Flacăra Iaşului, septembrie 1969 (Anul 25, nr. 7144-7168)
1969-09-12 / nr. 7153
ANUL XXV Nr. 7153 TINERI 12 SEPTEMBRIE 1969 4 PAGINI 30 BANI Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Eficienta cercetării ştiinţifice - aplicarea In producţie Prof. dr. docent ing. N. V. BOŢAN şef de catedră la Institutul politehnic Iaşi Documentele Congresului al X-lea al P.C.R. acordă un rol foarte important cercetării ştiinţifice din ţara noastră, „in condiţiile revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane - se precizează in Directivele Congresului - dezvoltarea economiei depinde intr-o măsură tot mai mare de ridicarea potenţialului ştiinţific şi tehnologic, de capacitatea de a introduce în practica economică şi socială cuceririle ştiinţei şi tehnicii". Această precizare sintetizează cum nu se poate mai bine rolul pe care îl acordă partidul şi statul cercetării ştiinţifice pentru dezvoltarea economiei naţionale. Din Raportul prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Congres, precum şi din toate celelalte documente ale Congresului, se desprinde, de asemenea, o seamă de sarcini principale ce revin cercetării ştiinţifice din ţara noastră, sarcini de care depinde în mare măsură drumul nostru ascendent pe calea unei economii tot mai înfloritoare. lată citeva dintre ele : creşterea ponderii cercetărilor In domeniul ştiinţelor tehnice, în ansamblul cercetării ştiinţifice şi îndeosebi în domeniile lor moderne, ca : automatica, cibernetica, teoria informaţiei, micro-electronica, energia nucleară, mecanica fină şi optica ; axarea cercetării in domeniul ştiinţelor tehnice pe stabilirea unor procedee tehnologice moderne, în primul rind în industria chimică, siderurgică şi în construcţia de maşini, pe asimilarea de maşini, utilaje şi instalaţii noi, la nivelul realizărilor avan PUNCTE DE VEDERE sate pe plan mondial, pe lărgirea bazei de materii prime şi a bazei energetice , accelerarea procesului de valorificare a cercetării, scurtarea ciclului de cercetare şi de aplicare în producţie a rezultatelor obţinute. Ca un corolar al acestor sarcini de bază pentru cercetarea în domeniul ştiinţelor tehnice, în primul rind, stau cuvintele rostite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Raportul prezentat la Congres : „Nu ne putem mulţumi să apelăm numai la import de inteligenţă ; trebuie să înţelegem că ştiinţa este o latură inseparabilă a producţiei materiale, a progresului economic şi social al ţării noastre". Nu încape nici o îndoială că aceste jaloane trasate de Congres cercetării ştiinţifice din ţara noastră privesc în mod cu totul deosebit şi cadrele didactice din învăţămîntul superior. Este imperios necesar ca activitatea de cercetare a cadrelor didactice din aceste institute să fie axată, în primul rind, pe problemele cheie puse de economia noastră naţională, de producţie. O analiză sumară a tematicilor de cercetare ştiinţifică din ultimii ani a catedrelor din Facultatea de electrotehnică din Iași, la care mă voi referi în cele ce urmează, arată că de la an la an orientarea acestei tematici este îndreptată tot mai mult spre probleme de acest fel. Câteva exemple vor fi suficiente pentru a ilustra acest lucru. Astfel, în cadrul catedrei de Electrotehnică se fac cercetări legate de circuite electrice neliniare cu aplicaţii la construcţia unor relee şi dispozitive folosite în automatizări. De asemenea, se fac unele cercetări legate de comportarea unor circuite folosite în calculatoare, precum şi cercetări legate de programarea la maşinile de calculat. In cadrul catedrei de Energetică există preocupări susţinute privind îmbunătăţirea calităţii energiei electrice furnizate. La catedra de Măsuri şi maşini electrice se fac cercetări în legătură cu folosirea tiristoarelor la comanda maşinilor