Flacăra Iaşului, iulie 1969 (Anul 25, nr. 7090-7116)

1969-07-22 / nr. 7108

A . ? 4 A Mil XXV, Nr. 7108 MARII 22 IULIE 1969 4 PR­RIM 30 BAM Proletari din toate țárile, unifi-vá! Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P. C. R. şi al Consiliului popular judeţean Vizita conducătorilor de partid şi de stat în judeţul Argeş Primirea entuziastă făcută tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU In cursul zilei de luni, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer, împreună cu tovarăşii Manea Mănescu şi Dumitru Popescu, au făcut o vizită de lucru în judeţul Argeş. Vizita a prilejuit întîlniri cu oamenii muncii din industrie şi agricultură, cu cadre de condu­cere din economie, cu activişti de partid şi de stat. Prezenţa conducătorilor de partid şi de stat pe meleagurile argeşene a fost salutată cu căldură şi entuziasm de zeci şi zeci de mii de cetăţeni, care şi-au manifestat, şi cu acest prilej, încrederea şi ataşamentul deplin faţă de politica marxist-leninistă a partidului nostru, hotărîrea de a nu precupeţi nici un efort pen­tru înfăptuirea ei. Oamenii muncii argeşeni au reafirmat entuziasmul cu care întîmpină Con­gresul al X-lea al partidului, eveniment de seamă în viaţa partidului şi statului nostru, hotă­rîrea maselor largi de a îndeplini marile sarcini pe care partidul le pune în faţa celor ce muncesc. Vizita în judeţul Argeş se adaugă şirului de puternice manifestări a unităţii în­tregului nostru popor în jurul Partidului Comunist, a Comitetului său Central în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Argeşul sub semnul profundelor transformări socialiste Au trecut, numai cîteva­ zile... încă nu s-a stins în suflete e­­coul manifestaţiilor entuziaste cu care cetăţenii judeţelor Cluj, Maramureş, Satu Mare, Bihor şi Arad l-au primit pe condu­cătorul partidului şi statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Sunt încă vii în a­­mintirea tuturor gesturile în­cărcate de emoţie, marea de urale ce-l însoţeau de-a lun­gul întregului traseu pe secre­tarul general al Comitetului Central al partidului. Şi iată, conducătorii partidului şi sta­tului nostru s-au întîlnit din nou cu cetăţenii într-o vizită intrată în tradiţia vieţii publi­­­ce din România. De astă dată, onoarea de a fi gazde le-a revenit cetăţenilor judeţului Argeş. Pe apa Argeşului, în locu­rile din preajma ei s-ar putea spune că istoria este o reali­tate palpabilă. Pe aceste locuri s-au purtat glorioase lup­te pentru neatîrnare şi s-au înfiripat nemuritoare fapte de cultură menite să ducă la lu­minarea celor mulți. Argeșul zilelor noastre continuă să sporească acest tezaur prin munca harnicilor locuitori ai acestor meleaguri ce scriu fi­le memorabile în istoria con­temporană a României. Să începem cu industria. Da­că în urmă cu un sfert de veac geografia economică a a­­cestei zone consemna existen­ţa numai a cîtorva mine rudi­mentare de cărbuni, a Fabricii „Textila" — Găvana şi a cî­torva ateliere, astăzi chiar şi o sumară prezentare a noilor unităţi ale Industriei noastre socialiste ar ocupa un spaţiu impresionant. Materializare­a politicii de dezvoltare armoni­oasă a întregului teritoriu al patriei, marile combinate in­dustriale construite sau în curs de construcţie au dat o nouă înfăţişare oraşelor şi sa­telor argeşene. Politica parti­dului de industrializare socia­listă îşi găseşte aici o expre­sie din cele mai grăitoare, a metamorfozat radical viaţa a­­cestor