Flacăra Iaşului, noiembrie 1968 (Anul 24, nr. 6885-6910)

1968-11-01 / nr. 6885

ANUL XXIT. Nr. 6885 TINERI 1 NOIEMBRIE 1968 4 PAGINI 30 BANI luciri­anului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean provizoriu Uzina metalurgică-Iaşi. Fierăstrău culisant la patul de răcire a liniei de 4 ţoli. Foto : G. Paul Clubul pentru informare politică O apariţie interesantă în peisajul preocupărilor Co­mitetului municipal al U.T.G. pentru aşezarea ac­tivităţii politico-ideologice pe baze cit­ mai cu­prinzătoare o reprezintă cluburile de informare po­litică a tineretului. Acestea au fost con­cepute ca o formă de cla­rificare a problemelor de politică externă şi de ideo­logie politică, mai­ ales ti­nerilor care urmăresc în mod special diverse aspec­te, evenimente. Confrun­tarea de păreri, de moda­lităţi de apreciere a eve­nimentelor va duce la for­marea şi dezvoltarea gin­, dirii politice, la asimilarea mijloacelor de evaluare a faptelor, a evenimentelor. Asemenea cluburi de infor­mare a tineretului au fost organizate la I.I.S. „Ţesă­tura", Uzina mecanică „Nicolina" şi la liceele nr. 1 şi 3. Constatarea efica­cităţii unei astfel de acti­vităţi impune extinderea şi în alte întreprinderi, insti­tuţii şi şcoli. O expresie organizatorică a unităţii politice a poporului in jurul partidului Am urmărit cu deosebită aten­ţie lucrările plenarei Comitetu­lui Central al P.C.R. din zilele de 24-25 octombrie şi în spe­cial , expunerea tovarăşului NI­COLAE CEAUŞESCU : „Cu pri­vire la unele măsuri organizato­rice pentru întărirea continuă a unităţii moral-politice a poporu­lui muncitor, a frăţiei dintre oamenii muncii romăni şi ai na­ţionalităţilor conlocuitoare, a co­eziunii naţiunii noastre socia­liste”. Plenara Comitetului Central a dezbătut şi aprobat propunerile Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. privind organizarea Fron­tului Unităţii Socialiste, precum şi a consiliilor oamenilor mun­­­cii ai­­ naţionalităţilor conlocui­toare. Crearea acestor organisme ex­primă politica ştiinţifică, bazată pe învăţătura marxist-leninistă a partidului nostru pentru promo­varea unei democraţii superioa- Conf. univ. Pierre Jeanrenaud decanul Facultăţii de biologie­­geografie a Universităţii „Al. I. Cuza­­ re, care să dea dreptul neîngră­dit întregului popor de a hotărî asupra viitorului său, de a par­ticipa la întreaga activitate po­litică, socială, cultural-ştiinţifică şi economică. • Ca urmare a politicii înţelepte dusă de partidul şi guvernul ţă­rii noastre, a activităţii creatoa­re şi plină de abnegaţie a oame­nilor muncii de toate catego­riile, strîns uniţi în jurul par­tidului, aşa cum a documentat în mod ştiinţific şi convingător tovarăşul Nicolae Ceauşescu în expunerea sa, în structura socie­tăţii româneşti s-au produs pro­funde schimbări social-politice care au culminat intr-un „pro­ces radical de înnoire a ţării, care a generat o întreagă me­tamorfoză a societăţii româneşti". Frontul Unităţii Socialiste a izvorît din condiţiile concrete ale etapei actuale de dezvoltare a ţării, el fiind chemat să a­­dîncească democraţia socialistă în toate sectoarele de activita­te socială. In Frontul Unităţii Socialiste se vor strînge­­ în jurul parti­dului — forţa politică condu­cătoare a societăţii noastre socia­liste — cele mai de seamă or­ganizaţii de masă, obşteşti şi profesionale, ştiinţifice şi cultu­rale. Aceasta exprimă în mod clar unitatea socialistă frăţeas­că a tuturor claselor şi forţelor sociale din patria noastră, întă­rirea continuă a unităţii oameni­lor muncii reprezintă cu adevă­rat o forţă de neînvins care va asigura