Flacăra Iaşului, aprilie 1969 (Anul 25, nr. 7013-7038)

1969-04-01 / nr. 7013

l i­ Ami XXI, Nr. 7013 NARN­ 1 APRILIE 1969 4 PAGINI 58 BANI Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Campania agricolă INTIRZIEREA LUCRĂRILOR DE PRIMĂVARĂ POATE fl RECUPERATĂ Dacă pe calendar, primăvara a sosit de mult, «ea adevărată, cu soare cald şl teren zvîntat « a lăsat ptaă acum aşteptată In Judeţul nostru. Pentru agricultură, In­­tîrzierea electivă a primăverii a adus cu sine o serie de neajunsuri. Altădată, la ora actuală, orzul, mazărea, borceagul, lucerna, floarea-soarelui erau intr-un stadiu avansat, preocuparea unităţilor agricole find concentrată la efectuarea insămînţării restului de culturi Acum deci, vom avea la dispoziţie pentru acelaşi volum de Insă­­minţări un timp de lucru cu mult mai redus ca de obicei, delimitările dintre epoci şi urgenţa Hind In mod practic aproape anulate. Pentru învingerea acestor dificultăţi există soluţii corespunzătare. Prin planul elaborat de Direcţia agricolă şi U.J.C.AP. au fost indicate tuturor uni­tăţilor agricole de producţia modul de acţionat şi măsurile tehnice ce se impun a fi aplicate in mod diferenţiat. Indl­® Lichidarea de urgenţă a lipsito­­rilor existente în pregătirea cam­paniei ■ Operativitate şi calitate .. pentru fiecare lucrare * Consiliile­­. de conducere şi specialiştii să-şi i* aibă centrul activităţii numai pe teren ■ U.J.C.A.P. şi Direcţia agri­­­­col* să asigure la faţa locului în­­­­drumarea şi controlul cel mai eficient caţiile au, ca parametru principal, viteza de lucru la maxi­mum sporită, la care trebuie să-şi aducă contribuţia toate forţele de lucru din I.M.A şi C.A.P. Ştim aşadar, ce avem de făcut pentru recuperarea întîrzierii lucrărilor agricole de primăvară, provocată de prelungirea iernii în judeţul nostm şi acest lucru este pozitiv. Cu toate acestea, nu pretutindeni, complexul de măsuri elaborat de organele de resort are In prezent asi­gurate condiţii optime de aplicare. Viteza de lucru pla­nificată a mijloacelor mecanizate şi a atelajelor este sub semnul întrebării in unele unităţi, datorită insuficientei preocupări ce s-a acordat bunei pregătiri pentru cam­panie. La C.A.P. Lungani sau la Cristeşti, de pildă, mai sunt multe atelaje de reparat, iar la semănătorile mecanice şi de tracţiune animală nu s-a făcut nici o probă de func­ţionare. In pofida unor comunicări substanţiale făcute de C.A.P. privind fertilizarea solului, mai există pe teren importante cantităţi de îngrăşăminte organice care aşteaptă să fie transportate pentru a stimula producţia viitoarelor culturi. , Fiecare conducere de unitate, fiecare specialist din agricultură este convins că timpul prielnic pentru însămîn­­ţări a bătut la uşă, oferind de la o zi la alta condiţii mai bune de desfăşurare a lucrărilor. Dar cum se vor putea folosi oare aceste condiţii cînd, într-o serie de cooperati­ve agricole, o bună parte din seminţele necesare n-au fost încă asigurate? Ce factori obiectivi au împiedicat pînă acum încheierea acestei acţiuni principale, la cooperativele Dol­­heşti Cozmeşii , Huşi, Hălăuceşti, Bosia şi altele care pînă la 31 martie mi-şi asiguraseră încă de la bazele de recepţie şi Agrosem­orzul, ovăzul, mazărea, inul, floarea­­soarelui şi porumbul pentru Insăminţări ? Timp