Flacăra Iaşului, iulie 1969 (Anul 25, nr. 7090-7116)
1969-07-01 / nr. 7090
Dezbaterea documentelor pentru Congresul al X-lea Industrializarea socialistă — pivotul progresului general al societăţii noastre (urmare din pag. 1) muncitoare in frunte cu partidul ei marxist-leninist. Partidul Comunist Român a văzut in permanenţă în industrializarea socialistă a ţării baza progresului întregii economii, a dezvoltării multilaterale a societăţii noastre socialiste, factorul hotărîtor fel asigurării independenţei şi suveranităţii naţionale. In elaborarea programului de industrializare socialistă, partidul a ţinut seama de condiţiile naturale ale ţării noastre, care dispune de o boxă bogată de materii prime, de condiţiile decurgînd din existenţa sistemului mondial socialiste şi a relaţiilor de colaborare cu celelalte ţări socialiste, de faptul că dezvoltarea complexă şi echilibrată a economiei naţionale poate fi asigurată numai pe temelia ramurilor industriei grele: energia electrică, siderurgia, construcţiile de maşini, chimia. In cei 25 de ani care s-au scurs de la eliberarea României de sub jugul fascist, Partidul Comunist Român a desfăşurat o vastă activitate politică, organizatorică şi teoretică, In slujba industrializării României, singura cale pentru lichidarea înapoierii economice a ţării şi a ridicării bunăstării celor ce muncesc. In centrul politicii partidului nostru din această perioadă a fost dezvoltarea cu precădere a industriei grele, în special a Industriei constructoare de maşini. Industrializarea socialistă a constituit şi constituie piatra unghiulară a politicii partidului nostru de construcţie a socialismului. Datorită politicii consecvente de industrializare dusă de partid a fost creată în ţara noastră baza tehnico-materială a socialismului, a fost posibilă încheierea cooperativizării agriculturii, victoria deplină şi definitivă a socialismului în România. In urma înfăptuirii cu consecvenţă a politicii de industrializare, România a încetat de a mai fi o ţară înapoiată cum era în timpul regimului burghezo-moşieresc, ea înfăţişînd în momentul de faţă tabloul unei ţări în plin avînt, cu o economie socialistă multilateral dezvoltată, în care industria cunoaşte un proces continuu de perfecţionare şi adaptare la cerinţele progresului tehnic contemporan. Concludent in această privinţă este faptul că în anul lass producţie, ■glo’Oda industrială a ţării noastre a crescut faţă de 1938 de 14 ori. In 1967, industria a participat cu 61,7 la sută la formarea produsului social şi cu 53,8 la sută la formarea venitului naţional, faţă de 39 la sută şi respectiv 30,8 la sută înaintea celui de-al doilea război mondial ; industria cuprinde 58,1 la sută din fondurile fixe productive ale economiei, iar în cadrul ei activează o cincime din populaţia ocupată. In perioada postbelică, în Industria românească au survenit schimbări esenţiale. Bunăoară, construcţia de maşini şi prelucrarea metalelor au devenit ramura cu cea mai mare pondere în cadrul industriei. Referitor la dezvoltarea industriei constructoare de maşini este demn de remarcat că, faţă de 1938, în 1987 metalurgia feroasă (inclusiv extracţia minereurilor feroase) şi-a mărit producţia de 16 ori. Modificările în structura economiei au stras noi dimensiuni şi în celelalte ramuri ca : chimia, baza de materii prime şi energetice etc. Merită a fi relevate şi unele aspecte ale structurii teritoriale. Astfel, aproape întreaga Industrie era concentrată în oraşul Bucureşti, Valea Prahovei, Braşov, Hunedoara, Timişoara