Flacăra Iaşului, decembrie 1968 (Anul 24, nr. 6911-6937)

1968-12-01 / nr. 6911

4ML XXII, Nr. 6911 »1 'll MCA 1 decembrie 1963 4 PAGINI DO BANI O glorioasă aniversare din istoria poporului nostru Semicentenarul unirii Transilvaniei cu România in aceste zile, întregul nostru popor a trăit momente emoţionante, prilejuite de semicentenarul unirii Transilvaniei cu România, pagină glorioasă în istoria patriei noastre, scrisă cu litere de foc pentru viitorime, prin voinţa muncitorilor, ţăranilor şi cărturarilor, însufleţiţi toţi de acelaşi nobil ideal al înfrăţirii. Cinstind memoria înaintaşilor, moştenirea progresistă pentru care generaţiile trecute au dat patriei tribut de singe, au fost organizate în întreaga ţară înălţătoare manifestări de evocare a evenimentului, ce au culminat cu Marea Adunare Populară de la Alba Iujig,, şi şedinţa jubiliară a Marii Adunări Naţionale. Suntem încă sub impresia ce va stărui mereu în sufletele noastre a cuvintărilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu care, acordînd o înaltă preţuire tradiţiilor patriotice şi revoluţionare ale poporului, explicînd profunda semnificaţie a actului istoric de acum jumătate de veac al făuririi statului naţional unitar român, a înfăţişat totodată un amplu tablou al României de astăzi aie cărei înfăptuiri întrec visele cele mai îndrăzneţe din trecut. Piatră de hotar în dezvoltarea României moderne. „Unirea Transilvaniei cu ţara - a spus tovarăşul Nicolae Ceauşescu In expunerea la şedinţa jubiliară a MAN, a deschis calea spre dezvoltarea naţiunii, a creat cadrul propice pentru o mai accentuată evoluţie a economiei, ştiinţei şi culturii, pentru intensificarea mişcării revoluţionare a clasei noastre muncitoare, a activităţii tuturor forţelor progresiste ale societăţii". In lumina acestei expuneri care indică firul roşu ce străbate întreaga noastră istorie, înţelegem mai adînc legătura dintre trecut şi prezent, perspectiva grandioasă a viitorului. Din vremuri străvechi, poporul MIU DOBRESCU prim-secretar al Comitetului Judeţean de partid, preşedintele Consiliului popular Judeţean Iaşi român s-a format şi dezvoltat pe teritoriul din spaţiul Carpato-Dunărean, la nordul Dunării. Săpăturile arheologice scot la iveală, an de an, urmele unei culturi milenare, înscriind în trecutul multisecular european existenţa unui popor glorios. Condiţiile istorice vitrege au obligat poporul nostru să vieţuiască secole la rînd în state diferite - Moldova, Ţara Românească şi Transilvania. Cu toate acestea, legăturile politice, economice şi culturale, comunitatea de limbă şi de obiceiuri au constituit în permanenţă elementele care au contribuit la păstrarea unităţii de neam. In cele trei state feudale separate, au crescut şi au fost exprimate trăsături specific româneşti, atît in activitatea culturală, cit şi in viaţa de toate zilele a populaţiei. Graniţele dintre ele nu au împiedicat extinderea aceloraşi obiceiuri, a aceloraşi datini şi credinţe, dar mai ales folosirea unei limbi unitare în rîndul românilor. Poporul român şi-a afirmat astfel unitatea sa, de-a lungul atîtor secole de grele încercări, păstrîndu-şi fiinţa naţională. Pietrele de temelie ale unei vieţi neatîrnate au fost durabil aşezate de legendarii voievozi români Mircea cel Bătrîn, Ştefan cel Mare, Iancu de Hunedoara şi alţii, Marele