Flacăra Iaşului, mai 1969 (Anul 25, nr. 7039-7064)
1969-05-01 / nr. 7039
. Trăiască 1 Mai, ziua solidarităţii Internaţionale a celor ce muncesc? ANUL XXI, Nr. 7039 181 1 MAI 1969 30 BANI 4 PAGINI MAREA SARBATOARE A MUNCII Astăzi, sub faldurile însorite ale primăverii, milioane de locuitori ai planetei noastre se vor aduna să sărbătorească 1 MAI - Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. De 8 decenii prima zi a lunii mai a căpătat dimensiuni de simbol. Este simbolul solidarităţii internaţionale a muncii de pretutindeni, de pe toate meridianele globului pămintesc, ziua în care cei ce muncesc din cele patru colţuri ale lumii îşi manifestă frăţia - acest nobil sentiment născut şi plămădit de-a lungul marilor frămîntări muncitoreşti internaţionale în lupta pentru o viaţă mai bună, libertate şi independenţă naţională, pentru socialism, democraţie şi progres. Pentru poporul nostru, ziua de 1 Mai are în anul acesta o semnificaţie deosebită înscriindu-se pe orbita aniversării celor 25 de ani de la eliberarea patriei de sub jugul fascist. Poporul român a întîmpinat tradiţionala sărbătoare a lumii muncitoare în plin avint al luptei pentru înfăptuirea măreţului program elaborat de cel de-al IX- lea Congres şi Conferinţa Naţională a P.C.R., pentru obţinerea de noi succese in îndeplinirea angajamentelor luate în cinstea împlinirii unui sfert de veac de la eliberarea patriei noastre. Pe măsură ce păşim pe culmi tot mai înalte, sub soarele dătător de viaţă al socialismului, apare în toată măreţia sa drumul bogat în fapte şi împliniri parcurs sub conducerea înţeleaptă a partidului. In dezvoltarea istorică a poporului român, orinduirea socialistă a însemnat profunde transformări revoluţionare care au schimbat destinele ţării, ridicind la activitate creatoare, conştientă, întreaga naţiune. Identificîndu-se cu aspiraţiile şi interesele superioare ale poporului, Partidul Comunist Român desfăşoară o vastă activitate creatoare în conducerea şi organizarea operei complexe de construire a socialismului, în asigurarea unui nivel tot mai înalt al civilizaţiei materiale şi culturale din ţara noastră. Sfătuindu-se permanent cu masele, Partidul Comunist îşi consacră toate energiile dezvoltării marilor succese obţinute în dezvoltarea întregii vieţi sociale din ţara noastră, luînd măsuri bazate pe o profundă cunoaştere a realităţilor pentru mersul înainte al patriei noastre pe magistrala cea mai largă a progresului contemporan. Drept urmare, astăzi România se situează printre statele cu economia cea mai dinamică. Tabloul cifrelor este impresionant : volumul producţiei industriale este în prezent cu peste 40 la sută mai mare decât în 1965 ; în trei ani ai cincinalului s-au investit în economie din fondurile centralizate ale statului peste 155 miliarde de lei, sumă care depăşeşte totalitatea fondurilor investite în deceniul 1950- 60 ; zestrea industrială a ţării a sporit cu 700 uzine, fabrici, secţii noi, dotate cu tehnică modernă , întreaga producţie industrială a anului 1938 se obţine astăzi în numai 24 de zile. In cadrul efortului general pentru înălţarea României pe noi culmi ale progresului şi civilizaţiei se înscrie şi contribuţia judeţului nostru. Punînd in antiteză laşul zilelor noastre cu cel de dinainte de eliberare, se poate spune, pe drept cuvint, că Iaşul anului 1969 este de nerecunoscut, că bătrînul nostru Iaşi trăieşte o adevărată tinereţe ; e tinereţea vieţii noi, socialiste, pe care i-o conferă grandioasele realizări industriale, agricole şi social-culturale realizate in oraşul şi in judeţul nostru. înfăptuirile de pe meleagurile ieşene sunt şi un semn al grijii deosebite acordate judeţului nostru de către conducerea de partid şi de stat. Oamenii muncii desfăşoară larg întrecerea socialistă în întîmpinarea celei de-a 25-a aniversări a eliberării patriei, îndeplinind şi depăşind în mod exemplar angajamentele luate. Cifrele publicate în ziarul nostru de ieri sunt concludente. Angajamentul de a se obţine o producţie globală industrială suplimentară, pinâ la 1 Mai, de 50.316.000 de lei, a