meleaguri minunate, punînd în valoare avuţiile şi energia nesecată a oamenilor săi. In Argeş a răsărit o impre­sionantă pădure de sonde, ca­re avea să transforme aceste locuri într-o nouă zonă petro­lieră a ţării. Aici s-a înălţat una din cele mai mari şi mai moderne hidrocentrale, care împreună cu alte şase uzine formează o puternică bază c­înd­ de la primire s-au vă­dit din plin atmosfera sărbă­torească, entuziasmul, însufle­ţirea cu care populaţia jude­ţului a întîmpinat vizita tova­răşului Nicolae Ceauşescu şi a celorlalţi conducători de partid şi de stat. Mii de oameni s-au adunat la ora dimineţii în sa­tul Glimbocata, al comunei nargotice a ţării. De aici a pornit la drum, în august 1968, primul autoturism românesc şi tot aici, acum, în aceste zile, harnicii constructori ridică noi citadele ale industriei noastre chimice. Numai în ultimii trei ani, producţia chimică a cres­cut de aproape trei ori faţă de anul 1965, cea de energie electrică o dată şi jumătate, iar industria constructoare de maşini cu 76 la sută. In 1968, întreprinderile industriale din judeţ au realizat o producţie globală de 5,2 miliarde lei, de 12 ori mai mare decât aceea a anului 1950. Aici, în judeţul Argeş, se află industria de au­toturisme româneşti. Tot aici se realizează 87 la sută din producţia de tananţi, aproape 40 la sută din aceea de negru de fum şi peste o cincime din producţia de plăci fibrolemnoa­­se. Este de-ajuns să amintim Rafinăria din Piteşti, Fabrica de motoare electrice, Fabri­ca de stofe „Argeşana", o fa­brică de bere, una de prepa­rate din carne, şi înţelegem amploarea procesului de in­dustrializare socialistă pe pla­iurile argeşene. Graiul cifrelor se arată la fel de edificator şi atunci cînd ne referim la agricultura ju­deţului Argeş. Aici îşi desfă­şoară activitatea 6 întreprin­deri agricole de stat, 5 între­prinderi de mecanizare a a­­griculturii şi 123 de coope­rative agricole de producţie. In clipa de faţă, pe ogoarele argeşene lucrează aproape 2.000 de tractoare, aproape 900 de combine şi peste 1.100 de­­se­mănători mecanice. Avuţia ob­ştească a cooperativelor a crescut, faţă de 1965, cu 30 la sută. Sutele de şcoli noi, un in­stitut de învăţămînt superior, căminele culturale, biblioteci­le constituie o bază materială deosebit de puternică a vieţii spirituale în plină efervescen­ţă pe meleagurile Argeşului, realităţi ale acestui proces de intensă evoluţie pe toate pla­nurile cu care cetăţenii jude­ţului se mîndresc pe bună dreptate. Intr-o astfel de atmosferă de bilanţ al muncii creatoare, pri­lejuită de intensele pregătiri pentru cel de-al X-lea Con­gres al partidului şi pentru a XXV-a aniversare a eliberă­rii patriei, i-au întîmpinat ar­geşenii pe conducătorii parti­dului şi statului nostru, care au vizitat ieri judeţul­ Leordeni, punctul de intrare în judeţ. Pe chipurile tuturor se citeşte bucuria de a primi vizita conducătorilor partidu­lui şi statului. Se aud urări de bun venit, se aclamă în cinstea Partidului Comunist Român, a politicii sale înţe­lepte. „P. C. R. — P. C. R.", „Ceauşescu—P.C.R.", „Ceauşes­cu, Ceauşescu" — scandează cei de faţă, vîrstnici şi tineri, femei şi bărbaţi. In ochii tu­turor luceşte emoţia, toate pri­virile se îndreaptă spre oas­peţi. Sînt momente de mare entuziasm. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Dumitru Popescu sunt întimpinaţi de Gheorghe Năs­­tase, primsecretar al Comitet­­tului judeţean de partid, pre­şedintele Consiliului popular judeţean, de conducători ai or­ganelor locale de partid şi de stat. Primul secretar al Comite­tului judeţean de partid dă glas „sentimentelor de aleasă preţuire, dragoste şi stimă cu care locuitorii judeţului Argeş întîmpină astăzi pe oaspeţii lor". El se referă apoi la rea­lizările obţinute în însufleţită întrecere socialistă în cinstea Congresului al X-lea al parti­dului şi a celei de-a XXV-a a­­niversări a eliberării patriei, în industrie şi agricultură, in dezvoltarea social-culturală, subliniind că vizita de lucru a conducătorilor de partid şi de stat va constitui pentru toţi oamenii muncii din judeţ un pri­lej de a strînge şi mai mult rîn­­durile în jurul partidului, de a-şi exprima hotărîrea lor ne­strămutată de a contribui cu şi mai mult succes la înfăp­tuirea politicii interne şi in­ternaţionale a partidului. In aplauzele şi uralele en­tuziaste ale celor prezenţi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu adresează tuturor locuitorilor judeţului un cald salut în nu­mele C. C. al P. C. R.,­­al guvernului şi al Con­siliului de Stat şi le urea­ză noi succese în munca de ridicare a acestui judeţ pe noi trepte ale progresului şi civi­lizaţiei. Cuvintele secretarului ge­neral al C.C. al P.C.R. sunt subliniate cu puternice apla­uze şi ovaţii. Răsună urale pentru partid, pentru Comite­tul Central, pentru conducă­torul său iubit, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In văzdu­hul limpede al dimineţii se aud vocile­­celor care intonea­­ză un imn de slavă partidu­lui. Sunt corurile reunite ale unor cămine culturale. Se scandează din nou în cinstea partidului, a conducătorilor săi. Coloana de maşini, însoţită­ de douăsprezece autoturisme „Dacia", recent ieşite de pe banda de montaj, se îndreap­tă apoi spre Topoloveni — u­­nul din cele mai tinere ora­şe ale judeţului. Localitatea îşi întîmpină oaspeţii în haine sărbătoreşti. Peste tot sunt prezente semne ale hăr­niciei şi priceperii oamenilor de pe aceste locuri. Locuito­rii săi, adunaţi în centrul ora­şului, fac oaspeţilor o entu­ziastă primire. Apropierea co­loanei oficiale declanşează un torent de urale. Se face un scurt popas. Primarul oraşului, Ion Radu, adresează oaspeţilor un cald cuvînt de bun venit. Un grup de tinere oferă buchete mari de flori. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu mulţumeşte în cî­­teva cuvinte pentru frumoasa primire. Din nou, valuri de urale salută prezenţa oaspeţi­lor iubiţi. Conducătorii de partid şi de stat răspund a­­clamaţiilor. Se vizitează o expoziţie în­­făţişind simbolic preocupările locuitorilor acestui tînăr oraş. Se văd aici costume popu­lare, cusături de gherghef, covoare din lină, obiecte din ceramică, produse tradiţiona­le de artizanat lucrate şi azi cu măiestrie moştenită din străbuni de harnicii lucrători ai cooperativei din localitate, care valorifică şi perp­efilează neasemuitele tradiţii ale artei populare, adăugîndu-i noi cre­aţii care întregesc şi se înca­drează organic şi armonios în tumultuosul proces al­ in­dustrializării. O a doua parte a expoziţiei, oglindeşte mun­ca neobosită a cooperatorilor agricoli din Topoloveni, stră­daniile lor de a smulge pămîn­­tului roade cit mai bogate. Este un prim contact cu activitatea oamenilor muncii de pe ogoarele judeţului. Ur­mătorul are loc în mijlocul cooperatorilor de la Văleni- Podgoria. Locuitorii acestei comune au ţinut şi ei să-i întîmpine săr­bătoreşte pe oaspeţi. Ei işi manifestă acum