a fost suficient, prea suficient chiar, pentru a încheia o astfel de acţiune şi în acest caz, lipsa de preocupare a preşe­­dinţilor şi specialiştilor din aceste unităţi este evidentă. Şi dacă aşa stau lucrurile, ne surprinde cu totul faptul pentru ce U.J.C.A.P. şi Direcţia agricolă judeţeană tole­rează in unele locuri astfel de abateri, împotriva forma­lismului şi lipsei simţului de răspundere care s-au aciuat in activitatea unor conduceri de unităţi agricole nu te P. Cosfin (continuare in pag. «3-«) .WWAVrV.WAWWAVAW.V^WWWWWWAVWJW^V Uzina metalurgică O producţie suplimentară de 1,8 milioane de lei Urmărind cu atenţie înde­plinirea angajamentelor lua­te în întrecerea socialistă, colectivul Uzinei metalurgice a încheiat primul trimestru al anului cu un plus de produc­ţie de 1,8 milioane de lei. In această perioadă au fost date peste plan 160 tone de ţevi şi 80 tone profile şi au fost asimilate 28 de tipuri de ferestre metalice şi 4 tipuri de ţevi rectangulare cu falţ. De altfel, uzina a înregis­trat depăşiri la majoritatea indicatorilor de plan. Astfel productivitatea muncii s-a realizat în proporţie de 101,5 la sută, iar la producţia marfă vîndută şi încasată a fost înscrisă peste prevederi suma de 5 milioane de lei. Datorită unor bune rezulta­te în organizarea pre­dicţiei şi reducerea consumului de materii prime şi materiale, se prelimină, pentru primul trimestru, o economie supli­mentară la prețul de cost de 300.000 de lei. Nicolae Lacea economist, Uzina metalurgică Noutăfi din staflunife balneo­climaterice In acest an se acordă o a­­tenfie deMttul înzestrării . - 1 ».■ Stapurile IMPI­ au şi în­ceput lucrările de construcţia a patru teleferice : Sinaia — Cota 1400 ; Cota 1400 — Muntele Furnica ; Poiana Bra­şov — Kantzer ; Braşov — Muntele Tîmpa. Telefericul de la Poiana Braşov, care va avea cabine, este destinat transportului tu­riştilor pe Postăvaru­ la o altitudine de peste 1.600 metri. El va atinge o viteză de de­plasare de 7 metri pe secun­dă. Un interesant proiect privind circulaţia în oraşul Constanţa şi zona litoralului se află în execu­ţie la Institutul de proiecta­re a construcţiilor şi instala­ţiilor de gospodărire comuna­lă — Constanţa. Intrucît în timpul sezonului de vară cir­culaţia atinge flusuri foarte mari, se prevăd lărgirea arte­rei de acces in Mamaia. (Agerpres)­ ­ S Muncitoarea Coca Avărăşiței, tricoteră în două fmașini, este una din fruntașele secției mașini-bază de la Fabrica de tricotaje „Moldova". . CONFERINŢA ASOCIAŢIILOR STUDENŢILOR DIN CENTRUL UNIVERSITAR IAŞI Duminică, * avut loc 1* Casa de cultură a tineretului fl stu­denţilor ce*­­le » 7-a Conferin­ţă » Asociaţiilor studenţilor din Centrul universitar Iaşi. La lucrările Conferinţei au par­ticipat tovarăşul Petre Mal­ome­­te, secretar al Comitetului Jude­ţean de partid laţi, Ion Manciuc, prim-secretar al Comitetului mu­nicipal de partid, preşedintele Consiliului popular municipal, Ion Popescu, secretar al C.C. al U.T.C., I­la Pop-Păcuraru, vice­preşedintă­­a U.A.S.R., Gheorghe Prisăcaru, prim-secretar al Co­mitetului Judeţean U.T.C. Au luat parte, de asemenea, în afară de delegaţii studenţilor, conducători ai Institutelor de în­­văţămint superior, decani, alte cadre didactice, conducători de întreprinderi şi instituţii, acti­vişti de