Flacăra Iaşului, iulie 1969 (Anul 25, nr. 7090-7116)

1969-07-01 / nr. 7090

Dezbaterea documentelor pentru Congresul al X-lea Industrializarea socialistă — pivotul progresului general al societăţii noastre (urmare din pag. 1) muncitoare in frunte cu parti­dul ei marxist-leninist. Partidul Comunist Român a văzut in permanenţă în industrializarea socialistă a ţării baza progresu­lui întregii economii, a dezvoltării multilaterale a societăţii noastre socialiste, factorul hotărîtor fel a­­sigurării independenţei şi suveran­­ităţii naţionale. In elaborarea programului de industrializare so­cialistă, partidul a ţinut seama de condiţiile naturale ale ţării noastre, care dispune de o boxă bogată de materii prime, de con­diţiile decurgînd din existenţa sis­temului mondial socialiste şi a re­laţiilor de colaborare cu celelalte ţări socialiste, de faptul că dez­voltarea complexă şi echilibrată a economiei naţionale poate fi asi­gurată numai pe temelia ramu­rilor industriei grele: energia e­­lectrică, siderurgia, construcţiile de maşini, chimia. In cei 25 de ani care s-au scurs de la eliberarea României de sub jugul fascist, Partidul Comunist Român a desfăşurat o vastă ac­tivitate politică, organizatorică şi teoretică, In slujba industrializă­rii României, singura cale pentru lichidarea înapoierii economice a ţării şi a ridicării bunăstării ce­lor ce muncesc. In centrul po­liticii partidului nostru din a­­ceastă perioadă a fost dezvolta­rea cu precădere a industriei grele, în special a Industriei con­structoare de maşini. Industriali­zarea socialistă a constituit şi constituie piatra unghiulară a po­liticii partidului nostru de con­strucţie a socialismului. Datorită politicii consecvente de industria­lizare dusă de partid a fost creată în ţara noastră baza teh­­nico-materială a socialismului, a fost posibilă încheierea coopera­tivizării agriculturii, victoria de­plină şi definitivă a socialismu­lui în România. In urm­a înfăptuirii cu con­secvenţă a politicii de indus­trializare, România a încetat de a mai fi o ţară înapoiată cum era în timpul regimului bur­­ghezo-moşieresc, ea înfăţişînd în momentul de faţă tabloul unei ţări în plin avînt, cu o econo­mie socialistă multilateral dez­voltată, în care industria cu­noaşte un proces continuu de perfecţionare şi adaptare la ce­rinţele progresului tehnic con­temporan. Concludent in aceas­tă privinţă este faptul că în­­ anul lass producţie, ■glo’Oda in­dustrială a ţării noastre a cres­cut faţă de 1938 de 14 ori. In 1967, industria a participat cu 61,7 la sută la formarea pro­dusului social şi cu 53,8 la sută la formarea venitului naţional, faţă de 39 l­a sută şi respectiv 30,8 la sută înaintea celui de-al doilea război mondial ; industria cuprinde 58,1 la sută din fondu­rile fixe productive ale econo­miei, iar în cadrul ei activea­ză o cincime din populaţia ocu­pată. In perioada postbelică, în Industria românească au survenit schimbări esenţiale. Bunăoară, construcţia de maşini şi prelu­crarea metalelor au devenit ra­mura cu cea mai mare pondere în cadrul industriei. Referitor la dezvoltarea industriei construc­toare de maşini este demn de remarcat că, faţă de 1938, în 1987 metalurgia feroasă (inclusiv extracţia minereurilor feroase) şi-a mărit producţia de 16 ori. Modificările în structura econo­miei au stras noi dimensiuni şi în celelalte ramuri ca : chimia, baza de materii prime şi energe­tice etc. Merită a fi relevate şi unele aspecte ale structurii teritoria­le. Astfel, aproape întreaga In­dustrie era concentrată în ora­şul Bucureşti, Valea Prahovei, Braşov, Hunedoara, Timişoara