Flacăra Iaşului, septembrie 1969 (Anul 25, nr. 7144-7168)

1969-09-02 / nr. 7144

. V } 4N111 XXV NI. 7144 MARTI 2 SEPTEMBRIE 30 BANI 1969 4 PAGINI Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P. C. R. şi al Consiliului popular judeţean IN PRAGUL NOULUI AH DE IH­AŢAMIBT li M stililt stil mii Min start B Spaţiu de şcolarizare asigurat B Pregătiri încheiate B Săli de clasă fără mobilier S Atenţie utilării labora­toarelor 1 Pînă la 15 septembrie au mai rămas foarte puţine zile. Cunoscute fiind condiţiile deo­­sebite şi sarcinile sporite, de­terminate de trecerea la ge­neralizarea învăţămîntului de 10 ani, în care începe acest nou an şcolar, sfera problemelor ce trebuie rezolvate s-a lărgit simţitor. Mai ales în mediul rural, unde s-au manifestat mai pregnant o serie de defi­cienţe în anii trecuţi, se impu­ne luarea unor măsuri de ma­re eficienţă, astfel ca anul şco­lar 1969—1970, care reprezin­tă primul pas pe calea gene­ralizării invăţămîntului de 10 ani, să demonstreze, chiar de la debut, saltul calitativ stabi­lit ca sarcină de prim ordin de către documentele celui de-al X-lea Congres al partidului. Vizitînd recent mai multe lo­calităţi rurale din judeţ, ne-am dat seama că cei mai mulţi dintre factorii de răspun­­dere locali, sub îndrumarea operativă şi competentă a or­ganelor de partid, au înţeles imperativul noii etape în care ne aflăm şi au acţionat în con­secinţă. Astfel, în cea mai ma­re parte, localurile şcolilor au fost puse la punct Încă Înain­te de 1 septembrie, s-a făcut aprovizionarea cu combustibil, au fost completate fondul de material didactic şi dotarea la­boratoarelor etc. De asemenea, strădanii deosebite s-au depus în vederea asigurării spaţiului de şcolarizare, mai cu seamă în localităţile unde va lua fi­inţă, pentru prima dată, clasa a IX-a. Discutînd, la Strunga, de exemplu, cu Vasile Strati­­ciuc, preşedintele comitetului executiv al consiliului popu­lar comunal, am aflat că pe ra­za acestei comune funcţionea­ză opt şcoli, din care trei de opt ani. Incepînd cu acest an şcolar, la şcoala din satul de centru la fiinţă şi clasa a IX-a. In vederea asigurării spaţiului necesar, aici s-a con­struit o nouă sală de clasă, precum şi o sală pentru gră­diniţă. De asemenea, s-a reno­vat o sală la Fărcăşeni, la Cri­­veşti şi Brătuleşti s-au reparat acoperişurile, iar la Brătuleşti s-a introdus şi iluminatul elec­tric. Situaţii bune am intîlnit şi în alte comune. Gh. Andro­­nic, contabil la consiliul popu­lar din Valea Seacă, ne infor­ma, de exemplu, că aici repa­raţiile capitale şi cele curente au fost încheiate înainte de 1 septembrie. De asemenea, s-a făcut aprovizionarea cu com­bustibil, iar materialul didac­tic a fost completat. Intr-o re­centă sesiune a consiliului popular comunal s-au stabilit unele măsuri , între care dis­cuţii cu părinţii — în vederea asigurării integrale a şcolari­zării. Poposind in comuna Hălău­­ceşti, am constatat că şi aici s-a acordat atenţie pregătirii localurilor de şcoli in vederea începerii noului an de învă­­ţămînt. Astfel, şcoala din lun­­caşi, precum şi cea din Hălă­­uceşti, în care funcţionează clasele I—II, erau gata pentru evenimentul de la 15 septem­brie. Ceva mai slab stăteau lucrurile la liceu, unde mai e­­rau incă de efectuat destule reparaţii. Secretarul consiliului popular comunal, Petru Clopo­ţel, ne-a dat, insă, asigurarea că totul se va termina la timp. Noi nu contestăm acest lucru, însă ne gîndim că, dacă se în­cepeau mai din timp lucrările și dacă se lucra cu mai mare randament, totul s-ar fi termi­nat mult mai devreme și nu ar V. FILIP (continuare In pag. a 2-3) Combinatul Industrial de morărit şi panificaţie 1,7 milioane de lei producţie suplimentară Colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni de la Combinatul industrial de morărit şi panificaţie din Iaşi a reuşit să realizeze la sfârşitul pri­melor opt luni din acest an o producţie suplimen­tară de peste 1,7 milioane de lei, concretizată în principal în: 150 tone pline, 33 tone paste, 23 tone biscuiţi, 139 tone fă­ină ş.a. Şi in domeniul sortimen­­taţiei s-au obţinut rezul­tate deosebite, în prezent dîndu-se pe piaţă 89 de sortimente. Sesiune ştiinţifică In cadrul Festivalului şi Concursului internaţional de folclor „România ’69", luni di­mineaţa s-a deschis la sala mică a Palatului sesiunea şti­inţifică „Creaţia populară în contemporaneitate", care se desfăşoară între 1 şi 3 sep­tembrie, şi la care sunt pre­zenţi specialişti din 23 de ţări din Europa, America, Asia şi Africa. (Agerpres) Vizita delegaţiei parlamentare suedeze la Iaşi leni dimineaţa a sosit in judeţul Iaşi delegaţia parla­mentară suedeză, condusă de Henry Allard, preşedintele Camerei Deputaţilor, cu soţia, care face o vizită în ţara noastră, la Invitaţia Marii Adunări Naţionale a Republi­cii Socialiste România. Din delegaţie fac parte de­putaţii Eric Nelander, Yngve Nillson, Johannes Antonsson, Anders Haglund, Paul Jans­­son, precum şi Finn Berg­strand, secretarul delegaţiei. In călătoria lor prin ţară, oaspeţii sunt însoţiţi de Mia Groza, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale, Gheorghe Roşu, preşedintele Comisiei pentru agricultură şi silvicultură a M. A. N., pre­cum şi de Carl Rappe, am­basadorul Suediei la Bucu­reşti. La hotarul dintre judeţele Iaşi şi Suceava oaspeţii au fost salutaţi de Gheorghe Brehu­­escu, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean, Gabriela Simion, deputată în Marea Adunare Naţională, Lucian Hatmanu, Ion Savin, vicepreşedinţi ai Consiliului popular judeţean, Gheorghe Zaharia, secretar al Consiliu­lui popular judeţean, de nu­meroşi locuitori ai comune­lor învecinate. Distinşii oas­peţi au fost întîmpinaţi cu tradiţionala ospitalitate româ­nească, oferindu-li-se pîine şi sare, fructe etc. de către ti­nere fete moldovene îmbrăca­te în frumoase costume naţio­nale. ★ Delegaţia parlamentară sue­deză a fost primită la Iaşi de către Miu Dobrescu, depu­tat în Marea Adunare Naţio­nală, preşedintele Consiliului popular judeţean. La întrevedere, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, au luat parte perso­nalităţi care însoţesc delega­ţia, cît şi membri ai Comitetu­lui executiv al Consiliului popular judeţean. Cu acest prilej, membrii delegaţiei au fost informaţi de către Miu Dobrescu asu­pra trecutului şi dezvoltării municipiului şi judeţului Iaşi, prezentîndu-se un succint tablou al realizărilor din ul­timii ani în domeniul econo­mic, edilitar-gospodăresc şi social-cultural. Henry Allard a adus mulţumiri organelor locale pentru deosebita pri­mire făcută atît la hotarul judeţului, cît şi în oraşul de reşedinţă al judeţului. ★ Parlamentarii suedezi, în­soţiţi de persoanele oficiale, au vizitat apoi Universitatea „Al. I. Cuza", unde au fost întîmpinaţi de prof. dr. docent Ion Creangă, deputat în Marea Adunare Naţională, actorul Universităţii, prorec­tori, decani, membri ai Sena­tului, cadre didactice. In sala Senatului universitar, mem­brii delegaţiei au fost infor­maţi de către Ion­­ Creangă asupra dezvoltării învăţămîn­­tului superior în centrul u­­niversitar ieşean. Conducă­torului delegaţiei i-a fost oferită medalia jubiliară a Centenarului Universităţii Ie­şene. Mulţumind pentru a­­tenţia ce i s-a acordat, Henry Allard s-a referit la rolul ştiinţei în dezvoltarea coope­rării între popoare. După vi­ (continuare în pag. a 3-a) In vizită la Universitatea ieșeană. In întreprinderile agricole de stat