Flacăra Iaşului, septembrie 1969 (Anul 25, nr. 7144-7168)
1969-09-02 / nr. 7144
. V } 4N111 XXV NI. 7144 MARTI 2 SEPTEMBRIE 30 BANI 1969 4 PAGINI Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P. C. R. şi al Consiliului popular judeţean IN PRAGUL NOULUI AH DE IHAŢAMIBT li M stililt stil mii Min start B Spaţiu de şcolarizare asigurat B Pregătiri încheiate B Săli de clasă fără mobilier S Atenţie utilării laboratoarelor 1 Pînă la 15 septembrie au mai rămas foarte puţine zile. Cunoscute fiind condiţiile deosebite şi sarcinile sporite, determinate de trecerea la generalizarea învăţămîntului de 10 ani, în care începe acest nou an şcolar, sfera problemelor ce trebuie rezolvate s-a lărgit simţitor. Mai ales în mediul rural, unde s-au manifestat mai pregnant o serie de deficienţe în anii trecuţi, se impune luarea unor măsuri de mare eficienţă, astfel ca anul şcolar 1969—1970, care reprezintă primul pas pe calea generalizării invăţămîntului de 10 ani, să demonstreze, chiar de la debut, saltul calitativ stabilit ca sarcină de prim ordin de către documentele celui de-al X-lea Congres al partidului. Vizitînd recent mai multe localităţi rurale din judeţ, ne-am dat seama că cei mai mulţi dintre factorii de răspundere locali, sub îndrumarea operativă şi competentă a organelor de partid, au înţeles imperativul noii etape în care ne aflăm şi au acţionat în consecinţă. Astfel, în cea mai mare parte, localurile şcolilor au fost puse la punct Încă Înainte de 1 septembrie, s-a făcut aprovizionarea cu combustibil, au fost completate fondul de material didactic şi dotarea laboratoarelor etc. De asemenea, strădanii deosebite s-au depus în vederea asigurării spaţiului de şcolarizare, mai cu seamă în localităţile unde va lua fiinţă, pentru prima dată, clasa a IX-a. Discutînd, la Strunga, de exemplu, cu Vasile Straticiuc, preşedintele comitetului executiv al consiliului popular comunal, am aflat că pe raza acestei comune funcţionează opt şcoli, din care trei de opt ani. Incepînd cu acest an şcolar, la şcoala din satul de centru la fiinţă şi clasa a IX-a. In vederea asigurării spaţiului necesar, aici s-a construit o nouă sală de clasă, precum şi o sală pentru grădiniţă. De asemenea, s-a renovat o sală la Fărcăşeni, la Criveşti şi Brătuleşti s-au reparat acoperişurile, iar la Brătuleşti s-a introdus şi iluminatul electric. Situaţii bune am intîlnit şi în alte comune. Gh. Andronic, contabil la consiliul popular din Valea Seacă, ne informa, de exemplu, că aici reparaţiile capitale şi cele curente au fost încheiate înainte de 1 septembrie. De asemenea, s-a făcut aprovizionarea cu combustibil, iar materialul didactic a fost completat. Intr-o recentă sesiune a consiliului popular comunal s-au stabilit unele măsuri , între care discuţii cu părinţii — în vederea asigurării integrale a şcolarizării. Poposind in comuna Hălăuceşti, am constatat că şi aici s-a acordat atenţie pregătirii localurilor de şcoli in vederea începerii noului an de învăţămînt. Astfel, şcoala din luncaşi, precum şi cea din Hălăuceşti, în care funcţionează clasele I—II, erau gata pentru evenimentul de la 15 septembrie. Ceva mai slab stăteau lucrurile la liceu, unde mai erau incă de efectuat destule reparaţii. Secretarul consiliului popular comunal, Petru Clopoţel, ne-a dat, insă, asigurarea că totul se va termina la timp. Noi nu contestăm acest lucru, însă ne gîndim că, dacă se începeau mai din timp lucrările și dacă se lucra cu mai mare randament, totul s-ar fi terminat mult mai devreme și nu ar V. FILIP (continuare In pag. a 2-3) Combinatul Industrial de morărit