şi Reşiţa, care, lalolaltă cu împrejurimile, deţineau circa 70 la sută din producţia industrială a ţării, în timp ce Moldova, Dobrogea şi Oltenia, care cuprindeau circa 38 la sută din întreaga populaţie a ţării, dădeau doar 12 la sută din producţia industrială. După un sfert de secol de la eliberare, România are o repartizare teritorială mult îmbunătăţită. Au apărut noi centre şi obiective industriale pe harta patriei. Dacă ne referim numai la Moldova vom constata înnoiri deosebite, ca rezultat al traducerii în viaţă a politicii partidului, de repartizare raţională pe întreg teritoriul ţării a forţelor de producţie. Au fost, astfel, amplasate noi obiective industriale în zone mai puţin dezvoltate cum ar fi judeţele : Iaşi, Vaslui, Botoşani, Suceava, Bacău etc. In Judeţul Iaşi, de pildă, care în trecut dispunea de citeva modeste unităţi industriale, există în prezent 38 obiective industriale înzestrate cu tehnică modernă. Volumul producţiei industriale a judeţului nostru era în 1967 de 17,2 ori mai mare decît în 1938, reprezentînd totodată 2,3 la sută din producţia industrială a ţării. Aprecierea secretarului general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu ocazia vizitei la Iaşi în Octombrie 1968 „Am putut constata cu satisfacţie că industria Iaşului se dezvoltă continuu, făcînd din acest oraş unul din marile centre industriale ale patriei noastre“, este confirmată cu prisosinţă de efervescenţa ce domneşte in această parte a ţării. An de an industria ieşeană a înregistrat un ritm înalt de creştere, superior ritmului mediu pe ţară — 14,6 la sută în perioada 1966—1988, faţă de ritmul mediu de 12,3 la sută pe ţară. Paşii uriaşi pe care i-a făcut Iaşul în ultimii ani sunt atestaţi cu multă pregnanţă de participarea acestuia la crearea de bunuri materiale. Astfel, în 1968 s-a realizat la Iaşi 82 la sută din producţia pe ţară de antibiotice, 70 la sută din producţia de ţevi sudate, 32 la sută din producţia de tricotaje de bumbac, iar producţia Fabricii ,,Unirea“ a fost de două ori mai mare decît întreaga cantitate de ulei comestibil realizată în România în 1938. O urmare firească a industrializării Iaşului a fost şi creşterea substanţială a numărului, de Salariaţi industriali, de la 4 230 In JtJD1 1, ia .iu.ui»! la r.v./ 32.420 muncitori) uimipd „ca , sfîrşitul acestui an să depăşească 40.000. Actuala organizare administrativă a ţării facilitează dezvoltarea in continuare a tuturor zonelor. In expunerea prezentată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Sesiunea extraordinară a Merii Adunări Naţionale din februarie 1968 se sublinia : ..Delimitarea judeţelor se întemeiază pe analiza multilaterală a factorilor economici, are în vedere asigurarea unui cadru mai favorabil pentru repartizarea raţională a forţelor de producţie, a obiectivelor economice pe teritoriul ţării, pentru ridicarea mai rapidă a unor zone insuficient dezvoltate". Marile succese obţinute de către poporul român în cele două decenii şi jumătate, aşa cum se subliniază vn Tezele Comitatului Central al partidului pentru Congresul al X-lea. ..sunt rodul muncii eroice, pline de abnegaţie a clasei muncitoare, a ţărănimii şi intelectualităţii, a întregului nostru popor care a urmat cu încredere şi devoniment Partidul Comunist. In această operă grandioasă, clasa muncitoare şi-a îndeplinit cu cinste rolul de clasă conducătoare a societăţii, dovedindu-şi pe deplin spiritul de sacrificiu, capacitatea şi consecvenţa revoluţionară". Merită să subliniem faptul