mersul înainte al societă­ţii noastre, progresul economic, politic şi social şi va avea ca re­zultat, ridicarea patriei noastre pe cele mai înalte trepte ale bunăstării şi civilizaţiei. Sunt pe deplin convins că Frontul Unităţii Socialiste va consfinţi şi pe plan organizato­ric alianţa clasei muncitoare cu ţărănimea, cu intelectualitatea, cu toate celelalte pături socia­le din ţara noastră, care, în frunte cu clasa muncitoare şi sub conducerea politică a Parti­dului Comunist, desăvîrşesc con­strucţia socialistă în România. Ca membru al corpului didac­tic universitar mi-a atras în mod deosebit atenţia faptul că din Frontul Unităţii Socialiste vor face parte, pe lingă celelalte organizaţii şi Uniunea Asociaţii­lor Studenţeşti şi Asociaţia oa­menilor de ştiinţă. Partidul Comunist Român a manifestat întotdeauna o deo­sebită solicitudine faţă de ti­neret, o mare grijă şi preocu­pare pentru nevoile, aspiraţiile şi scopurile tineretului studenţesc din ţara noastră. In condiţiile înfiinţării Fron­tului Unităţii Socialiste în Ro­mânia, corpul didactic din învă­­ţămîntul superior are datoria pa­triotică de a-şi îmbunătăţi şi mai mult activitatea de educa­ţie comunistă a tineretului, pen­tru a insufla studenţilor un pa­triotism fierbinte şi conştient şi pentru a-l face să înţeleagă politica partidului nostru sub toate aspectele sale. Tineretul studenţesc trebuie să fie la­ înăl­ţimea cerinţelor actuale ale so­cietăţii noastre ,şi de aceea rIOU profesorii, avem obligaţia­­ca, prin cunoştinţele şi,­ experienţa noastră, prin profunda noastră convingere despre justeţea po­liticii partidului nostru, să in­fluenţăm tineretul pe care-l in­­struim şi-l educăm, să-i diri­jăm energia şi entuziasmul că­tre o atitudine cit mai hotărîtă şi militantă , acestei politici. Din Frontul Unităţii Socialis­te vor avea cinstea să facă parte şi oamenii de ştiinţă şi cultură. Aceasta dovedeşte încă o dată aprecierea, încrederea şi dra­gostea de care se bucură oame­nii de ştiinţă şi de cultură în Republica Socialistă România. Cadrele didactice din învăţămîn­­tul superior vor avea acum po­sibilităţi lărgite de a participa la întreaga activitate politică şi de a-şi aduce pe scară mai lar­gă contribuţia la progresul so­­cial şi politic al ţării, în cadrul dezvoltării generale a patriei noastre socialiste. Consider că constituirea Fron­tului Unităţii Socialiste este un eveniment de mare însemnătate pentru ţara noastră. El va în­semna un nou pas înainte în în­tărirea şi dezvoltarea orînduirii noastre socialiste, o importantă realizare a politicii partidului nostru. Totodată, Frontul Uni­tăţii Socialiste va duce la o uni­tate şi mai deplină a oamenilor muncii, va duce la adîncirea de­mocraţiei socialiste in toate do­meniile și va contribui la o nouă înflorire a patriei noastre. Un nou produs — „POLIGRAFVINILUL“ După cum ne informează rov. ing. A. Morar, directorul între­prinderii poligra­fice lase un co­lectiv de specia­liști de la Uzina de prelucrare a maselor plastice Iași şi Întreprin­derea poligrafică, în urma unor studii aprofunda­te, a realizat un nou produs cu o utilizare foarte mare şi la un preţ de cost re­dus, cu ajutorul căruia se pot în­locui unele ma­teriale din import, precum şi alte materiale vegeta­le şi animale cu un preţ de cost mai ridicat. Este vorba de produsul , ,POLIGRAF VINI­­LUL“ — folosit mult în secţiile de legatorie, cu o rezistenţă mărită, colorit variat, as­pect plăcut, care imită pielea şi di­ferite ţesături. Fa­ţă de preţul la metru liniar al materialelor cla­sice indigene sau din import, preţul acestui material scade cu 40—50 la