Flacăra Iaşului, martie 1969 (Anul 25, nr. 6987-7012)

1969-03-01 / nr. 6987

V Votaţi candidaţii Frontului Unităţii Socialiste I­mi­m, Nr. 6987 SIHRATA 1 MARTIE 1969 50 SA şi Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.H. şi al Consiliului popular judeţean provizoriu Mâine, 2 martie, zi de vot 4 PAfilM I I I­ I In pagina a 4-a | I ------------------ I I 9 Vietnamul de sud ------------------------- I Forțele patriotice­­ continuă acfiunile­­ ofensive § I I H Londra I . ---------------■ Ridicarea taxei de I scont și implicațiile ei $ I l­llllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllis O­­impresionantă manifestare a dragostei fierbinţi faţă de partid şi patria socialistă Adunarea electorală din Capitală Cu­vi­ntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Campania electorală, care a dominat timp de două luni întreaga viaţă politică a ţării, a culminat vineri cu o mare adunare electorală în cadrul căreia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. , al P.C.R., preşedintele Consiliului de Stat, candidat al Frontului Unităţii Socialiste în cir­cumscripţia electorală nr. 1 — 23 August, pentru ale­gerile de deputaţi în Ma­rea Adunare Naţională, a rostit o amplă cuvintare. Stimulînd pe scara între­gii naţuni spiritul civic de Înaltă responsabilitate fa­ţă de prezentul şi viitorul patriei socialiste, campa­nia­ electorală s-a desfășu­rat, un al moşier­ă efervescen­tă a interesului politic , una­nim, al entuziasmului gene­ral cu care întregul popor se pregătește să sărbăto­rească împlinirea unui sfcri de veac de la eliberarea patriei. Larga participare a mase­lor la dezbaterea multilate­rală a problemelor politi­cii noastre interne şi ex­terne, afirmarea plenară a iniţiativei cetăţeneşti în toate domeniile vieţii­ prile­juite de întrunirile cetăţe­neşti ilustrează democratis­mul profund în climatul că­­­ruia poporul român îşi e­­xercită liber politica sa su­verană, croindu-şi soarta, potrivit năzuinţelor­­ sale su­preme. Cu mult înainte de ora la care urma să se desfă­şoare marea întrunire elec­torală, mii de cetăţeni se Îndreptau spre Piaţa Pala­tului, din inima Capitalei, martora at­tor evenimente istorice din viaţa poporului nostru in ultimii 25 de ani. Treptat, spaţiul devine ne­­încăpător; pe Calea Victo­riei, pînă spre Palatul Te­lefoanelor şi spre străzile care converg in marea pia­ţă, numărul cetăţenilor creş­te necontenit. Mulţimea poartă pancarte pe care sînt înscrise cuvinte pline de căldură şi încredere în Partidul Comunist, căruia îi datorăm toate cuceririle în opera fără egal înfăp­tuită de popor. Un freamăt de entuziasm cuprinde întreaga piaţă. Iz­bucnesc urale. T­ovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşe­dintele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socia­liste. Împreună cu ceilalţi conducători de partid şi de stat, se îndreaptă din­spre sediul Comitetului Central al partidului, prin­­tr-un culoar viu, format de cetăţeni, spre Palatul Republicii. Mulţimea ova­ţionează puternic pentru Partidul Comunist Român şi conducerea sa, expri­­mind dragostea fierbinte a oamenilor muncii faţă de partid, faţă de patria so­cialistă. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi con­ducători răspund cu căldu­ră manifestărilor de înaltă preţuire şi entuziasm u­­nanim cu care­ sunt intim­­pinaţi. In această revărsa­re generală de entuziasm se scandează numele secre­tarului general al C. C. al partidului nostru: Ceauşescu! Ceauşescu ! Ceauşescu ! A­­ceastă vibrantă manifestare populară reafirmă idealuri­le comune care sudează in­tr-o unitate indestructibilă întregul nostru popor în ju­rul partidului şi guvernului, dă forţă de expresie ade­ziunii ferme a întregii noas­tre naţiuni la politica in­ternă şi externă marxist-fe­­ninistă a partidului, izvorul viu al energiilor creatoare spre împlinirea marilor nă­zuinţe ale socialismului şi comunismului. Aceeaşi însufleţire dom­­­­neşte, şi în Sala Palatului. Răsună puternic chemarea „Trăiască, victori­a, în alegeri a Frontului­­Unităţii­­ Socia­liste". Pe­­fundalul scenei, pavoazat cu drapelele parti­dului şi statului, domină stema ţării şi urarea : „Tră­iască Frontul Unităţii Socia­liste“. , In sală sunt prezenţi, me­­talurgişti,, constructori , de maşini, terţuişti, muncitori, ingineri şi tehnicieni din marile întreprinderi indus­triale de pe teritoriul cir­cumscripţiei. .electorale 23 August şi de la alte mari uzine bucureştene, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, cadre didactice, tineri stu­dioşi, militari ai forţelor noastre armate, reprezen­tanţi ai cultelor. La adunare iau parte membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai Guvernului, ai Consiliului Naţional al Frontului Uni­tăţii Socialiste, conducă­tori ai organizaţiilor de masă, economice şi obşteşti, reprezentanţi ai consiliilor naţionalităţilor conlocuitoa­re, ziarişti români şi stră­ini. Cu puternice aplauze şi li­rare sunt întîmpinaţi, la sosirea în sală, tovarăşii: Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheor­­ghe Apostol, Emil Bodna­­raş, Chivu Stoica, Paul Ni­­culescu-Miz­il, Virgil­ Trofin, Ilie Verdeţ,, Constantin Dra­gan, Janos Fazekas, Petre Lupu­, Manea Mănescu, Gheorghe Rădulescu, Leon­­te Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Petre Blajovici, Dumitru Coliu, Emil Drăgănescu, Mi­­hai Gere, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Vasile Patilineţ. In numele Consiliului municipal al Frontului U­­nităţii Socialiste, adunarea a fost deschisă de tovară­şul Dumitru Popa, membru supleant al Comitetului E­­xecutiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetu­lui municipal Bucureşti al P.C.R., primarul general al Capitalei. Salutînd prezenţa la adu­nare a conducătorilor de partid şi de stat, tovarăşul Dumitru Popa a spus : Vă rog să-mi permiteţi să salut prezenţa în mijlo­cul nostru a conducători­lor partidului şi statului, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secre­tar general al Comitetului Central al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Consiliului de Stat, preşe­dintele Consiliului Naţional, al Frontului Unităţii Socia­liste. Este o deosebită cinste pentru locuitorii Capitalei noastre de a avea candidat pentru alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţio­nală pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, propus în cir­cumscripţia electorală nr.­­ 23 August. Participarea secretarului general al partidului la a­­ceastă adunare electorală, la care iau parte, împreu­nă cu cetăţeni din circum­scripţia 23 August, re­prezentanţi ai tuturor oame­nilor muncii din Capitală, conferă acestei întîlniri o amplă semnificaţie, ea mar­când un moment deosebit in desfăşurarea manifestă­­rilor organizate în intimpi­ (continuare In pag. * 2-a) Stimaji tovarăşi, Cetăţeni ai Republicii So­cialiste România, Doresc, în primul rîn­d, să exprim cele mai vii; ''mulţu­miri cetăţenilor din ’Cir­cum­­scripţia I Bud­resti, 'care îni-au acordat Itri­.ederea lor. propa­­nîndu-mă candidat' in alegerile de deputaţi pentru Marea