Flacăra Iaşului, decembrie 1968 (Anul 24, nr. 6911-6937)
1968-12-03 / nr. 6912
MARTI 3 DECEMBRIE 1968 30 BANI Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.D. şi al Consiliului popular judeţean provizoriu 4 PAGINI ANUL XXII. Nr. 6912 ORGANIZAREA ŞTIINŢIFICĂ A PRODUCŢIEI ŞI A MUNCII PE ŞANTIERELE DE CONSTRUCT) separată de neindeplinirea planului la acest capitol. In iulie s-a realizat numai 73 la sută din planul de transport, in august 08 la sută, in septembrie 84 la sută, in octombrie abia 58 la sută, iar în perioada 1—15 noiembrie numai 49 la sută. Se vede din aceste cifre că, o dată cu venirea toamnei, planul la transporturi suferă nerealizări mari, fie datorită ploilor, fie folosirii cu precădere a mijloacelor de transport la alte acţiuni. Nu cumva ar trebui ca studiile de organizare ştiinţifică a transporturilor să ţină seama de aceste fenomene care se petrec cu regularitate an de an ? De altfel, între Trustul de construcţii şi Direcţia regională de transporturi auto se desfăşoară de Distanţa de la idei la realitate Parcurgem o listă de studii de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii elaborate de specialiştii de la Trustul local de construcţii şi încercăm o confruntare a ei cu realizările economice din acest an. Lăsăm la o parte studiile despre care se spune că se vor aplica în 1969. Din cele 16 studii cite cuprinde lista respectivă, numai 8 se aplică in acest an, prevăzîndu-se însă o eficienţă economică de 1.197.000 de lei. Dar e suficient să aruncăm o privire în bilanţul contabil pe trei trimestre pentru a observa că Trustul înregistrează pierderi de 1.704.000 de lei peste dotaţia acordată de bugetul statului şi, în consecinţă, să ne punem întrebarea : nu cumva studiile respective au fost clădite pe nisip ? Un răspuns global nu ar fi satisfăcător, deoarece n-ar putea discerne adevăratele cauze care au dus la pierderile economice înregistrate şi ar minimaliza eforturile pozitive depuse, totuşi, în unele compartimente. Aşa, de exemplu, la materiale, constructorii au obţinut o economie de 781.000 de lei faţă de preţul de deviz, ceea ce constituie o realizare meritorie, care arată că „studiul privind reducerea cheltuielilor la consumurile specifice" şi-a dovedit eficienţa. Cum stăm insă cu cheltuielile pentru transportul şi manipularea materialelor ? Pe hîrtie întilnim nu mai puţin de 8 măsuri rezultate din studiul aferent acestei probleme, care urmau să aducă Trustului economii de 520.000 de lei, dar bilanţul contabil, ne, arată la acest cipital o pierdere de 8,3 milioane de lei faţă, de preţul de devizMăsurile privind raţionalizarea transportului şi manipulării materialelor prevăd alegerea unor trasee cu distanţe minime, eliminarea depozitelor intermediare, depozitarea materialelor în jurul macaralelor, introducerea mecanizării în depozite, folosirea integrală a capacităţii de transport a mijloacelor auto proprii. S-au făcut oare toate acestea ? Intr-un raport al conducerii Trustului se arată că controalele efectuate pe șantiere au scos la iveală in repetate rînduri aspecte de manipulare necorespunzătoare a materialelor, transporturi încrucișate, folosirea transporturilor auto în loc de transporturile pe calea ferată care sint mai avantajoase et°. S-ar părea că ne aflăm în faţa unei contradicţii care nu poate fi depăşită: avem studii bune, dar nu avem peste tot oameni în stare să le aplice în practică. Nu ni se pare a avea de a face cu vreo contradicţie, ci mai curind cu o înţelegere nerealistă a ceea ce se numeşte studiu de organizare ştiinţifică şi a ceea ce trebuie să fie un conducător al unui şantier sau al unei formaţii de lucru. Este