partid şi de stat. Pe ordinea de zl au fost în­scrise : — Raportul Consiliului V.A.S. din Centrul universitar laţi pe perioada decem­­brie 1989 — apri­­ile ISIS; proiectul programului de activitate de perspectivă. — Alegerea Consiliului V.A.S. pe Centrul universitar şi a dele­gaţilor la Conferinţa V.A.S. pe ţară. Primul punct al ordinii de z!: a fost prezentat de asistentul u­­niversitar Inginer Emil Uncheşeu, preşedintele Consiliului Uniunii Asociaţiilor studenţilor din Cen­trul universitar Iaşi. A luat apoi cuvântul conf. univ. Petre Malcomete, care a transmis întregii studenţimi ieşe­ne un fierbinte salut din partea Comitetului Judeţean de partid Iaşi, adresînd totodată sincere, felicitări pentru rodnica activita­te desfăşurată de asociaţiile stu­denţilor. Conferinţa dumneavoas­tră — a apus vorbitorul — *te joc într-un moment deosebit pentru dezvoltarea învăţăraîntu­­lui de teste gradele din ţara noastră, împărtăşim cu entuziasm încrederea exprimată de tovară­şul NICOU/iK e*A«,SESC,,v care şi Conferinţa naţională a cadrelor didactice, a spus printre altele:’ „Considerăm că dispunem de tot ceea ce este necesar — un valo­ros corp profesoral, un tineret harnic şi entuziast, o bază ma­terială în continuă dezvoltare şi un program de perspectivă c­ar — pentru a putea înfăptui în cît mai bune condiţii indicaţiile Congresului al IX-lea al partidu­lui în domeniul modernizării în­­văţămlntului". Beneficiind de condiţii de viaţă şi de studiu tot mai bune, înconjuraţi cu gri­jă de către cadrele didactice, majoritatea studenţilor noştri în­vaţă cu pasiune, demonstrează prin Întreaga lor comportare In Institute il societate, o atitudine pătrunsă de răspundere pentru îndeplinirea îndatoririlor ce le revin. După ce a subliniat nobi­la misiune a studenţilor ieşeni de a purta sus flacăra­­acră a ştiinţei, întreţinută mereu vie de prestigioşi­­Savanţi din trecut şi de astăzi, tovarăşul Petre Mal­comete a concretizat cîteva din sarcinile actuale printre care : perfecţionarea şi aprofundarea fondului de cunoştinţe, filtrarea critică, cu spirit de discernă­­mînt a tuturor problemelor, res­pectarea strictă a adevărului, re­ceptivitatea la nou, situarea pe bazele ideologiei marxist-leninis­­te. Vorbind în continuare despre munca culturală-educativă, a sub­liniat în mod deosebit necesita­tea unui sprijin permanent dat organizaţiilor de tineret de către conducerile institutelor, de către toate cadrele didactice. Un efort mai stăruitor trebuie depus în direcţia educării patriotice a stu­denţilor, în aşa fel încît aceş­tia să-şi consacre întreaga ener­gie şi capacitate creatoare înfăp­tuirii ţelurilor de progres ale poporului român. In speranţa că dv. şi cel pe care 11 reprezen­taţi la Conferinţa A.S. pe Cen­trul universitar, a spus vorbito­rul, veţi şti să puneţi în apli­care preţioasele indicaţii şi mă­suri ale conducerii partidului nostru, învăţămintele ce se vor desprinde din această largă con­fruntare de opinii, Comitetul Ju­deţean de partid urează tuturor studenţilor noi succese la învă­ţătură şi în activitatea obşteas­că, exprimîndu-şi în acelaşi timp încrederea că toţi vor munci cu entuziasm pentru înflorirea con­tinuă a naţiunii noastre socialiste, pentru a face să strălucească tot mai puternic chipul patriei — Republica Socialistă