că, între obiectivele care şi le-a propus partidul şi realizarea lor practică există o deplină concordanţă, fapt care fe cimentat încrederea poporului în politică sa înţeleaptă. Bilanţul realizărilor pe primii trei ani al actualului cincinal elaborat pe baza Directivelor Congresului al IX-lea al P.C.R. constituie o elocventă confirmare în acest sens. Partidul Comunist Român pune în centrul politicii sala economice pentru deceniul 1971—de la continuarea un ritm înalt a procesului de edificare a unei economii moderne, bazată pe o industrie puternică şi o agricultură înaintată, pe folosirea cuceririlor revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane, pe o înaltă productivitate a muncii sociale, în vederea satisfacerii tot mai depline a cerinţelor materiale şi spirituale ale membrilor societăţii. Prevederile cuprinse In proiectul de Directive ne oferă o imagina de ansamblu a impetuoasei dezvoltări pe care o va cunoaşte România in următorii ani. Astfel, ritmul mediu anual de creştere a producţiei industriale în perioada 1971—1975 va fi de 8,5—9,5 la sută, iar producţia globală industrială va creşte cu 50—57 la sută în 1975 faţă de 1970. Cel mai mare ritm de creştere vor cunoaşte ramurile hotărîtoare ale progresului tehnic : producţia de energie electrică, oţel, aluminiu, motoare electrice, transformatoare de forţă, mijloace de automatizare şi ale tehnicii de calcul, aparate electrice de măsurat şi control, cauciuc sintetic, materiale plastice şi răşini sintetice, fibre şi fire chimice etc. Pentru realizarea acestui vast program de dezvoltare economică a ţării se vor face mari investiţii. In perioada 1971 — 1973 numai investiţiile centralizate din fondurile statului se vor ridica la 420—435 miliarde de lei, ceea ce este aproape egal cu întregul volum de investiţii din anii 1961—1970. La aceasta se mai adaugă încă 50 miliarde de lei, care vor fi investite din veniturile proprii ale unităţilor cooperatiste şi de stat. Volumul mare de investiţii care se preconizează a se realiza în această perioadă este urmarea firească a politicii de repartizare a unei părţi mai mari din venitul naţional pentru fondul de acumulare. Potrivit pr'evecffeii lor' proiectului ce Directive, înr,(pe-( rioada 1971—1975 din venitul naţional 28—30 la sută va fi destinat pentru acumulare şi 70—72 la sută pentru consum. Proporţia dintre fondul de consum şi fondul de acumulare este o problemă esenţială a politicii economice, la rezolvarea căreia partidul nostru a ţinut seama de necesitatea imperioasă pentru România, de a depune eforturi susţinute in vederea reducerii decalajului care o desparte de ţările dezvoltate din punct de vedere economic. S-a dat astfel o rezolvare ştiinţifică atît în funcţie de cerinţele dezvoltării economiei naţionale, cît şi a ridicării nivelului de trai al populaţiei. Urmărind de-a lungul anilor vom observa perseverenţa cu care s-a rezolvat această problemă cheie. Astfel în perioada 1956—1960 fondul de acumulare a constituit circa o cincime, în sesenalul 1960—1965 o pătrime, iar în actualul cincinal se prevede să se aloce acumulării mai mult de o pătrime. Incadrîndu-se în acest efort continuu, România se află printre țările cu rata cea mai ridicată a acumulării. Sînt edificatoare în acest sens cîteva date. Astfel în anul 1964 Investiţiile au reprezentat în produsul intern brut 24 la sută în Austria, 20 la sută în Belgia, 23 la sută în Canada, 21 la sută în Franţa, 26 la sută în R. F. a Germaniei, 34 la sută în Japonia, 17 la sută în