electrice, precum şi cercetări în legătură cu punerea la punct a construcţiilor unor noi tipuri de maşini pentru automatizări. Colectivul catedrei de Utilizări electrice şi automatizări a pus la punct două metode noi de proiectare a schemelor de comandă a acţionărilor electrice, metode care, aplicate în producţie, au dus la îmbunătăţirea funcţională a unor scheme existente. De asemenea, sunt de menţionat cercetările în legătură cu construcţia unor noi aparate de măsură - maşini şi dispozitive de automatizare. Printre acestea cităm construcţia unui frecvenţometru de laborator cu diode Zenner. Rezultatele bune obţinute au făcut ca Institutul de studii şi cercetări energetice (ICENERG) din Bucureşti să solicita construcţia unui asemenea aparat pentru nevoile de cercetare ale institutului, ceea ce s-a şi făcut în cadrul unui contract de colaborare. Trebuie menţionate construcţia unei attodine - maşină amplificatoare-convertizoare — prima de acest gen din ţară, şi rezultatele foarte preţioase obţinute în legătură cu folosirea acesteia pentru acţionările electrice şi automatizări. Demne de menţionat sunt şi cercetările legata de construcţia unor noi tipuri de relee magnetice fără contacte şi a altor tipuri de aparate şi dispozitive de automatizare. (continuare in peg. 1 3-a) In interiorul ziarului: ■ Valențe și carențe în întrecerile artiștilor amatori H Concordanță cît mai deplină între normele de muncă și înzestrarea tehnică a întreprinderii CENTRAU . ,M. EMINESCU* Fabrica de antibiotice Iaşi Medicamente peste plan în valoare de 5,4 milioane lei Utilizarea mai raţională a capacităţilor de producţie, mai ales mergîndu-se pe linia creşterii randamentelor de extracţie, a permis colectivului Fabricii de antibiotice Iaşi să obţină în primele 8 luni ale anului o producţie globală suplimentară în valoare de aproximativ 5,4 milioane lei. Un aport decisiv la aceasta l-a adus creşterea productivităţii muncii cu 1,6 la sută peste prevederile de plan. Colocviu ştiinţific international 9 In sala mică a Palatului Republicii au luat sfîrşit joi dupăamiază lucrările Colocviului internaţional cu tema : „Metodologia şi tehnica încercării construcţiilor“, organizat de Reuniunea internaţională a laboratoarelor de încercări şi cercetări pe materiale de construcţii-sileme în colaborare cu Consiliul Naţional al inginerilor şi tehnicienilor din România. Timp de trei zile, numeroşi specialişti din 24 de ţări au dezbătut peste 100 de comunicări reprezentînd studiile cele mai recente realizate pe plan mondial în acest domeniu şi au purtat discuţii pe marginea celor trei rapoarte de sinteză privind încercări pe modele mici, încercări pe modele mari şi încercări în mărime naturală prezentate de specialişti din Cehoslovacia, Portugalia şi România. (Agerpres) Aspect din sectorul finisaj • secţia albitorie •— al Fabricii „Ţesătura" Iaşi. Unde sunt specialiştii de la C.A.P. Ipatele? înainte de începerea şedinţei Consiliului de conducere al cooperativei agricole din comuna Ipatele, care avea la ordinea de zi analiza activităţii desfăşurată pe cele 8 luni expirate, planul de măsuri pentru campania de insămînţări şi recoltări de toamnă şi dezbaterea cifrelor de pian pe anul 1970, am purtat o mică discuţie cu Iov. C. Mihăilescu, tinărul preşedinte al acestei unităţi. — Poate că in cadrul şedinţei nu voi putea să reţin toate realizările cooperatorilor de aici. Sînteţi amabil să mi le relataţi ? — Sînt — a replicat preşedintele, dar nu-i cazul cred să vă ocupaţi de aceste aspecte. Avem serioase lipsuri, ne-aţi face un deserviciu dacă nu v-aţi ocupa un mod special de această latură a problemei. Din documentele întocmite pentru şedinţă veţi avea un material suficient din care se pot trage de cei în drept şi concluziile necesare ... N-am mai