Flacăra Iaşului, mai 1969 (Anul 25, nr. 7039-7064)

1969-05-01 / nr. 7039

. Trăiască 1 Mai, ziua solidarităţii Internaţionale a celor ce muncesc? ANUL XXI, Nr. 7039 181 1 MAI 1969 30 BANI 4 PAGINI MAREA SARBATOARE A MUNCII Astăzi, sub faldurile însorite ale primă­verii, milioane de locuitori ai planetei noastre se vor aduna să sărbătorească 1 MAI - Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. De 8 decenii prima zi a lunii mai a căpătat dimensiuni de simbol. Este simbolul solidarităţii interna­ţionale a muncii de pretutindeni, de pe toate meridianele globului pămintesc, ziua în care cei ce muncesc din cele patru colţuri ale lumii îşi manifestă frăţia - acest nobil sentiment născut şi plămă­dit de-a lungul marilor frămîntări munci­toreşti internaţionale în lupta pentru o viaţă mai bună, libertate şi independen­ţă naţională, pentru socialism, democraţie şi progres. Pentru poporul nostru, ziua de 1 Mai are în anul acesta o semnificaţie deose­bită înscriindu-se pe orbita aniversării celor 25 de ani de la eliberarea patriei de sub jugul fascist. Poporul român a întîmpinat tradiţiona­la sărbătoare a lumii muncitoare în plin avint al luptei pentru înfăptuirea măre­ţului program elaborat de cel de-al IX- lea Congres şi Conferinţa Naţională a P.C.R., pentru obţinerea de noi succese in îndeplinirea angajamentelor luate în cinstea împlinirii unui sfert de veac de la eliberarea patriei noastre. Pe măsură ce păşim pe culmi tot mai înalte, sub soarele dătător de viaţă al socialismului, apare în toată măreţia sa drumul bogat în fapte şi împliniri parcurs sub conducerea înţeleaptă a partidului. In dezvoltarea istorică a poporului ro­mân, orinduirea socialistă a însemnat profunde transformări revoluţionare care au schimbat destinele ţării, ridicind la activitate creatoare, conştientă, întreaga naţiune. Identificîndu-se cu aspiraţiile şi interesele superioare ale poporului, Partidul Comunist Român desfăşoară o vastă activitate creatoare în conducerea şi organizarea operei complexe de con­struire a socialismului, în asigurarea unui nivel tot mai înalt al civilizaţiei mate­riale şi culturale din ţara noastră. Sfă­­tuindu-se permanent cu masele, Partidul Comunist îşi consacră toate energiile dezvoltării marilor succese obţinute în dezvoltarea întregii vieţi sociale din ţa­ra noastră, luînd măsuri bazate pe o profundă cunoaştere a realităţilor pentru mersul înainte al patriei noastre pe ma­gistrala cea mai largă a progresului contemporan. Drept urmare, astăzi România se situ­ează printre statele cu economia cea mai dinamică. Tabloul cifrelor este impresio­nant : volumul producţiei industriale este în prezent cu peste 40 la sută mai mare decât în 1965 ; în trei ani ai cincinalului s-au investit în economie din fondurile centralizate ale statului peste 155 miliar­­de de lei, sumă care depăşeşte totalita­tea fondurilor investite în deceniul 1950- 60 ; zestrea industrială a ţării a sporit cu 700 uzine, fabrici, secţii noi, dotate cu tehnică modernă , întreaga produc­ţie industrială a anului 1938 se obţine astăzi în numai 24 de zile. In cadrul efortului general pentru înăl­ţarea României pe noi culmi ale pro­gresului şi civilizaţiei se înscrie şi contri­buţia judeţului nostru. Punînd in antiteză laşul zilelor noastre cu cel de dinainte de eliberare, se poate spune, pe drept cuvint, că Iaşul anului 1969 este de ne­recunoscut, că bătrînul nostru Iaşi trăieş­te o adevărată tinereţe ; e tinereţea vie­ţii noi, socialiste, pe care i-o conferă grandioasele realizări industriale, agri­cole şi social-culturale realizate in ora­şul şi in judeţul nostru. înfăptuirile de pe meleagurile ieşene sunt şi un semn al grijii deosebite acor­date judeţului nostru de către conduce­rea de partid şi de stat. Oamenii muncii desfăşoară larg între­cerea socialistă­­ în întîmpinarea celei de-a 25-a aniversări a eliberării patriei, îndeplinind şi depăşind în mod exemplar angajamentele luate. Cifrele publicate în ziarul nostru de ieri sunt concludente. Angajamentul de a se obţine o produc­ţie globală industrială suplimentară, pinâ la 1 Mai, de 50.316.000 de lei, a fost nu numai