S.U.A., etc. Creşterea proporţiei acumulărilor este o necesitate obiectivă pentru economia noastră naţională deoarece numai In felul acesta se poate asigura dinamismul economiei şi condiţiile pentru ridicarea nivelului de trai. In raportul prezentat lui Conferinţa Naţională a partidului, din decembrie 1967, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia că : „Pentru ţara noastră, care are de recuperat un important decalaj faţă de alte state, înfăptuirea consecventă a unui amplu program de investiţii, menţinerea unei rate înalte a acumulării constituie un imperativ vital, de prim ordin. Diminuarea acumulărilor nu ar face decît să îngustez» baza reproducţiei lărgit», ar avea serioase consecinţa negativă asupra dezvoltării economice a ţării, ar determina încetinirea dinamicii venitului naţional. In cele din urmă aceasta s-ar răsfrlnge asupra consumului care, din cauza lipsei de resurse economice, ar spori din ce nu el mai lent şi apoi ar stagna*. Nivelul ratei acumulării prevăzut în proiectul de Directive este stabilit pe o bază ştiinţifică, raţională, deoarece numai printr-un efort susţinut din partea întregii naţiuni se poate asigura o industrializare rapidă a ţării, promovarea progresului tehnic şi ştiinţific în toate ramurile economiei naţionale, precum şi crearea de locuri de muncă pentru noile contingente din tânăra generaţie şi o parte a populaţiei active atrasă din agricultură. Naţiunea română înţelege necesitatea şi sensul acestui efort ce trebuie făcut în următorul cincinal, conştientă fiind că numai in acest mod se poate asigura progresul tehnic, economic şi social în patria noastră, condiţiile pentru satisfacerea in măsură tot mai largă a cerinţelor materiale şi spirituale ale membrilor societăţii, precum şi independenţa şi suveranitatea naţională. Dar o problemă esenţială care se degajă din proiectul de Directive este ridicarea eficienţei economice a procesului acumulării, deci latura calitativă a utilizării fondurilor. Sunt prevăzute astfel indicaţii preţioase referitoare la eficienţa investiţiilor, accentuindu-se în special pe îmbunătăţirea structurii fondurilor fixe productive. Ce înseamnă acest lucru ? Dacă in perioada 1950—1965 in ţara noastră ponderea utilajelor şi instrumentelor ar fi fost numai cu unu la sută superioară celei medii realizate, totalul investiţiilor la acelaşi volum de utilaje şi instrumente s-ar fi redus (după un calcul estimativ) cu 10 miliarde de lei. Este necesar de asemenea să se urmărească în viitor reducerea duratei de execuţie a lucrărilor şi de atingere a parametrilor proiectaţi, dimensionarea raţională a întreprinderilor, precum şi utilizarea judicioasă a forţei de muncă. Inţelegînd pe deplin valenţei pozitive ale acestei orientări în repartiţia venitului naţional, poporul român îşi exprimă deplina sa adeziune la politica partidului pătrunsă de un profund patriotism şi de grijă pentru viitorul României. Realizarea măreţului prograi de dezvoltare economică şi socială a ţării în perioada 1971-1980 va avea o importanţă hotărîtoare pentru apropierea ei de nivelul statelor cu o economie avansată, pentru făurirea multilaterală şi deplină a socialismului, crearea condiţiilor necesare trecerii treptate spre comunism, pentru creşterea contribuţiei României la întărirea sistemului mondial socialist, la afirmarea ideilor socialismului în lume. Scurtarea circuitului cercetarea aplicativă — producţie (urmare din pag__1[) batere a eroziunii solului, de fertilizare şi lucrare a acestor soluri, combaterea chimică