greu de crezut că Trustul nu dispune de oameni capabili pentru toate posturile de conducere ; se impune însă o mai bună folosire a lor, iar această preocupare nu trebuie desprinsă de organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii pe şantiere. De asemenea, depăşirea cheltuielilor de transport şi manipulare a materialelor nu poate fi mai mulţi ani o dispută care ar trebui să se încheie cel puţin acum cînd se vorbeşte atît de stăruitor despre organizare ştiinţifică. După părerea constructorilor, D. R. T. A. nu pune la dispoziţia şantierelor mijloacele de transport prevăzute în grafic, iar D.R.T.A. învinuieşte pe constructori că nu asigură aceste mijloace de transport cu încărcători sau că nu au drumuri practicabile pe timp de ploaie in interiorul şantierelor. Nu vrem să scoatem D.R.T.A. total din culpă, dar am vrea să arătăm că nefolosirea raţională de către şantiere a mijloacelor de transport puse la dispoziţia lor este o realitate de care trebuie să se ţină seama. Tot datele statistice sunt acelea care ne arată că în 9 luni din acest an s-au înregistrat la Trust 258.433 ore absenţe nemotivate, fără a mai vorbi de nefolosirea integrală a timpului de lucru sub alte aspecte de către un mare număr de muncitori, mai ales necalificaţi, care, în general, iau parte la transporturi şi din care majoritatea sunt navetişti. Aceştia sosesc cu intîrziere pe şantiere, pleacă mai devreme, neîncadrîndu-se în programul de lucru stabilit datorită mersului trenurilor care nu coincide cu acest program. După părerea noastră, organizarea muncii nu trebuie să cuprindă programe standard, ci diferenţiate. Poate n-ar fi rău ca munca navetiştilor să fie organizată diferenţiat de a celorlalţi constructori, in funcţie de posibilităţile oferite de mersul trenurilor, nu însă global, ci ţinîndu-se seama de diferite trasee, mergîndu se pină la organizarea unor şantieri, numai cu navetiştii de pe un traseu sau altul. In organizarea muncii ar fi bine să se ţină seama şi de faptul că un număr de salariaţi absentează sistematic. Se poate face un calcul care să ne ajute să apreciem cit mai aproape de realitate proporţia de absenţi pentru a se angaja numărul necesar de salariaţi cu care să se poată îndeplini ritmic sarcinile de plan, inclusiv cele care privesc transportul de materiale. Bineînţeles, că este de dorit ca printr-o susţinută activitate educativă, prin exigenţă sporită, numărul absenţelor să se reducă şi, în felul acesta, economiştii şi inginerii, specialişti în probleme de organizare, să poată clădi studiile pe realităţi îmbunătăţite. Aferenţe între promisiunile făcute de studiile de organizare şi realităţile existente se observă şi la alte capitole de cheltuieli. La manoperă, preţul de deviz este depăşit cu 1,9 milioane de lei. Studiile de organizare ştiinţifică prevăd o mai bună folosire a utilajelor tocmai în scopul reducerii manoperei (de exemplu, prin extinderea mecanizării lucrărilor de finisaj urma să se cîştige în acest an 29.800 ore), dar lucrurile stau invers. De asemenea, se observă că în timp ce cheltuielile pentru manoperă sporesc, cresc în acelaşi timp şi cheltuielile la capitolul utilaje V. Gheorghiu (continuare in pag. a 3 a) |"I D în pagina a 3-a Conferinţe ale organizaţiilor orăşeneşti de partid Paşcani şi Tg. frumos Solemnitatea depunerii jurămîntului militar Duminica dimineaţa, intr-o atmosfera sărbătorească, In garnizoana militară Iaşi a avuit foc festivitatea depunerii Jurămîntului militar, moment important In viaţa tinerilor noştri ostaşi. La festivitate au participat tovarăşii Miu Dobrescu, membru supleant al C.C. al P.C.R.