Flacăra Iaşului, martie 1969 (Anul 25, nr. 6987-7012)
1969-03-01 / nr. 6987
V Votaţi candidaţii Frontului Unităţii Socialiste Imim, Nr. 6987 SIHRATA 1 MARTIE 1969 50 SA şi Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.H. şi al Consiliului popular judeţean provizoriu Mâine, 2 martie, zi de vot 4 PAfilM I I I I In pagina a 4-a | I ------------------ I I 9 Vietnamul de sud ------------------------- I Forțele patriotice continuă acfiunile ofensive § I I H Londra I . ---------------■ Ridicarea taxei de I scont și implicațiile ei $ I lllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllis Oimpresionantă manifestare a dragostei fierbinţi faţă de partid şi patria socialistă Adunarea electorală din Capitală Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Campania electorală, care a dominat timp de două luni întreaga viaţă politică a ţării, a culminat vineri cu o mare adunare electorală în cadrul căreia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. , al P.C.R., preşedintele Consiliului de Stat, candidat al Frontului Unităţii Socialiste în circumscripţia electorală nr. 1 — 23 August, pentru alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţională, a rostit o amplă cuvintare. Stimulînd pe scara întregii naţuni spiritul civic de Înaltă responsabilitate faţă de prezentul şi viitorul patriei socialiste, campania electorală s-a desfășurat, un al moşieră efervescentă a interesului politic , unanim, al entuziasmului general cu care întregul popor se pregătește să sărbătorească împlinirea unui sfcri de veac de la eliberarea patriei. Larga participare a maselor la dezbaterea multilaterală a problemelor politicii noastre interne şi externe, afirmarea plenară a iniţiativei cetăţeneşti în toate domeniile vieţii prilejuite de întrunirile cetăţeneşti ilustrează democratismul profund în climatul căruia poporul român îşi exercită liber politica sa suverană, croindu-şi soarta, potrivit năzuinţelor sale supreme. Cu mult înainte de ora la care urma să se desfăşoare marea întrunire electorală, mii de cetăţeni se Îndreptau spre Piaţa Palatului, din inima Capitalei, martora attor evenimente istorice din viaţa poporului nostru in ultimii 25 de ani. Treptat, spaţiul devine neîncăpător; pe Calea Victoriei, pînă spre Palatul Telefoanelor şi spre străzile care converg in marea piaţă, numărul cetăţenilor creşte necontenit. Mulţimea poartă pancarte pe care sînt înscrise cuvinte pline de căldură şi încredere în Partidul Comunist, căruia îi datorăm toate cuceririle în opera fără egal înfăptuită de popor. Un freamăt de entuziasm cuprinde întreaga piaţă. Izbucnesc urale. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. Împreună cu ceilalţi conducători de partid şi de stat, se îndreaptă dinspre sediul Comitetului Central al partidului, printr-un culoar viu, format de cetăţeni, spre Palatul Republicii. Mulţimea ovaţionează puternic pentru Partidul Comunist Român şi conducerea sa, exprimind dragostea fierbinte a oamenilor muncii faţă de partid, faţă de patria socialistă. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători răspund cu căldură manifestărilor de înaltă preţuire şi entuziasm unanim cu care sunt intimpinaţi. In această revărsare generală de entuziasm se scandează numele secretarului general al C. C. al partidului nostru: Ceauşescu! Ceauşescu ! Ceauşescu ! Această vibrantă manifestare populară reafirmă idealurile comune care sudează intr-o unitate indestructibilă întregul nostru popor în jurul partidului şi guvernului, dă forţă de expresie adeziunii ferme a întregii noastre naţiuni la politica internă şi externă marxist-feninistă a partidului, izvorul viu al energiilor creatoare spre împlinirea marilor năzuinţe ale socialismului şi comunismului. Aceeaşi însufleţire domneşte, şi în Sala Palatului. Răsună puternic chemarea „Trăiască, victoria, în alegeri a FrontuluiUnităţii Socialiste". Pefundalul scenei, pavoazat cu drapelele partidului şi statului, domină stema ţării şi urarea : „Trăiască Frontul Unităţii Socialiste“. , In sală sunt prezenţi, metalurgişti,, constructori , de maşini, terţuişti, muncitori, ingineri şi tehnicieni din marile întreprinderi industriale de pe teritoriul circumscripţiei. .electorale 23 August şi de la alte mari uzine bucureştene, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, cadre didactice, tineri studioşi, militari ai forţelor noastre armate, reprezentanţi ai cultelor. La adunare iau parte membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai Guvernului, ai Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, conducători ai organizaţiilor de masă, economice şi obşteşti, reprezentanţi ai consiliilor naţionalităţilor conlocuitoare, ziarişti români şi străini. Cu puternice aplauze şi lirare sunt întîmpinaţi, la sosirea în sală, tovarăşii: Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Emil Bodnaraş, Chivu Stoica, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ,, Constantin Dragan, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Petre Blajovici, Dumitru Coliu, Emil Drăgănescu, Mihai Gere, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Vasile Patilineţ. In numele Consiliului municipal al Frontului Unităţii Socialiste, adunarea a fost deschisă de tovarăşul Dumitru Popa, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R., primarul general al Capitalei. Salutînd prezenţa la adunare a conducătorilor de partid şi de stat, tovarăşul Dumitru Popa a spus : Vă rog să-mi permiteţi să salut prezenţa în mijlocul nostru a conducătorilor partidului şi statului, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, preşedintele Consiliului Naţional, al Frontului Unităţii Socialiste. Este o deosebită cinste pentru locuitorii Capitalei noastre de a avea candidat pentru alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţională pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, propus în circumscripţia electorală nr. 23 August. Participarea secretarului general al partidului la această adunare electorală, la care iau parte, împreună cu cetăţeni din circumscripţia 23 August, reprezentanţi ai tuturor oamenilor muncii din Capitală, conferă acestei întîlniri o amplă semnificaţie, ea marcând un moment deosebit in desfăşurarea manifestărilor organizate în intimpi (continuare In pag. * 2-a) Stimaji tovarăşi, Cetăţeni ai Republicii Socialiste România, Doresc, în primul rînd, să exprim cele mai vii; ''mulţumiri cetăţenilor din ’Circumscripţia I Budresti, 'care îni-au acordat Itri.ederea lor. propanîndu-mă candidat' in alegerile de deputaţi pentru Marea Adunăre - Nationals (aplauze, male). Totodată, folosesc acest prilej pentru a adresa calde mulţumiri oamenilor muncii din întreaga ţară pentru încrederea manifestată faţă de toţi candidaţii Frontului Unităţii Socialiste. In aceste manifestări noi, vedem o expresie a încrederii întregului popor în Partidul Comunist Român, în politica sa marxist-leninistă, politică pe deplin corespunzătoare intereselor vitale ale naţiunii noastre socialiste (aplauze îndelung repetate). In cursul depunerii candidaturilor pentru Marea Adunare Naţională , şi pentru consiliile populare, în cadrul campaniei electorale, au avut loc nenumărate întîlniri, adunări și mitinguri la care au participat milioane de cetățeni. Caracteristica principală a acestor manifestări este dezbaterea deschisă și multilaterală a problemelor dezvoltării patriei noastre, a căilor pentru ridicarea continuă a nivelului de trai material şi cultural al întregului popor, (aplauze puternice). Se poate spune că întreaga campanie electorală s-a transformat într-o uriaşă, manifestare a unităţii poporului nostru în jurul partidului şi guvernului, a voinţei nestrămutate a tuturor celor ce muncesc de a înfăptui neabătut politica internă şi externă a partidului şi guvernului (aplauze puternice). Criticile aduse muncii unor consilii populare şi altor instituţii de stat şi obşteşti, propunerile făcute cu acest prilej, sunt tot atâtea