sută, prezen­­tînd şi unele a­­vantaje: nu mu­­cegăieşte, are re­zistență mărită la eforturile mecani­ce și intemperii, se prelucrează u­­șor, se pot execu­ta diferite con­texturi ele. ŞEDINŢA FESTIVĂ DIN CAPITALĂ Festivităţile consacrate îm­plinirii a 150 de ani de la înfiinţarea in Bucureşti a pri­melor cursuri de inginerie în limba română au început joi dimineaţa printr-o şedinţă festivă organizată in Sala Palatului Republicii Socialis­te România. Au participat membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, a­­cademicieni şi alţi oameni de ştiinţă, cadre didactice uni­versitare din Bucureşti şi din celelalte centre cu învăţă­­mînt tehnic superior, cerce­tători ştiinţifici, specialişti din întreprinderi, studenţi. Adunarea a fost deschisă de prof. dr. docent George (Agerpres) (continuare în pag. a 3-a) Un nou ax de înaltă tensiune dat în funcţiune ■Zilele trecute, a intrat parţial în funcţiune axul de înaltă tensiune de 20 kv. Coropceni, Slobozia, Schitu Duca. Prin punerea in funcţiune a aces­tui ax au fost ra­cordate la sistemul energetic naţional localităţile: Satu Nou, Poiana, Tres­­tiana, Pocreaca și Schitu Duca. S-au terminat, de asemenea, lu­crările de electri­ficare a satului Sprinceana din co­muna Erbiceni. Cu acesta, numărul lo­­calitătilor electri­ficate în j­­dețul nostru in acest an se ridică la 35. „Puls“ slab la livrarea cartofilor contractaţi In numeroase comu­ne din judeţul nostru, cultura cartofului are o veche şi bogată tradi­ţie. Favorizată de ex­celente condiţii pedo­climatice, ea s-a sta­tornicit la început pe aria unui bazin limitat între Siret şi Moldova, după care s-a dezvol­tat cu paşi repezi a­­proape in întreg jude­ţul. Paralel cu creşte­rea suprafeţelor, au fost introduse în cultu­ră numeroase soiuri va­loroase şi productive, creîndu-se astfel condi­ţii favorabile valorifi­cării lor superioare, atît la intern cit şi la ex­port. Prin contractar­ea disponibilităţilor la pre­ţuri ferme şi stimulato­rii, a fost asigurată a­­cestei culturi o bază si­gură şi avantajoasă pen­tru valorificarea pro­ducţiei. Din situaţia livrărilor pentru fondul de stat rezultă însă că în po­fida condiţiilor prielni­ce create pentru valo­rificarea acestui produs, există acum în această direcţie serioase ca­renţe, care influenţează un modul cel mai serios asigurarea cantităţilor de cartofi destinaţi a­­provizionării populaţiei din oraşele judeţului, precum şi a unor benefi­ciari din ţară. Din 22.964 tone de cartofi pe care cooperativele agricole trebuiau să le livreze fondului de stat, s-au preluat pînă la 31 octombrie numai 11,597 tone, ceea ce înseamnă 50,4 la sută față de plan. Față de perioada în care ne aflăm, ră­­mînerea în urmă este evidentă, impunind din partea conducerilor de cooperative, I.L.F.-ului şi organelor care răs­pund de asigurarea în­deplinirii planului de livrări la acest produs principal, o cit mai pro­fundă şi urgentă anali­ză a situaţiei din fie­­care unitate producătoa­re, urmată bineînţeles de măsurile necesare. Fără a se ignora unele rea­lităţi de pe teren in ceea ce priveşte pro­ducţia rezultată pe uni­tatea de suprafaţă, mă­surile respective sunt chemate să rezolve o dată pentru totdeauna tendinţa unor cadre cu munci de răspundere din C. A. P., care, cu bună ştiinţă sau din neglijenţă, tolerează în folosirea relaţiilor co­merciale cu beneficiarii o serie de practic­i r­e­­permise, contrare pre­vederilor condiţiilor fun­damentale care regle­mentează cu precizie raporturile contractuale între producători şi furnizori. „Nu avem car­tofi l­a început să se tocmească la termenul