România. . Pe marginea materialelor pre­zentate la primul punct al ordi­nii de zi au mai luat cuvîntul : Trifon Cărăușu, student 1» Uni­versitate ; Silviu Botezatu, stu­dent la I.M.F. ; asist. Nicolae Ni­­cuîeacu ; Victor Surdu, student 1* Agronomie; asist. Dorin Be­lau« ; Bertalan Kiss, student 1» I.M.F. ; Emilian Sasu, student la Conservator , lect. univ. Pavel Fiore», directorul Casei de cul­tură a tineretului «­ studenţilor; Mitoţ­ăsărbulescu, student la u­­nivwríte»; Radu Pope, student la insti­tu­tul politehnic ; Constan­­tia Catrinescu, student la U­­niversitete ; ştefan Cadar, student, şeful comisiei de tu­rism le Centrul universitar; Const®tin suelu, student la U­­niverstate ; M. Tatullci, stu­dent S Universitate. ftt încheierea dezbaterilor, to­varășul Ion Popescu a adus un aHMurM aalut din partea C.C. al U.T.C a secretariatului fl Co­mitentul Executiv al U­.A.S.R. S-e trecut apoi la al doilea punct al ordinii de zi, alegerea Consiliului U. A. S. pe Centrul universitar şi a delegaţilor la Conferinţa U.A.S. pe ţară. In continuare, s-a dat citire răspunsului studenţilor Centrului universitar Iaşi la chemarea lan­sată de adunarea generală a Asociaţiei studenţilor Facultăţii de filozofie din Bucureşti, răs­puns prin care s-au luat frumoa­se angajamente în cinstea celei de a 25-a aniversări a eliberării patriei de sub jugul fascist. Intr-o atmosferă plină de entu­ziasm, s-a aprobat textul unei te­legrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care se spune, printre altele: Noi, reprezentanţii celor pes­te 30.000 de studenţi ieşeni, în­­truniţi în Conferinţa Uniunii A­­sociaţiilor Studenţilor din Cen­trul nostru universitar ne expri­măm ataşamentul neţărmurit şi recunoştinţa fierbinte faţă de Co­mitetul Central al Partidului Co­munist Român, faţă de guvernul Republicii Socialiste România, pentru politica înţeleaptă şi clar­văzătoare pe plan intern şi ex­tern, pentru abnegaţia cu care sunt conduse destinele întregului nostru popor spre viitorul de aur al societăţii comuniste. Animaţi de un fierbinte patriot­­ism, de răspunderea ce ne re­vine ca viitori specialişti cu înaltă calificare, asigurăm Comi­tetul Central al Partidului Co­munist Român, pe dumneavoas­tră iubite tovarăşe Ceauşescu, că vom pune toată energia şi price­perea noastră în slujirea cu de­votament a cauzei socialismului, prin traducerea în viaţă a politi­cii partidului atlt pe băncile facultăţilor cit şi la viitoarele locuri da muncă. In prima sa şedinţă Consiliul U.A.S. a desemnat ca preşedinte pe asistentul Mihai Timofte, iar ca secretăr pe studentul Oh. SOP'4. A luat sfîrşit acţiunea „Tehnica la zi-Iaşi, 23-30 martie 1969“ Cu dezbaterea .Căile de Intensificare a muncii de ino­vaţii în municipiul şi judeţul Iaşi" şi simpozionul .Mo­mente şi figuri din istoria teh­nicii în Iaşi*, care au avut loc duminică, acţiunea .Teh­nica la zi — Iaşi, 23—30 martie 1969* a luat sfîrşit. In perioada 23—30 martie, în cadrul acestei acţiuni de amploare au avut loc peste 65 de manifestări de propa­gandă ştiinţifică şi tehnică (peste 30 de simpozioane, 20 de conferinţe, 7 sesiuni şti­inţifice şi t­ehnico-ştiinţifice, mai multe dezbateri, semina­­rii, consfătuiri, întîlniri, ex­poziţii etc.). La reuşita aces­tor manifestări, care s-au bucurat de participarea