Mihai Vodă Viteazul a zămislit cel dinţii ideea unirii Ţărilor Române şi a înfăptuit-o pentru scurtă vreme. In perspectiva evoluţiei istorice actul a rămas ca un simbol luminos, constituind, pentru generaţiile următoare, un exemplu de înaltă conştiinţă naţională şi un neîntrerupt îndemn la luptă pentru libertate şi unitate. Minţile cele mai luminate ale neamului românesc au menţinut trează, prin scrierile lor, ideea de unitate în conştiinţa maselor largi. Cronicarii şi cărturarii au închinat operele lor ideii unităţii de neam şi de limbă a poporului român, argumentînd continuitatea sa în spaţiul geografic în care s-a format şi dezvoltat. Strălucitul cronicar moldovean, Miron Costin, arăta de exemplu, referindu-se la numele de român, că ,.este dat îndeobşte şi muntenilor şi moldovenilor, şi celor ce locuiesc în ţara Transilvaniei Subliniind astfel trează conştiinţa, unitatea de neam, el -■cheamă in acelaşi timp- la“hotărîtă şi dreaptă apărare a fiinţei naţionale. Atît de greu încercata Istorie a patriei noastre a Înscris la loc de cinste şi alte nume ca Horia şi Tudor Vladimirescu, Bălcescu, Avram Iancu, Kogălniceanu şi Alexandru Ioan Cuza, recomandîndu-ne lumii ca un popor ce şi-a păstrat şi apărat cu multă demnitate şi conştiinţă numele şi drepturile. O nouă etapă a luptei pentru unirea Transilvaniei cu România a reprezentat-o unitatea programatică şi organizatorică a furtunosului an revoluţionar 1848. Colaborarea multilaterală a românilor din Transilvania cu cei de dincoace de Carpaţi, înălţătoarea manifestaţie de pe Cîmpia Blajului, cu care prilej zeci de mii de participanţi au cerut intr-un singur glas „Noi vrem să ne unim cu Ţara", au pus din nou in lumină nobilele aspiraţii ale poporului român de pe ambele versante ale Carpaţilor. (continuare In pag. a 2-a) S-a deschis Expoziţia interjudeţeană de artă plastică Ieri după-amiază, a avut loc, în sala »Victoria”, deschiderea festivă a Expoziţiei interjudeţene «la artă plastică. La deschidere au participat artişti plastici, oameni de cultură şi artă, precum şi un numeros public iubitor de frumos. Cu acest prilej, au vorbit Al. Btasan, preşedinţii Comttetului Judeţean pentru cultură şi artă, şi pictorul Adrian Podoleanu. După momentul festiv, participanţii au vizionat cele 160 de lucrări — compoziţii, peisaje, portrete, naturi statica etc. — prezentate de către 60 de artişti plastici din judeţele Iaşi, Bacău, Neamţ şi Suceava. Actuala interjudeţeană va fi deschisă pînă la 30 decembrie a.c. Ih clişeu, aspect din expoziţii. In pag. a 3-a Conferinţa organizaţiei orăşeneşti de partid Hîrlău in pagina a 4-a I Protestul R. D. Vietnam în legătură cu noile acţiuni * agresive ale S.U.A. E Rhodesia intensificarea acţiunilor unităţilor de guerilă O întrebare pentru directorii de întreprinderi | Care este cea mai importantă realizare a întreprinderii dv. In acest an 7 Ne răspunde Ing. GHERASIM CRUSOS, directorul Fabricii de ulei „Unirea" [mierea tiiadtilliir 111 Mie Aş putea spune că la Fabrica de ulei „Unirea” creşterea capacităţilor de producţie constituie un fapt obişnuit, intrucît an de an au fost înregistrate asemenea creşteri. Acum capacitatea de producţie a fabricii este cu 25 la sută mai mare faţă de cea proiectată. Realizările acestea s-au acumulat aproape pe nesimţite, dar iată că în acest an a