* prim-secretar al Comitetului Judeţean de partid, preşedintele Consiliului popular judeţean Iaşi, Ion Manciuc, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, preşedintele Consiliului popular municipal, general-maior Constantin Buculei, ofiţeri superiori, ofiţeri. Cei de faţă au primit raportul comandantului unităţii, după care soldaţii au depus jurămîntul militar. Printre cei care depuneau acest sfînte legămînt era şi soldatul Gheorghe Chiş, venit tocmai din părţile Satului Mare să-şi satisfacă stagiul militar. Cuvintele jurămîntului militar erau rostite clar, răspicat şi se simţea că prin acestea el se lega să apere cu toată fiinţa sa pamîntul scump al patriei, pămînt pe care pînă atunci Natase îl grăpase cu tractorul. Alături de el făcea acelaşi legămînt şi soldatul Val Romulus Alexandrescu, tehnician de telecomunicaţii la Călăraşi, şi soldatul Tudor Drăghici, lăcătuş mecanic la Olteniţa, şi soldatul Mircea Ovidiu Nicolau din Iaşi, şi soldatul Gheorghe Ştefănescu, bobinator din Bucureşti. Veniţi din toate colţurile ţării, ei s-au întîlnit aici, însufleţiţi de aceeaşi dorinţă nestrămutată de a deveni fii demni ai ţării, de a-şi însuşi toate cunoştinţele necesare pentru apărarea patriei. Toţi militarii, cu arma strînsă puternic în mină, cu privirea dreaptă, au rostit cuvintele sfinte, pline de o nestrămutată dragoste de patrie, fiind conştienţi de înalta răspundere care le revine pentru apărarea suveranităţii ţării, a cuceririlor revoluţionare ale poporului nostru, a cauzei socialismului şi păcii. În faţa militarilor a luat apoi cuvîntul tovarăşul Miu Dobrescu, care a evocat faptele eroice de arme ale armatei române, tradiţiile sale glorioase de luptă pentru apărarea independenţei ţării. Cei mai tineri ostaşi sunt chemaţi să ducă mai departe aceste tradiţii scumpe, să urmeze pildele de vitejie ale strămoşilor. Lor li s-a încredinţat misiunea sfîntă de a apăra cuceririle revoluţionare ale poporului nostru, cuceriri obţinute sub conducerea înţeleaptă a Partidului Comunist Român, să-şi desăvîrşească pregătirea de luptă pentru a fi oricînd gata să-şi apere cu arma în mînă patria socialistă. La sfîrşitul solemnităţii, cu pas cadenţat şi ferm, noii ostaşi ai ţării au defilat prin faţa celor prezenţi. Solemnităţi asemănătoare au avut loc în cursul zilei de duminică şi în alte unităţi militare. Cu aceeaşi însufleţire şi hotărîre tinerii care păşeau atunci pragul bărbăţiei rosteau cuvintele sfinte ale jurămîntului militar prin care ei se legau în faţa ţării să o apere neabătut, cu vigilenţă mereu trează. Cu acest prilej, au participat la această festivitate tovarăşii Aurel Loghin, secretar al Comitetului judeţean de partid, şi Gheorghe Cambose, prim-vicepreședinte al Consiliului popular municipal. Silozuri de ciment de la noua secţie pentru producerea prefabricatelor din beton armaţi a întreprinderii economice de industrie locală —Paşcani. Foto: G. Paul Sesiune de comunicări ştiinţifice Zilele trecute, cu ocazia împlinirii a 89 de ani de învăţămînt superior medical în Iaşi, la Institutul de medicină şi farmacie a avut loc o sesiune ştiinţifică pe tema „Metode actuale de explorare renală în nefropatii", organizată de Societatea de medici şi naturalişti din Iaşi, institutul de medicină şi farmacie şi Direcţia sanitară judeţeană. In cadrul sesiunii au fost prezentate rapoarte şi comunicări susţinute de cadre didactice şi medici specialişti de la spitalele din Moldova. De asemenea, s-a ţinut o masă rotundă cu tema „Practica explorării renale" cu care prilej s-au prezentat şi rezultatele măsurilor adoptate în urma efectuării unor studii pe teren. Pentru al doilea an la rînd, legumicultura judeţului