dovezi ale preocupării maselor largi populare de a asigura înfăptuirea fermă a politicii partidului. Marea Adunare Naţională, consiliile populare ce vor fi alese, toate organele de partid şi de stat au datoria de a studia cu toată atenţia problemele ridicate în dezbaterile publice din cadrul campaniei electorale şi de a lua măsurile ce se impun pentru soluţionarea lor corespunzătoare. Acum, la încheierea campaniei electorale, putem constata cu satisfacţie că ea a prilejuit o largă confruntare de păreri asupra tuturor problemelor economico-sociale actuale ale ţării, asupra activităţii desfăşurate pentru traducerea în viaţă a programului de dezvoltare multilaterală a patriei. Campania electorală s-a desfăşurat sub semnul profundului democratism al noii noastre orînduiri, creat pe fundamentul cuceririlor revoluţionare ale oamenilor muncii, al măsurilor adoptate de partid şi de stat pentru asigurarea condiţiilor necesare participării plenare a maselor populare la conducerea ţării (aplauze). Democratismul nostru ■ socialist îşi găseşte în aceste zile o puternică expresie în faptul că oamenii gumei dezbat principalele aspecte ale pollitiqii,'noastre ,intime .şi ex-. terne care privesc prezentul. •şi viitorul , patriei, . se consfă-'1 tuiesc cu candidaţii Frontului Unităţii Sociăliste, cei căreia, la 2 martie urmează să, J? dea mandatul de reprezentanţi în orgănele, . puterii:, — Marea ■ Adăpare Naţionalăşi (NinsiMna pOpsiiare —, asuppra problemelor gospodăririi tării, a ereselor şi Ocliiunilor. ?#i exprimă liber opinia., voinţa şi aspiraţiile. Climatul de intensă activitate socială şi, politică existent în întreaga ţară demonstrează că poporul nostru este cu adevărat liber şi stăpîn în patria sa, suveran în exercitarea puterii, că el îşi hotărăşte singur,soarta, corespunzător , intereselor sale supreme (aplauze îndelung, repetate).Aceastainsuflă fiecărui cetăţean, indiferent de categoria socială, profesiune , sau naţio- •nalitate, convingerea , ,că. se poate afirma... neîngrădit pe tărîtdul Vieţii sociale, , că , îşi poate manifesta nestingherit energia, capacitatea şi* talentul în slujba patriei, a progresului României pe drumul socialismului şi comunismului (aplauze puternice, urale). Stimaţi tovarăşi, Anul acesta se împlinesc 25 de ani de la eliberarea patriei noastre de sub jugul fascist; această împrejurare conferă alegerilor de la 12 martie 1969 o însemnătate şi o semnificaţie deosebită. Aceste alegeri prilejuiesc un bogat bilanţ de realizări, de succese remarcabile obţinute de poporul român, sub conducerea partidului comunist, pe drumul făuririi socialismului, al înfloririi , patriei, al bunăstării şi fericirii. Cei mai în vîrstă îşi reamintesc în. ..pe situaţie se găsea ţara noastră acum 25 de ani. Subordonarea faţă de Germania nazistă, participarea, alături de forţele hitleriste, la“ războiul împotriva Uniunii Sovietice, jefuirea bogăţiilor ţării de către armatele ger - mane aduseseră România la marginea catastrofei naţionale. In acele condiţii, dovedîndu-se la înălţimea răspunderii sale revoluţionare, naţionale, Partidul Comunist Român a acţionat cu fermitate, în unitate cu forţele muncitoreşti, democratice, naţionale pentru răsturnarea dictaturii fasciste, ieşirea din războiul antisovietic şi alăturarea ţării noastre la coaliţia antihitleristă în lupta pentru eliberarea deplină a patriei şi zdrobirea definitivă a Germaniei fasciste (aplauze puternice). Desfăşurarea evenimentelor este cunoscută şi nu doresc acum să mă opresc asupra lor. Vreau însă să subliniez că fără înfăptuirea actului istoric - da la 23 August 1944 România s-ar fi găsit într-o situaţie greu de imaginat. Consider că îndeplinesc o îndatorire sfîntă exprimînd, şi cu acest prilej, recunoştinţa întregului nostru popor faţă de cei care au luptat pentru eliberarea ţării şi care nu se mai află astăzi printre noi (aplauze puternice). Doresc, de asemenea, să subliniez şi acum că poporul nostru dă o înaltă, preţuire contribuţiei hotărâtoare adusă de Uniunea Sovietică, de Armata Roşie, la infrîngerea fascismului şi la eliberarea totală a României , (aplauze puternice). .Lupta purtată în comun de ostaşii români şi sovietici a pus bazele prieteniei de tip nou între popoarele noastre. Consider, de asemenea, de datoria mea, să amintesc şi de contribuţia ostaşilor celorlalte ţări aliate la. Zdrobirea ''fascismului. Vrea?i :%ă-sp.blini.