trebuit să facem un salt neobişnuit. Este vorba de creşterea capacităţilor de producţie cu 5 la sută faţă de cea existentă la Începutul lunii ianuarie. Hotărirea noastră a fost dictată de dorinţa de a contracara efectele secetei asupra producţiei de floarea-soarelui, încă din lunile mai-iunie ne-am dat seama că pentru a putea îndeplini prevederile de plan trebuie să sporim capacitatea de prelucrare. Problema aceasta a fost dezbătută în comitetul de direcţie la Începutul lunii iunie şi s-au stabilit măsurile concrete necesare. Ceea ce ne propuneam noi trebuia realizat insă un timp scurt şi de aceea era nevoie de sprijinul Întregului colectiv de producţie. Ca să primim acest sprijin, colectivul urma să fie informat şi convins de Justeţea măsurilor noastre, ceea ce am şi făcut cu ajutorul comitetului de partid, al organizaţiilor de bază şi al grupelor sindicale, care au desfăşurat o intensă muncă politică in rindul tuturor salariaţilor. Comuniştii au fost in fruntea acestei acţiuni care s-a soldat cu un important succes. S-au adus Îmbunătăţiri separatoarelor pneumatice, camerei presei şi acţionării preselor, s-a îmbunătăţit hidrogenarea reziduurilor de ulei etc. Cred că ar trebui să cităm, pentru contribuţiile aduse, pe inginerii Ion Dăscălescu, Vasile Zubcu, Mihai Petre, pe economista Aurica Tarcău, pe maiştrii Emil Căliman, Mihai Onofrei, Petru Muşat, fără a epuiza lista celor care ar merita evidenţiaţi. Ca să ne dăm seama mai bine ce importanţă are pentru fabrica noastră creşterea capacităţilor de producţie, e suficient să arăt că deşi condiţiile climatice pentru materia primă, floarea-soarelui, nu au fost corespunzătoare, totuşi reuşim să realizăm şi să depăşim constant planul de producţie, producînd peste prevederi pînă acum circa 1.600 tone ulei brut. De asemenea, ca urmare a creşterii capacităţilor de producţie trebuie să subliniem şi faptul că planul anual la export s-a îndeplinit cu o lună mai devreme şi sunt perspective ca pînă la sfîrşitul lunii decembrie să mai livrăm pe piaţa externă încă 900 tone de ulei. Colectivul fabricii noastre a obţinut realizări importante şi în alte domenii. S-a îmbunătăţit în continuare calitatea uleiului, s-au realizat peste plan 800 de tone margarina, s-a dat în funcţiune secţia de halva. Sub conducerea comitetului de partid, suntem hotărâţi să înscriem în palmaresul nostru noi succese care să ne situeze printre întreprinderile de frunte. Noua pasarelă din gara Paşcani. Foto Aerian La Depoul C. F. R. Paşcani Revizii şi reparafii ale locomotivelor Diesel-electrice Incepînd cu acest an, in cadrul Depoului C.F.R. Paşcani, pe lingă revizii şi reparaţii ale locomotivelor cu abur se execută şi lucrări de întreţinere, revizii şi reparaţii la locomotivele Diesel-electrice. Acest lucru a fost posibil ca urmare a amenajării prin mijloace proprii a 4 ateliere, care dispun de mijloacele tehnice şi personalul calificat necesar. Acţiunea are ca rezultat, pe lingă o mai operativă execuţie a reviziilor şi reparaţiilor (care pînă în acest an se făceau la alte depouri), obținerea unor însemnate economii la prețul de cost. 62 DE OBIECTIVE DATE IN FOLOSINŢA După cum ne informează conducerea Trustului local de construcţii, in acest an, pe lingă cele peste 1.400 de apartamente predate beneficiarilor, s-au încheiat lucrările la