PERSPECTIVE Şl MAI MARI PENTRU CONCENTRAREA Şl SPECIALIZAREA PRODUCŢIEI Măreţul program de înflorire a patriei elaborat de Congresul al X-lea al parti­dului deschide largi perspective şi pen­tru dezvoltarea agriculturii de stat. In contextul eforturilor pe care statul nos­tru le va face în anii viitori pentru mo­dernizarea întregii agriculturi, un loc im­portant este rezervat acestui sector. Di­rectivele celui de-al X-lea Congres sub­liniază necesitatea de a se continua po­litica de dezvoltare susţinută a întreprin­derilor agricole de stat, astfel încît aces­tea să devină unităţi model din punct de vedere al organizării, al metodelor de cultivare a pămîntului şi de creştere a animalelor, al producţiei la hectar şi pe animal, al productivităţii muncii şi rentabilităţii producţiei. Preocuparea parti­dului pentru sporirea eficienţei activi­tăţii economice a I.A.S.-urilor este după cum se vede consecventă. Aşa cum se ştie, măsurile preconizate pentru cinci­nalul viitor nu fac decît să continue po­litica de ridicare a agriculturii pe noi culmi ale progresului. Un pas important în această direcţie a fost marcat după Plenara C.C. al P.C.R. din 27-28 martie 1967, care a creat un cadru mai favorabil pentru dezvoltarea unităţilor agricole de stat, prin îmbună­tăţirea conducerii, planificării şi organi­zării lor. Noua structură organizatorică, în care veriga de bază a agriculturii de stat o constituie ferma, a asigurat şi condiţiile necesare pentru accentuarea procesului de concentrare şi specializare a producţiei agricole. Potrivit noilor sar­cini puse în faţa lucrătorilor din acest sector, întreprinderile agricole de stat ing. Conteliu MARDARE directorul Trustului zonal laşi al I.A.S. din cadrul Trustului zonal laşi au adin­­cit în ultimii doi ani acţiunea de con­centrare şi specializare, conturindu-şi mai bine profilul producţiei în raport de ce­rinţele generale ale economiei naţionale şi de condiţiile naturale şi economice specifice fiecărei unităţi. In domeniul producţiei zootehnice, de exemplu, efectivele de vaci au fost con­centrate încă de la înfăptuirea noii for­me de organizare în 10 ferme, în timp ce creşterea acestei specii era înainte dispersată în 14 gospodării agricole de stat de pe raza judeţului. La fel, efec­tivele de taurine la îngrăşat din 17 G.A.S.­­uri au fost grupate într-o singură fermă. Aceeaşi orientare a fost adoptată şi în creşterea ovinelor. Combinatul avicol de la Uricani, profilat pentru producţia de ouă şi carne, şi-a lărgit, de asemenea, capacitatea. In cele 16 ferme pentru culturile de cîmp, din totalul de 62 din judeţul nostru, accentul principal a fost pus pe o cultură de bază la care s-au adăugat 1­2 culturi complimentare. E­­xistă în prezent, bunăoară, ferme profi­late pe producţia de grîu, unde această cultură ocupă între 40-60 la sută din în­treaga suprafaţă, restul fiind destinat florii-soarelui, soiei sau altor culturi com­plimentare. Altele au drept cultură de bază porumbul, a cărui pondere atinge uneori 80 şi chiar, pe alocuri, 100 la sută din suprafaţa arabilă. Accentuarea specializării a creat premisele necesare introducerii mai ra­pide şi pe scară tot mai largă a teh­nologiilor moderne, a celor mai noi şi eficiente metode de lucru elaborate de cercetarea agricolă. Efectele noii orientări asupra producţiei şi produc­tivităţii muncii, precum şi a eficienţei economice nu au întîrziat. Semnificativ in această privinţă este, de exemplu, faptul că anul trecut cea mai mare producţie de porumb (4.300 kg. boabe la hectar, in condiţii de neirigare) şi cu cel mai scăzut preţ de cost a fost obţinută de ferma Scînteia, care a des­tinat acestei culturi întreaga suprafaţă. In zootehnie, concentrarea efectivelor