insistat. Mi-am închis carnetul de notiţe şi luînd loc pe o bancă din sala căminului cultural, am aşteptat începerea dezbaterilor. In faţa plenului format din cele mai reprezentative figuri ale cooperativei, preşedintele dă glas dării de seamă privind activitatea şi rezultatele unităţii pînă la 1 septembrie. „Deşi sînt proaspăt in munca ci mi-a fost încredinţată, mă fac şi eu părtaş, alături de dumneavoastră, Ia deficienţele manifestate de cooperativa noastră. De pe un pămînt bun, cunoscut de toată lumea, am scos 1.090 kg. grîu la hectar faţă de 1.700 kg planificat. Cauza se cunoaşte: s-a insămînţat în luna noiembrie, pe un teren foarte prost lucrat. Orzul de pe 75 hectare, însămînţat şi el la sfîrşitul lunii noiembrie, l-am arat în primăvară. Am insăminţat în locul lui porumb pentru boabe. Situată în satul „Al. I. Cuza“, această suprafaţă de cultură prăşitoare neprevăzută a dat peste cap posibilităţile de muncă ale brigăzilor a IV-a şi a V-a din acest sat. Ca urmare, praştia a II-a la porumb nu s-a realizat pe întreaga suprafaţă la aceste brigăzi, iar 10 hectare nu au fost prăşite nici măcar o dată. Avem gunoi de grajd pentru fertilizarea unei mari suprafeţe de teren, dar, din păcate, acest îngrăşămint bogat stă risipit pe la saivane, grajduri şi tabere de vară. Secţia I.M.A. Negreşti, condusă de mecanizatorul C. Liteanu, execută lucrări de foarte slabă calitate. In zootehnie, pierderile se menţin destul de ridicate, iar producţia pe cap de animal este departe de cea prevăzută în plan. Am rămas datori cu îndeplinirea contractelor, iar în ce priveşte însămmţările de toamnă, nici acum nu avem pentru sămintă buletinul „roşu" de la Laboratorul judeţean. Amplasarea griului in toamna aceasta, cred că nu-i tocmai cea mai indicată: 150 de hectare după grîu al treilea an. Şi însămînţările pentru terenurile de deal trebuie făcuta chiar duca acum ...". Ne-am oprit pentru moment cu însemnările pentru a privi în sală. Oamenii ascultă stingheri cele relatate de tînărul lor preşedinte. Fără îndoială, că fiecare din cei prezenţi simte pe umerii lui o mare parte de vină. Nici Gheorghe Filon, consilierul, n-a făcut pentru cooperativă tot ce trebuia, nici Vasile Păstirnac, brigadierul de la Slobozia, sau Mihai Merişanu, brigadierul sectorului zootehnic din satul Ipatele. Dar numai oamenii aceştia sunt răspunzători că pămintul bun de la Ipatele nu rodeşte cum se cuvine, că animalele dau încă producţii nesatisfăcătoare? Ce au făcut oare specialiştii trimişi de Direcţia agricolă pentru organizarea şi conducerea concretă şi efectivă a tuturor acţiunilor tehnice de aici? Cum şi-au permis ei oare încălcarea celor mai elementare reguli agrotehnice, însămîntînd peste 700 hectare de păioase în luna noiembrie, pe un teren slab pregătit din plug, nediscuit, cu bulgări mari şi denivelat? Caut în sală pe aceşti specialişti, dar în afară de ing. Ion Dumbravă, hortiviticullor, nu întîlnesc nici un agronom, nici un zootehnist. Primim explicaţii de la secretarul comitetului comunal de partid, tov. Gh. Savin, C. PAPAFIL (continuare în pag. a 2-a) PE MARGINEA DEZBATERILOR CIFRELOR DE PLAN PE 1970 BBBBBBBBBBBBBBBB ASH BBBBBHI . I ■ Delegaţia de partid şi ■ de stat a Republicii So- ■ r cialiste România la fune- t raliile lui Ho Si Min ■ ■ a părăsit Hanoiul 5 • In pagina a 4-a jj Vizita în România a preşedintelui federal al Republicii Austria, Franz Jonas Sosirea în Capitală La invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, joi dimineaţa a sosit în Capitală preşedintele federal al Republicii Austria, Franz Jonas, care va face o vizită oficială în ţara noastră. In întîmpinarea preşedintelui federal, pe aeroportul Băneasa se aflau preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, Ilie Verdeţ, primvicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, primarul