şi panificaţie 1,7 milioane de lei producţie suplimentară Colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni de la Combinatul industrial de morărit şi panificaţie din Iaşi a reuşit să realizeze la sfârşitul primelor opt luni din acest an o producţie suplimentară de peste 1,7 milioane de lei, concretizată în principal în: 150 tone pline, 33 tone paste, 23 tone biscuiţi, 139 tone făină ş.a. Şi in domeniul sortimentaţiei s-au obţinut rezultate deosebite, în prezent dîndu-se pe piaţă 89 de sortimente. Sesiune ştiinţifică In cadrul Festivalului şi Concursului internaţional de folclor „România ’69", luni dimineaţa s-a deschis la sala mică a Palatului sesiunea ştiinţifică „Creaţia populară în contemporaneitate", care se desfăşoară între 1 şi 3 septembrie, şi la care sunt prezenţi specialişti din 23 de ţări din Europa, America, Asia şi Africa. (Agerpres) Vizita delegaţiei parlamentare suedeze la Iaşi leni dimineaţa a sosit in judeţul Iaşi delegaţia parlamentară suedeză, condusă de Henry Allard, preşedintele Camerei Deputaţilor, cu soţia, care face o vizită în ţara noastră, la Invitaţia Marii Adunări Naţionale a Republicii Socialiste România. Din delegaţie fac parte deputaţii Eric Nelander, Yngve Nillson, Johannes Antonsson, Anders Haglund, Paul Jansson, precum şi Finn Bergstrand, secretarul delegaţiei. In călătoria lor prin ţară, oaspeţii sunt însoţiţi de Mia Groza, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale, Gheorghe Roşu, preşedintele Comisiei pentru agricultură şi silvicultură a M. A. N., precum şi de Carl Rappe, ambasadorul Suediei la Bucureşti. La hotarul dintre judeţele Iaşi şi Suceava oaspeţii au fost salutaţi de Gheorghe Brehuescu, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean, Gabriela Simion, deputată în Marea Adunare Naţională, Lucian Hatmanu, Ion Savin, vicepreşedinţi ai Consiliului popular judeţean, Gheorghe Zaharia, secretar al Consiliului popular judeţean, de numeroşi locuitori ai comunelor învecinate. Distinşii oaspeţi au fost întîmpinaţi cu tradiţionala ospitalitate românească, oferindu-li-se pîine şi sare, fructe etc. de către tinere fete moldovene îmbrăcate în frumoase costume naţionale. ★ Delegaţia parlamentară suedeză a fost primită la Iaşi de către Miu Dobrescu, deputat în Marea Adunare Naţională, preşedintele Consiliului popular judeţean. La întrevedere, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, au luat parte personalităţi care însoţesc delegaţia, cît şi membri ai Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean. Cu acest prilej, membrii delegaţiei au fost informaţi de către Miu Dobrescu asupra trecutului şi dezvoltării municipiului şi judeţului Iaşi, prezentîndu-se un succint tablou al realizărilor din ultimii ani în domeniul economic, edilitar-gospodăresc şi social-cultural. Henry Allard a adus mulţumiri organelor locale pentru deosebita primire făcută atît la hotarul judeţului, cît şi în oraşul de reşedinţă al judeţului. ★ Parlamentarii suedezi, însoţiţi de persoanele oficiale, au vizitat apoi Universitatea „Al. I. Cuza", unde au fost întîmpinaţi de prof. dr. docent Ion Creangă, deputat în Marea Adunare Naţională, actorul Universităţii, prorectori, decani, membri ai Senatului, cadre didactice. In sala Senatului universitar, membrii delegaţiei au fost informaţi de către Ion Creangă asupra dezvoltării învăţămîntului superior în centrul universitar ieşean. Conducătorului delegaţiei i-a fost oferită medalia jubiliară a Centenarului Universităţii Ieşene. Mulţumind pentru atenţia ce i s-a acordat, Henry Allard s-a referit la rolul ştiinţei în