şi ai­­precierea m­iilor de muncitori, tehnicieni şi ingineri din ju­deţul nostru, şi-au adus con­tribuţia peste 170 de cadre didactice din învăţămîntul su­perior, ingineri şi specialişti în diverse domenii de acti­vitate din întreprinderile municipiului şi judeţului şi 25 de oameni de ştiinţă, ingineri şi specialişti din Bucureşti şi Cluj. In perioada de desfăşurare a acţiunilor de propagandă tehnică au fost programate la cinematografele »Victoria“ şi­­Republica“ din Iaşi mai multe filme cu caracter de popularizare a cuceririlor ştiinţei şi tehnicii. Tot în această perioadă, au apărut două numere ale foii volante .Tehnica la zi — Iaşi, 1969“, editate de Consi­liul judeţean Iaşi al sindica­telor în colaborare cu Cabi-­­netul judeţean pentru pro­bleme de organizare ştiinţi­fică a producţiei şi a muncii. Acţiunea „Tehnica Ia­şi — Iaşi, 1969“, organizată de Consiliul judeţean Iaşi al sindicatelor în colaborare cu Cabinetul judeţean pentru probleme de organizare şti­inţifică a producţiei şi a muncii, constituie o contri­buţie la găsirea celor mai potrivite căi pentru rezolva­rea diferitelor probleme tehnico-economice din între­prinderi, la ridicarea nivelu­lui de cultură generală, teh­nic şi economic al oamenilor muncii din judeţul nostru. h pagina a 2-a Lucrările Conferinței J_L AIn pagina a 4-a Corespondenţă din Paris După Congresul naţional al Convenţiei cluburilor republicane Primirea de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu a delegaţiei de activişti ai Partidului Comunist din Cehoslovacia Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comu­nist Român, a primit luni, 31­ martie a.c., delegaţia de acti­vişti ai Comisiei Centrale de Control şi Revizie a Partidului Comunist din Cehoslovacia, condusă de tovarăşul Milos Jakes, preşedintele Comisiei, care, la invitaţia C. C. al P.C.R., face o vizită de schimb de experienţă în ţara noas­tră. La primire au participat to­varăşii Dumitru Coliu, membru supleant al Comitetului Exe­cutiv al C.G. al P.G.R., pre­şedintele Colegiului Central de partid, loan Gluvacov, membru al C.C. al P.G.R., membru al Colegiului Central de partid, Nicolae lonescu, adjunct de şef de lecţie la C.C al P.C.R. A fost de faţă Karel Kurka, ambasadorul Republicii So­cialiste Cehoslovace la Bucu­rești, întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, tovă­rășească. Şedinţa Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Iaşi In ziua de 31 martie a.c., a avut loc şedinţa Comitetu­lui executiv al Consiliului popular al judeţului Iaşi. La ordinea de zi au fost înscrise : 1. Analiza activităţii desfă­­şurate pentru ocrotirea sănă­tăţii mamei şi copilului. 2. Analiza activităţii consi­liilor populare comunale Pd.­­Iioaiei şi Leţcani cu privire la organizarea şl traducerea In viaţă a actelor cu caracter normativ ale organelor supe­rioare şi ale propriilor lor hotăriri şi decizii. 