livrării conducerea coo­perativei Butea cu C.L.F. din Paşcani, căreia nu i-a oferit nici o funda­mentare plauzibilă ca­re să justifice această afirmaţie. La coopera­tiva din Al. I. Cuza a­­ceeaşi atitudine, deşi producţia rezultată nu se cunoaşte în mod pre­cis, evidenţa fiind lip­sită de exactitate şi o­­­­perativitate. Din cauza slabei organizări a mun­cii de recoltare şi sor­tare, a tergiversării e­­fectuării la timp a a­­cestor lucrări de care este condiţionată livra­rea acestui produs, be­neficiarul respectiv nu C. Papalii (continuare în pag. a 3-a In pagina a 4-a ■ Sesiunea O.N.U. ■ Evoluția situației ♦ din Nigeria Cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la înfiinţarea primelor cursuri de inginerie în limba română Mesajul adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Stat, corpului profesoral şi studenţilor din institutele de invăţămint tehnic superior din Bucureşti Stimaţi tovarăşi, Aniversarea unui secol şi jumătate de la înfiinţarea, în Bucureşti, a primelor cursuri­­ de inginerie în limba română, imi oferă plă­cutul prilej de a aduce corpului didactic, în­tregului tineret din învăţămintul superior teh­nic, salutul cald al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat şi al guvernului Republicii Socialiste România. Inaugurarea, cu 150 de ani in urmă, a cursurilor de inginerie iniţiate de Gheorghe Lazăr, eminent om de cultură şi înflăcărat pa­triot, a reprezentat un eveniment remarcabil în istoria învăţămlntului, ştiinţei şi culturii noastre. In decursul existenţei sale, Şcoala tehnică superioară din Bucureşti a format zeci şi zeci de promoţii de ingineri. Din rîndul lor s-au ridicat memorabile figuri de savanţi şi profesori care, făcind parte din pleiada inte­lectualilor înaintaţi, au jucat un rol de sea­mă în propăşirea materială şi spirituală a na­ţiunii române. In anii socialismului, ca o expresie elocven­tă a grijii partidului nostru pentru dezvol­tarea invăţămîntului, pentru ridicarea nivelu­lui de cultură al poporului, Şcoala tehnică su­perioară din Bucureşti — cea mai importantă sursă de formare a cadrelor tehnice ingine­reşti în toate ramurile economiei naţionale — a cunoscut o puternică dezvoltare. Pentru în­văţămîntul tehnic superior, socialismul a în­semnat o creştere considerabilă a numărului de institute şi facultăţi, de studenţi şi cadre didactice, o îmbunătăţire permanentă a con­diţiilor de studiu şi de viaţă ale tineretului studios. Doresc, şi cu acest prilej, să exprim înalta apreciere pe care partidul şi statul nostru o acordă activităţii rodnice, devotare a corpului profesoral care îşi îndeplineşte îndatoririle de onoare ce-i revin, aducînd o contribuţie deose­bit de valoroasă la formarea celui mai ales şi mai preţios produs al societăţii noastre, omul temeinic şi multilateral pregătit — con­structor al socialismului. Temeiuri de îndrep­tăţită satisfacţie ne dau tinerele vlăstare ale intelectualităţii tehnice, întreaga noastră stu­­denţime care se pregăteşte cu răspundere pentru a purta mîine, spre noi culmi, cuce­ririle gîndirii şi creaţiei ştiinţifice şi tehnice contemporane, pentru a participa cu dăruire de sine la soluţionarea problemelor complexe pe care le ridică opera de desăvîrşire a con­strucţiei socialiste. Sărbătoarea de azi constituie un prilej de a cinsti tradiţiile înaintate ale învăţămîntului tehnic superior din România, de a omagia actul patriotic care a pus temeliile lui şi de a reliefa marile lui succese de azi. Cu senti­mentul mindriei de a fi continuatorii operei unor iluştri înaintaşi, dumneavoastră toţi — profesori din toate generaţiile şi