alte 62 de obiective aflate In planul său de activitate. Printre cele mai importante amintim : Complexul comercial „Copou”, Complexul şcolar C.F.R., Complexul şcolar energetic, şcoala cu 16 săli de clasă din Tătăraşi. Urmează să se încheie lucrările până la sfîrşitul anului la baza I.T.I., dispensarul din cartierul Socola—Nicolina, Oficiul P.T.T.R. ITălăucești, locuințe la S.Nr.X. Belcești complexul de depozite al I.Q.R.T.I. şi altele. Ca o recunoaştere a forței sale fizici si posibilităţilor intelectuale, bărbatul a fost recunoscut drept „braţul" familiei și apoi „capul" ei. Nu ne interesează in rindurile de fată dacă este sau nu justificată această apreciere. Vrem să arătăm numai ce se intimplă cind „capul“ familiei e tulbure, cînd cel chemat să lupte pentru propăşirea şi siguranţa familiei abdică necondiţionat din funcţie, se transformă In fadtotul dizolvant al familiei. Acum citeva zile, la sediul Procuraturii din Paşcani se adunase aproape Întreaga familie a lui C-tin Amariţei, cu veri, cumnaţi etc. Motivul ? Violeta Amăritei. In virstă de 18 ani, nemaiputind suporta bătăile soţului ei, s-a refugiat la Procuratură, cetind protecţia legii pentru ea şi copilul ei. S-a amintit că In seara ce trecuse, C-tin Amaritei isi luase nevasta la bătaie. Ceilalţi au participat şi ei, după cum ni s-a relatat, la Început amuzaţi, ca la un meci de box, dar apoi s-au simţit obligaţi să dea „o mină de ajutor". Aşa incit Violeta Amariței era ţinută de gură de un cumnat, Săvel Gherasim, să nu ţipe („fiindcă nu e frumos, ne-a spus el candid, să audă vecinii"), bărbatul o lovea şi o ameninţa cu culitur şi ceilalţi nu stăteau nici ei cu minune in sin. După această atitudine brutală, In faţa organelor de anchetă C-tin Amarifei şi-a adus aminte că Îşi iubeşte nevasta şi copilul, şi a reuşit să arate şi citeva lacrimi, dar nu de pocăinţă, fiindcă şi atunci şi-a ameninţat sofia. Justifică dragostea aceste ieşiri brutale ? Violeta Amaritei are o experienţă destul de tristă. Tatăl ei, Nicolae Angheluş, la vremea lui, şi-a bătut şi şi-a alungat de acasă nevasta, impiedicind-o in mod sistematic să-şi vadă copilul Aşa incit Violeta Amarifei nu şi-a cunoscut mama pînă acum citeva luni, cind din Intimplare i-a aliat adresa şi s-a dus la ea in vizită. Şi chiar şi vizita aceasta a debuit s-o plătească scump, deoarece C-tin Amarifei se pare că a fost lovit in prerogativele sale de stăpin. Lista privaţiunilor la care a impus-o cei ce se consideră capul familiei ar fi prea lungă. Ne oprim aici, subliniind că e vorba de un caz care se sancţionează de către lege. La fel de tristă e şi povestea Marianei Trofin din Iaşi. — M-am căsătorit din dragoste. Dar numai după citeva zile, soțul meu a LA PERIFERIA MORALEI Început să mă Înjure, să mă bată. Cînd Venea beat acasă, şi venea tot mai des astfel, ştiam că trebuie să mă feresc. Am Încercat să fac totul pentru ei, să-i ţin, pe acasă, să nu-i las să se Intllnească cu tot felul de tineri cu faimă proastă. Din salariile noastre am adunat și am făcut o casă primitoare, in care el să se simtă bine. Dar degeaba. Ceea ce am stris in ani de zile de economie s-a spulberat in cîteva săptămini. Bărbatul meu a Început să aibă alte „preocupări“, să lipsească tot mai mult de acasă și să vină fără haine pe el, fiindcă le vinduse pentru băutură. Apoi a