a buruienilor, a bolilor şi dăunătorilor la principalele plante de cultură. Experienţe cu aplicaţie imediată s-au realizat şi pe linia mecanizării complete a lucrărilor la plantele praşitoare, a irigaţiilor, a unor fenomene economice din unităţile agricole, experienţe ce au fost publicate şi date spre extindere în producţie. Rezultatele bune obţinute în producţie au permis staţiunii, cu toate cheltuielile efectuate pentru experienţe şi cercetare, să încheie an de an activitatea economică cu importante beneficii. In lumina documentelor pentru Congresul al X-lea al partidului, a subliniat in cuvîntul său ing. Mircea Hatmanu, secretarul ştiinţific al staţiunii, în condiţiile în care investiţiile pentru agricultură cresc foarte mult, iar sarcinile aplicării ştiinţei în producţie devin o necesitate directă, cercetării aplicative îi revine sarcina ele a interveni operativ cu soluţii care să deschidă calea introducerii în producţie a celor mai bune metode, soiuri, rase de animala, a maşinilor cu randamentul cel mai ridicilt. Pe această linie, preocuparea noastră principală, fertilizarea solului , unde dăm un ajutor concret, pe terenuri de 50.000 de hectare, diferitelor unităţi, va trebui lărgită şi prin alte activităţi, care să sprijine multilateral aplicarea ştiinţei în producţie. Ing. Petrea Chirion, tehnologul şef al staţiunii, a subliniat interesul stirnit de prevederile documentelor în rîndul cercetătorilor, evidenţiind totodată influenţa colosală pe care o are aplicarea ştiinţei în producţia agricolă, rezultatele obţinute şi perspectivele ce se deschid în această direcţie.• Este necesar insă, a subliniat vorbitorul, ca cercetarea să ţină pasul cu cele mai noi cuceriri ale ştiinţei, cu cerinţele producţiei. Or, noi am primit uneori o tema ■ tică depăşită, iar în prezent ne ocupăm de selecţionarea pentru prăsilă a unor rase de animale pe care unităţile cu pondere zootehnică le înlocuiesc în masă fiind slab productive. Ca unitate de cercetare aplicativă şi producţie, noi trebuie să mergem pe linia extinderii noilor metode numai după o bună verificare. Aceasta însă, în condiţiile progresului tehnic actual, reclamă să milităm pentru mai multă operativitate jjg trecerea de la experienţă la producţie. Tov. Mihai Corban, mecanic agricol, a propus ca cercetarea să cuprindă realizarea unor agregate necesare treicrării plantelor de nutreţ, ca lucerna, sparceta etc., a fasolei, a mazărei, care în prezent se execută cu combina de cereale de unde rezultă pierderi mări şi randament scăzut. Referindu-se la creşterea volumului de investiţii pentru agricultură, ing. Aurel Caia, cercetător principal la sectorul de economie agrară, a sublinit eficienţa acestora în agricultură atunci cînd sumele investite sunt folosite în mod ştiinţific. Cooperativizarea agriculturii, a subliniat vorbitorul, a deschis un cîmp larg de aplicare a ştiinţei, de organizare ştiinţifică a producţiei, de mecanizare complexă, de aceea semnificaţia prevederilor documentelor in ceea ce priveşte investiţiile pentru agricultură este cu atit mai evidentă. Agricultura noastră are resurse inepuizabile. Produsele sale de calitate sunt cerute atît pe piaţa internă cit şi pe cea externă. De aceea, investiţiile făcute pot fi repede recuperate. Cercetarea aplicativă în domeniul agriculturii pe care o desfăşoară colectivul nostru, a arătat în cuvintul său ing. Ion Costache, directorul staţiunii, capătă în lumina documentelor dezbătute sensuri noi. Trecerea de la cercetare la producţie trebuie să se