studenţi — aveţi înalta îndatorire de a ridica pe noi trepte tradiţiile luminoase ale Şcolii tehnice româneşti, pentru a răspunde încrederii şi dragostei ce vi le poartă întregul popor, pen­tru a contribui mai direct, cu mai mare efi­cienţă, la înălţarea măreţului edificiu al Româ­niei socialiste. Mulţumindu-vă pentru invitaţia pe care mi-aţi adresat-o de a lua parte la această săr­bătoare, vă adresez urări de noi şi mari succe­se, vă doresc multă sănătate, fericire şi realizări însemnate in activitatea dumneavoastră închi­nată propăşirii patriei noastre socialiste.­­ Atribuţii lărgite răspunderi tot mai inalte privind respectarea legalităţii Consacrînd legalitatea socialistă ca un principiu constituţional, proiec­tul Legii de organizare şi funcţio­nare a consiliilor populare cuprinde atribuţii lărgite şi răspunderi tot mai înalte pe care le au organele locale ale puterii şi administraţiei de stat. Dispoziţia înscrisă în art. 6, alin. secund, potrivit căreia „Consi­liile populare garantează exercitarea drepturilor democratice cetăţenilor, asigură legalitatea socialistă şi men­ţinerea ordinei publice“, demonstrea­ză în mod evident nu numai rolul şi atribuţiile pe care le au în acest sens consiliile populare, ci şi răs­punderea pe care o au aceste organe pentru aplicarea neabătută a legii în întreaga activitate de stat, atît în activitatea de elaborare a actelor cu­­ caracter normativ, cît şi în activita­tea de aplicare concretă a dispoziţi­­unilor legale. Pentru asigurarea respectării legalităţii socialiste şi înlăturarea consecinţelor pe care le-ar putea produce unele acte neconforme cu legea, proiectul Legii prevede un control­ riguros asupra actelor emise de către organele locale ale puterii şi administraţiei de stat. Astfel, prin art. 22 lit. e se prevede ca atri­buţie a consiliilor populare jude­ţene, municipale, orăşeneşti şi co­munale — aceea de a conduce, îndru­ma şi controla activitatea comitete­lor executive, sarcină care întăreş­te răspunderea consiliilor populare respective asupra activităţii desfăşu­rate de către organele administraţiei de stat subordonate. De asemenea, prin art. 24 lit. b, se prevede dreptul consiliilor popu­lare judeţene de a controla consi­liile populare ale municipiilor, ora­şelor şi comunelor, iar la art. 25 se prevede dreptul de control asu­pra hotărîrilor adoptate de consiliile populare ale oraşelor şi comunelor care aparţin de municipiu. Pentru ca controlul actelor adop­tate de organele locale ale puterii sau administraţiei de stat să fie operativ și să înlăture deci posibi­litatea ca un act neconform cu le­gea să producă efecte juridice, con­sider că este necesar ca în Lege să se prevadă obligația înaintării în­­tr-un termen anume determinat a actelor adoptate organului superior, în vederea exercitării dreptului de control. Pentru aceleași motive ar trebui să se prevadă dreptul comi­tetelor executive ale consiliilor popu­lare ierarhic superioare de a sus­penda actele organelor locale de stat neconforme cu legea, suspendare ca­re să opereze de drept pînă la pri­ma sesiune a consiliului popular competent să exercite controlul ac­telor respective. O asemenea preve­dere în lege se impune întrucît art. 46 din proiect, care reglementează atribuţiile comitetelor executive ale consiliilor populare, în redactarea propusă şi anume: „Comitetele exe­cutive ale consiliilor populare ju­deţene, municipale şi orăşeneşti con­duc, îndrumează şi controlează ac­tivitatea comitetelor executive ale consiliilor populare ierarhic inferi­oare, în vederea îndeplinirii atribu­ţiilor ce le revin", pentru