şi profilarea pe anumite specii sau categorii de animale a contribuit, de asemenea, la îmbunătăţirea evidentă a rezultatelor economice. In fermele de vaci, o dată cu aceste acţiuni, s-a tre­cut la modernizarea fluxului tehnologic, ceea ce a contribuit la reducerea for­­­ţei de muncă şi sporirea productivităţii. Merită reţinut faptul că de la reorga­nizarea agriculturii de stat producţia de lapte a cunoscut o continuă creştere. Astfel, dacă în 1967 fermele de vaci au obţinut peste prevederile planului 4.145 hi, de lapte, in anul următor producţia suplimentară atinsese 5.500 hi. Aceste realizări au permis unităţilor din cadrul trustului nostru să se situeze în fruntea I.A.S.-urilor producătoare de lapte din ţară, loc pe care se menţin şi în prezent. (continuare în pag. a 3-a) Examen de definitivare pentru cadrele didactice Luni dimineaţă a început în întreaga ţară examenul de definitivare pentru cadrele di­dactice, la care sunt înscrişi peste 10.000 profesori, învă­ţători şi educatoare. înainte de examene, Minis­terul Invăţămîntului a spriji­nit candidaţii prin consultaţii individuale şi colective, ce s-au desfăşurat în vacanţa de primăvară şi în perioada 25 august — 1 septembrie. La cerere au fost acordate con­sultaţii individuale şi în afara acestor perioade. Pentru cadrele didactice ca­re s-au înscris în anul 1968— 1969 la obţinerea gradului II, Ministerul Invăţămîntului a fixat colocviul de specialitate pentru luna ianuarie a lui 1970, între 8 şi 10 ianuarie. De asemenea, cei care n-au obţinut definitivarea în învă­­ţămînt, fiind neadmişi la trei prezentări la examen, vor pu­tea lua parte la sesiunea de lichidare, care va avea loc în prima lună a viitorului an. înscrierile, ce se fac prin di­recţiile şcolilor la inspectora­tele şcolare judeţene, se în­cheie la 10 septembrie a. c. (Agerpres) în pag. a 2-a SPORT ■ 1 ■ tokio Semnarea Tratatului de comerţ­­ şi navigaţie dintre­­ România şi Japonia .­I La a 24-a aniversare a proclamării R.D. Vietnam In pagina a 4-a \ Vizita preşedintelui Consiliului de Stat Nicolae Ceauşescu în Iran Plecarea din Bucureşti Luni dimineaţa a părăsit Capitala, plecînd spre Tehe­ran, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socia­liste România, Nicolae Ceau­şescu, împreună cu soţia, E­­lena Ceauşescu, care, la in­vitaţia Maiestăţii Sale Impe­riale Şahinşahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr şi a Maiestăţii Sale împărăteasa Iranului, va face o vizită ofi­cială în Iran. Preşedintele Consiliului de Stat este însoţit de Ilie Ver­­deţ, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Cor­­neliu Mănescu, ministrul a­­facerilor externe, Ioan Avram, ministrul industriei construc­ţiilor de maşini, şi Alexandru Albescu, adjunct al ministru­lui comerţului exterior. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi tova­răşii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Maxim Ber­­ghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Dră­­gănescu, Petre Lupu, Manea Mănescu, Leonte Răutu, Gheor­ghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ște­fan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu, general-colonel Ion Io­­niţă, Vasile Patilineţ, Dumi­tru Popa, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, mem­bri ai Consiliului de Stat, mi­niştri, conducători de institu­ţii centrale şi organizaţii ob­şteşti, generali, ziarişti ro­mâni şi corespondenţi ai pre­sei străine. Erau de faţă Yahya Mota­­med—Vaziri, însărcinat cu a­­faceri ad-interim al Iranului la Bucureşti, şi membri ai Am­basadei Iranului, şefi ai mi­siunilor diplomatice acreditaţi în ţara noastră. Pe aeroportul Băneasa era arborat drapelul de stat al Republicii Socialiste România. Un mare