realizat ci şi depăşit cu 20.000.000 de lei, succese deosebite înre­­gistrindu-se la toţi indicatorii de plan. Fabrica de ulei „Unirea", Uzina meca­nică Paşcani, Uzina metalurgică, Uzina mecanică „Nicolina", Fabrica de trico­taje „Moldova" şi altele şi-au afirmat numele la loc de cinste în palmaresul întrecerii socialiste. O realizare cu totul remarcabilă o constituie intrarea inainte de termen în funcţiune a Uzinei de fibre sintetice. Rezultatele obţinute în agricultură, un­de s-a dezvoltat o puternică bază teh­­nico-materială, ilustrează semnificativ rodnicia eforturilor conjugate ale statului şi ale ţărănimii cooperatiste. In pofida condiţiilor climatice nefavorabile din ul­timul an, producţia agricolă globală medie a perioadelor 1966—1968 a fost cu aproape 24 la sută mai mare decit media pro­ducţiei obţinută în cei cinci ani anteriori. Abnegaţia cu care ţărănimea coopera­tistă munceşte pentru a recupera intâr­­zierile din actuala campanie agricolă (continuare în pag. a 3-a) A­rmindeni Armindeni. Sufletul in mine s-a trezit şi cintă Ca greierul-n adîncul trupului, cîntare sfîntă Cîntec pentru întreaga omenire, Cintec, ce mboboceşte liliacul Şi ca argintul soarelui, subţire, Turnat în fire luminează veacul Cîmpu-i cu iarbă-albastră, cer şi el, Orice sămînţă urcă un drapel Zvîcnind la capătul tulpini-n floare Să ne unim cu toţii dar Raze noi înşine pe glob ca razele Ce împînzesc tot infinitul din miezul discului Spre stele s-a făcut întîiul pas Înţelepciunea sună deja-n glas Să umplem cerul cit e cald pământul, Cit e ca inima în viaţa tuturor Şi fiecare să ne-alegem gîndul Care-o să ardă-n ochi strălucitor ,,Unire muncitori, unire"... Chemarea asta a-ncolţit din noi Cîntec pentru întreaga omenire, Cîntec ce-mboboceşte liliacul Şi ca argintul soarelui, subţire, ’ Pînă-n vecie luminează veacul. solar­ ion Chiriae A. In pag. a 3-a Rubrica Pentru a da recoltele asteptate, cîmpul cere acum un plus de efort! C int­are omului In era zborurilor interplanetare şi a cu­ceririi Cosmosului mirarea candidă în faţa ma­şinilor, oricît ar fi ele de ingenioase şi compli­cate, nu mai stă bine nimănui. Şi totuşi, aflîndu-te în faţa sau în preajma lor, nu-ţi poţi opri un sentiment de admiraţie şi de justificată mindrie pentru ceea ce a creat mintea omenească. Am trăit acest sentiment zilele trecute, la departamentul de tehnică din cadrul Centrului de­­cercetări tehnice şi fizice al Filialei ieşene a Academiei Româ­ne, unde fără să vreau mi-a venit în minte ca un omagiu „Chitare omului" : „Cel ce gîndeşte singur şi scormone lumina / A dat o viaţă nouă şi-un om de fier, maşitia,­ / Fiinţă zămislită cu gîndul şi visarea, / Ne­închipuit mai tare ca braţul şi spinarea, / Cu ea brăzdezi pămîntul în lung şi-n lat şi oameni / Şi una ţine locul la mii şi mii de­ oameni !". Iată de ce ■— mi-am spus eu — cercetă­torii ştiinţifici veghează cu atîta grijă asu­pra acestei stranii şi minunate „fiinţe" care este maşina, ce înzeceşte puterile omului. Mă aflam în faţa unui stand de încercări pe care este montată o pompă de injecţie şi urmăream cu viu interes oscilogramele obţinute în urma înlocuirii unor supape de refulare. „O vedeţi ? — ne-a spus printre altele cercetătorul Aurelian Simionescu­­— aceasta este chiar inima motorului şi de felul cum funcţionează ca depi­rate în fond forţa trac­torului nostru şi valoarea sa competitivă pe piaţa internaţională. Că preţui­rea sa este mare, o dovedesc ce­rerile mereu sporite de tractoare româneşti peste hotare, aşa încît aici nu este vorba de un transplant cum poate credeaţi, ci doar de efectuarea de cercetări în vederea îm­bunătăţirii continue a sistemelor de injecţie de pe tractoarele fabricate în ţara noastră. Este unul din angajan­entele centrului nos­tru în întrecerea socialistă ce se desfăşoară în cinstea aniversării a 25 de ani de la eliberarea patriei­­ şi colectivul condus de prof. dr. docent Emil Gaiginschi nu-şi precupeţeşte eforturile pentru îndeplinirea sa în cele mai bune condiţiuni. De altfel, şi rezultatele de pînă acum în colaborarea noastră cu Uzina de mecanică fină din Si­naia ne îndreptăţesc să avem deplină în­credere în reuşită". Dar pentru aceasta cîtă perseverentă şi atentă supraveghere asupra inimii motorului, cîte oscilograme atît de asemănătoare cu electrocardiogramele cu care medicul ur­măreşte fiecare pulsaţie a cordului ome­nesc. Deci, pentru pasionaţii maşinilor, obiectele dobîndesc viaţă şi marchează ne­îndoios progresul. Că aşa este o confirmă şi faptul că şti­inţa e adesea cu un pas înaintea altor înfăptuiri. De exemplu, documente de Elena Pietraru (contihuaTe in pag, a 3-a) Proletari din toate furile, uniți-vă! Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean O PAGINĂ GLORIOASA IN ISTORIA MIŞCĂRII MUNCITORESTI DIN TARA NOASTRĂ In preajma sărbătoririi unui sfert de veac de la eliberarea patriei noastre de sub jugul fascist, înfăptuită prin victoria insurecţiei nationale antifas­ciste din august 1944, aniver­săm 25 de ani de la crearea Frontului Linie Muncitoresc. Făurit în aprilie 1944, ca rezul­tat al îndelungatei lupte des­fășurate de Partidul Comunist Român, de elementele înainta­te din Partidul Social-Demo­crat, de întreaga clasă munci­toare din România, F.U.M. a avut un rol deosebit de impor­tant în mobilizarea forţelor patriotice pentru răsturnarea dictaturii militare fasciste an­­tonesciene, pentru asigurarea rolului de conducător al clasei muncitoare în organizarea şi înfăptuirea insurecţiei armate, închegarea Frontului Unic Muncitoresc „a avut o impor­tanţă deosebită şi a grăbit procesul de unire a tuturor forţelor democratice în ve­derea răsturnării regimului fascist" —­ sublinia tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Sciziunea în mişcarea mun­citorească din România a fost provocată de elementele o­­portuniste încă din anii 1921—1922, după crearea Par­tidului Comunist Român,, fapt ce a dus la slăbirea potenţia­lului de luptă, la fărîmiţarea forţelor proletariatului. Exis­tenţa­ mai multor partide mun­citoreşti şi sindicate a îngreu­lat lupta clasei muncitoare împotriva regimului burghe­­zo-moşieresc, împotriva ex­ploatării sociale şi naţionale, întreaga activitate a Partidu­lui Comunist Român, desfăşu­rată în condiţiile grele ale ile­galităţii, a fost îndreptată spre unirea tuturor forţelor revo­luţionare ale clasei muncitoa­re pentru acţiuni unite în ve­derea înfăptuirii idealului de făurire a orînduirii socialiste în patria noastră. Repetatele propuneri de închegare a uni­tăţii de acţiune a clasei mun­citoare făcute de comunişti­­s-au lovit de rezistenţa ele­mentelor oportuniste aflate la conducerea P.S.D. şi sindica­telor de sub influenţa acesto­ra. Tendinţa obiectivă a cla­sei muncitoare, izvorîtă­­ din legile luptei de clasă, era de unire a forţelor revoluţiona­re în lupta împotriva duşma­nului comun. Pe fondul­ aces­tei necesităţi obiective şi ti- A. KAREŢCHI şeful sectorului din Iaşi al Institutului de studii istorice şi social-politice de pe lingă C.C. al P.C.R. (continuare în pag. a 3-a) 25 de ani de la realizarea Frontului Unic Muncitoresc / ■ ■ ■ ■ ■■ ■ ■ ■ ■ 1 ASTAZI, LA ORA 9.00, POS­TURILE NOASTRE DE RADIO ŞI TELEVIZIUNE VOR TRANS­MITE IN­DIRECT, DIN PIAŢA AVIATORILOR DIN CAPITA­LĂ, MITINGUL ŞI DE­MONSTRAŢIA OAMENILOR MUNCII CU PRILEJUL ZILEI DE 1 MAI. ■■ ■aaaa TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A PRIMIT PE VICEPREŞEDINTELE GUVERNULUI FEDERAL CEHOSLOVAC Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, a primit, miercuri la amiază, pe tova­răşul Vaclav Vales, vicepre­şedinte al Guvernului Federal cehoslovac, aflat în România ■ cu prilejul deschiderii Expo­ziţiei industriale cehoslovace. La primire a participat to­varăşul Ion Păţan, vicepreşe­dinte al Consiliului de Mi­niştri. Oaspetele­ a fost­ însoţit de Karel Kurk­a, ambasadorul Ce­­h­oslovaciei la Bucureşti. In timpul întrevederii au fost abordate probleme pri­vind dezvoltarea relaţiilor e­­conomice româno-cehoslovace, în avantajul ambelor ţări. In numele guvernului federal ce­hoslovac, oaspetele a expri­mat calde mulţumiri guvernu­lui român pentru sprijinul a­­cordat organizării Expoziţiei industriale cehoslovace, întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă prietenească. Conducătorii