3. Informare privind activi­tete­a­ swu.vi*t­v -venirea, constatarea şi recu­perarea pagubelor cauzate a­­ vutului obştesc. La dezbaterea problemelor înscrise pe ordinea de zi au luat parte şi conducerile co­misiilor permanente de re­sort ale Consiliului popular judeţean, iar în cazul celui de-al doilea punct, primarii comunelor ce au făcut obiec­tul analizei. Pentru îmbunătăţirea conti­nuă a activităţii în sectoare­le analizate, Comitetul exe­cutiv a adoptat măsuri cores­punzătoare. In continuare, Comitetul e­­xecutiv al Consiliului popu­lar judeţean a rezolvat unei® Maşină perfecţionată n­ A fost omologată o nouă trasină-uneltă, deosebit de ir­,portantă pentru economia noastră naţională — maşina di alezat şi frezat cu diame­trul axului de prelucrare de 100 mm. Realizată de Fabrica de­ maşini-unelte şi agregate din Bucureşti maşina este e­­chipată cu diferite dispozitive speciale, care îi conferă un mai mare grad de universali­tate faţă de produsele simila­­ re realizate pînă acum. . . .. . . , (Agerpres) Iași, Imagine din cartierul Socola. C­riticile apărute nu de mult în paginile ziarului nostru, refe­ritoare la calitatea produselor de pani­ficaţie, fabricate de Com­binatul de morarit şi pa­nificaţie Iaşi, se pare ca au găsit ecou favorabil. In ultimul timp cetăţenii au putut constata o creştere continuă a calităţii plim­i şi a celorlalte produse de panificaţie şi organele de control sanitare au consta­tat îmbunătăţiri igienico­­sanitare. Unul din factorii meniţi­e veghea la realizarea in­dicilor calitativi ai produ­selor este serviciul C.T.C. (control tehnic de calitate). Inginera Raisa Patraşcu, şefa acestui serviciu, arăta că forma de organizare a C.T.C., numărul lucrătorilor ce îl compun, dotarea la­boratoarelor pot face faţă cu succes sarcinilor ce-i revin , efectuarea analize­lor de laborator, în vede­rea recepţionării materiilor prime şi auxiliare, pentru conducerea proceselor teh­nologice şi livrării produse­lor finite, precum şi exer­citarea controlului de ca­litate şi d­otării igienico­­sanitare pe fluxurile tehno­logice. Mulţi interlocutori au apreciat pozitiv exacti­tatea analizelor de labora­tor şi prezenţa activă a controlorilor C.T.C. pe linii­le de producţie. Au fost însă relevate şi unele defi­cienţe ce mai persistă în activitatea acestui serviciu, unele piedici ce stau în faţa eficienţei eforturilor lucrătorilor C.T.C.-işti, fă­­cîndu-se şi propuneri în vederea înlăturării lor. Serviciul C.T.C. nu se bu­cură de suficientă autori­tate din partea unor şefi de secţii, a unor maiştri şi operatori, datorită faptului că 80 la sută din contro­lori sunt recrutaţi din alte sectoare, au fost instruiţi la locul de muncă şi sunt consideraţi a nu fi prea competenţi. Se ridică deci problema calificării lucră­torilor C.T.C. Maistrul Şte­fan Chibici, preşedintele sindicatului, arăta necesita­tea ca în funcţiile de con­trolori să fie promovaţi cei mai buni muncitori din combinat, care au şcoli profesionale de speciali­tate. Fără a fi împotriva acestui lucru, nu vedem de ce nu s-ar face mai mult decît pînă acum şi pe altă cale. In prezent, lucrătorii C.T.C. nu sunt înscrişi la nici un curs de ridicare a calificării. E suficientă oare instruirea primită la începu­tul activităţii lor în în­treprindere ? îndeplinirea obligaţiilor de controlori şi laboranţi solicită îmbogăţi­rea cunoştinţelor privind tehnologia de fabricaţie, diagramele, utilajele, re­medierea defecţiunilor, co­relarea rezultatelor de la­borator cu ceea ce se în­­tîmplă în producţie şi mă-Gh. Mihalache (continuare In pag. a 2-a) Combinatul industrial de morărit şi panificaţie Cum se explică autoritatea scăzută a controlului tehnic de calitate

Next