A­­dunăre - Nationals (aplauze, male). Totodată, folosesc a­­cest prilej pentru a adresa calde mulţumiri oamenilor muncii din întreaga ţară pen­tru încrederea manifestată fa­ţă de toţi candidaţii Frontu­lui Unităţii Socialiste. In a­­ceste manifestări noi, vedem­­ o expresie a încrederii­ între­gului popor în Partidul Co­munist Român, în politica sa marxist-leninistă, politică pe deplin corespunzătoare intere­selor vitale ale naţiunii noas­tre socialiste (aplauze îndelung repetate). In cursul depunerii candi­daturilor pentru Marea Adu­nare Naţională , şi pentru con­siliile populare, în cadrul campaniei electorale, au avut loc nenumărate întîlniri, a­­dunări și mitinguri la care au participat milioane de cetățeni. Caracteristica principală a a­­cestor manifestări este dezba­terea deschisă și multilaterală a problemelor dezvoltării pa­triei noastre, a căilor pentru ridicarea continuă a nivelului de trai material şi cultural al întregului­­ popor, (aplauze pu­ternice). Se poate spune că întreaga campanie electorală s-a transformat într-o uriaşă, manifestare a unităţii poporu­­­lui nostru în jurul partidului şi guvernului, a voinţei ne­strămutate a tuturor celor ce muncesc de a înfăptui neabă­tut politica internă şi externă a partidului şi guvernului (aplauze puternice). Criticile aduse muncii unor consilii populare şi altor in­stituţii de stat şi obşteşti, pro­punerile făcute cu acest pri­lej, sunt tot atâtea dovezi ale preocupării maselor largi populare de a asigura înfăp­tuirea fermă a politicii parti­dului. Marea Adunare Naţio­nală, consiliile populare ce vor fi alese, toate organele de partid şi de stat au da­toria de a studia cu toată a­­tenţia problemele ridicate în dezbaterile publice din cadrul campaniei electorale şi de a lua măsurile ce se impun pen­tru soluţionarea lor corespun­zătoare. Acum, la încheierea campa­niei electorale, putem consta­ta cu satisfacţie că ea a pri­lejuit o largă confruntare de păreri asupra tuturor proble­melor economico-sociale ac­tuale ale ţării, asupra activi­tăţii desfăşurate pentru tradu­cerea în viaţă a programului de dezvoltare multilaterală a patriei. Campania electorală s-a des­făşurat su­b semnul profundu­lui democratism al noii noas­tre orînduiri, creat pe funda­mentul cuceririlor revoluţio­nare ale oamenilor muncii, al măsurilor adoptate de partid şi de stat pentru asigurarea condiţiilor necesare­ participă­rii plenare a maselor popu­lare la conducerea ţării (a­­plauze). Democratismul nostru ■ socialist îşi găseşte în aceste zile o puternică expresie în faptul că oamenii gumei­ dez­bat principalele aspecte ale pollitiqii,'noastre ,intime .şi ex-. terne care privesc pr­ezentul. •şi viitorul , patriei, . se consfă-'1 tuiesc cu candidaţii Frontu­lui Unităţii Sociăliste, cei că­reia, la 2 martie urmează să, J? dea mandatul de reprezen­tanţi în orgănele, . puterii:, — Marea ■ Adăpare Naţională­­şi (NinsiMna pOpsiiare —, asuppr­a problemelor gospodăririi tării, a ereselor şi Ocliiunilor. ?#i exprimă liber­­ opinia., voinţa şi aspiraţiile. Climatul de in­tensă activitate socială şi, po­litică existent în întreaga ţară demonstrează că poporul nos­tru este cu adevărat liber şi stăpîn în patria sa, suveran în exercitarea puterii, că el îşi hotărăşte singur,­­soarta, co­­respunzător , intereselor­ sale supreme (aplauze îndelung­, re­petate).