fost nu numai realizat ci şi depăşit cu 20.000.000 de lei, succese deosebite înregistrindu-se la toţi indicatorii de plan. Fabrica de ulei „Unirea", Uzina mecanică Paşcani, Uzina metalurgică, Uzina mecanică „Nicolina", Fabrica de tricotaje „Moldova" şi altele şi-au afirmat numele la loc de cinste în palmaresul întrecerii socialiste. O realizare cu totul remarcabilă o constituie intrarea inainte de termen în funcţiune a Uzinei de fibre sintetice. Rezultatele obţinute în agricultură, unde s-a dezvoltat o puternică bază tehnico-materială, ilustrează semnificativ rodnicia eforturilor conjugate ale statului şi ale ţărănimii cooperatiste. In pofida condiţiilor climatice nefavorabile din ultimul an, producţia agricolă globală medie a perioadelor 1966—1968 a fost cu aproape 24 la sută mai mare decit media producţiei obţinută în cei cinci ani anteriori. Abnegaţia cu care ţărănimea cooperatistă munceşte pentru a recupera intârzierile din actuala campanie agricolă (continuare în pag. a 3-a) Armindeni Armindeni. Sufletul in mine s-a trezit şi cintă Ca greierul-n adîncul trupului, cîntare sfîntă Cîntec pentru întreaga omenire, Cintec, ce mboboceşte liliacul Şi ca argintul soarelui, subţire, Turnat în fire luminează veacul Cîmpu-i cu iarbă-albastră, cer şi el, Orice sămînţă urcă un drapel Zvîcnind la capătul tulpini-n floare Să ne unim cu toţii dar Raze noi înşine pe glob ca razele Ce împînzesc tot infinitul din miezul discului Spre stele s-a făcut întîiul pas Înţelepciunea sună deja-n glas Să umplem cerul cit e cald pământul, Cit e ca inima în viaţa tuturor Şi fiecare să ne-alegem gîndul Care-o să ardă-n ochi strălucitor ,,Unire muncitori, unire"... Chemarea asta a-ncolţit din noi Cîntec pentru întreaga omenire, Cîntec ce-mboboceşte liliacul Şi ca argintul soarelui, subţire, ’ Pînă-n vecie luminează veacul. solar ion Chiriae A. In pag. a 3-a Rubrica Pentru a da recoltele asteptate, cîmpul cere acum un plus de efort! C intare omului In era zborurilor interplanetare şi a cuceririi Cosmosului mirarea candidă în faţa maşinilor, oricît ar fi ele de ingenioase şi complicate, nu mai stă bine nimănui. Şi totuşi, aflîndu-te în faţa sau în preajma lor, nu-ţi poţi opri un sentiment de admiraţie şi de justificată mindrie pentru ceea ce a creat mintea omenească. Am trăit acest sentiment zilele trecute, la departamentul de tehnică din cadrul Centrului decercetări tehnice şi fizice al Filialei ieşene a Academiei Române, unde fără să vreau mi-a venit în minte ca un omagiu „Chitare omului" : „Cel ce gîndeşte singur şi scormone lumina / A dat o viaţă nouă şi-un om de fier, maşitia, / Fiinţă zămislită cu gîndul şi visarea, / Neînchipuit mai tare ca braţul şi spinarea, / Cu ea brăzdezi pămîntul în lung şi-n lat şi oameni / Şi una ţine locul la mii şi mii de oameni !". Iată de ce ■— mi-am spus eu — cercetătorii ştiinţifici veghează cu atîta grijă asupra acestei stranii şi minunate „fiinţe" care este maşina, ce înzeceşte puterile omului. Mă aflam în faţa unui stand de încercări pe care este montată o pompă de injecţie şi urmăream cu viu interes oscilogramele obţinute în urma înlocuirii unor supape de refulare. „O vedeţi ? — ne-a spus printre altele cercetătorul Aurelian Simionescu— aceasta este chiar inima motorului şi de felul cum funcţionează ca depirate în fond forţa tractorului nostru şi valoarea sa competitivă pe piaţa internaţională. Că preţuirea sa este mare, o dovedesc cererile mereu sporite de tractoare româneşti peste hotare, aşa încît aici nu este vorba de un transplant cum poate credeaţi, ci doar de efectuarea de cercetări în vederea îmbunătăţirii continue a sistemelor de injecţie de pe tractoarele fabricate în ţara noastră. Este unul din angajanentele centrului nostru în întrecerea socialistă ce se desfăşoară în cinstea aniversării a 25 de ani de la eliberarea patriei şi colectivul condus de prof. dr. docent Emil Gaiginschi nu-şi precupeţeşte eforturile pentru îndeplinirea sa în cele mai bune condiţiuni. De altfel, şi rezultatele de pînă acum în colaborarea noastră cu Uzina de mecanică fină din Sinaia ne îndreptăţesc să avem deplină încredere în reuşită". Dar pentru aceasta cîtă perseverentă şi atentă supraveghere asupra inimii motorului, cîte oscilograme atît de asemănătoare cu electrocardiogramele cu care medicul urmăreşte fiecare pulsaţie a cordului omenesc. Deci, pentru pasionaţii maşinilor, obiectele dobîndesc viaţă şi marchează neîndoios progresul. Că aşa este o confirmă şi faptul că ştiinţa e adesea cu un pas înaintea altor înfăptuiri. De exemplu, documente de Elena Pietraru (contihuaTe in pag, a 3-a) Proletari din toate furile, uniți-vă! Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean O PAGINĂ GLORIOASA IN ISTORIA MIŞCĂRII MUNCITORESTI DIN TARA NOASTRĂ In preajma sărbătoririi unui sfert de veac de la eliberarea patriei noastre de sub jugul fascist, înfăptuită prin victoria insurecţiei nationale antifasciste din august 1944, aniversăm 25 de ani de la crearea Frontului Linie Muncitoresc. Făurit în aprilie 1944, ca rezultat al îndelungatei lupte desfășurate de Partidul Comunist Român, de elementele înaintate din Partidul Social-Democrat, de întreaga clasă muncitoare din România, F.U.M. a avut un rol deosebit de important în mobilizarea forţelor patriotice pentru răsturnarea dictaturii militare fasciste antonesciene, pentru asigurarea rolului de conducător al clasei muncitoare în organizarea şi înfăptuirea insurecţiei armate, închegarea Frontului Unic Muncitoresc „a avut o importanţă deosebită şi a grăbit procesul de unire a tuturor forţelor democratice în vederea răsturnării regimului fascist" — sublinia tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Sciziunea în mişcarea muncitorească din România a fost provocată de elementele oportuniste încă din anii 1921—1922, după crearea Partidului Comunist Român,, fapt ce a dus la slăbirea potenţialului de luptă, la fărîmiţarea forţelor proletariatului. Existenţa mai multor partide muncitoreşti şi sindicate a îngreulat lupta clasei muncitoare împotriva regimului burghezo-moşieresc, împotriva exploatării sociale şi naţionale, întreaga activitate a Partidului Comunist Român, desfăşurată în condiţiile grele ale ilegalităţii, a fost îndreptată spre unirea tuturor forţelor revoluţionare ale clasei muncitoare pentru acţiuni unite în vederea înfăptuirii idealului de făurire a orînduirii socialiste în patria noastră. Repetatele propuneri de închegare a unităţii de acţiune a clasei muncitoare făcute de comuniştis-au lovit de rezistenţa elementelor oportuniste aflate la conducerea P.S.D. şi sindicatelor de sub influenţa acestora. Tendinţa obiectivă a clasei muncitoare, izvorîtă din legile luptei de clasă, era de unire a forţelor revoluţionare în lupta împotriva duşmanului comun. Pe fondul acestei necesităţi obiective şi ti- A. KAREŢCHI şeful sectorului din Iaşi al Institutului de studii istorice şi social-politice de pe lingă C.C. al P.C.R. (continuare în pag. a 3-a) 25 de ani de la realizarea Frontului Unic Muncitoresc / ■ ■ ■ ■ ■■ ■ ■ ■ ■ 1 ASTAZI, LA ORA 9.00, POSTURILE NOASTRE DE RADIO ŞI TELEVIZIUNE VOR TRANSMITE INDIRECT, DIN PIAŢA AVIATORILOR DIN CAPITALĂ, MITINGUL ŞI DEMONSTRAŢIA OAMENILOR MUNCII CU PRILEJUL ZILEI DE 1 MAI. ■■ ■aaaa TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A PRIMIT PE VICEPREŞEDINTELE GUVERNULUI FEDERAL CEHOSLOVAC Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, a primit, miercuri la amiază, pe tovarăşul Vaclav Vales, vicepreşedinte al Guvernului Federal cehoslovac, aflat în România ■ cu prilejul deschiderii Expoziţiei industriale cehoslovace. La primire a participat tovarăşul Ion Păţan, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. Oaspetele a fost însoţit de Karel Kurka, ambasadorul Cehoslovaciei la Bucureşti. In timpul întrevederii au fost abordate probleme privind dezvoltarea relaţiilor economice româno-cehoslovace, în avantajul ambelor ţări. In numele guvernului federal cehoslovac, oaspetele a exprimat calde mulţumiri guvernului român pentru sprijinul acordat organizării Expoziţiei industriale cehoslovace, întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă prietenească. Conducătorii de partid şi de stat au făcut o vizită la Expoziţia industrială a Republicii Socialiste Cehoslovace Tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurar, Emil Bodnaraş, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, János Fazekas, Manea Mănescu, Emil Drăgănescu, Dumitru Popa, Mihai Dalea, precum şi Mihai Marinescu şi Ion Păţan, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, au făcut miercuri o vizită la Expoziţia industrială a Republicii Socialiste Cehoslovace. La intrarea în expoziţie, conducătorii de partid şi de stat au fost întîmpinaţi de Vaclav Vales, vicepreşedinte al Guvernului Federal al R. S. Cehoslovace, conducătorul delegaţiei guvernamentale cehoslovace, şi membrii acesteia, Karel Kurka, ambasadorul Cehoslovaciei la Bucureşti, Alfred Lenard, directorul expoziţiei. Erau de faţă Corneliu Mănescu, Bujor Almăşan, Alexandru Roabă, Ion Avram, Nicolae Bozdog, miniştri, Dumitru Bejan, prim-adjunct al ministrului comerţului exterior, Victor Ionescu, preşedintele Camerei de Comerţ. Conducătorii de partid şi de stat au vizitat standurile expoziţiei în care este prezentată o mare diversitate de produse ce oglindesc nivelul actual de dezvoltareal economiei R.S. Cehoslovace. Bogat reprezentată este ramura industriei construcţiei de maşini ■— produsele industriei de automobile, maşini-unelte, maşini agricole, maşini pentru construcţii, machete ale unor instalaţii complexe pentru industria energetică, maşini textile şi grafice. Sunt expuse, într-o gamă variată maşini de precizie, produse ale industriei electrotehnice de curenţi slabi, produse chimice şi farmaceutice, precum şi produse ale industriei textile şi de confecţii, instrumente muzicale, bijuterii, porţelanuri, cristaluri, obiecte de artizanat In timpul vizitei, oaspeţii au primit explicaţii ample referitoare la calitatea produselor, precum şi asupra modului de funcţionare a maşinilor şi utilajelor. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer şi ceilalţi conducători de partid şi de stat au apreciat nivelul tehnic la care sunt realizate produsele, precum şi modul de organizare a expoziţiei. Preşedintele Consiliului de Stat şi-a exprimat convingerea că expoziţia vo contribui la dezvoltarea şi adîncirea în continuare a colaborării economice româno-cehoslovace. înainte de plecare, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer au consemnat în cartea de onoare a expoziţiei : „Expoziţia cehoslovacă ne-a oferit o grăitoare imagine a progreselor obţinute de poporul cehoslovac în organizarea şi dezvoltarea unei industrii de înalt nivel tehnic. Ea constituie o semnificativă expresie, a talentului, pregătirii tehnice şi capacităţii de creaţie a muncitorilor şi tehnicienilor, a inginerilor şi specialiştilor din industria socialistă a Cehoslovaciei. Felicitînd din inimă la organizatorii expoziţiei, urăm poporului Cehoslovaciei frăţeşti noi şi mari succese în dezvoltarea economiei şi în ridicarea nivelului de trai, în edificarea socialistă a patriei sale". Vicepreşedintele Guvernului Federal al R.S. Cehoslovace, Vaclav Vales, a mulţumit conducătorilor de partid şi de stat pentru vizita făcută şi pentru cuvintele de caldă apreciere la adresa expoziţiei şi a produselor prezentate. (Agerpres) Ţesătoria de mătase „Victoria" O nouă capacitate de producţie înainte de termen La sfîrşitul lunii aprilie a intrat în funcţiune la Ţesătoria de mătase „Victoria" o nouă capacitate de producţie de un milion metri pătraţi ţesături pe an. La montajul maşinilor şi a instalaţiilor şi-au adus o importantă contribuţie, după cum ne informează conducerea întreprinderii nr. 14 instalaţiimontaje, brigăzile conduse de Vasile Simion, Ion Rusu, Mihai Iftode, inginerii Octav Chirica, Iosif Hrabcovschi, Const. Tutulan, maistrul Const. Chelaru şi alţii. Fireşte, nu se poate să nu evidenţiem şi contribuţia constructorilor de la I.C.M. nr. 4 Iaşi care, împreună cu beneficiarul, a creat condiţii optime de lucru montorilor şi instalatorilor. Iaşi. Vedere generală a Uzinei de prelucrarea maselor plastice. Toto , G. Pauţ