general al Capitalei, Mihai Marinescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, membri ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale, oameni de ştiinţă şi cultură, generali şi ofiţeri superiori, precum şi numeroşi ziarişti români şi austrieci, corespondenţi şi trimişi speciali ai presei străine. Erau prezenţi dr. Eduard Tschop, ambasadorul Austriei la Bucureşti, membri ai ambasadei austriece, şefi ai misiunilor diplomatice, ataşaţi militari şi alţi membri ai corpului diplomatic acreditaţi la Bucureşti. Pe clădirea aeroportului Băneasa erau arborate drapelele de stat ale Republicii Socialiste România şi Republicii Austria. Pe frontispiciul clădirii centrale a aeroportului se aflau portretele preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintelui federal Franz Jonas, precum şi urările: „Bun venit Excelenţei sale preşedintelui federal al Republicii Austria, Franz Jonas“, „Trăiască prietenia dintre popoarele român şi austriac". La ora 11 avionul oficial, escortat de la intrarea în spaţiul aerian al României de avioane cu reacţie ale forţelor noastre armate, aterizează pe aeroportul Băneasa. La coborîrea din avion, preşedintele federal Franz Jonas este salutat cordial de preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu. înaltul oaspete este însoţit de dr. Kurt Waldheim, ministrul federal al afacerilor externe, dr. Karl Trescher, director de cabinet al preşedintelui federal, dr Claus Winterstein, ambasador extraordinar şi precontinuare în pag. a 4-a) Cuvintarea Cuvintarea preşedintelui preşedintelui Nicolae Ceauşescu Stimate domnule preşedinte, Este deosebit de plăcut pentru mine să vă adresez, la sosirea în România, un cordial salut din partea Consiliului de Stat, a guvernului şi a întregului popor român. Cetăţenii Capitalei noastre vă primesc astăzi cu ospitalitate şi prietenie pe dumneavoastră, primul preşedinte al Republicii Austria care face o vizită oficială în România, vă întîmpină ca pe solul cel mai înalt al unei ţâri europene iubitoare de pace şi progres, faţă de care poporul român nutreşte sentimente de stimă şi prietenie (aplauze). Intre România şi Austria —■ ţări legate atit prin apropierea lor geografică, cît şi prin înseşi destinele continentului nostru — s-au statornicit, în perioada postbelică, relaţii tot mai strînse, prieteneşti, stimulate continuu de năzuinţa comună de pace şi cooperare care animă cele două ţări şi popoare. Este un fapt evident că legăturile de prietenie şi colaborare româno-austriece urmează o cale ascendentă, în folosul ambelor popoare, al cauzei păcii şi securităţii în Europa şi în lume. In zilele ce vor urma, veţi avea prilejul să vizitaţi ţara şi să cunoaşteţi nemijlocit viaţa şi preocupările poporului român, eforturile lui pe calea progresului şi civilizaţiei, aspiraţiile sale de conlucrare şi înţelegere cu toate popoarele lumii. Sîntem încredinţaţi că vizita dumneavoastră va contribui la adîncirea prieteniei dintre cele două ţări, la dezvoltarea tot mai rodnică a relaţiilor româno-austriece. In condiţiile de azi, cînd în diferite zone ale planetei noastre se menţin încă surse de încordare şi conflicte militare, cînd asigurarea păcii şi securităţii preocupă profund popoarele lumii, considerăm că este o îndatorire fundamentală pentru toate statele de a contribui la îmbunătăţirea climatului internaţional, la promovarea unor relaţii normale, între ţări şi popoare — întemeiate pe respectarea independenţei şi suveranităţii naţionale, pe deplina egalitate în drepturi şi avantaj reciproc, pe respectarea dreptului fiecărui popor de a hotărî singur asupra destinelor sale. Avem convingerea că, în cadrul convorbirilor ce le vom purta, vom putea face un fructuos schimb de opinii cu privire la problemele