adeziunea de­plină, unanimă faţă de poli­tica internă şi externă a Partidului Comunist Român Mulţimea aflată în faţa sediu­lui cooperativei aplaudă en­tuziast. Zeci de mîini întind buchete de flori, mamele îşi înalţă copiii spre conducăto­rul partidului, ca simbol al veşnicei continuităţi a acestui popor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu răspunde cu căl­dură acestei manifestări, îi îm­brăţişează pe cei mai tineri reprezentanţi ai noilor gene­raţii, viitorul patriei. Ră­sună urale de bun ve­nit. Sunt de faţă Nicolae Giosan, preşedintele Consiliu­lui Superior al Agriculturii, şi Gh. Petrescu, prim-vicepreşe­­dinte al U.N.C.A.P. Oaspeţii sunt invitaţi în sediul coope­rativei. Preşedintele ei, Gheor­­ghe Neacşu, informează pe secretarul general al partidu­lui despre succesele obţinute de cooperatori, despre planu­rile pe care şi le-au făcut pentru viitorii ani. Cooperativa, arată el, a fost înfiinţată în anul 1950. In clipa de faţă, averea obştească se ridică la 5.300.000 lei S-au obţinut serioase realizări mai cu seamă în domeniul viti­culturii şi pomiculturii, în­treaga producţie, subliniază preşedintele cooperativei, este valorificată pe bază de con­tract. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer cer relaţii amănunţite cu privire la modul cum sunt folosite braţele de muncă, la gradul de mecanizare a lucrărilor şi la extinderea suprafeţelor iri­gate. Se remarcă şi se apre­ciază pozitiv faptul că reali­zările cooperatorilor în unele sectoare sunt egale cu cele ale lucrătorilor din întreprinde­rile agricole de stat înveci­nate. Tovarăşul Nicolae Cea­uşescu se interesează de me­todele de lucru ale consiliu­lui de conducere al­­cooperati­vei, arătind că o chezăşie a bunului mers al muncii este conlucrarea, dezbaterea în co­mun a tuturor problemelor pe care activitatea concretă de fiecare zi le ridică. Cooperatorii din Văleni-Pod­­goria sunt felicitaţi pentru fru­moasele rezultate obţinute, pentru hărnicia lor şi le urea­ză noi succese. La ieşirea din sediu asistăm la o nouă şi o emoţionantă ma­nifestaţie. încă o dată, bra­ţele oaspeţilor sunt încărcate de flori. „Să ne trăiţi ani mulţi tovarăşi", „Trăiască cel mai iubit fiu al poporului ro­mân, tovarăşul Nicolae Ceauşes­cu" — se aude din mulţime. Nu departe de comuna Vă­leni se află Staţiunea experi­mentală hortiviticolă din Şte­­făneşti. Şi aici, ca de altfel pe întreg traseul, locuitorii comunei au ieşit cu mic, cui mare să salute trecerea con­ducătorilor de partid. Coloana se opreşte. Oaspe­ţii au prilejul să admire, de aici, o dată cu dealurile care aşteaptă momentul solemn al culesului viitor, panorama Pi­­teştiului industrial. In depăr­tare străluceşte flacăra veşni­că de la Combinatul petrochi­mic. Se vizitează podgoria. Di­rectorul staţiunii, Constantin Budan, informează că anul trecut s-au obţinut aici 7.000 de kilograme de struguri la hectar. Cercetătorii staţiunii au ajuns însă la concluzia că e­­xistă posibilitatea ca producţia să crească cu 50 la sută. To­varăşul Nicolae Ceauşescu se interesează de lucrările de i­­rigare şi recomandă urgenta­rea lor. Recomandă, de ase­menea, studierea tuturor po­sibilităţilor existente pentru valorificarea superioară a pro­ducţiei de struguri. In continuare se face o vizi­tă la Complexul de vinifica­­tie. Inginerul Teodor Giosanu prezintă, în faţa unui plan, sec­ţiile complexului de la rampa de recepţie, trecînd prin depo­zitul cu o capacitate de 800 de vagoane