şi Reşiţa, care, lalolaltă cu împre­jurimile, deţineau circa 70 la sută din producţia industrială a ţării, în timp ce Moldova, Do­brogea şi Oltenia, care cuprin­deau circa 38 la sută din în­treaga populaţie a ţării, dădeau doar 12 la sută din producţia industrială. După un sfert de secol de la eliberare, România are o repartizare teritorială mult îmbunătăţită. Au apărut noi centre şi obiective indus­triale pe harta patriei. Dacă ne referim numai la Moldova vom constata înnoiri deosebite, ca rezultat al traducerii în viaţă a politicii partidului, de reparti­zare raţională pe întreg terito­riul ţării a forţelor de produc­ţie. Au fost, astfel, ampl­asate noi obiective industriale în zone mai puţin dezvoltate cum ar fi judeţele : Iaşi, Vaslui, Botoşani, Suceava, Bacău etc. In Judeţul Iaşi, de pildă, care în trecut dispunea de citeva modeste u­­nităţi industriale, există în pre­zent 38 obiective industriale în­zestrate cu tehnică modernă. Vo­lumul producţiei­­ industriale a judeţului nostru era în 1967 de 17,2 ori mai mare decît în 1938, reprezentînd totodată 2,3 la sută din producţia industrială a ţă­rii. Aprecierea secretarului gene­ral al partidului nostru, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, cu oca­zia vizitei la Iaşi în Octombrie 1968 „Am putut­ constata cu sa­tisfacţie că industria Iaşului se dezvoltă continuu, făcînd din a­­cest oraş unul din m­arile cen­tre industriale ale patriei noas­tre“, este confirmată cu priso­sinţă de efervescenţa ce dom­neşte in această parte a ţării. An de an industria ieşeană a înregistrat un ritm în­alt de creştere, superior ritmului mediu pe ţară — 14,6 la sută în pe­rioada 1966—1988, faţă de ritmul mediu de 12,3 la sută pe ţară. Paşii uriaşi pe care i-a făcut Iaşul în ultimii ani sunt ates­taţi cu multă pregnanţă de par­ticiparea acestuia la crearea de bunuri materiale. Astfel, în 1968 s-a realizat la Iaşi 82 la sută din producţia pe ţară de anti­biotice, 70 la sută din producţia de ţevi sudate, 32 la sută din producţia de tricotaje de bum­bac, iar producţia Fabricii ,,U­­nirea“ a fost de două ori mai mare decît întreaga cantitate de ulei comestibil realizată în Ro­mânia în 1938. O urmare firească a industria­lizării Iaşului a fost şi creşte­rea substanţială a numărului, de Salariaţi industriali, de la 4 230 In JtJD1­ 1, ia .iu.ui»! la r.v./ 32.420 muncitori) ui­mipd „ca , sfîrşitul acestui an să depăşeas­că 40.000.­­ Actuala organizare administra­tivă a ţării facilitează dezvol­tarea in continuare a tuturor zonelor. In expunerea prezentată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Sesiunea extraordinară a Me­rii Adunări Naţionale din fe­bruarie 1968 se sublinia : ..Deli­mitarea judeţelor se întemeiază pe analiza multilaterală a fac­torilor economici, are în vedere asigurarea unui cadru mai favo­rabil pentru repartizarea raţio­nală a forţelor de producţie, a obiectivelor economice pe teri­toriul ţării, pentru ridicarea mai rapidă a unor zone insuficient dezvoltate". Marile succese obţinute de că­tre poporul român în cele două decenii şi jumătate, aşa cum se subliniază vn Tezele Comitatului Central al partidului pentru Congresul al X-lea. ..sunt­ rodul muncii eroice, pline de abnega­ţie a clasei muncitoare, a ţă­rănimii şi intelectualităţii, a în­tregului nostru popor care a urmat cu încredere şi devoni­­m­ent Partidul Comunist. In a­­ceastă operă grandioasă, clasa muncitoare şi-a îndeplinit cu cinste rolul de clasă conducă­toare a societăţii, dovedindu-şi pe deplin spiritul de sacrificiu, capacitatea şi consecvenţa