de partid şi de stat au făcut o vizită la Expoziţia industrială a Republicii Socialiste Cehoslovace Tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurar, Emil Bodnaraş, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, János Fazekas, Manea Mănescu, Emil Drăgănescu, Du­mitru Popa, Mihai Dalea, pre­cum şi Mihai Marin­escu şi Ion Păţan, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, au fă­cut miercuri o vizită la Expo­ziţia industrială a Republicii Socialiste Cehoslovace. La intrarea în expoziţie, conducătorii de partid şi de stat au fost întîmpinaţi de Va­clav Vales, vicepreşedinte al Guvernului Federal al R. S. Cehoslovace, conducătorul de­legaţiei guvernamentale ceho­slovace, şi membrii acesteia, Karel Kurka, ambasadorul Ce­hoslovaciei la Bucureşti, Al­fred Lenard, directorul expo­ziţiei. Erau de faţă Corneliu Mă­nescu, Bujor Almăşan, Ale­xandru Roabă, Ion Avram, Nicolae Bozdog, miniştri, Du­mitru Bejan, prim-adjunct al ministrului comerţului exteri­or, Victor Ionescu, preşedinte­le Camerei de Comerţ. Conducătorii de partid şi de stat au vizitat standurile expoziţiei în care este pre­zentată o mare diversitate de produse ce oglindesc nivelul actual de dezvoltare­­al eco­nomiei R.S. Cehoslovace. Bo­gat reprezentată este ramura industriei construcţiei de ma­şini ■— produsele industriei de automobile, maşini-unelte, ma­şini agricole, maşini pentru construcţii, machete ale unor instalaţii complexe pentru in­dustria energetică, maşini tex­tile şi grafice. Sunt expuse, într-o gamă variată maşini de precizie, produse ale industriei electrotehnice de curenţi slabi, produse chimice şi farmaceu­tice, precum şi produse ale industriei textile şi de confec­ţii, instrumente muzicale, bi­juterii, porţelanuri,­ cristaluri, obiecte de artizanat In timpul vizitei, oaspeţii au primit explicaţii ample re­­­feritoare la calitatea produse­lor, precum şi asupra modului de funcţionare a maşinilor şi utilajelor. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer şi cei­lalţi conducători de partid şi de stat au apreciat nivelul tehnic la care sunt realizate produsele, precum şi modul de organizare a expoziţiei. Preşedintele Consiliului de Stat şi-a exprimat convinge­rea că expoziţia vo­­ contribui la dezvoltarea şi adîncirea în continuare a colaborării eco­nomice româno-cehoslovace. înainte de plecare, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer au consem­nat în cartea de onoare a ex­poziţiei : „Expoziţia ceho­slovacă ne-a oferit o grăitoare imagine a progreselor obţinu­­te de poporul cehoslovac în organizarea şi dezvoltarea u­­­nei industrii de înalt nivel tehnic. Ea constituie o semni­ficativă expresie, a talentului, pregătirii tehnice şi capacită­ţii de creaţie a muncitorilor şi tehnicienilor, a inginerilor şi specialiştilor din industria socialistă a Cehoslovaciei. Felicitînd din inimă la organizatorii expoziţiei, urăm poporului Cehoslovaciei fră­ţeşti noi şi mari succese în dezvoltarea economiei şi în ridicarea nivelului de trai, în edificarea socialistă a patriei sale". Vicepreşedintele Guvernului Federal al R.S. Cehoslovace, Vaclav Vales, a mulţumit con­ducătorilor de partid şi de stat pentru vizita făcută şi pentru cuvintele de caldă a­­preciere la adresa expoziţiei şi a produselor prezentate. (Agerpres) Ţesătoria de mătase „Victoria" O nouă capacitate de producţie înainte de termen La sfîrşitul lunii aprilie a intrat în funcţiune la Ţesăto­ria de mătase „Victoria" o nouă capacitate de producţie de un milion metri pătraţi ţe­sături pe an. La montajul maşinilor şi a instalaţiilor şi-au adus o im­portantă contribuţie, după cum ne informează conducerea în­treprinderii nr. 14 instalaţii­­montaje, brigăzile conduse de Vasile Simion, Ion Rusu, Mi­hai Iftode, inginerii Octav Chirica, Iosif Hrabcovschi, Const. Tutulan, maistrul Const. Chelaru şi alţii. Fireş­te, nu se poate să nu evi­denţiem şi contribuţia con­structorilor de la I.C.M. nr. 4 Iaşi care, împreună cu bene­ficiarul, a creat condiţii opti­me de lucru montorilor şi in­stalatorilor. Iaşi. Vedere generală a Uzinei de prelucrarea maselor plastice. Toto , G. Pauţ

Next