efectueze mai operativ. Se impune găsirea unor metode care să evite o serie de lucrări agricole care depind în prezent de prea mulţi factori naturali. Sarcini importante se desprind pe linia găsirii unor soluţii mai eficiente de combatere a eroziunii solului, a dăunătorilor, de descoperire a unor metode care să limiteze folosirea excesivă a unor insecticide cu efecte nocive. Se impun cercetări serioase pe linia obţinerii unor produse de calitate din ce în ce mai superioare, la nivelul tehnicii actuale. Eficienţa cercetării depinde însă şi de Înlăturarea unor neajunsuri în domenii cum sunt : dotările de laborator, alegerea corespunzătoare a tematicii, planificarea judicioasă a muncii. Se impune, de asemenea, renunţarea la unele lucrări formale, neeconomicoase, cum este cazul In momentul de faţă, cind unele maşini se achiziţionează din import sau se fabrică in serie şi apoi ni se dau pentru experimentare cind orice observaţie este tardivă. Este necesar ca o serie de experienţe confirmate şi de producţie să fie extinse renunţîndu-se la metodele vechi. Mobilizaţi de prevederile documentelor Congresului, colectivul staţiunii noastre, a subliniat vorbitorul, în încheiere, va reuşi să-şi aducă contribuţia la înflorirea agriculturii în această prunte a țării. Om de ştiinţă suedez în vizită la Iaşi Zilele trecute, oraşul Iaşi a primit vizita linul distins om de ştiinţă din Suedia, Kay Curry Lindahl, directorul Muzeului de biologie şi istorie naturală din Stockholm. Oaspetele Academiei Republicii Socialiste România a prezentat cu acest prilej, la Filiala ieşeană a Academiei, o Interesantă conferinţă intitulată „Importanţa Deltei Dunării şi a altor zone umede din Europa meridională". In dorinţa de a cunoaşte edificiile culturale ale oraşului nostru, oaspetele a vizitat Universitatea „Al. I. Cuza“ şi diferite monumente istorice. Sesiunea Consiliului popular al oraşului Tg. Frumos Duminică dimineaţa a avut loc sesiunea Consiliului popular al oraşului Tg. Frumos, care a analizat activitatea Comitetului executiv privind învăţământul de stat şi măsurile luate în vederea pregătirii noului an şcolar. Pe marginea raportului comitetului executiv şi nu raportului comisiei permanente pentru învăţămînt, cultură şi sănătate au luat cuvîntul numeroşi deputaţi şi invitaţi la sesiune, care au scos în relief rezultatele obţinute in anul şcolar încheiat, au evidenţiat anumite lipsuri şi au făcut însemnate propuneri pentru viitor. In Parcul Expoziție!. In atenţia pomicuitorilor Omida păroasă a dudului (Hyphantria cunea) — este un duşman periculos al pomilor. In acest an o găsim răspîndită în cadrul judeţului pe o arie destul de mare, iar atacul ei este destul de intens (în comunele Gorban, Răducăneni, în oraşul Iaşi) la prun, măr, gutui, nuc, vişin, cireş, viţa de vie. In unele locuri omida este găsită şi în grădinile cooperatorilor. Pentru stirpirea acestui dăunător se impune urmărirea şi depistarea omidei, şi combaterea ei mecanică prin tăierea cuiburilor cu ajutorul foarfecelor de omizit. Cuiburile culese se ard imediat, pe foc, fără întirziere şi fără să fie purtate la distanţe mai mari de cîţiva metri. După combaterea mecanică se face combaterea chimică, folosindu-se soluţie de „Detox 25“, emulsionabil, în concentraţie de 1 la sută, în cazul utilizării aparatelor clasice portabile şi carosabile şi 2 la sută în cazul folosirii maşinilor cu consum de apă redus la 50 la sută. Nu se fac stropiri la pomii cu fructele în pîrgă spre coacere. Ing. M. Macri şeful Centrului teritorial de protecţia plantelor — Iaşi Rezlegarea jocului apărut in nr. 71187 al ziarului nostru ORIZONTAL : 1. Limonadă .