­­Aceasta­­insuflă fiecărui ce­tăţean, indiferent de categoria socială, profesiune , sau naţio­- •­nalitate, convingerea , ,că. se­ poate afirma... neîngrădit pe tă­­rîtd­ul Vieţii sociale, , că , îşi poate manifesta nestingherit energia, capacitatea şi* talen­tul în slujba patriei, a pro­gresului României pe drumul socialismului şi comunismului (aplauze puternice, urale). Stimaţi tovarăşi, Anul acesta se împlinesc 25 de ani de la eliberarea pa­triei­ noastre de sub jugul fas­cist; această împrejurare con­feră alegerilor de la 1­2 mar­tie 1969 o însemnătate şi o semnificaţie deosebită. Aceste alegeri prilejuiesc un bogat bilanţ de realizări, de suc­cese remarcabile obţinute de poporul român, sub conducerea partidului comunist, pe drumul făuririi socialismului, al înflo­ririi , patriei, al bunăstării şi fericirii. Cei mai în vîrstă îşi reamin­tesc în. ..pe situaţie se găsea ţara noastră acum 25 de ani. Subordonarea faţă de Germa­nia nazistă, participarea, ală­turi de forţele hitleriste, la“ războiul împotriva Uniunii Sovietice, jefuirea bogăţiilor ţării de către armatele ger­ - mane aduseseră România la marginea catastrofei naţiona­le. In acele condiţii, dovedîn­­du-se la înălţimea răspunderii sale revoluţionare, naţionale, Partidul Comunist Român a acţionat cu fermitate, în uni­tate cu forţele muncitoreşti, democratice, naţionale pen­tru răsturnarea dictaturii fas­ciste, ieşirea din războiul anti­­sovietic şi alăturarea ţării noastre la coaliţia antihitleris­­tă în lupta pentru eliberarea deplină a patriei şi zdrobirea definitivă a Germaniei fasciste (aplauze puternice). Desfăşurarea evenimentelor este cunoscută şi nu doresc acum să mă opresc asupra lor. Vreau însă să subliniez că fără înfăptuirea actului is­toric - da la 23 August 1944 România s-ar fi găsit într-o situaţie greu de imaginat. Con­sider că îndeplinesc o înda­torire sfîntă exprimînd, şi cu acest prilej, recunoştinţa în­tregului nostru popor faţă de cei care au luptat pentru eli­berarea ţării şi care nu se mai află astăzi printre noi (aplauze puternice). Doresc, de asemenea, să sub­­liniez şi acum că poporul nos­tru dă o înaltă, preţuire con­tribuţiei hotărâtoare adusă de Uniunea Sovietică, de Armata Roşie, la infrîngerea fascismu­lui şi la eliberarea totală a României , (aplauze puterni­­­ce). .Lupta purtată în comun de ostaşii români şi sovietici a pus bazele prieteniei de tip nou între popoarele noastre. Consider, de asemenea, de datoria mea, să amintesc şi de contribuţia ostaşilor celorlalte ţări aliate la. Zdrobirea ''fascis­mului. Vrea?i :%ă-sp.blini.âiTloi-.. odată importanța luptei ’ erei­de dus® de toate popoarele, cotropite, în frunte cu parti­­dele comuniste, împotriva hit­­lerismului. Lupta forțelor pa­triotice împotriva ocupanților fasciști a avut un­­rol deose­bit în cucerirea victoriei, de­monstrând încă o dată că nici o forţă din lume nu poate în­­genunchia popoarele hotărîte să i-şi apere, cu preţul celor mai clari jertfe, libertatea­ şi independenţa (aplauze înde­­lung repetate). .Am făcut această evocare pentru a pune mai, clar în lu­mină profundele schimbări să­­vîrşite în cei 25 de ani care au,­ trecut, de la eliberarea ţă­rii. Atît înfăptuirea actului is­toric de la 23 August, cît şi toata marile transformări de pînă acum în structura socie­tăţii noastre, în modul de via­ţă al poporului, se­ datoresc Partidului Comunist Român care s-a dovedit la înălţimea măreţei sale misiuni istorice, la înălţimea răspunderii faţă de naţiunea noastră, faţă de cauza socialismului şi comu­nismului (aplauze puternice, urale şi ovaţii). Dragi tovarăşi, In cei patru ani care au trecut, de la alegerile prece­dente, întreaga energie crea­toare a poporului nostru a