a rămas datoare cu mari cantităţi de legume proaspete. Acest fapt ,constituie, pentru mulţi, un fenomen inexplicabil, deoarece toate cooperativele producătoare de legume-marfă au avut la dispoziţie baza tehnico-materială necesară,compusă din echipament de irigaţii, credite, seminţe şi materiale pentru răsadniţă. Cu toate aceste mari avantaje, faţă de 23.000 de tone de legume ,contractate anul acesta pentru consumul local şi export, cele 77 de unităţi producătoare au livrat numai 16.000 tone, rămînînd cu o restanţă de 7.000 de tone. Este o cifră prea mare pentru a nu fi luată în seamă, mai ales că la această situaţie se mai adaugă şi faptul că numeroase sortimente au fost oferite populaţiei cu decalări de termene cu mult peste perioada optimă de consum. Ne referim, în special, la unele legume timpurii, care faţă de apariţia lor pe piaţă s-au numit impropriu trufandale. La salată, unităţile producătoare au livrat ,la contract, începînd de la jumătatea lunii mai, doar 9 tone de marfă din 24 tone contractate pentruacest interval , la ridichi de lună, 5,7 în loc de 36 tone. Trecînd apoi la legumele de vară şi toamnă, constatăm că şi aici situaţia nu-i bună. La roşii, de pildă, există o nerealizare de 300 tone, iar la rădăcinoase, din 3.750 de tone s-au livrat pentru o populaţie doar 900 de tone morcovi şi pătrunjel. Aşadar, restanţă de legume, în toate cele trei perioade mari de producţie legumicolă, fapt care, «după părerea noastră, nu poate fi motivat sub nici o terigă pe consideraţiuni de orfani obiectiv. Conducerile de cooperative de la Probota, Trifeşti, Ţutora, Golăeşti, Cozmeşti, Gorban, aruncă vina pe seceta care s-a manifestat, dar motivarea nu poate fi valabilă, deoarece «grădinile, in marea lor majoritate, le ştim amplasate in perimetrele sistemelor de irigaţii. .Care sunt atunci adevăratele cauze ? După părerea noastră, slabele realizări ale sectorului legumicol se datoresc inmare măsură stilului de muncă necorespunzător al unor conduceri de unităţi şi specialişti. Deşi rentabilă, legumicultura continuă să fie organizată în multe locuri ,simplist, pe unele terenuri necorespunzătoare şi fărîmiţate, cu textură grea, pe care nu seface o fertilizare ştiinţifică. La unele cooperative ca Prisăcani, Ţuţora, Răducăneni, Probota, gunoiul de grajd, cel mai complet ,şi eficace îngrăşămînt, este lăsat să-şi irosească bogăţia de substanţe nutritive, pe marginea tarlalelor, în loc să fie administrat la timp pe terenurile destinate legumiculturii. Datorită faptului că specialiştii neglijează problema eşalonării producţiei de legume în funcţie de cererea deconsum, o serie de cooperative se găsesc an de an în faţa unor „explozii" de produse, care au loc ,cu regularitate în luna august şi prima parte a lui septembrie, perioadă prea scurtă pentru a garanta valorificarea superioară a producţiei obţinute. Şi chiar dacă am admite ipoteza unei valorificări complete intr-un termen aşa de scurt, ,ce se-ntîmplă atunci cu aprovizionarea populaţiei? O limităm la o lună şi jumătate, în loc să-i prelungim durata la cel puţin 7 luni, ţinîndcont de condiţiile climatice ale judeţului nostru ? Fără îndoială că neajunsurile in aprovizionare, ca şi „exploziile" de legume, constituie carenţe ale legumicultural din judeţul nostru. Ele se pot evita în totalitate, dacă s-ar efectua la timp însăminţările de toamnă din etapele I-a şi a Il-a, dacă ,începînd de la însămînţările de primăvară in răsadniţe s-ar lucra tot eşalonat, la repicat şi plantat, la însămînţatul în cîmp , pe parcelemai mici, în vederea producerii de, legume la diferite perioade. Astfel de operaţiuni ar pune regulă definitivă