revo­luţionară". Merită să subliniem faptul că, între obiectivele care şi le-a propus partidul şi realizarea lor practică există o deplină con­cordanţă, fapt care fe cimentat încrederea poporului în politică sa înţeleaptă. Bilanţul realiză­rilor pe primii trei ani al ac­tualului cincinal elaborat pe baza Directivelor Congresului al IX-lea al P.C.R. constituie o e­­locventă confirmare în acest sens. Partidul Comunist Român pune în centrul politicii sala econo­mice pentru deceniul 1971—de la continuarea un ritm înalt a pro­cesului de edificare a unei e­­conomii moderne, bazată pe o industrie puternică şi o agricul­tură înaintată, pe folosirea cu­ceririlor revoluţiei tehnico-ştiin­­ţifice contemporane, pe o înaltă productivitate a muncii sociale, în vederea satisfacerii tot mai depline a cerinţelor materiale şi spirituale ale membrilor socie­tăţii. Prevederile cuprinse In proiectul de Directive ne oferă o imagina de ansamblu a impe­tuoasei dezvoltări pe care o va cunoaşte România in următorii ani. Astfel, ritmul mediu anual de creştere a producţiei indus­triale în perioada 1971—1975 va fi de 8,5—9,5 la sută, iar pro­ducţia globală industrială va creşte cu 50—57 la sută în 1975 faţă de 1970. Cel mai mare ritm de creştere vor cunoaşte ramu­rile hotărîtoare ale progresului tehnic : producţia de energie e­­lectrică, oţel, aluminiu, motoare electrice, transformatoare de forţă, mijloace de automatizare şi ale tehnicii de calcul, apa­rate electrice de măsurat şi con­trol, cauciuc sintetic, materiale plastice şi răşini sintetice, fibre şi fire chimice etc. Pentru realizarea acestui vast program de dezvoltare economi­că a ţării se vor face mari in­vestiţii. In perioada 1971 — 1973 numai investiţiile centralizate din fondurile statului se vor ridica la 420—435 miliarde de lei, ceea ce este aproape egal cu între­gul volum de investiţii din anii 1961—1970. La aceasta se mai a­­daugă încă 50 miliarde de lei, care vor fi investite din veni­turile proprii ale unităţilor coo­peratiste şi de stat. Volumul mare de investiţii care se pre­conizează a se realiza în aceas­tă perioadă este urmarea fi­rească a politicii de repartizare a unei părţi mai mari din ve­nitul naţional pentru fondul de acumulare. Potrivit pr'evecffeii lor' proiectului c­e Directive, înr,(pe-( rioada 1971—1975 din venitul na­ţional 28—30 la sută va fi des­tinat pentru acumulare şi 70—72 la sută pentru consum. Propor­ţia dintre fondul de consum şi fondul de acumulare este o pro­blemă esenţială a politicii eco­nomice, la rezolvarea căreia partidul nostru a ţinut seama de necesitatea imperioasă pentru România, de a depune eforturi susţinute in vederea reducerii decalajului care o desparte de ţările dezvoltate din punct de vedere economic. S-a dat astfel o rezolvare ştiinţifică atît în funcţie de cerinţele dezvoltării economiei naţionale, cît şi a ri­dicării­ nivelului de trai al populaţiei. Urmărind de-a lun­gul anilor vom observa perse­verenţa cu care s-a rezolvat a­­ceastă problemă cheie. Astfel în perioada 1956—1960 fondul de a­­cumulare a constituit circa o cincime, în sesenalul 1960—1965 o pătrime, iar în actualul cin­cinal se prevede să se aloce acumulării mai mult de o pă­trime. Incadrîndu-se în acest efort continuu, Români­a se află printre țările cu rata cea mai ridicată a acumulării. Sînt e­­dificatoare în acest sens cîte­­va date. Astfel în anul 1964 In­vestiţiile au reprezentat în pro­dusul intern brut 24 la sută în Austria, 20 l­a sută în Belgia, 23 la sută în Canada, 21 la sută în Franţa, 26 la sută în R. F. a Germaniei, 34 la sută în Japonia, 