fost îndreptată spre îndeplini­rea programului adoptat de Congresul al IX-lea al partidu­­lui. Rezultatele obţinute în primii trei ani ai cincinalului şi prevederile pe 1969 sunt superioare planului; ele do­vedesc realismul Directivelor Congresului, dîndu-ne convin­gerea că cincinalul va fi nu numai realizat, ci şi depăşit. Ritmul anual de creştere a producţiei industriale a fost în aceşti trei ani de peste 12 la sută; în chimie ritmul a fost de 21 la sută, în construc­ţiile de maşini de 16 la sută, în energia electrică de 20 la sută, în industria uşoară de 12 la sută. Un accent deose­bit s-a pus pe producţia de maşini-unelte, pe electronică şi electrotehnică, ramuri pen­tru care s-au întocmit progra­me speciale conţinînd preve­deri de dezvoltare cu mult su­perioare celor cuprinse în planul cincinal. In ultimii ani au fost adop­tate o serie de măsuri în di­recţia organizării mai bune a muncii, folosirii mai raţionale a capacităţilor de producţie, reducerii cheltuielilor mate­riale de producţie, creşterii eficacităţii economice. Rezul­tatele pozitive­ obţinute în a­­ceste direcţii într-un mare nu­măr de întreprinderi eviden­ţiază rezervele deosebite e­­xistente în industria noastră. In domeniul agriculturii, cu toate condiţiile climaterice nefavorabile din 1968, în ul­timii trei ani producţia a cres­cut cu circa 12 la sută, asi­­gurîndu-se în condiţii bune a­­provizionarea populaţiei cu produse agroalimentare. Me­rită subliniate rezultatele po­zitive obţinute de întreprinde­rile agricole de stat ca urma­re a măsurilor de îmbunătăţi­re a organizării activităţii lor. Recenta plenară a conducerii uniunilor cooperatiste a relie­fat, de asemenea, progresele obţinute în­ consolidarea eco­nomică, a unui număr, tot mai mare, de cooperative agricole de producţie. Agricultura noa­stră Socialistă —'coopera­­­tistă’și de stat'­—? şi-a dore• ' fiit din' plin trăinicia, supe­rioritatea. In aceşti ani, statul a alocat peste 160 de miliarde lei pentru investiţii, cea mai mare par­te a mijloacelor materiale şi financiare fiind îndreptată spre dezvoltarea bazei tehe­i­­co-materiale a industriei şi a­­griculturii. In ultimii trei­ ani au intrat în producţie circa 700 mari capacităţi industria­le, însemnate Sume au fost a­­locate pentru, dezvoltarea în­­văţămîntului şi cercetării şti­inţifice. In acelaşi timp, statul a a acordat o atenţie sporită construcţiilor de locuiniţe, spi­­tale, creşe şi alte edificii­­social-culturale. In perioada la care mă re­fer, Venitul naţional a crescut cu circa 8 la sută anual, ceea ce a permis atît alocarea u­­nor sume sporite pentru acu­mulări — circa 30 la sută din venitul naţional —— cît şi creş­­rea continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc. Du­pă cum se ştie, încă în 1967, cu un an mai devreme decât se prevăzuse, au fost mărite salariile mai mici; de aceste sporuri au beneficiat peste 1 .000.000 de salariaţi. Pensi­ile au fost majorate cu circa 30 la sută, iar anul acesta se măresc salariile oamenilor muncii din toate ramurile de activitate. Este adevărat, în acelaşi timp, unele preţuri au fost corectate în sensul mări­rii lor; aceste măsuri au fost­ determinate de faptul că acti­vitatea sectoarelor respective era deficitară. Paralel, însă, preţurile la o serie de pro­duse au fost reduse. Bilanţul ansamblului măsurilor luate în domeniul nivelului de trai este pozitiv; veniturile reale ale salariaţilor au crescut cu pes­te 14 la sută în 1968 faţa de 1965; în aceeaşi perioadă ve­niturile reale ale ţărănimii au crescut