Flacăra Iaşului, octombrie 1969 (Anul 25, nr. 7169-7195)
1969-10-01 / nr. 7169
és 9 4 . % ANll XXII. Nr. 7169 MIERCURI OCTOMBRIE 1969 4 PAGINI 30 BANI 1 B.C.U. „M. EMINESCU“ ÜT MAL Orizonturi largi în noul an universitar Deschiderea fiecărui an universitar înseamnă un moment important în viaţa întregului popor, dar de astă dată acest eveniment va avea loc sub auspicii noi, dobindind o semnificaţie cu totul deosebită, marcată de avîntul general, declanşat de hotărîrile celui de-al X-lea Congres al partidului nostru. Trasînd liniile principale ale dezvoltării multilaterale a patriei socialiste, Congresul al X-lea a pus un accent special şi pe înflorirea invâţămîntului, ştiinţei şi culturii româneşti, premisă hotăritoare pentru a fi în pas cu cele mai noi cuceriri ale minţii omeneşti, cu progresele revoluţiei tehnico-ştiinţifice mondiale. Drept urmare, măsurile adoptate de partid pentru perfecţionarea întregului proces de învăţămînt corespund sarcinilor actuale ale dezvoltării ţării noastre şi formării cadrelor necesare de specialişti, viitori constructori ai comunismului. In acest scop îmbunătăţirile aduse programelor analitice şi planurilor de invăţămint au dus la continua modernizare a conţinutului procesului instructiv-educativ, la îmbunătăţirea calităţii prelegerilor, seminariilor, lucrărilor de laborator etc. De asemenea, partidul şi statul nostru au acordat şi acordă o atenţie deosebită extinderii şi îmbunătăţirii bazei materiale a invâţămîntului, creării unor condiţii optime de viaţă şi muncă tineretului studios. In centrul nostru cu cea mai veche universitate din ţară şi cu alte 4 institute de invăţămint superior însumînd 29 de facultăţi, în care şi in anul acesta vor studia peste 23.000 de studenţi, au fost construita in anii puterii populare numeroase cămine moderne şi confortabile, noi cantine, amfiteatre, săli de curs şi laboratoare. N-au trecut decit citeva luni de la festivitatea inaugurării de noi spaţii de învăţămînt pentru Institutul agronomic şi, de curînd, s-au şi dat în folosinţă în Complexul social din cartierul Tudor Vladimirescu trei cămine studenţeşti, urmînd a se construi tot aici alte trei asemănătoare, în timp ce în cartierul Codrescu, unde, de asemenea, se află un complex modern, se clădeşte un cămin cu o capacitate de aproape 400 de locuri. Dacă ne gindim că in 1938 în tot Iaşul universitar exista un singur cămin studenţesc, este lesne să ne imaginăm întinderea drumului parcurs şi premisele create pentru ca tot mai mulţi tineri să-şi poată desăvirşi studiile in cele mai înalte institute de învăţămint superior. Asigurindu-se astfel de condiţii şi urmărindu-se atent orientarea şi îmbogăţirea conţinutului invăţămîntului, îmbunătăţirea sa multilaterală, strînsa legătură cu viaţa, s-a reuşit să se dea patriei noi elemente valoroase, temeinic pregătite pentru industrie, agricultură, învăţămînt etc. Anual, mai mult de 2.500 de absolvenţi părăsesc cetatea universitară ieșeană pentru a se îndrepta spre diverse sectoare de activitate unde se integrează în mod operativ, făcînd faţă cu succes sarcinilor ce le revin. Sub semnul acestui nobil imperativ trebuie să înceapă şi noul an universitar, purtind încă de la început şi pe întreaga sa durată amprentele entuziasmului, ale elanului creator, ale simţului de răspundere faţă de principala sarcină - învăţătura - care asigură o pregătire corespunzătoare exigenţelor actuale şi de viitor, necesară acelor domenii ale producţiei unde se făuresc valorile spirituale şi materiale ale ţării. In acest sens, studenţimea noastră se bucură de sprijinul neprecupeţit al unor înalte personalităţi ştiinţifice, prestigioase, cărora partidul şi statul nostru le acordă întreaga preţuire pentru pasiunea şi abnegaţia cu care îndrumă tinerii pe făgaşul ştiinţei şi culturii, făcind din ei luptători înflăcăraţi pentru cauza socialismului şi a comunismului, pentru propăşirea naţiunii noastre, pentru progres şi civilizaţie. Fără îndoială că toate acestea nu se pot realiza fără o permanentă atenţie privind informarea ştiinţifică, propria documentare, actualizarea şi îmbogăţirea cursurilor cu cele mai noi descoperiri în domeniul respectiv, perfecţionarea pedagogică, preocupări cotidiene ale cadrelor didactice tinere sau cu mai multă experienţă la catedră, animate însă de aceeaşi grijă şi dragoste faţă de tînăra generaţie. Este demnă de semnalat atenţia corpului profesoral pentru munca individuală cu studenţii nu numai pe linie didactică, ci şi extrauniversitară