17 la sută în S.U.A., etc. Creşterea proporţiei acu­mulărilor este o necesitate o­­biectivă pentru economia noas­­tră naţională deoarece numai In felul acesta se poate asigura di­namismul economiei şi condi­ţiile pentru ridicarea nivelului de trai. In raportul prezentat lui Conferinţa Naţională a parti­dului, din decembrie 1967, tova­răşul Nicolae Ceauşescu sublinia că : „Pentru ţara noastră, care are de recuperat un important decalaj faţă de alte state, în­făptuirea consecventă a unui amplu program de investiţii, menţinerea unei rate înalte a acumulării constituie un impe­rativ vital, de prim ordin. Di­minuarea acumulărilor nu ar face decît să îngustez» baza re­producţiei lărgit», ar avea se­rioase consecinţa negativă asu­pra dezvoltării economice a ţă­rii, ar determina încetinirea di­namicii venitului naţional. In cele din urmă aceasta s-ar răs­­frlnge asupra consumului care, din cauza lipsei de resurse eco­nomice, ar spori din ce nu el mai lent şi apoi ar stagna*. Nivelul ratei acumulării pre­văzut în proiectul de Directive este stabilit pe o bază ştiinţi­fică, raţională, deoarece numai printr-un efort susţinut din par­tea întregii naţiuni se poate a­­sigura o industrializare rapidă a ţării, promovarea progresului tehnic şi ştiinţific în toate ra­murile economiei naţionale, pre­cum şi crearea de locuri de muncă pentru noile contingente din tânăra generaţie şi o parte a populaţiei active atrasă din agricultură. Naţiunea română în­ţelege necesitatea şi sensul a­­cestui efort ce trebuie făcut în următorul cincinal, conştientă fiind că numai in acest mod se poate asigura progresul teh­nic, economic şi social în patria noastră, condiţiile pentru satis­facerea in măsură tot mai largă a cerinţelor materiale şi spiri­tuale ale membrilor societăţii, precum şi independenţa şi su­veranitatea naţională. Dar o problemă esenţială care se degajă din proiectul de Di­rective este ridicarea eficienţei economice a procesului acumu­lării, deci latura calitativă a u­­tilizării fondurilor. Sunt prevă­zute astfel indicaţii preţioase referitoare la eficienţa investi­ţiilor, accentuindu-se în special pe îmbunătăţirea structurii fon­durilor­­ fixe productive. Ce în­seamnă acest lucru ? Dacă in perioada 1950—1965 in ţara noas­tră ponderea utilajelor şi in­strumentelor ar fi fost numai cu unu la sută superioară ce­lei medii realizate, totalul in­vestiţiilor la acelaşi volum de utilaje şi instrumente s-ar fi redus (după un calcul estimativ) cu 10 miliarde de lei. Este necesar de asemenea să se urmărească în viitor redu­cerea duratei de execuţie a lu­crărilor şi de atingere a para­metrilor proiectaţi, dimensiona­rea raţională a întreprinderilor, precum şi utilizarea judicioasă a forţei de muncă. Inţelegînd pe deplin valenţei­ pozitive ale acestei orientări în repartiţia venitului naţional, poporul român îşi exprimă de­plina sa adeziune la politica partidului pătrunsă de un pro­fund patriotism şi de grijă pen­tru viitorul României. Realiza­rea măreţului prograi­ de dez­voltare economică şi socială a ţării în perioada 1971-1980 va avea o importanţă hotărîtoare pentru apropierea ei de nivelul statelor cu o economie avansa­tă, pentru făurirea multilatera­lă şi deplină a socialismului, crearea condiţiilor necesare tre­cerii treptate spre comunism, pentru creşterea contribuţiei Ro­mâniei la întărirea sistemului mondial socialist, la afirmarea ideilor socialismului în lume. Scurtarea circuitului cercetarea aplicativă — producţie (urmare din pag­__1[) batere a eroziunii solului, de fertilizare şi lucrare a acestor soluri, combaterea