cu circa 13 la sută. In felul acesta, sunt condiţii ca prin măsurile de majora­re a salariilor, în 1970 să se realizeze prevederile Congre­­sului al IX-lea cu privire la creşterea nivelului de trai al celor ce muncesc (aplauze puternice). Ţinînd seama că salariaţii cu venituri mai mici şi cu copii fac mai greu faţă cerinţelor traiului, Comitetul Executiv a hotărât ca, înce­­pînd de la 1 martie a.c., sa se sporească alocaţia pentru co­pii cu 30 de lei de fiecare co­pil, pentru salariaţii care au salarii pînă la 1.300 lei (a­­plauze). In acest fel, această categorie a populaţiei va be­neficia anual de venituri­ su­r­plimentare de circa 700 mili­oane de lei (aplauze puternice). Dezvoltarea impetuoasă a economiei naţionale a asigu­rat crearea a numeroase noi locuri de muncă, numărul sa­lariaţilor crescînd cu aproape o jumătate de milion. Aceas­ta a făcut ca şi fondul de salarii să sporească pe an­samblu cu peste 14 miliarde lei. Ca urmare, fondul de mărfuri desfăcute prin co­merţul de stat şi cooperatist a sporit cu 28,8 la sută în 1968 faţă de 1965. Aceste date sintetice vor­besc elocvent despre consec­venţa cu care partidul şi gu­vernul înfăptuiesc programul de ridicare a nivelului de trai material şi spiritual al po­porului ,­ ţelul suprem al po­liticii noastre, al întregii noas­tre activităţi (aplauze înde­lungate). Desigur, vorbind despre creşterea nivelului de trai, nu uităm nici un moment că mai sunt numeroase familii de oa­meni ai muncii care au încă venituri mici şi, câte fac , cu greu faţă necesităţilor vieţii. Trebuie să spunem că mai a­­viau încă mult de făcut pen­tru a asigura un nivel de via­ţă corespunzător pentru toţi cetăţenii patriei, noas.tr®­ Toc­mai de aceea este necesar să ne concentrăm toate eforturile în direcţia dezvoltării tot mai rapide a economiei naţionale şi, pe această bază, să creăm condiţiile necesare sporirii ve­niturilor celor ce muncesc, creşterii nivelului de trai ma­terial şi cultural al întregu­lui popor. Vom face totul pen­tru a realiza cît mai curînd acest obiectiv (aplauze puter­nice, urale ,şi ovaţii îndelun­gate). Evidenţiind toate marile noastre realizări nu omitem că în activitatea desfăşurată în această perioadă au fost şi lipsuri. In unele ramuri şi sectoare, în unele întreprin­deri şi instituţii, în munca u­­nor organe de partid şi de stat persistă neajunsuri care se reflectă în viaţa economi­că, în rezultatele obţinute în producţie. Nu peste tot mij­loacele materiale şi financiare sunt folosite raţional şi eco­nomic. Mai avem capacităţi de producţie neutilizate încă integral. După unele calcule sumare, prin mai buna or­ganizare a producţiei şi a muncii, prin folosirea integra­lă a­­actualelor capacităţi şi prin alte măsuri tehnico-orga­­nizatorice s-ar putea obţine, fără cheltuieli suplimentare, un spor de producţie de 15— 20 la sută. Desfăşurarea ritmică a procesului de pro­ducţie este influenţată, de a­­semenea, negativ şi de lipsu­rile ce se mai manifestă în aprovizionarea tehnico-mate­­rială a întreprinderilor. Insist în mod deosebit asu­pra acestor deficienţe, pen­tru că lichidarea lor trebuie să stea în centrul atenţiei organelor de partid şi de stat, a tuturor colectivelor de oa­meni ai muncii din între­prinderi. Rezerve mari avem şi în domeniul investiţiilor; cu toa­te reducerile de cost obţinute în ultimii doi-trei ani, con­struim încă scump; pe alocuri se mai menţine tendinţa spre grandomanie. Este­­ simptoma­tic în acest sens faptul că şi presa şi televiziunea ne pre­zintă mai mult aspectul