vindut lucruri din casă ca să bea şi să se distreze. A luat şi a vindut butelia de aragaz, şi ca să mă convingă să accept, bineînţeles că m-a bătut. Apoi a luat televizorul şi l-a vindut. Şi aşa mai departe. Şi de fiecare dată, eu trebuia să fug din faţa lui cu copilul in braţe pe la vecini. Acum am inceput divorţul şi stau cu chirie in altă parte, de frica lui. Dar şi aşa mă caută la serviciu şi mi-o tr'ită să mă intlunesc cu el. Trebuie să amintesc că acest „cap" de familie, Cornel Trofin, lucrează le Uzina metalurgică şi că nici măcar indemnizaţia pentru copil, pe care Inade, ridică el, nu o dă sofiei şi capitului său. Cind„capul Probabil că dacă s-ar intilni au primii doi, Aurel Zlăvog, fost impiegat In gara Paşcani, s-ar simţi bine In compania lor şi ar avea şi el la rlndul lui ce povesti. Ar putea spune, dacă ar vrea să fie sincer, că aceleaşi patimi le are şi ei, să bea şi apoi să-şi bată nevasta, fiindcă doar e nevasta lui. Nu-i aşa ? Profira Zlăvog, salariată la policlinica oraşului, poate să ne spună la rândul ei cum dragostea, respectul care ar fi trebuit să dăinuie au dispărut şi n-a rămas decit un gol, iar viața ei și a celor doi copii ai ei a devenit un lung coșmar, deoarece „capul“ familiei voia să se distreze, să petreacă. In cele din urmă, renunfind și la ultimele urme de N. Aldin (continuare in pag. a 3-a) familiei e tulbure E. A. - E. A. este denumirea unui nou micromotor realizat de uzina de specialitate din Piteşti. Fabricat pentru prima dată in tara noastră, noul motoraş se foloseşte la Încălzirea cabinelor autocamioanelor şi autobuzelor construite la Braşov şi In Bucureşti. (Agerpres) la arat.Restante vizibile datorate neglijentelor „mărunte“ Deocamdată, vremea se menţine in continuare prielnică executării arăturilor pentru insămînţările care se vor face în primăvară. Trecînd pe la cîteva cooperative agricole am văzut cum în unele locuri se depun eforturi evidente pentru a se termina cît mai repede această lucrare, în timp ce în alte părţi, factorii de răspundere din cooperativele agricole şi unii şefi ai secţiilor de mecanizare stăteau liniştiţi in faţa restanţelor destul de vizibile la arat. La cooperativa agricolă din Ruginoasa, după cum ne spunea inginerul Viorel Burlacu, au mai rămas de arat cîteva mici suprafeţe cu exces de umiditate. In rest, toate tarlalele destinate culturilor de primăvară au fost arate. Mecanizatorii au plecat cu toţii să dea o mină de ajutor celor de la cooperativa agricolă din Lunca. I-am văzut apoi la lucru pe ogoarele unităţii amintite. Munceau de zor. Am trecut dealul de la Moţca şi am poposit la secţia de mecanizare ce deserveşte unitatea cooperatistă din localitate. Tov. Gh. Ghiriac, mecanicul secţiei, ne-a arătat tractoarele la linie şi pe cele care se întorceau la sediu. „Aţi încheiat arăturile?” îl întrebăm noi. „Da de unde, ne-a răspuns. Nu mai avem teren eliberat. I-am spus tovarăşului preşedinte să amenajăm un polidisc pentru căratul strujenilor, să folosim şi remorca dar mi-a spus ! Ai şi oameni să le încarce ? Aşa că n-am putut întreprinde nimic în această direcţie. Acum stăm. Noi cu tractoarele, dînşii cu cîmpul nearată. Să nu credeţi că pentru încărcatul strujenilor pe polidiscul transformat şi în remorcă ar fi trebuit mulţi oameni. „Patru, ne spunea mecanicul secţiei ar fi fost