care constituie astăzi preocupări majore şi legitime ale popoarelor continentului nostru, ale omenirii contemporane. Cu dorinţa de a vă simţi cit mai bine în ţara noastră, daţi-mi voie, stimate domnule preşedinte şi stimaţi oaspeţi, să vă urez tradiţionalul „bun venit" pe pămintul României ! (aplauze îndelungate) Vă mulţumesc pentru cuvintele amicale de salut cu care mă întimpinaţi atît pe mine, cît şi pe cei care mă însoţesc. Am acceptat cu bucurie invitaţia de a efectua o vizită în Republica Socialistă România, deoarece aceasta ne oferă posibilitatea să afirmăm din nou dorinţa noastră comună de a extinde în continuare relaţiile de prietenie între ţările noastre. Austria, ca ţară neutră în Inima Europei, se străduieşte tot mai mult să întreţină relaţii din cele mai bune cu toate statele, indiferent de deosebirile dintre sistemele lor sociale şi economice. Ne preocupăm însă în mod deosebit de adîncirea relaţiilor cu statele din această regiune, de care ne simţim uniţi prin tradiţii culturale şi prin istoria ţării noastre. De aceea, acordăm, în acelaşi timp, o mare importantă dezvoltării relaţiilor cu tara dumneavoastră. Mulţumită străduinţelor noastre reciproce, relaţiile dintre Republica Austria si Republica Socialistă România s-au putut dezvolta în ultimii ani intr-un mod îmbucurător, intîlnirile personale dintre oamenii de stat din ţările noastre au contribuit în mod esenţial la evoluţia acestor relaţii. In acest sens privesc cu mult interes vizita pe care o fac în ţara dumneavoastră, fiind convins că discuţiile pe care le vom avea vor duce la extinderea în continuare a relaţiilor de prietenie statornicite între ţările noastre. Sîntem încredinţaţi că astfel servim nu numai interesele naţiunilor noastre, ci ne aducem contribuţia şi la Înţelegerea popoarelor din regiunea în care trăim, şi prin aceasta la asigurarea păcii. Domnule preşedinte, Vă rog să-mi permiteţi să vă transmit salutul meu personal și al poporului austriac. Dumneavoastră și poporului român (aplauze îndelungate). Franz Jonas Domnule președinte, Vizită protocolară Joi după-amiază, preşedintele federal al Republicii Austria, Franz Jonas, a făcut o vizită protocolară preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu. La sosirea înaltului oaspete la Palatul Consiliului de Stat, o gardă militară a prezentat onorul. Între preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele federal, Franz Jonas, a avut loc o convorbire cordială. La întrevedere au participat Ilie Verdeţ, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, şi Gheorghe Pele, ambasadorul României la Viena. , Preşedintele Austriei a fost însoţit de Kurt Waldheim, ministrul federal al afacerilor externe, Eduard Tschop, ambasadorul Austriei la Bucureşti, Karl Trescher, director de cabinet al preşedintelui federal, şi Claus Winterstein, ambasador, şeful protocolului Ministerului federal al Afacerilor Externe După convorbire, preşedintele Consiliului de Stat a înmînat preşedintelui Franz Jonas ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa I. Felicitînd călduros pe preşedintele federal al Austriei pentru înalta distincţie conferită, preşedintele Consiliului de Stat a spus: „Vă ofer această înaltă distincţie ca semn de preţuire a contribuţiei dv. la dezvoltarea relaţiilor dintre România şi Austria şi a relaţiilor prieteneşti dintre popoarele noastre”. „Vă mulţumesc din inimă ”■ a răspuns preşedintele Austriei. Mă bucur în mod deosebit că primesc această înaltă distincţie a Republicii Socialiste România din mîna dv. Voi păstra această decoraţie ca un semn al prieteniei care există între poporul român şi poporul austriac". Preşedintele federal Franz Jonas a înmînat apoi, preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae (continuare în pag. a 4-a)