dezvoltarea cooperării între popoare. După vi (continuare în pag. a 3-a) In vizită la Universitatea ieșeană. In întreprinderile agricole de stat PERSPECTIVE Şl MAI MARI PENTRU CONCENTRAREA Şl SPECIALIZAREA PRODUCŢIEI Măreţul program de înflorire a patriei elaborat de Congresul al X-lea al partidului deschide largi perspective şi pentru dezvoltarea agriculturii de stat. In contextul eforturilor pe care statul nostru le va face în anii viitori pentru modernizarea întregii agriculturi, un loc important este rezervat acestui sector. Directivele celui de-al X-lea Congres subliniază necesitatea de a se continua politica de dezvoltare susţinută a întreprinderilor agricole de stat, astfel încît acestea să devină unităţi model din punct de vedere al organizării, al metodelor de cultivare a pămîntului şi de creştere a animalelor, al producţiei la hectar şi pe animal, al productivităţii muncii şi rentabilităţii producţiei. Preocuparea partidului pentru sporirea eficienţei activităţii economice a I.A.S.-urilor este după cum se vede consecventă. Aşa cum se ştie, măsurile preconizate pentru cincinalul viitor nu fac decît să continue politica de ridicare a agriculturii pe noi culmi ale progresului. Un pas important în această direcţie a fost marcat după Plenara C.C. al P.C.R. din 27-28 martie 1967, care a creat un cadru mai favorabil pentru dezvoltarea unităţilor agricole de stat, prin îmbunătăţirea conducerii, planificării şi organizării lor. Noua structură organizatorică, în care veriga de bază a agriculturii de stat o constituie ferma, a asigurat şi condiţiile necesare pentru accentuarea procesului de concentrare şi specializare a producţiei agricole. Potrivit noilor sarcini puse în faţa lucrătorilor din acest sector, întreprinderile agricole de stat ing. Conteliu MARDARE directorul Trustului zonal laşi al I.A.S. din cadrul Trustului zonal laşi au adincit în ultimii doi ani acţiunea de concentrare şi specializare, conturindu-şi mai bine profilul producţiei în raport de cerinţele generale ale economiei naţionale şi de condiţiile naturale şi economice specifice fiecărei unităţi. In domeniul producţiei zootehnice, de exemplu, efectivele de vaci au fost concentrate încă de la înfăptuirea noii forme de organizare în 10 ferme, în timp ce creşterea acestei specii era înainte dispersată în 14 gospodării agricole de stat de pe raza judeţului. La fel, efectivele de taurine la îngrăşat din 17 G.A.S.uri au fost grupate într-o singură fermă. Aceeaşi orientare a fost adoptată şi în creşterea ovinelor. Combinatul avicol de la Uricani, profilat pentru producţia de ouă şi carne, şi-a lărgit, de asemenea, capacitatea. In cele 16 ferme pentru culturile de cîmp, din totalul de 62 din judeţul nostru, accentul principal a fost pus pe o cultură de bază la care s-au adăugat 12 culturi complimentare. Există în prezent, bunăoară, ferme profilate pe producţia de grîu, unde această cultură ocupă între 40-60 la sută din întreaga suprafaţă, restul fiind destinat florii-soarelui, soiei sau altor culturi complimentare. Altele au drept cultură de bază porumbul, a cărui pondere atinge uneori 80 şi chiar, pe alocuri, 100 la sută din suprafaţa arabilă. Accentuarea specializării a creat premisele necesare introducerii mai rapide şi pe scară tot mai largă a tehnologiilor moderne, a celor mai noi şi eficiente metode de lucru elaborate de cercetarea agricolă. Efectele noii orientări asupra producţiei şi productivităţii muncii, precum şi a eficienţei economice nu au întîrziat. Semnificativ in această privinţă este, de exemplu, faptul că anul trecut cea mai