anual, pînă la sala de ambalare. Oaspeţii sunt con­duşi apoi prin toate aceste o­­biective. La ieşirea din com­plex, sute de cetăţeni mani­festează îndelung, exprimîn­­du-şi ataşamentul faţă de poli­tica Partidului nostru Comunist, adeziunea fierbinte faţă de ţe­lurile sale majore, unitatea de nezdruncinat în jurul Comite­tului Central al partidului, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Soare pe plaiuri — soare în priviri o expresie eiocrema a politicii creatoare a partidului: citadela industrială a Piteştilor Oraşul de pe malurile Arge­şului trăieşte o zi de sărbă­toare. Mii şi mii de cetăţeni, femei, bărbaţi, copii s-au pre­gătit să-i întîmpine pe oaspeţi. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători sunt sa­lutaţi la sosire de Ale­xandru Popescu, prim-secretar al Comitetului municipal Piteşti al P.C.R., primarul municipiu­lui, care, în numele celor peste 100.000 de locuitori ai oraşului, ie urează un călduros „bine aţ­ venit". Se aud uralele ce-­­ lor ce se află de faţă, se scan- | (continuare in pag. a 2-a) \ In pagina a 4-a ) Declaraţia Guvernului revoluţionar provizoriu al Republicii Vietnamu­lui de sud . Tentativă de lovitură de stat în Sudan Proiectul de Directive în dezbatere Un drum cît mai scurt ciclului cercetare, proiectare, aplicare Cercetarea ştiinţifică de la Fabrica de antibiotice Iaşi, ca urmare a unei fericite continui­tăţi între fazele finale ale pro­cesului de creaţie ştiinţifică şi a cunoaşterii profunde, de către personalul celor două labora­toare, a realităţilor fabricii, a obţinut unele succese pe linia operativităţii în finalizarea cer­cetării şi în realizarea unei efi­cienţe economice sporite. Re­feritor la acest ultim aspect, dar legat de primul, putem exem­plifica prin cifra de 180 mili­oane iei, ce reprezintă valoa­­­rea economiilor antecalculate ale temelor cercetate în 1968. In lumina prevederilor și reco-, mandărilor proiectului de Direc­tive, pentru cel de-al X-lea Con­gres, considerăm că realizările de pînă acum pot fi depășite. Că rezultatele de pînă acum nu au fost mai bune, se datoreşte desigur şi unor deficienţe din activitatea noastră, dar există şi alte piedici in calea ridică­rii cercetării pe un plan supe­rior şi credem oportun a le sem­nala şi a face unele propuneri pentru înlăturarea lor. O primă cerinţă, după cum se arată în proiectul de Direc­tive este „perfecţionarea cadru­lui organizatoric, astfel incit să se asigure o legătură organică între activitatea cercetătorilor ştiinţifici cu cea a proiectanţi­lor tehnologici şi conlucrarea lor strinsă pe tot parcursul lu­crărilor, pînă la punerea în funcțiune a obiectivelor econo­mice". Actuala organizare a cer­cetării în fabrica ieșeană este, după părerea noastră, necores­punzătoare, dacă vom ţine sea­ma de cîteva aspecte. Este cu­noscut că suntem­ singura între­prindere din ţară cu acest pro­fil, întreprindere căreia i se pre­vede în anii următori o impor­tantă dezvoltare. în aceste con­diţii nu se mai justifică, cre­dem, situaţia actuală cînd fa­brica e la Iaşi, iar cercetătorii ce abordează diferitele proble­me legate de tehnologie, diver­sificarea sortimentelor fabricii etc., sunt la Bucureşti. Faptul are repercusiuni negative. Cer­cetătorii nu au posibilitatea să cunoască suficient fabrica, pro­blemele concrete care se ridică, posibilităţile de rezolvare, iar colaborarea noastră cu ei este dificilă, dată fiind distanţa ce ne separă. Ca urmare, unele probleme