âiTloi-.. odată importanța luptei ’ ereide dus® de toate popoarele, cotropite, în frunte cu partidele comuniste, împotriva hitlerismului. Lupta forțelor patriotice împotriva ocupanților fasciști a avut unrol deosebit în cucerirea victoriei, demonstrând încă o dată că nici o forţă din lume nu poate îngenunchia popoarele hotărîte să i-şi apere, cu preţul celor mai clari jertfe, libertatea şi independenţa (aplauze îndelung repetate). .Am făcut această evocare pentru a pune mai, clar în lumină profundele schimbări săvîrşite în cei 25 de ani care au, trecut, de la eliberarea ţării. Atît înfăptuirea actului istoric de la 23 August, cît şi toata marile transformări de pînă acum în structura societăţii noastre, în modul de viaţă al poporului, se datoresc Partidului Comunist Român care s-a dovedit la înălţimea măreţei sale misiuni istorice, la înălţimea răspunderii faţă de naţiunea noastră, faţă de cauza socialismului şi comunismului (aplauze puternice, urale şi ovaţii). Dragi tovarăşi, In cei patru ani care au trecut, de la alegerile precedente, întreaga energie creatoare a poporului nostru a fost îndreptată spre îndeplinirea programului adoptat de Congresul al IX-lea al partidului. Rezultatele obţinute în primii trei ani ai cincinalului şi prevederile pe 1969 sunt superioare planului; ele dovedesc realismul Directivelor Congresului, dîndu-ne convingerea că cincinalul va fi nu numai realizat, ci şi depăşit. Ritmul anual de creştere a producţiei industriale a fost în aceşti trei ani de peste 12 la sută; în chimie ritmul a fost de 21 la sută, în construcţiile de maşini de 16 la sută, în energia electrică de 20 la sută, în industria uşoară de 12 la sută. Un accent deosebit s-a pus pe producţia de maşini-unelte, pe electronică şi electrotehnică, ramuri pentru care s-au întocmit programe speciale conţinînd prevederi de dezvoltare cu mult superioare celor cuprinse în planul cincinal. In ultimii ani au fost adoptate o serie de măsuri în direcţia organizării mai bune a muncii, folosirii mai raţionale a capacităţilor de producţie, reducerii cheltuielilor materiale de producţie, creşterii eficacităţii economice. Rezultatele pozitive obţinute în aceste direcţii într-un mare număr de întreprinderi evidenţiază rezervele deosebite existente în industria noastră. In domeniul agriculturii, cu toate condiţiile climaterice nefavorabile din 1968, în ultimii trei ani producţia a crescut cu circa 12 la sută, asigurîndu-se în condiţii bune aprovizionarea populaţiei cu produse agroalimentare. Merită subliniate rezultatele pozitive obţinute de întreprinderile agricole de stat ca urmare a măsurilor de îmbunătăţire a organizării activităţii lor. Recenta plenară a conducerii uniunilor cooperatiste a reliefat, de asemenea, progresele obţinute în consolidarea economică, a unui număr, tot mai mare, de cooperative agricole de producţie. Agricultura noastră Socialistă —'cooperatistă’și de stat'—? şi-a dore• ' fiit din' plin trăinicia, superioritatea. In aceşti ani, statul a alocat peste 160 de miliarde lei pentru investiţii, cea mai mare parte a mijloacelor materiale şi financiare fiind îndreptată spre dezvoltarea bazei teheico-materiale a industriei şi agriculturii. In ultimii trei ani au intrat în producţie circa 700 mari capacităţi industriale, însemnate Sume au fost alocate pentru, dezvoltarea învăţămîntului şi cercetării ştiinţifice. In acelaşi timp, statul a a acordat o atenţie sporită construcţiilor de locuiniţe, spitale, creşe şi alte edificiisocial-culturale. In perioada la care mă refer, Venitul naţional