mare producţie de porumb (4.300 kg. boabe la hectar, in condiţii de neirigare) şi cu cel mai scăzut preţ de cost a fost obţinută de ferma Scînteia, care a destinat acestei culturi întreaga suprafaţă. In zootehnie, concentrarea efectivelor şi profilarea pe anumite specii sau categorii de animale a contribuit, de asemenea, la îmbunătăţirea evidentă a rezultatelor economice. In fermele de vaci, o dată cu aceste acţiuni, s-a trecut la modernizarea fluxului tehnologic, ceea ce a contribuit la reducerea forţei de muncă şi sporirea productivităţii. Merită reţinut faptul că de la reorganizarea agriculturii de stat producţia de lapte a cunoscut o continuă creştere. Astfel, dacă în 1967 fermele de vaci au obţinut peste prevederile planului 4.145 hi, de lapte, in anul următor producţia suplimentară atinsese 5.500 hi. Aceste realizări au permis unităţilor din cadrul trustului nostru să se situeze în fruntea I.A.S.-urilor producătoare de lapte din ţară, loc pe care se menţin şi în prezent. (continuare în pag. a 3-a) Examen de definitivare pentru cadrele didactice Luni dimineaţă a început în întreaga ţară examenul de definitivare pentru cadrele didactice, la care sunt înscrişi peste 10.000 profesori, învăţători şi educatoare. înainte de examene, Ministerul Invăţămîntului a sprijinit candidaţii prin consultaţii individuale şi colective, ce s-au desfăşurat în vacanţa de primăvară şi în perioada 25 august — 1 septembrie. La cerere au fost acordate consultaţii individuale şi în afara acestor perioade. Pentru cadrele didactice care s-au înscris în anul 1968— 1969 la obţinerea gradului II, Ministerul Invăţămîntului a fixat colocviul de specialitate pentru luna ianuarie a lui 1970, între 8 şi 10 ianuarie. De asemenea, cei care n-au obţinut definitivarea în învăţămînt, fiind neadmişi la trei prezentări la examen, vor putea lua parte la sesiunea de lichidare, care va avea loc în prima lună a viitorului an. înscrierile, ce se fac prin direcţiile şcolilor la inspectoratele şcolare judeţene, se încheie la 10 septembrie a. c. (Agerpres) în pag. a 2-a SPORT ■ 1 ■ tokio Semnarea Tratatului de comerţ şi navigaţie dintre România şi Japonia .I La a 24-a aniversare a proclamării R.D. Vietnam In pagina a 4-a \ Vizita preşedintelui Consiliului de Stat Nicolae Ceauşescu în Iran Plecarea din Bucureşti Luni dimineaţa a părăsit Capitala, plecînd spre Teheran, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, Elena Ceauşescu, care, la invitaţia Maiestăţii Sale Imperiale Şahinşahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr şi a Maiestăţii Sale împărăteasa Iranului, va face o vizită oficială în Iran. Preşedintele Consiliului de Stat este însoţit de Ilie Verdeţ, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini, şi Alexandru Albescu, adjunct al ministrului comerţului exterior. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Petre Lupu, Manea Mănescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu, general-colonel Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Dumitru Popa, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, membri ai Consiliului de Stat, miniştri, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, generali, ziarişti români şi corespondenţi ai presei străine. Erau de faţă Yahya Motamed—Vaziri, însărcinat cu afaceri ad-interim al Iranului la Bucureşti, şi membri ai Ambasadei Iranului, şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în ţara noastră. Pe aeroportul Băneasa era arborat drapelul de stat al Republicii Socialiste România. Un mare număr de cetăţeni ai Capitalei aflaţi pe aeroport