ale fabricii rămîn ne­rezolvate, unele soluţii propuse nu corespund pe deplin posi­bilităţilor fabricii, iar operativi­tatea aplicării rezultatelor cer­cetării are de suferit. Pentru orice nelămurire sau neclarita­te, trebuie să dăm telefoane sau să ne deplasăm la Bucu­reşti. Nu mai vorbim de faptul că uneori există paralelisme in­tre temele abordate de noi şi cele abordate de cercetătorii Institutului de cercetare medico­­farmaceutic şi deci o irosire a forţelor. Pe de altă parte actuala or­ganizare a cercetării ştiinţifice din fabrică, cu activitatea re­glementată prin legislaţia refe­ritoare la procesul de producţie, nu este suficient de stimulativă pentru creşterea calitativă a corpului de cercetători, proble­ma promovării în cercetare a ca­drelor valoroase, cu vechime, fiind nerezolvabilă în cadrul ei. Cadrele valoroase acceptă func­ţii de conducere şi posturi în institute de cercetare şi învăţă­­mîrnt superior, întrucît în pre­zent retribuţia maximă în labo­ratorul uzinal se limitează la cea de inginer (chimist, biolog etc.) principal, identică cu cea din producţie, iar absolvenţii cu aptitudini de cercetare nu se simt atraşi de laboratoarele uzinale. Deci, retribuţia muncii de cercetare după criterii ale activităţii de producţie este ine­chitabilă şi nestimulatoare. Soluţia propusă de noi constă in înfiinţarea unui Institut de biolog G­ ALUPEI şefa serviciului cercetări pentru pregătirea materialului de sinteză chimist A. SAUCIUC şeful serviciului cercetări tehnologice Fabrica de antibiotice Iaşi (continuare în pag. a 3-a) Uzina de fibre sintetice O producţie suplimentară de 96 milioane de lei Continuând mau­le succe­se realizate prin eforturile conjugate ale constructori­lor, tehnologilor şi proiec­tanţilor, pe linia scurtării considerabile a termenului de punere în funcţiune a primelor capacităţi de pro­ducţie, colectivul celei mai tinere unităţi industriale ie­şene, Uzina de fibre sinte­tice, a reuşit să obţină, în primul semestru al anului, importante realizări în în­trecerea socialistă în intim­­pinarea Congresului al X­­- lea al partidului şi a celei de-a 2­5-a aniversări a eli­berării patriei. Sporul înregistrat, ele, la intrarea uzinei in circuitul economic şi pînă la sfirşi­­tul lunii iunie, este de 96 milioane lei la producţia globală şi de 40,4 milioa­ne lei la producţia marii vindută şi încasată. Preocuparea conducerii intreprinderii de a afirma pe piaţa mondială „tete­mul“ — denumirea fibrelor poliesterice româneşti — este concretizată, intre al­tele, în suplimentarea livră­rilor la export cu 20,7 mili­oane Iei. P. IRIMIA fruntaşă Muncitorii atelierului de confecţii metalice din ca­drul Uzinei metalurgice şi-au îndeplinit cu succes sarcinile ce le-au revenit pe primul semestru al a­­cestui an, dind peste pre­vederile planului 17 tone confecţii metalice. Atelierul fiind înfiinţat numai cu 6 luni în urmă, acest prim bilanţ semestrial este de bun augur. S-au e­­videnţiat în mod deosebit brigada condusă de către Gheorghe Lefter şi echipa de vopsitori condusă de Ioan Petrea. V. BARB corespondent ■ Oameni de pe Pămînt au făcut primul pas pe Lună! ■ „Vulturul" s-a desprins de pe solul satelitului natural al Pă­mîntului ■ După o şede­re de peste 21 de ore pe suprafaţa Lunii, emisarii Pâ­­mîntului se în­dreaptă spre planeta - mamă Imagine a unui moment emoţionant, primii oa­meni păşind pe Lună, sub privirile sutelor de mili­oane de telespectatori. Foto: G. Paul

Next