număr de cetăţeni ai Capitalei aflaţi pe aeroport au salutat cu deosebită căl­dură pe preşedintele Consi­liului de Stat. (Agerpres) Sosirea la Teheran TEHERAN I — Trimişii spe­ciali Agerpres, Nicolae Iones­­cu şi Paul Finanţu, transmit: Preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceau­şescu, a fost primit în capitala Iranului cu entuziasm, cu sen­timente de prietenie şi stimă. Flori şi ovaţii, urări de bun sosit şi ceremonii au constituit o manifestare a unor sentimen­te izvorîte din ascendenţa constantă a raporturilor prie­teneşti dintre cele două ţări şi popoare, din dorinţa lor comună de a conlucra mai strîns şi de a se cunoaşte m­ai bine, de a contribui la înfăptuirea aspiraţiilor lumii contemporane de pace şi coo­perare. Ora 15: Avionul prezidenţial, escortat din momentul intrării în spaţiul aerian al Iranului de avioane cu reacţie ale for­ţelor armate iraniene, coboa­ră lin pe pista aeroportului Mehrabad. Drapelele de stat ale Româ­niei şi Iranului se profilează pe cerul albastru. Steguleţe tricolore flutură în miinile numeroşilor locuitori ai Te­heranului veniţi în întîmpina­­rea înaltului oaspete român. In sunetele fanfarei militare îşi fac apariţia pe treptele a­­vionului preşedintele Consi­liului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, şi soţia sa, Elena Ceauşescu. Acest mo­ment este marcat prin ovaţii şi aplauze puternice, prelun­gite. La coborîrea din avion, pre­şedintele Consiliului de Stat şi soţia sa sînt întîmpinaţi cu cordialitate de Maiestatea Sa Imperială, Şahinşahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Ary­amehr, şi de împărăteasa Farah. Cei doi şefi de state îşi string călduros manile. Şahin­şahul urează şefului statului român bun sosit pe pămîntul Iranului. înaltele oficialităţi sunt „asaltate" de sutele de fotoreporteri, operatori ai jur­nalelor de actualităţi cinema­tografice şi de televiziune prezenţi pe aeroport. In întîmpinarea oaspeţilor români au sosit, de asemenea, primul ministru al Iranului, Amir Abbas Hoveida, cu so­ţia, Sarif Emami, preşedintele Senatului, cu soţia, Abdulah (continuare In pag. a 4-a) Luni seara, Şahinşahul Mo­hammad Reza Pahlavi Arya­mehr, împreună cu împără­teasa Farah, au oferit, la Palatul Nyaravan, un dineu oficial în onoarea preşedin­telui Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale. La dineu au luat parte Ilie Verdeţ, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Cor­­neliu Mănescu, ministrul afa­cerilor externe, Ioan Avram, ministrul industriei construc­ţiilor de maşini, Alexandru Albescu, adjunct al ministru­­lu­i comerţului exterior, Pavel Silard, ambasadorul Republi­cii Socialiste România la Te­heran, şi alte persoane ofi­ciale. D­ineu Din partea iraniană au fost prezenţi alteţele lor imperia­le, prinţii Gholin Reza Pah­lavi, Abdol Reza Pahlavi şi Mahmmoud Reza Pahlavi, fraţii Şahinşahului, şi alţi membri ai familiei imperiale, primul ministru, Amir Abbas Hoveida, cu soţia, preşedin­tele Senatului, Sarif Emami, cu soţia, preşedintele Came­rei Deputaţilor (Medjilisul), Abdulah Riazi, cu soţia, Assadollah Alam, ministrul Curţii Imperiale, şi alţi dem­nitari ai Curţii Imperiale, Ar­­deshir Zahedi, ministrul afa­cerilor externe, Jamshid Amu­­zegar, ministrul de finanţe, Hushang Ansari, ministrul e­­conomiei, generalul de arma­tă Assadullah Sam­if, minis­trul apărării, alţi membri ai Cabinetului iranian, Fereydun Djam, şeful statului major al Comandamentului suprem al armatelor imperiale, senatori şi deputaţi, Manoutcher Eghbal, preşedintele Compa­niei naţionale iraniene de petrol — „Nioc" — perso­nalităţi ale vieţii politice, e­­conomice şi culturale. In timpul dineului, desfă­şurat într-o atmosferă