în grădinile de legume, ar statornici ,pentru fiecare cultură un regim mai judicios de producţie, în cadrul căruia plantele ar creşte şi fructifica, nu la întimplare,ignorînd cererea de consum, ci în mod dirijat, adică ştiinţific, după vrerea cultivatorului. In altă ordine de idei, trebuie relevată aici şi o altă deficienţă Dorim roşii, mari şi frumoase, de calitatea I şi chiar extra (de ce nu?) fără a crea condiţiile necesare respectivei culturi. In majoritatea grădinilor, culturile de tomate timpurii, de vară şi cele din soiuri tîrzii, nearăcite sau ancorate pe spalieri, stau cu fructele mai mult pe pămînt, făcînd aproape imposibile lucrările de întreţinere, combaterea dăunătorilor şi recoltarea pe faze de coacerecomercială. Nu întîmplător, la cooperativele Ţuţora, Leţcani, Cozmeşti şi în alte locuri, roşiile sub STAS predomină în producţie, unităţile respective avînd mari neajunsuri în valorificarea lor. O altă problemă care trebuie şi ea amintită o constituie asigurarea forţelor de muncă pentrulegumicultura. Dacă, teoretic, brigăzile şi echipele legumicole sunt organizate chiar din primăvară cu efectivele de lucrători necesari, în mod practic, situaţia este cu totul alta. Iată cîteva cazuri : la cooperativele agricole Costuleni, Probota şi chiar Prisăcani au rămas în grădini în toamna aceasta importante cantităţi de produse nerecoltate, din lipsa braţelor de muncă, folosite la alte treburi. Privind valorificarea producţiei, există şi aici numeroase deficienţe, generate pe o parte de modul încă superficial cu care se face recoltarea, sortarea şi ambalarea legumelor de către C.A.P., iar pe de altă parte, de lipsa de operativitate în transporturi , a centrelor de legumefructe, de întîrzieri nejustificate în recepţie şi preluare pe locul de P. Cosfin (continuare in pag. a 3-a) in pagina a 4-a Vizita în Iran a ministrului de externe al României Corespondenţe din Tokio, Paris şi Londra Un nou tip de strung carusel de producţie românească După ce a încheiat asimilarea construcţiei familiei de strunguri carusel, în şasetipodimensiuni, cu diametre diferite, colectivul Fabricii de maşini-unelte şi agregate din Bucureşti a trecut la realizareaunui alt strung într-o construcţie modernizată. Este vorba de un carusel cu diametrul de aşchiere de 1 600 mm, cu comandă program, ce se va construi ,în ţara noastră pentru prima dată. După omologare, noua maşină proiectată in ţară va intra anul viitor în fabricaţie de serie. Mergînd mai departe pe linia perfecţionării produselor, colectivul acestei fabrici va realiza anul viitor un alt carusel, cu diametrul de 1 250 mm, care poate primi comandă program numerică, adică i sepoate fixa dinainte cota de aşchiere. Acest strung, după cum sublinia Inginerul şef de concepţie al fabricii, va sta la baza unei viitoare familii de carusele româneşti. (Agerpres) Au început lucrările de construcţie la apartamentele cu grad diferenţiat de confort In cartierul Tătăraşi din Iaşi a început, recent, construcţia primelor blocuri de locuinţe cu un grad diferenţiat de confort. Noile blocuri, un număr de trei, a căror construcţie a fost încredinţată colectivului șantierului nr. 13 al Grupului nr. 1 al Trustului local de construcții. Însumează 120 de aparatamenta. în întimpinarea Adunării generale a compozitorilor Patriotismul -vibrant mesaj al muzicii „Menirea artistului - spunea George Enescu — ieste să potolească patimile şi s-apropie inimile într-o caldă înfrăţire". Aşadar, operei de artă îi revine oînaltă misiune cognitivă şi educativă, rolul de a transmite, mai ales atunci cînd intră în circuitul valorilor uni- versale, ideişi comori spirituale