— Bala : 2. Haralamb — Suc ; 3. G — Naram — Temă; 4. Radna — Iacă — It 5. Etaj — Pa -— Adina; 6. Por — Pancu — Dat ; 7. F - isop — Ispir ; 8. Rană — Unt — Oleg ,• 9. Urări — Orală — V: 10. To -— Eterici — Ct ■, 11. Mi — I — Oca — Teu i 12. Catargi — Serai; 13. Italia —■ Lămiie. or VACAM IAȘULUI PAGINA 3 întreprinderea de prefabricate de beton „Progresul"-Bucureşti Şos. Giurgiuil * Jilava angajea? ex.~-t; — betonişti, — zidari, — strungari, — electricieni întreţinere cat. 7, 8, — mecanici locomotivă Diesel, — mecanici întreţinere utilaje cat. 7, 8, — bobinatori, — lăcătuşi mecanici, muncitori necalificaţi (cu posibilităţi de calificare), întreprinderea asigură cazare şi masă contra cost. Informaţii suplimentare «e pot cere la telefon 23.40.40, interior 14. Se primesc comenzi pentru bucătării din MELAMINĂ - suspendate sau pe postament, după spaţiul disponibil. Termenul de execuţie este de 30 de zile. Comenzile se primesc şi cu plata în rate. Cei interesaţi se vor adresa la Cooperativa de mobila şi ispiterie Iaşi Doriţi să vă mobilaţi apartamentul cit mai plăcut ţi confortabil ? Adresaţi-vă magazinelor specializate şi universale ale cooperaţiei de consum, prin care vă puteţi procura: — garnituri pentru camere de zi — garnituri pentru camere de dormit şi camere combinate — bucătării — sofale — canapele extensibile — fotolii — scaune curbate — cuiere Salariaţii le pot procura şi cu plata în rate. La cerere, pe baza unei comenzi prealabile scrise, magazinul cooperativei de consum din localitatea unde domiciliaţi, vă poate aduce mobila dorită. — şef serviciu aprovizionare. Condiţii: studii superioare economice şi 9 ani în funcţii economice. — şef birou aprovizionare. Condiţii: studii superioare economice şi 8 ani in funcţii economice. — şef serviciu sau şef birou C.F.I. Condiţii: studii superioare economice şi 9 ani în funcţii economice. — merceolog — statistician — secretar dactilograf angajează ÎNTREPRINDEREA DE REŢELE ELECTRICE IAŞI Informaţii suplimentare la serviciul personal din str. Uzinei nr. 38 Iaşi. Diverse in Familia .Miron Gheorghe şi rudele mulţumesc tuturor acelora care au fost cu inima alături de ei, cu ocazia încetării din viaţă a scumpei lor Ştefania — soţie demnă, învăţătoare devotată acţiunilor sociale şi strălucită educatoare. Ale locuiri Ofer garsonieră Tătăraşi, pentru garsonieră sau casă naţionalizată centru. Telefon 14333. _______________ Schimb locuinţă două camere, bucătărie, curte, proprietate personală, nedemolabilă Iaşi, strada Italiană 14 A cu similar Iași sau Roman. Orele 17. Schimb apartament bloc Făgăraş pentru similar Iași. Telefon 11728, orele 8—15.JadiHeri Inginer singur caut cameră mobilată la bloc. Telefon 16072, după ora 16. Vîntări ■.1?: --V , ' -■. Vínd I.M.S. stare perfectă. Strada Ciurchi 84 Iași. Vind casă cu pomi și butuci vie. Constantin Minodora, strada Partenie 8 , cartier Galata. Vind garaj metalic, nou, demontatul, format mare. Telefon 13826. Pierdut carte de muncă seria O.g. nr. 126224 pe numele Găluşcă Vasile. O declar nulă. ............ ................ .. Pierdut legitimaţia eliberată de Fabrică de tricotaje „Moldova" pe numele Boariu Clara. O declar nulă. Pierdut legitimaţia eliberată de I.T.I. pe numele Cotonogu Olimpia. O declar nulă. Pierdut adresă pentru transfer eliberată de Grupul şcolar energetic către IPROFIL „Mobila" pe numele Ciubotaru Gheorghe. O declar nulă. Pierdut legitimaţia eliberată de Uzina metalurgică Se angajează de urgenţă — Contabil principal — Electricieni — Bobinatori — Fochişti autorizaţi categoria I sau a II-a — Frezori — Strungari fier — Lăcătuşi mecanici — Mecanici compresoare — Tinichigii temporari (pensionari) — Sculeri — Instalatori Condiţii de angajare : stagiul militar satisfăcut şi mutaţia definitivă în oraşul Iaşi. Cei interesaţi se vor adresa la IPROFIL „MOBILA" IAŞI strada Bucium nr. 34 Relaţii suplimentare se pot obţine zilnic de la biroul personal între orele 7-15 sau la telefon 11120-11121, interior 131, pe numele Istrati Constantin. O declar nulă. Pierdut carnet student pe numele Păun Mihai. II declar nul. Pierdut legitimaţia eliberată de Uzina metalurgică pe numele Tăbăcaru Constantin. O declar nulă. Pierdut legitimaţia eliberată de „Ţesătura" pe numele Alupei Harieta. O declar nulă. Pierdut legitimaţia eliberată de G.I.M.P. pe numele Hanceriuc Ana. O declar nulă. Pierdut legitimaţia eliberată de Uzina mecanică „Nicolina" pe numele Cucoş Mihai. O declar nulă. Pierdut legitimaţia eliberată de U.F.S. pe numele Moldovan Vasile. O declar nulă. Pierdut legitimaţia eliberată de Fabrica de tricotaje „Moldova" pe numele Periade Mihai. O declar nulă. Pierdut carnet student pe numele Lupu Emilia. 11 declar nul. Pierdut carnet student pe numele Resteu Elena. II declar nul. Cetăţeni! PENTRU PREVENIREA INCENDIILOR în acest anotimp RESPECTAŢI URMĂTOARELE REGULI: NU FOLOSIŢI FOCURILE în aer liber, curte, străzi, cîmp, păduri etc. şi nu le lăsaţi nesupravegheate. NU LĂSAŢI COPIII să se joace cu focul, supravegheaţi-i permanent. NU IMPROVIZAŢI BUCĂTARII în magazii, în apropierea furajelor şi a construcţiilor combustibile. NU PERMITEŢI fumatul, aruncarea chibriturilor, ţigărilor sau altor obiecte aprinse şi iluminatul cu flacără deschisă în depozite, grajduri, poduri, magazii, păduri, lanuri, precum şi în orice loc unde prezintă pericol de incendiu. Exploatarea minieră Dîrja cu sediul în Petroşani, str. Cărbunelui nr. 20 şi angajează muncitori necalificaţi, bărbaţi, pentru lucrări miniere în subteran, de la vîrsta de 18—45 ani Se asigură următoarele condiții: I. CÎȘTIGUL: — In perioada primelor 10 zile de instruire pentru subteran, 40 lei/8 ore. — după 10 zile, in perioada a doua de instruire în subteran, 45 lei/8 ore. — după perioada de acomodare in subteran, se lucrează In acord la grupe cu un salar de bază de 51 lei/8 ore, plus sporul de acord şi premii nelimitate în funcţie de realizările grupei. II. CALIFICAREA: — după şase luni lucrate, muncitorii se pot califica, prin cursuri de calificare, pentru meseria de minere, cu un salar tarifar de 00 lei/8 ore, plus sporul de acord şi premii. NOTĂ: Există posibilitatea ridicării Calificării, în continuare In meseria de miner, ajungîndu-se la un salar tarifar de 80 lei/8 ore, plus sporii de acord și premii nelimitate. III. CAZAREA : — pentru nefamiliști se asigură în căminele muncitorești ale exploatărilor miniere contra cost (60—80 lei pe lună), iar pentru familişti, după 3 luni, ori funcţie de posibilităţi, se asigură apartamente cu gratuitate de chirie şi încălzire şi reducere de 50% pentru Curentul electric. IV. MASA : — se asigură la cantinele exploatărilor miniere, contra cost, la preţul de 9,50—12 lei pentru 3 mese pe zi. V. ECHIPAMENTUL DE PROTECŢIE: — se asigură gratuit, iar cel de uzură cu 50% reducere. De asemenea, se angajează mineri şi ajutori mineri calificaţi, cu salarizarea conform legislaţiei în vigoare. Mica publicitate