chimică a buruienilor, a bolilor şi dău­nătorilor la principalele plante de cultură. Experienţe cu a­­plicaţie imediată s-au reali­zat şi pe linia mecanizării complete a lucrărilor la plan­tele praşitoare, a irigaţiilor, a unor fenomene economice din unităţile agricole, expe­rienţe ce au fost publicate şi date spre extindere în producţie. Rezultatele bune obţinute în producţie au per­mis­ staţiunii, cu toate chel­tuielile efectuate pentru ex­perienţe şi cercetare, să în­cheie an de an activitatea e­­conomică cu importante be­neficii. In lumina documentelor pentru Congresul al X-lea al partidului, a­ subliniat in cu­­vîntul său ing. Mircea Hatma­­nu, secretarul ştiinţific al staţiunii, în condiţiile în care investiţiile pentru agricultură cresc foarte mult, iar sarcini­le aplicării ştiinţei în pro­ducţie devin o necesitate di­rectă, cercetării aplicative îi revine sarcina ele a interveni operativ cu soluţii care să deschidă calea introducerii în producţie a celor mai bune metode, soiuri, rase de anima­la, a maşinilor cu randamen­tul cel mai ridicilt. Pe aceas­tă linie, preocuparea noastră principală, fertilizarea solului , unde dăm un ajutor con­cret, pe terenuri de 50.000 de hectare, diferitelor unităţi, va trebui lărgită şi prin alte ac­tivităţi, care să sprijine mul­tilateral aplicarea ştiinţei în producţie. Ing. Petrea Chirion, tehno­logul şef al staţiunii, a subli­niat interesul stirnit de pre­vederile documentelor în rîn­­dul cercetătorilor, evidenţiind totodată influenţa colosală pe care o are aplicarea şti­inţei în producţia agricolă, rezultatele obţinute şi per­spectivele ce se deschid în a­­ceastă direcţie.­­• Este necesar insă, a subliniat vorbitorul, ca cerce­tarea să ţină pasul cu cele mai noi cuceriri ale ştiinţei, cu cerinţele producţiei. Or, noi am primit uneori o tema ■ tică depăşită, iar în prezent ne ocupăm de selecţionarea pentru prăsilă a unor rase de animale pe care unităţile­ cu pondere zootehnică le înlo­cuiesc în masă fiind slab productive. Ca unitate de cer­cetare aplicativă şi producţie, noi trebuie să mergem pe li­nia extinderii noilor metode numai după o bună verifica­re. Aceasta însă, în condi­ţiile progresului tehnic ac­tual, reclamă să milităm pen­­tru mai multă operativitate jjg trecerea de la experienţă la producţie.­­ Tov. Mihai Corban, meca­nic agricol, a propus ca cer­cetarea să cuprindă realizarea unor agregate necesare tre­­icrării plantelor de nutreţ, ca lucerna, sparceta etc., a fasolei, a mazărei, care în prezent se execută cu com­bina de cereale de unde re­zultă pierderi mări şi ran­dament scăzut. Referindu-se la creşterea volumului de investiţii pentru agricultură, ing. Aurel Caia, cercetător principal la secto­rul de economie agrară, a sublin­it eficienţa acestora în agricultură atunci cînd sume­le investite sunt folosite în mod ştiinţific. Cooperativizarea a­­gr­icul­turii, a subliniat vorbi­torul, a deschis un cîmp larg de aplicare a ştiinţei, de or­ganizare ştiinţifică a produc­ţiei, de mecanizare complexă, de aceea semnificaţia preve­derilor documentelor in ceea ce priveşte investiţiile pentru agricultură este cu atit mai evidentă. Agricultura noastră are resurse inepuizabile. Pro­dusele sale de calitate sunt cerute atît pe piaţa internă cit şi pe cea externă. De aceea, investiţiile făcute pot fi re­pede recuperate. Cercetarea aplicativă în domeniul agriculturii pe­­ care o desfăşoară colectivul nostru, a arătat în cuvintul său ing. Ion Costache, directorul sta­ţiunii, capătă în lumina do­cumentelor dezbătute sensuri noi. Trecerea de la cercetare