cor­dială, Şahinşahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi A­­ryamehr, şi preşedintele Nicolae Ceauşescu au rostit toasturi. Au fost intonate im­nurile de stat ale celor două țări. Toastul Şahinşahului Iranului Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr Domnule preşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Este o deosebită plăcere pentru împără­teasă şi pentru mine Însumi de a vă ura dum­neavoastră şi doamnei Ceauşescu bun venit în ţara noastră. Păstrez o excelentă amintire despre vizita făcută de mine în România şi nădăjduiesc că veţi păstra, la rîndul dumnea­voastră, o amintire plăcută despre actuala vizită. Noi avem astăzi onoarea de a vă primi în calitatea dumneavoastră de preşedinte al unei ţări tinere, dinamice şi prospere, însă dum­neavoastră ne aduceţi, totodată, mărturia con­tinuităţii unei prietenii istorice, de mai multe ori seculară. Noi ştim, într-adevăr, că relaţiile diplomatice dintre ţările noastre au început cu cinci secole în urmă, prin schimbul de scrisori şi ambasadori între regele Persiei, Uzun Hassan, şi domnul Moldovei, Ştefan cel Mare. Dar popoarele noastre se cunoşteau din timpuri şi mai îndepărtate. Sunt aproape o mie de ani de când ves­titul istoric şi geograf persan Gardizi consacra un întreg capitol din binecunoscuta sa carte „Zeino­ — Akhbar" — document istoriografic de primă însemnătate — descrierii geografice și istorice a Valahiei, importantă regiune a actualei Românii. Acest capitol a fost tradus în limba română și publicat la București în anul 1936. încă de la mijlocul secolului trecut au inceput in România studii sistematice de fro­­nologie, prin lucrările renumitului orientalist român Constantin Şăineanu. De atunci, nume­roase opere ale literaturii persane au fost tra­­ npastul preşedintelui Consiliului de Stat Nicolae Ceauşescu Maiestate. Doamnelor şi domnilor, Vă rog să-mi permiteţi ca, în numele meu şi al soţiei mele, al colaboratorilor mei, să ex­prim cele mai calde mulţumiri Maiestăţilor lor Imperiale, Şahinşahul Aryamehr şi împără­teasa Farah, pentru amabila invitaţie de a vizita frumoasa dumneavoastră ţară, pentru primirea cordială ce ne-a fost rezervată, pentru cuvin­tele pline de preţuire la adresa ţării şi poporu­lui nostru rostite la acest dineu. Daţi-mi voie, totodată, să exprim sincere mulţumiri populaţiei oraşului Teheran pentru manifestările pline de căldură cu care ne-a întîmpinat. In aceasta, noi vedem o expresie a relaţiilor de prietenie dintre popoarele noas­tre, a dorinţei lor de a colabora şi a trăi în pace. Vizita în Iran ne dă prilejul să venim în contact nemijlocit cu viaţa şi preocupările unui popor cu o bogată istorie, cu străvechi tradiţii de civilizaţie şi cultură. In ţara noastră este cunoscută lupta desfăşurată de-a lungul seco­lelor de poporul iranian pentru emancipare na­ţională, pentru dezvoltarea independentă a ţării ; sunt de asemenea cunoscute eforturile pe care Ie desfăşoară astăzi poporul dumnea­voastră pentru progres economic şi cultural, pentru folosirea bogăţiilor ţării în interesul dezvoltării patriei sale, al creării unor condiţii tot mai bune de viaţă. Noi înţelegem şi pre­ţuim toate aceste eforturi ale dumneavoastră pentru că noi înşine suntem­ angajaţi, cu toate forţele şi resursele noastre, într-o vastă operă de dezvoltare, pe multiple planuri, a ţării, în opera de edificare a societăţii socialiste. Aţi vorbit aici, Maiestate, despre legăturile istorice de prietenie dintre popoarele român şi iranian. Am mai avut şi alte prilejuri de a evo­ca împreună multitudinea de dovezi istorice ale bunelor relaţii care au existat de-a lungul secolelor intre popoarele noastre, tradi- (continuare in pag. a 4-a) (continuare în can. a 4-a) M.k

Next