ale naţiunii căreia îi aparţine. In legătură cu aceasta am adresat cîteva întrebări unor muzicieni ieşeni : RED : Creatorii ieşeni înţeleg în primul rînd inda orirea lor de a dărui poporului opere cit mai apreciate. Pornind de aici, dorim să punem întrebarea : Ce consideraţi că ar putea contribui la stimularea şi orientarea creaţiilor muzicale ieşene pe făgaşul autenticelor valori artistice ? Compozitorul ACHIM STOIA : Incontestabil că prima condiţie este efortul individual, permanent, de autodepăşire, de informare asupra literaturii muzicale universale, asupra tendinţelor noi în tehnică, a lucrărilorşi curentelor conţinînd modalităţi de expresie moderne. Nu este vorba de o asimilare fără discernămînt sau fără a te trece prin prisma specifică- Ancheta noastră lui «nostru, dar cunoaşterea lor, spiritul înnoitor sunt indispensabile şi este regretabil că la Iaşi s-a întreprins puţin, în mod organizat, în această direcţie. Vreausă spun că ar fi trebuit mai multe mijloace de informare precum şi o activitate susţinută din partea noastră într-un scenaclu unde să fie dezbătute ■ astfel de probleme. Aş adăuga, chiar, că şi propriile noastre lucrări au fost prea puţin supuse analizei, discuţiilor, atît pe plan local cit şi din partea Uniunii Compozitorilor. Un alt stimulent ar fi posibilitatea largă a afirmării compozitorilor prin programarea mai frecventă a incP crărilor lor. In acest sens pot afirma că Filarmonica - principală instituţie de difuzare, a muzicii în g rindurile publicului şi de încurajare a creaţiei româneşti, ne sprijină. Dar este oare aceasta de-ajuns, poate ea cuprinde totul ? Unde sunt formaţiile de amatori prestigioase, care ne obişnuiseră cu programe reuşite ? Compozitorul VASILE SPATARELU : Eu aş propune pentru stimularea creaţiei şi organizarea unor concursuri, sub egida Filialei ieşene a Uniunii Compozitorilor, a Comitetului pentru cultură şi artă sau a Casei judeţene a creaţiei populare. Şi de ce nu s-ar institui la Iaşi un festival de muzică contemporană, acum, cînd avem în acest centru nu numai o Filarmonică, dar şi o Operă şi un Conservator ? De dorit ar fi de asemenea o mai strînsă legătură cu Studioul de radio Iaşi, cu alte cuvinte posibilitatea de a imprima la un nivel tehnic calitativ producţiile la zi ale creatorilor ieşeni şi de trimitere a benzilor şi la celelalte studiouri din ţară. Compozitorul ANTON ZEMAN: Intr-adevăr este necesar să se Elena Pietraru (continuare în pag a 2-a) Adunări de constituire consiliilor comunale ale Frontului Unităţii Socialiste . In marea majoritate a comunelor din judeţul Iaşi au avut loc, în acestezile, adunări de constituire a consiliilor comunale ale Frontului Unităţii Socialiste. Au participat reprezentanţii organizaţiilor ,de partid, organizaţiilor de masă şi obşteşti — desemnaţi pentru a face parte din consiliile comunale ale Frontului Unităţii Socialiste." , Secretarii comitetelor comunale, de partid au prezentat în cadrul adunărilor expuneri, subliniind rolul şi importanţa Frontului Unităţii .Socialiste — organism politic menit să ridice pe o treaptă superioară unitatea poporului în jurul partidului, să mobilizeze oamenii muncii la realizarea măreţelor sarcini trasate de Congresul al IX-lea şi Conferinţa Naţională a P.C.R. Participanţii la discuţii şi-au manifestat hotărîrea de a nu precupeţi nici un efort în vederea îndeplinirii exemplare a sarcinilor ce le stau în faţă. Au fost aprobate, cu acest prilej, proiectele planurilor de măsuri ale consiliilor comunale ale Frontului Unităţii Socialiste privind pregătirea alegerilor de deputați de la 2 martie 1969. Volei Scrimă In pagina a 2-a SPORT Fotbal Box