor. Tot recent, pentru copiii mici din Iaşi, s-a organizat un serviciu de zi şi de noapte, care efectuează tratamente la domiciliu, pe lângă punctele fixe de tratament din toate spitalele şi din cele două po­liclinici, ce oferă bolnavilor d­eplasabili posibilitatea efec­tuării tratamentului injectabil în timpul nopţii, în toate car­tierele municipiului Iaşi. Toate aceste măsuri, pri­vind cadrul organizatoric, do­tarea unităţilor sanitare şi per­fecţionarea cadrelor medicale, au drept scop îmbunătățirea continuă a asistentei medica­le acordate populaţiei. CIFRE ŞI FAPTE PEKIN 30 —Co­respondents Ager­pres, I. Gălăţeanu, transmite: In ulti­mul timp, indus­tria metalurgică şi siderurgică din R.P. Chineză a în­registrat noi suc­cese. Principalele centre ale acestui sector industrial şi-au realizat îna­inte de termen sarcinile de plan pe luna august la cele mai im­portante produse. A crescut produc­ţia de fonia, oţel, laminate etc. Paralel cu spo­rirea producţiei se îmbunătăţeşte si calitatea produse­­lor. Astfel, prin a­­plicarea de inova­ţii colectivul uzinei de ţevi nesudate a realizat in acest an 1.600 de produse noi, din care mul­te se află la nive­lul tehnicii mon­diale. Rezultate poziti­ve au fost obţinu­te şi in industria electronică. In a­­cest sector au fost produse aparate e­­lectronice de înal­tă precizie, utilaje pentru industrie, agricultură şi cer­cetări ştiinţifice. ★ PEKIN 30 —Co­respondentul A­gerpres, Ion Găl-3­ţeams, transmite , In R.P. Chineză, 20 de provincii şi re­giuni autonome mari producătoare de grîu şi-au de­păşit sarcinile în ce priveşte livră­rile de cereale că­tre stat. Comunele populare continuă să expedieze către centrele de achizi­ţie surplusurile lor de grîu de toam­nă. Pînă la 10 sep­tembrie, cantitatea totală de grîu de toamnă şi orez timpuriu livrată statului a fost cu 16,7 la sută mai mare decit cea din perioada co­respunzătoare a anului trecut, cînd s-a obţinut, de a­­semenea, o recoltă record. y.* T ;U' V»-' LV*tv '’■ft''?.'- ‘ *» ! *; V'-EV /tf.dV.jí'h . *' - . ‘T •',* ' >-A S-a deschis o nouă unitate DE LENJERIE a Cooperativei „TEHNICA CONFECŢIEI“ in Complexul U. J. C. M. COPOU mai GRUPUL ŞCOLAR ENERGETIC IAŞI recrutează candidaţi pentru concursul de admitere în Şcoala tehnică de personal tehnic—meseria teh­nician electroenerge­­tic, curs seral. Condiţii de inseriere — absolvenţi ai şcolilor medii cu şi fără examen de bacalaureat. — certificat sănătate, ra­­dioscopie pulmonară şi a­­naliza singelui, efectuate în septembrie. — adeverinţă de salariat din care să rezulte că lu­crează într-o meserie în­rudită cu meseria pentru care se şcolarizează, înscrierile se fac pină la 4 octombrie a. c. Examenul de admitere între 5- 10 octombrie. Informaţii suplimentare la secretariatul şcolii stra­da Socola nr 188— 190 FLACARA IAȘULUI PAGINĂ . Se angajează de urgenţă: — fochişti cazane abur, categoriile V­I—VII. — operatori turboagregat cu abur, catego­riile VI—VII. Cei interesaţi se vor adresa la Uzina chimică Piteşti telefon 13900 cu sediul în Piteşti, şoseaua Giurgiului km 7. Se asigură spaţiul de cazare în oraşul Piteşti, în maximum o lună de la angajare, şi salarizare conform legislaţiei în vigoare. OFERTE DE SERVICIU Opera de stat Iaşi organizează în ziua de 5 octombrie, ora 9 un concurs pentru a angaja: -1 radiofonist -1 electrician condiţii, şcoală profesională Cererile pentru concurs se depun la secretariatul Operei, str. 9 Mai nr. 18, telefon 5326. Se angajează temporar - contabil , experimentat pentru evidenţa materialelor Cei interesaţi se vor adresa la întreprinderea cinematografică interjudeţeană Iaşi Pasaj Gavriil Musicescu nr. 1, telefon 5546 Se angajează de urgenţă­­ doi economişti principali pentru serviciul preţ de cost şi serviciul plan Cei interesaţi se vor adresa la Fabrica „Ţesătura“ I­aşi Condiţiile de angajare sunt cele prevăzute în H.C.M. 328 din 1967. Se angajează de urgenţă­­ un tehnician I sau II auto Condiţii de angaja­re conform H.C.M. nr. 1053/ 1960 (anexa IV). Cei in­teresaţi se vor adresa la întreprinderea „Combustibilul“ Iași Se angajează imediat­ ­ doi tehnicieni sau ingineri topometri din care unul pentru Şantierul electro­­montaj Iaşi, din strada Siretului nr. 80, şi unul pentru întreprinderea electrom­ontaj Bacău, cu sediul în Bacău, Calea Bucureş­­tiului nr. 3. Condiţiile de salarizare şi de muncă sunt conform legislației în vigoare. Informații suplimentare se pot obține la telefoanele: 3248, 4810, 4811 sau 1144 Iaşi. G­rupul şcolar comercial Iaşi ANUNŢĂ Concurs de admitere în ziua de 5 octom­brie 1968 pentru Şcoala tehnică art următoa­rele specialităţi : — şefi de unităţi operative (se recrutează tineri recomandaţi de unităţile comerciale O.G.L. şi T.A.P.I. din judeţele Iaşi, Vaslui, Suceava şi Botoşani). — contabili pentru comerţ (învăţămîntul seral şi fără frecvenţă). Se primesc absolvenţi ai liceului cu sau fără examen de bacalaureat. Probele pentru examen sunt : — matematică (scris şi oral) — economie politică (oral) Informaţii suplimentare se pot lua de la direcţia şcolii str. Max Wexler nr. 9, tele­fon 3438 sau de la organizaţiile comerciale din localităţile respective. vzsmm Se fac înscrieri pentru şcala postliceală de cadastru şi orga­nizarea teritoriului la Liceul agricol Iaşi. Se primesc absolvenţi ai liceului de cul­tură generală sau ai altor şcoli echivalente cu examen de bacalaureat sau certificat de absolvire. înscrierile se fac pînă la data de 5 octom­brie 1968. Informații suplimentare la telefon 5503. ★ In perioada 1—10 octombrie 1968 se fac înscrieri pentru examenul de admitere în anul I la Liceul de CONTABILITATE Șl MERCEOLOGIE AGRICOLA — curs fără frecventă — la care se vor prezenta candi­daţii recrutaţi de către întreprinderile agri­cole (IAS, IMA, CAP, staţiuni experimen­tale). Examenul se va ţine între 10—15 oc­tombrie 1968, la limba română şi matematica — scris şi oral. Se primesc absolvenţi ai şcolilor generale sau ai altor şcoli echivalente, indiferent de vîrstă.

Next