suficienţi”. Şi la Moţca nu s-au găsit patru oameni pentru această lucrare ! Am stat de vorbă cu tov. Sebastian Dascălu, preşedintele cooperativei agricole şi cu tov. Mihai Jipa, secretarul comitetului de partid. Nu erau alarmaţi de loc de rămînerea în urmă la arat. De la dînşii aflăm că o parte din atelaje în loc să fie folosite la eliberarea terenului, fac transporturi, în timp ce remorca secţiei I.M.A. stătea nefolosită. „De ce nu folosiţi remorca la transporturi?”, îi întrebăm pe tov. Mihai Jipa. „Dac-o folosim, ne costă". Aşa că aici la Moţca se preferă să se rămînă cu terenul nearat. La secţia de mecanizare de la Hărmăneşti intilnim la sediu două tractoare In perfectă stare de funcţionare. Mecanizatorii lor reparau polidiscurile pentru sezonul de primăvară. „Tractoarele pe care le vedeţi sunt de tip mai vechi, ne spunea Mihai Acatrinei, şeful secţiei. Nu pot ara, n-au putere. Cele noi merg foarte bine”. Deci, tractoarele vechi nu sunt bune îa arat ! Aceasta era opinia şefului de secţie. Din cele spuse de Mihai Acatrinei, restul tractoarelor erau folosite la arat şi la transporturi. „Aveţi unul şi la moara cu ciocănele", spunem noi. „Nu se poate. Eu n-am repartizat nici un tractor la o astfel de lucrare". Apoi a văzut și s-a convins. Parcă seara, cînd nu se ară, nu se poate măcina? Dar parcă celelalte două tractoare de la sediu nu puteau ara ? Puteau, dacă ar fi existat o bună organizare. Și cum nu era... Poate că tov. M. Acatrinei va spune că astea-s lucruri mărunte. Mecanizatorii secţiei au multe merite în executarea lucrărilor din campania de toamnă. Nu contestăm acesta merite ale secţiei. Dar cînd e vorba de terminarea arăturilor, de folosirea fiecărei ore bune de lucru, de sporirea veniturilor secţiei, capitol la care există „goluri", apoi tractoarele şi maşinile agricole trebuie dirijate cu grijă şi să lucreze din plin. Şi la secţia de mecanizare de la Cristeşti am întîlnit trei tractoare care stăteau nefolosite. Trei tractoare fac într-o zi cel puţin 10 hectare de arătură. Intr-o zi numai. Şi asemenea staţionări au fost şi în alte zile. La secţia de mecanizare de la Lunca, opt tractoare nu aveau tractorişti, iar alte două staţionau cu mici defecţiuni. Neglijenţe ca cele semnalate în acest articol au făcut ca la unităţile amintite să mai existe de atât suprafeţe destul de întinse. Este vorba despre circa 200 de hectare la Moţca, 150 de hectare la Gristeşti, 300 de hectare la Lunca, 100 de hectare la Hărmăneşti. Sperăm că cei vizaţi vor pune preţ pe acesta zile bune de lucru şi se vor strădui ca, prin măsurile ce se vor lua, să încheie grabnic arăturile. Gheorghe Stejaru Consfătuire pe ţară la Uzina metalurgică In zilele de 28—30 noiembrie a.c. a avut loc la Uzina metalurgică din Iaşi o consfătuire pe ţară privind extinderea domeniilor de utilizare a profilelor uşoare formate la rece. Au participat circa 250 de specialişti din instituţii centrale, din institutele de proiectări şi cercetări, din întreprinderi de construcţii şi mari întreprinderi din diverse ramuri industriale. Consfătuirea a avut un caracter de lucru. Invitaţii au luat cunoştinţă de realizările uzinei şi perspectivele ei în producţia de profile formate la rece, au ascultat referate de specialitate şi au purtat discuții încheiate cu concluzii teoretice şi practice valoros.