arhi­tectonic al construcţiilor, nu latura lor funcţională, nu e­­ficienţa economică a investi­ţiilor care depinde în primul rind de dotarea cu maşini şi utilaje, de buna utilizare a tehnicii noi. Nici ritmul exe­cutării unor investiţii nu este încă mulţumitor. Chestiunea re­alizării la timp şi în cele mai bu­ne condiţii a investiţiilor trebuie să devină o preocupare ma­joră, constantă, pentru toate departamentele, pentru toate întreprinderile, pentru toate organele de partid şi de stat. Am făcut unele remarci critice în legătură cu anumi­te aspecte ale activităţii noas­tre economice cu convingerea că oamenii muncii —­ stopini­ tuturor bogăţiilor ţării — în­ţeleg faptul că stă în puterea noastră să lichidăm în cel mai scurt, timp lipsurile, să asigu­răm progresul rapid al desă­vârşirii construcţiei socialismu­lui in România (aplauze pu­ternice). Marile realizări în dezvol­tarea economico-socială a ţă­rii noastre au cerut eforturi mari din partea întregului nostru popor. Fiecare cetăţean are însă satisfacţia de a putea spune că aceste eforturi n-au fost zadarnice . România a de­venit într-o perioadă istorică scurtă o ţară cu o industrie puternică, în plină dezvoltare, şi cu o agricultură în plin proces de modernizare, cu o ştiinţă şi o cultură avansată. In realizarea acestor remar­cabile progrese, eforturile mari­ ale poporului român s-au împletit cu efectele pozitive ale dezvoltării colaborării şi cooperării economice şi teh­­nico-ştiinţifice cu toate ţările sistemului mondial socialist. Noi apreciem rolul important al colaborării economice cu ţă­rile membre ale Consiliului de Ajutor Economic Reciproc şi cu celelalte ţări socialiste şi sîntem hotărîţi să acţionăm şi în continuare pentru dez­voltarea acestor relaţii (aplau­ze). In această colaborare ve­dem calea sigură a progresu­lui fiecărei ţări socialiste şi, totodată, a creşterii forţei e­­conomice a întregului sistem socialist mondial — care nu se poate baza decît pe înflo­rirea economico-socială a fie­cărui stat socialist (aplauze). In acelaşi timp, pentru ţa­ra noastră au avut şi au im­portanţă şi relaţiile de cola­borare şi cooperare economi­că , şi tehnico-ştiinţifică atît cu ţările capitaliste mai avan­sate, cît şi cu tarile în curs de dezvoltare. Noi pornim de la realitatea incontestabilă că în condiţiile uriaşului progres tehnico-ştiinţific contemporan, progresul rapid al fiecărei ţări este legat de participarea ac­tivă la diviziunea internaţio­nală a muncii. Orice izolare nu poate duce decît la stag­nare, la rămînerea în urmă, cu repercusiuni adînci asupra întregii dezvoltări economico­­sociale a ţării respective. Toc­mai de aceea, ţara noastră va dezvolta şi în viitor relaţii de colaborare şi cooperare multi­laterale cu toate ţările, indife­rent de orînduirea lor socia­lă, pe baza avantajului reci­proc şi a neamestecului în treburile interne (aplauze în­delungate). Stimaţi tovarăşi, Tot ce a înfăptuit poporul român în acest sfert de veac demonstrează justeţea politicii marxist-leniniste a partidului nostru, care a aplicat în mod creator legile generale ale construcţiei socialiste la con­diţiile concrete ale României. Pe drumul făuririi depline a socialismului în patria noastră sunt necesare încă eforturi mari în toate domeniile de activitate. Pentru a asigura realizarea programului elabo­rat de Congresul al IX-lea şi a hotărîrilor Conferinţei Na­ţionale a partidului avem în continuare de înfăptuit planu­rile pe anii 1969—1970. Avem toate condiţiile pentru atinge­ (continuare ta pag a 2-a)

Next