la producţie trebuie să se e­­fectueze mai operativ. Se im­pune găsirea unor metode care să evite o serie de lu­crări agricole care depind în prezent de prea mulţi factori naturali. Sarcini importante se desprind pe linia găsirii unor soluţii mai eficiente de com­batere a eroziunii solului, a dăunătorilor, de descoperire a unor metode care să limi­teze folosirea excesivă a u­­nor insecticide cu efecte no­cive. Se impun cercetări se­rioase pe linia obţinerii unor produse de calitate din ce în ce mai superioare, la nivelul tehnicii actuale. Eficienţa cer­cetării depinde însă şi de Înlăturarea unor neajunsuri în domenii cum sunt : dotările de laborator, alegerea cores­punzătoare a tematicii, pla­nificarea judicioasă a muncii. Se impune, de asemenea, renunţarea la unele lucrări formale, neeconomicoa­se, cum este cazul In momentul de faţă, cind unele maşini se a­­chiziţionează din import sau se fabrică in serie şi apoi ni se dau pentru experimentare cind orice observaţie este tardivă. Este­ necesar ca o serie de experienţe confirmate şi de producţie să fie extinse renunţîndu-se la metodele vechi. Mobilizaţi de prevederile documentelor Congresului, co­lectivul staţiunii noastre, a subliniat vorbitorul, în înche­iere, va reuşi să-şi aducă contribuţia la înflorirea agri­culturii în această prunte a țării. Om de ştiinţă suedez în vizită la Iaşi Zilele trecute, oraşul Iaşi a primit vizita li­nul distins om de ştiinţă din Suedia, Kay Curry Lindahl, directorul Muzeului de biolo­gie şi istorie naturală din Stockholm. Oaspetele Aca­demiei Republicii Socialiste România a prezentat cu acest prilej, la Filiala ieşeană a A­­cademiei, o Interesantă con­ferinţă intitulată „Importanţa Deltei Dunării şi a altor zone umede din Europa meridio­nală". In dorinţa de a cunoaşte e­­dificiile culturale ale oraşului nostru, oaspetele a vizitat U­­niversitatea „Al. I. Cuza“ şi diferite monumente istorice. Sesiunea Consiliului popular al oraşului Tg. Frumos Duminică dimineaţa a avut loc sesiunea Consiliului popular al oraşului Tg. Fru­mos, care a analizat activita­tea Comitetului executiv pri­vind învăţământul de stat şi măsurile luate în vederea pre­gătirii noului an şcolar. Pe marginea raportului co­mitetului executiv şi nu raportu­lui comisiei permanente pen­tru învăţămînt, cultură şi sănătate au luat cuvîntul nu­meroşi deputaţi şi invitaţi la sesiune, care au scos în re­lief rezultatele obţinute in a­­nul şcolar încheiat, au evi­denţiat anumite lipsuri şi au făcut însemnate propuneri pentru viitor. In Parcul Expoziție!. In atenţia pomicuitorilor Omida păroasă a dudului (Hyphantria cunea) — este un duşman periculos al po­milor. In acest an o găsim răspîndită în cadrul judeţului pe o arie destul de mare, iar atacul ei este destul de in­tens (în comunele Gorban, Răducăneni, în oraşul Iaşi) la prun, măr, gutui, nuc, vişin, cireş, viţa de vie. In unele locuri omida este găsită şi în grădinile cooperatorilor. Pentru stirpirea acestui dă­unător se impune urmărirea şi depistarea omidei, şi comba­terea ei mecanică prin­ tăierea cuiburilor cu a­jutorul foarfece­lor de omizit. Cuiburile culese se ard imediat, pe foc, fără întirziere şi fără să fie pur­tate la distanţe mai mari de cîţiva metri. După combate­rea mecanică se face comba­terea chimică, folosindu-se soluţie de „Detox 25“, em­ul­­sionabil, în concentraţie de 1 la sută, în cazul utilizării a­­paratelor clasice portabile şi carosabile şi 2 la sută în cazul folosirii maşinilor cu consum de apă redus la 50 la sută. Nu se fac stropiri la pomii cu fructele în pîrgă spre coa­cere. Ing. M. Macri şeful Centrului teritorial de protecţia plantelor —­ Iaşi Rezlegarea jocului apărut in nr. 71187 al ziarului nostru ORIZONTAL : 1. Limonadă .