conside­­raţiunile expuse mai sus, este in­completă. Pentru rezolvarea unor probleme curente asupra activităţii desfăşu­rate între şedinţele comitetului e­­xecutiv, proiectul Legii, în art. 43, prevede instituirea biroului perma­nent al comitetului executiv, alcă­tuit din preşedintele, după caz, prim-vicepreşedintele, precum şi vi­cepreşedinţii comitetului executiv, care are obligaţia să informeze co­mitetul executiv asupra activităţii desfăşurate; întrucît problemele curente supu­se spre rezolvare biroului comitetu­lui executiv face parte din atribu­ţiile comitetului executiv, consider că termenul „informează“ ar trebui înlocuit cu „supune spre aprobare", aceasta tocmai cu scopul de a da posibilitatea comitetului executiv să hotărască asupra problemelor care N. Pepelea jurist Consiliul popular judeţean provizoriu Iaşi (continuare in pag. a 3-a) In dezbatere publică: Proiectul mmmmmmmmaamammmmmmmmmvmmmmmmmmmmmmimmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmfm* Legii de organizare şi funcţionare a consiliilor populare Vă prezentăm: Noul local al Stnlii W+ m Y ^ V * * * tehnico-sanitare După moderna monstrara și la­policlinică a la­­boratoarele pen­dulul, care are o tru tehnica den­­suprafată utilă de tară și tehnica 10.000 m.p., dn.- Îngrijirii bolnavi­pusă la demisol, lor, laboratoarele parter și patru de biologie, chir nivele, complexul mie şi farmacie spitalicesc ceti­ etc. La ultimul e­traj al , tuşului tai vor fi biblio­se îmbogăţeşte cu teca şi sala de o nouă construe- lectură respecti­vie. Este vorba vă­ de un impunător Constructorii de local pentru pe acest şantier, Şcoala tehnico-sa- aparţinînd Grup u­nitară, amplasată lui nr. .1 al Tius­între Spitalul de tutui de construc­boli contagioase In­ laşi, deşi au şi Casa copilului început mai tir Prin­­ mărime. Din construcţia, noua şcoală rt- datorită greutăţi­validează cu po-­­or amplasare liclinica orăşc- şi adaptare la ii­nească. Ca arhi­­reu, au reuşit ca tectonică, se poa­ numai in palm te afirma că o in­ luni de zile să trece. Ea caprin­ termine lucrările de 15 săli de cta­ de structură şi să şi io labora■ zidărie şi să in­toare dispuse la ceapă zilele a­demisol, parter cestea execuţia şi patru etaje. finisajelor intern-Arhitectura deo­­oare. După cum sehiţa i-a fost ne informează dată de proiec- maistrul Stoica tanti prin ampla- Constantinescu, se­sarea şi adapta- lui lotului, ochi­rea la terenul pete de zidari­respectiv in pan­­tenant ori, condu­tă, se de Anton­ia-Se reliefează a zarmiciuc, Con­poi sistemul tune­­stantin Metinte şi­ţional al clădirii. Vasile Sirbu, sint Clasele şi labo- in fruntea între­rotoarele sint dis­­cerii socialiste că­puşe pe tronson- re se desfăşoară ne şi verticală, pe şantier, în fonetic de ce- Vizitind recent rinfele Invățămin- șantierul, am con­tului și ale prac-­stalat c­i au se tă­ticii sanitare, care­­să mai prejos nici se va completa echipa de beto­după nevoi la­niști, condusă de clinicile spitale- Constantin Vasi­ lor de adulfi nr. 1, lache. Terminini de boli contagi- lucrările ele struc­oase, la Casa co- tură, betoniştii pilului şi polich­ s-au apucat să nică. Astfel, de­ toarne trotuarele misolui adăpos■■■ şi să execute mo­­teşte sala de gim- zaicurile. Astfel, nastică, bucătă- fiecare lucrător de una dietetică şi de şantier este sala de demon- preocupat de gra­st­raţii practice , birea ritmului, la­parterul e rezet­­arărilor şi la lim­vat pentru can­­sor, in vederea celaria profesori­ dării în folosinţă lor şi cabinetul­­ şcolii încă nn directorului, iar acest an­, etajele pentru să­lile de curs şi de­ C. Miron

Next