au salutat cu deosebită căldură pe preşedintele Consiliului de Stat. (Agerpres) Sosirea la Teheran TEHERAN I — Trimişii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu şi Paul Finanţu, transmit: Preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, a fost primit în capitala Iranului cu entuziasm, cu sentimente de prietenie şi stimă. Flori şi ovaţii, urări de bun sosit şi ceremonii au constituit o manifestare a unor sentimente izvorîte din ascendenţa constantă a raporturilor prieteneşti dintre cele două ţări şi popoare, din dorinţa lor comună de a conlucra mai strîns şi de a se cunoaşte mai bine, de a contribui la înfăptuirea aspiraţiilor lumii contemporane de pace şi cooperare. Ora 15: Avionul prezidenţial, escortat din momentul intrării în spaţiul aerian al Iranului de avioane cu reacţie ale forţelor armate iraniene, coboară lin pe pista aeroportului Mehrabad. Drapelele de stat ale României şi Iranului se profilează pe cerul albastru. Steguleţe tricolore flutură în miinile numeroşilor locuitori ai Teheranului veniţi în întîmpinarea înaltului oaspete român. In sunetele fanfarei militare îşi fac apariţia pe treptele avionului preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, şi soţia sa, Elena Ceauşescu. Acest moment este marcat prin ovaţii şi aplauze puternice, prelungite. La coborîrea din avion, preşedintele Consiliului de Stat şi soţia sa sînt întîmpinaţi cu cordialitate de Maiestatea Sa Imperială, Şahinşahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, şi de împărăteasa Farah. Cei doi şefi de state îşi string călduros manile. Şahinşahul urează şefului statului român bun sosit pe pămîntul Iranului. înaltele oficialităţi sunt „asaltate" de sutele de fotoreporteri, operatori ai jurnalelor de actualităţi cinematografice şi de televiziune prezenţi pe aeroport. In întîmpinarea oaspeţilor români au sosit, de asemenea, primul ministru al Iranului, Amir Abbas Hoveida, cu soţia, Sarif Emami, preşedintele Senatului, cu soţia, Abdulah (continuare In pag. a 4-a) Luni seara, Şahinşahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, împreună cu împărăteasa Farah, au oferit, la Palatul Nyaravan, un dineu oficial în onoarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale. La dineu au luat parte Ilie Verdeţ, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini, Alexandru Albescu, adjunct al ministrului comerţului exterior, Pavel Silard, ambasadorul Republicii Socialiste România la Teheran, şi alte persoane oficiale. Dineu Din partea iraniană au fost prezenţi alteţele lor imperiale, prinţii Gholin Reza Pahlavi, Abdol Reza Pahlavi şi Mahmmoud Reza Pahlavi, fraţii Şahinşahului, şi alţi membri ai familiei imperiale, primul ministru, Amir Abbas Hoveida, cu soţia, preşedintele Senatului, Sarif Emami, cu soţia, preşedintele Camerei Deputaţilor (Medjilisul), Abdulah Riazi, cu soţia, Assadollah Alam, ministrul Curţii Imperiale, şi alţi demnitari ai Curţii Imperiale, Ardeshir Zahedi, ministrul afacerilor externe, Jamshid Amuzegar, ministrul de finanţe, Hushang Ansari, ministrul economiei, generalul de armată Assadullah Samif, ministrul apărării, alţi membri ai Cabinetului iranian, Fereydun Djam, şeful statului major al Comandamentului suprem al armatelor imperiale, senatori şi deputaţi, Manoutcher Eghbal, preşedintele Companiei naţionale iraniene de petrol — „Nioc" — personalităţi ale vieţii politice, economice şi culturale. In timpul dineului, desfăşurat într-o atmosferă cordială, Şahinşahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, şi preşedintele Nicolae Ceauşescu au rostit toasturi. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două țări. Toastul Şahinşahului Iranului Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr Domnule preşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Este o deosebită plăcere pentru împărăteasă şi pentru mine Însumi de a vă ura dumneavoastră şi doamnei Ceauşescu bun venit în ţara noastră. Păstrez o excelentă amintire despre vizita făcută de mine în România şi nădăjduiesc că veţi păstra, la rîndul dumneavoastră, o amintire plăcută despre actuala vizită. Noi avem astăzi onoarea de a vă primi în calitatea dumneavoastră de preşedinte al unei ţări tinere, dinamice şi prospere, însă dumneavoastră ne aduceţi, totodată, mărturia continuităţii unei prietenii istorice, de mai multe ori seculară. Noi ştim, într-adevăr, că relaţiile diplomatice dintre ţările noastre au început cu cinci secole în urmă, prin schimbul de scrisori şi ambasadori între regele Persiei, Uzun Hassan, şi domnul Moldovei, Ştefan cel Mare. Dar popoarele noastre se cunoşteau din timpuri şi mai îndepărtate. Sunt aproape o mie de ani de când vestitul istoric şi geograf persan Gardizi consacra un întreg capitol din binecunoscuta sa carte „Zeino — Akhbar" — document istoriografic de primă însemnătate — descrierii geografice și istorice a Valahiei, importantă regiune a actualei Românii. Acest capitol a fost tradus în limba română și publicat la București în anul 1936. încă de la mijlocul secolului trecut au inceput in România studii sistematice de fronologie, prin lucrările renumitului orientalist român Constantin Şăineanu. De atunci, numeroase opere ale literaturii persane au fost tra npastul preşedintelui Consiliului de Stat Nicolae Ceauşescu Maiestate. Doamnelor şi domnilor, Vă rog să-mi permiteţi ca, în numele meu şi al soţiei mele, al colaboratorilor mei, să exprim cele mai calde mulţumiri Maiestăţilor lor Imperiale, Şahinşahul Aryamehr şi împărăteasa Farah, pentru amabila invitaţie de a vizita frumoasa dumneavoastră ţară, pentru primirea cordială ce ne-a fost rezervată, pentru cuvintele pline de preţuire la adresa ţării şi poporului nostru rostite la acest dineu. Daţi-mi voie, totodată, să exprim sincere mulţumiri populaţiei oraşului Teheran pentru manifestările pline de căldură cu care ne-a întîmpinat. In aceasta, noi vedem o expresie a relaţiilor de prietenie dintre popoarele noastre, a dorinţei lor de a colabora şi a trăi în pace. Vizita în Iran ne dă prilejul să venim în contact nemijlocit cu viaţa şi preocupările unui popor cu o bogată istorie, cu străvechi tradiţii de civilizaţie şi cultură. In ţara noastră este cunoscută lupta desfăşurată de-a lungul secolelor de poporul iranian pentru emancipare naţională, pentru dezvoltarea independentă a ţării ; sunt de asemenea cunoscute eforturile pe care Ie desfăşoară astăzi poporul dumneavoastră pentru progres economic şi cultural, pentru folosirea bogăţiilor ţării în interesul dezvoltării patriei sale, al creării unor condiţii tot mai bune de viaţă. Noi înţelegem şi preţuim toate aceste eforturi ale dumneavoastră pentru că noi înşine suntem angajaţi, cu toate forţele şi resursele noastre, într-o vastă operă de dezvoltare, pe multiple planuri, a ţării, în opera de edificare a societăţii socialiste. Aţi vorbit aici, Maiestate, despre legăturile istorice de prietenie dintre popoarele român şi iranian. Am mai avut şi alte prilejuri de a evoca împreună multitudinea de dovezi istorice ale bunelor relaţii care au existat de-a lungul secolelor intre popoarele noastre, tradi- (continuare in pag. a 4-a) (continuare în can. a 4-a) M.k