— Bala : 2. Haralamb — Suc ; 3. G — Naram­ — Temă; 4. Radna — Iacă — It­­ 5. Etaj — Pa -— Adina; 6. Por — Pancu — Dat ; 7. F­­ - isop — Ispir ; 8. Rană — Unt — Oleg ,• 9. Urări — Orală — V: 10. To -— Eterici — Ct ■, 11. Mi — I — Oca — Teu i 12. Catargi — Serai; 13. I­­talia —■ Lămiie. o­r VACAM IAȘULUI PAGINA 3 întreprinderea de prefabricate de beton „Progresul"-Bucureşti Şos. Giurgiu­il * Jilava angajea? e­x.~-t; — betonişti, — zidari, — strungari, — electricieni întreţinere cat. 7, 8, — mecanici locomotivă Diesel, — mecanici întreţinere utilaje cat. 7, 8, — bobinatori, — lăcătuşi mecanici,­­ muncitori necalificaţi (cu posibi­lităţi de calificare), întreprinderea asigură cazare şi masă contra cost. Informaţii suplimentare «e pot cere la telefon 23.40.40, interior 14. Se primesc comenzi pentru bucătării din MELAMINĂ - suspendate sau pe postament, după spaţiul disponibil. Termenul de execuţie este de 30 de zile. Comenzile se primesc şi cu plata în rate. Cei interesaţi se vor adresa la Cooperativa de mobila şi ispiterie Iaşi Doriţi să vă mobi­laţi apartamentul cit mai plăcut ţi confor­tabil ? Adresaţi-vă magazinelor specializate şi universale ale cooperaţiei de consum, prin care vă puteţi procura: — garnituri pentru camere de zi — garnituri pentru camere de dor­mit şi camere combinate — bucătării — sofale — canapele extensibile — fotolii — scaune curbate — cuiere Salariaţii le pot procura şi cu plata în rate. La cerere, pe baza unei comenzi prealabile scrise, magazinul cooperativei de consum din localitatea unde domiciliaţi, vă poate aduce mobila dorită. — şef serviciu apro­vizionare. Condiţii: studii supe­rioare economice şi 9 ani în funcţii economice. — şef birou aprovizio­nare. Condiţii: studii supe­rioare economice şi 8 ani in funcţii economice. — şef serviciu sau şef birou C.F.I. Condiţii: studii supe­rioare economice şi 9 ani în funcţii economice. — merceolog — statistician — secretar dactilograf angajează ÎNTREPRINDEREA DE REŢELE ELECTRICE IAŞI Informaţii suplimenta­re la serviciul personal din str. Uzinei nr. 38 Iaşi. Diverse in­ Familia .Miron Gheorghe şi rudele mulţumesc tuturor acelora care au fost cu ini­ma alături de ei, cu ocazia încetării din viaţă a scum­pei lor Ştefania — soţie demnă, învăţătoare devo­tată acţiunilor sociale şi strălucită educatoare. Ale locuiri Ofer garsonieră Tătăraşi, pentru garsonieră sau casă naţionalizată centru. Telefon 14333. _______________ Schimb locuin­ţă două camere, bucătărie, curte, proprietate personală, ne­­demolabilă Iaşi, strada Ita­liană 14 A cu similar Iași sau Roman. Orele 17. Schimb apartament bloc Făgăraş pentru similar Iași. Telefon 11728, orele 8—15.­­JadiHeri Inginer singur caut ca­meră mobilată la bloc. Te­lefon 16072, după ora 16.­­ Vîntări ■.1?: --V , ' -■. Vínd I.M.S. stare perfectă. Strada Ciurchi 84 Iași. Vind casă cu pomi și bu­tuci vie. Constantin Mino­­dora, strada Partenie 8 , cartier Galata. Vind garaj metalic, nou, demontatul, format mare. Telefon 13826. Pierdut carte de muncă seria O.g. nr. 126224 pe nu­mele Găluşcă Vasile. O de­clar nulă. ............ ................ .. Pierdut legitimaţia elibe­rată de Fabrică de tricotaje „Moldova" pe numele Boa­­riu Clara. O declar nulă. Pierdut legitimaţia elibe­rată de I.T.I. pe numele Cotonogu Olimpia. O de­clar nulă. Pierdut adresă pentru transfer eliberată de Grupul şcolar energetic către IPROFIL „Mobila" pe nu­mele Ciubotaru­ Gheorghe. O declar nulă. Pierdut legitimaţia elibe­rată de Uzina metalurgică Se angajează de urgenţă — Contabil principal — Electricieni — Bobinatori — Fochişti autorizaţi ca­tegoria I sau a II-a — Frezori — Strungari fier — Lăcătuşi mecanici — Mecanici compresoare — Tinichigii temporari (pensionari) — Sculeri — Instalatori Condiţii de angajare : stagiul militar satisfăcut şi mutaţia definitivă în oraşul Iaşi. Cei interesaţi se vor adresa la IPROFIL „MOBILA" IAŞI strada Bucium nr. 34 Relaţii suplimentare se pot obţine zilnic de la biroul personal între orele 7-15 sau la telefon 11120-11121, interior 131, pe numele Istrati Constan­tin. O declar nulă. Pierdut carnet student pe numele Păun Mihai. II declar nul. Pierdut legitimaţia elibe­rată de Uzina metalurgică pe numele Tăbăcaru Con­stantin. O declar nulă. Pierdut legitimaţia elibe­rată de „Ţesătura" pe nu­mele Alupei Harieta. O de­clar nulă. Pierdut legitimaţia elibe­rată de G.I.M.P. pe numele Hanceriuc Ana. O declar n­ulă. Pierdut legitimaţia elibe­rată de Uzina mecanică „Nicolina" pe numele Cu­­coş Mihai. O declar nulă. Pierdut legitimaţia elibe­rată de U.F.S. pe numele Moldovan Vasile. O declar nulă. Pierdut legitimaţia elibe­rată de Fabrica de tricotaje „Moldova" pe numele Pe­­riade Mihai. O declar nulă. Pierdut carnet student pe numele Lu­pu Emilia. 11 declar nul. Pierdut carnet student pe numele Resteu Elena. II declar nul. Cetăţeni! PENTRU PREVENIREA INCENDIILOR în acest ano­timp RESPECTAŢI URMĂTOARELE REGULI: NU FOLOSIŢI FOCURILE în aer liber, curte, străzi, cîmp, păduri etc. şi nu le lăsaţi nesupravegheate. NU LĂSAŢI COPIII să se joace cu focul, supraveghea­­ţi-i permanent. NU IMPROVIZAŢI BUCĂTARII în magazii, în apropie­rea furajelor şi a construcţiilor combustibile. NU PERMITEŢI fumatul, aruncarea chibriturilor, ţigă­rilor sau altor obiecte aprinse şi iluminatul cu flacără deschisă în depozite, grajduri, poduri, magazii, păduri, la­nuri, precum şi în orice loc unde prezintă pericol de in­cendiu. Exploatarea minieră Dîrja cu sediul în Petroşani, str. Cărbunelui nr. 20 şi­ angajează muncitori necalificaţi, bărbaţi, pentru lucrări miniere în subteran, de la vîrsta de 18—45 ani Se asigură următoarele condiții: I. CÎȘTIGUL: — In perioada primelor 10 zile de instruire pentru sub­teran, 40 lei/8 ore. — după 10 zile, in perioada a doua de instruire în sub­teran, 45 lei/8 ore. — după perioada de acomodare in subteran, se lucrează In acord la grupe cu un salar de bază de 51 lei/8 ore, plus sporul de acord şi premii nelimitate în funcţie­ de realizările grupei. II. CALIFICAREA: — după şase luni lucrate, muncitorii se pot califica, prin cursuri de calificare, pentru meseria de miner­e, cu un salar tarifar de 00 lei/8 ore, plus sporul de acord şi premii. NOTĂ­: Există posibilitatea ridicării Calificării, în continuare In meseria de miner, ajungîndu-se la un salar tarifar de 80 lei/8 ore, plus sporii­ de acord și premii neli­mitate. III. CAZAREA : — pentru nefamiliști se asigură în căminele muncitorești ale exploatărilor miniere contra cost (60—80 lei pe lună), iar pentru familişti, după 3 luni, ori funcţie de posibilităţi, se asigură apartamente cu gratuitate de chirie şi încălzire şi reducere de 50% pentru Curentul electric. IV. MASA : — se asigură la cantinele exploatărilor miniere, contra cost, la preţul de 9,50—12 lei pentru 3 mese pe zi. V. ECHIPAMENTUL DE PROTECŢIE: — se asigură gratuit, iar cel de uzură cu 50% reducere. De asemenea, se angajează mineri şi ajutori mineri ca­lificaţi, cu salarizarea conform legislaţiei în vigoare. Mica publicitate

Next