a crescut cu circa 8 la sută anual, ceea ce a permis atît alocarea unor sume sporite pentru acumulări — circa 30 la sută din venitul naţional —— cît şi creşrea continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc. După cum se ştie, încă în 1967, cu un an mai devreme decât se prevăzuse, au fost mărite salariile mai mici; de aceste sporuri au beneficiat peste 1 .000.000 de salariaţi. Pensiile au fost majorate cu circa 30 la sută, iar anul acesta se măresc salariile oamenilor muncii din toate ramurile de activitate. Este adevărat, în acelaşi timp, unele preţuri au fost corectate în sensul măririi lor; aceste măsuri au fost determinate de faptul că activitatea sectoarelor respective era deficitară. Paralel, însă, preţurile la o serie de produse au fost reduse. Bilanţul ansamblului măsurilor luate în domeniul nivelului de trai este pozitiv; veniturile reale ale salariaţilor au crescut cu peste 14 la sută în 1968 faţa de 1965; în aceeaşi perioadă veniturile reale ale ţărănimii au crescut cu circa 13 la sută. In felul acesta, sunt condiţii ca prin măsurile de majorare a salariilor, în 1970 să se realizeze prevederile Congresului al IX-lea cu privire la creşterea nivelului de trai al celor ce muncesc (aplauze puternice). Ţinînd seama că salariaţii cu venituri mai mici şi cu copii fac mai greu faţă cerinţelor traiului, Comitetul Executiv a hotărât ca, începînd de la 1 martie a.c., sa se sporească alocaţia pentru copii cu 30 de lei de fiecare copil, pentru salariaţii care au salarii pînă la 1.300 lei (aplauze). In acest fel, această categorie a populaţiei va beneficia anual de venituri surplimentare de circa 700 milioane de lei (aplauze puternice). Dezvoltarea impetuoasă a economiei naţionale a asigurat crearea a numeroase noi locuri de muncă, numărul salariaţilor crescînd cu aproape o jumătate de milion. Aceasta a făcut ca şi fondul de salarii să sporească pe ansamblu cu peste 14 miliarde lei. Ca urmare, fondul de mărfuri desfăcute prin comerţul de stat şi cooperatist a sporit cu 28,8 la sută în 1968 faţă de 1965. Aceste date sintetice vorbesc elocvent despre consecvenţa cu care partidul şi guvernul înfăptuiesc programul de ridicare a nivelului de trai material şi spiritual al poporului , ţelul suprem al politicii noastre, al întregii noastre activităţi (aplauze îndelungate). Desigur, vorbind despre creşterea nivelului de trai, nu uităm nici un moment că mai sunt numeroase familii de oameni ai muncii care au încă venituri mici şi, câte fac , cu greu faţă necesităţilor vieţii. Trebuie să spunem că mai aviau încă mult de făcut pentru a asigura un nivel de viaţă corespunzător pentru toţi cetăţenii patriei, noas.tr® Tocmai de aceea este necesar să ne concentrăm toate eforturile în direcţia dezvoltării tot mai rapide a economiei naţionale şi, pe această bază, să creăm condiţiile necesare sporirii veniturilor celor ce muncesc, creşterii nivelului de trai material şi cultural al întregului popor. Vom face totul pentru a realiza cît mai curînd acest obiectiv (aplauze puternice, urale ,şi ovaţii îndelungate). Evidenţiind toate marile noastre realizări nu omitem că în activitatea desfăşurată în această perioadă au fost şi lipsuri. In unele ramuri şi sectoare, în unele întreprinderi şi instituţii, în munca unor organe de partid şi de stat persistă neajunsuri care se reflectă în viaţa economică, în rezultatele obţinute în producţie. Nu peste tot mijloacele materiale şi financiare sunt folosite raţional şi economic. Mai avem capacităţi de producţie neutilizate încă integral. După unele calcule sumare, prin mai buna organizare a producţiei şi a muncii, prin folosirea integrală aactualelor capacităţi şi prin alte măsuri tehnico-organizatorice s-ar putea obţine, fără cheltuieli suplimentare, un spor de producţie de 15— 20 la sută. Desfăşurarea ritmică a procesului de producţie este influenţată, de asemenea, negativ şi de lipsurile ce se mai manifestă în aprovizionarea tehnico-materială a întreprinderilor. Insist în mod deosebit asupra acestor deficienţe, pentru că lichidarea lor trebuie să stea în centrul atenţiei organelor de partid şi de stat, a tuturor colectivelor de oameni ai muncii din întreprinderi. Rezerve mari avem şi în domeniul investiţiilor; cu toate reducerile de cost obţinute în ultimii doi-trei ani, construim încă scump; pe alocuri se mai menţine tendinţa spre grandomanie. Este simptomatic în acest sens faptul că şi presa şi televiziunea ne prezintă mai mult aspectul arhitectonic al construcţiilor, nu latura lor funcţională, nu eficienţa economică a investiţiilor care depinde în primul rind de dotarea cu maşini şi utilaje, de buna utilizare a tehnicii noi. Nici ritmul executării unor investiţii nu este încă mulţumitor. Chestiunea realizării la timp şi în cele mai bune condiţii a investiţiilor trebuie să devină o preocupare majoră, constantă, pentru toate departamentele, pentru toate întreprinderile, pentru toate organele de partid şi de stat. Am făcut unele remarci critice în legătură cu anumite aspecte ale activităţii noastre economice cu convingerea că oamenii muncii — stopini tuturor bogăţiilor ţării — înţeleg faptul că stă în puterea noastră să lichidăm în cel mai scurt, timp lipsurile, să asigurăm progresul rapid al desăvârşirii construcţiei socialismului in România (aplauze puternice). Marile realizări în dezvoltarea economico-socială a ţării noastre au cerut eforturi mari din partea întregului nostru popor. Fiecare cetăţean are însă satisfacţia de a putea spune că aceste eforturi n-au fost zadarnice . România a devenit într-o perioadă istorică scurtă o ţară cu o industrie puternică, în plină dezvoltare, şi cu o agricultură în plin proces de modernizare, cu o ştiinţă şi o cultură avansată. In realizarea acestor remarcabile progrese, eforturile mari ale poporului român s-au împletit cu efectele pozitive ale dezvoltării colaborării şi cooperării economice şi tehnico-ştiinţifice cu toate ţările sistemului mondial socialist. Noi apreciem rolul important al colaborării economice cu ţările membre ale Consiliului de Ajutor Economic Reciproc şi cu celelalte ţări socialiste şi sîntem hotărîţi să acţionăm şi în continuare pentru dezvoltarea acestor relaţii (aplauze). In această colaborare vedem calea sigură a progresului fiecărei ţări socialiste şi, totodată, a creşterii forţei economice a întregului sistem socialist mondial — care nu se poate baza decît pe înflorirea economico-socială a fiecărui stat socialist (aplauze). In acelaşi timp, pentru ţara noastră au avut şi au importanţă şi relaţiile de colaborare şi cooperare economică , şi tehnico-ştiinţifică atît cu ţările capitaliste mai avansate, cît şi cu tarile în curs de dezvoltare. Noi pornim de la realitatea incontestabilă că în condiţiile uriaşului progres tehnico-ştiinţific contemporan, progresul rapid al fiecărei ţări este legat de participarea activă la diviziunea internaţională a muncii. Orice izolare nu poate duce decît la stagnare, la rămînerea în urmă, cu repercusiuni adînci asupra întregii dezvoltări economicosociale a ţării respective. Tocmai de aceea, ţara noastră va dezvolta şi în viitor relaţii de colaborare şi cooperare multilaterale cu toate ţările, indiferent de orînduirea lor socială, pe baza avantajului reciproc şi a neamestecului în treburile interne (aplauze îndelungate). Stimaţi tovarăşi, Tot ce a înfăptuit poporul român în acest sfert de veac demonstrează justeţea politicii marxist-leniniste a partidului nostru, care a aplicat în mod creator legile generale ale construcţiei socialiste la condiţiile concrete ale României. Pe drumul făuririi depline a socialismului în patria noastră sunt necesare încă eforturi mari în toate domeniile de activitate. Pentru a asigura realizarea programului elaborat de Congresul al IX-lea şi a hotărîrilor Conferinţei Naţionale a partidului avem în continuare de înfăptuit planurile pe anii 1969—1970. Avem toate condiţiile pentru atinge (continuare ta pag a 2-a)