pentru a-i cunoaşte, a şi-i apropia şi a-i îndruma îndeaproape. Pe aceeaşi linie s-au înscris şi se vor plasa in continuare şi eforturile spre a-i familiariza pe studenţi şi în special pe cei din ultimii ani de studiu cu mijloace moderne de investigare ştiinţifică, orientind activitatea cercurilor ştiinţifice studenţeşti şi abitir-;’ cu se,itudine pe cei dotaţi in mod special spre astfel de nobile îndeletniciri. Insuşindu-şi cele mai înaintate realizări ale epocii in domeniul in care se pregăteşte şi invăţînd să cerceteze la rîndu-i sfera specialităţii pe care a îmbrăţişat-o, studentul va trebui însă, în acelaşi timp, să-şi asigure o profundă pregătire ideologică, formîndu-şi concepţia materialistdialectică, menită să-i permită înţelegerea justă a fenomenelor naturii şi societăţii - condiţie fără de care nu se poate imagina astăzi un adevărat specialist în nici un sector de activitate. îmbunătăţirea continuă a predării ştiinţelor sociale in lumina documentelor celui de-al X-lea Congres al P.C.R. va contribui la dezvoltarea conştiinţei socialiste, va influenţa profund gîndirea, contribuind totodată la afirmarea noului, a tot ceea ce este înaintat in viaţa societăţii noastre. Aşa cum se arată în Raportul C.C. al P.C.R. la Congresul al X-lea, prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu .O sarcină primordială care se ridică în prezent in faţa invăţămintului de toate gradele o constituie asigurarea unei strinse legături intre şcoală şi via (continuare in pag. a 2-a) 4 Organ al Comitetului judeţean /Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Astăzi (1 octombrie) in jurul orei 12,00, posturile noastre de radio si televiziune vor transmite, Indirect, mitingul ce va avea loc in Capitală cu ocazia deschiderii noului an universitar 1969—1970. Congres european de medicină sportivă Marţi dimineaţa, au început în Capitală lucrările celui de al II-lea Congres european de medicină sportivă, organizat de Consiliul naţional pentru educaţie fizică şi sport şi Uniunea Societăţilor de Ştiinţe Medicale din Republica Socialistă România, sub auspiciile Federaţiei internaţionale de medicină sportivă. La această manifestare ştiinţifică participă academicieni, cadre didactice, medici sportivi, antrenori, precum şi specialişti din 20 de ţări. (Agerpres) Ferma nr. 8 Deleni de la I.A.S. Cotnari. La culesul merelor Foto : Aurian Artişti plastici amatori premiaţi Recent, s-au dat fel, din cele 11 rezultatele celei lucrări prezentate de « V-a Bienale la faza republicade artă plastică a nă, au fost preamatorilor. Ediţia miate 4. Iată şi »din acest an autorii lor , ing. constituit, pentru Mihai Bejenaru artiştii plastici a (premiul I la dematon din judeţul nostru, un fru- «en-gravură pentru mos succes. Ast- lucrările „Bilei* şiPeşti“), Mihai Agtapi, tehnician (premiul III la desen-gravură pentru lucrarea .Peisaj“) şi Doina Borgovan, studentă (premiul III la pictură pentru lucrarea . Compoziție“}. Proletari din toate țárile, unifi-vá! O sarcină permanentă, de maiima importanţa: [fmm Ing. «con. Max SOIL şeful Comisiei economice a Comitetului judeţean de partid Iaşi A 1 a trecut 6 luni 4* la dezbatere«. în plenara Comitetului Judeţean da partid a rezultatelor obţinută de întreprinderila Industriale şi da construcţii din Judeţul Iaşi pentru reducerea cheltuielilor materiale de producţia şi creşterea gradului lor de rentabilitate. Recent, biroul Comitetului Judeţean de partid a analizat modul cum s-au aplicat hotăririle plenarei mai sus-amintite, desprinzindu-se cu acest prilej citeva concluzii importante privind măsurile ce urmează a fi luate In continuare pentru creşterea eficienţei economice In toate sectoarele. Important de menţionat este faptul că această sarcină este privită de organele şi organizaţiile da partid, da comitetele de direcţie nu ca o preocupare momentană de conjunctură, ci ca o sarcină permanentă, de maximă importanţă. La Uzina de reparat material rulant Paşcani, Uzina metalurgică, Fabrica „Ţesătura**, Fabrica da tricotaje ,Moldova", Fabrica da antibiotic« — comitetele de partid şî organizaţiile d® bază au pus în discuţia comuniştilor problemeegate de rentabilizarea tuturor sortimentelor, reducerea cheltuielilor de producţie, folosirea la maximum a utilajelor şi buna lor întreţine« ş.a. Comitetele de direcţie au orientat colectivele de organizare a producţiei şi a muncii în direcţia elaborării unor studii care să asigure micşorarea consumurilor de materii prime, materiale, în special oţel, lemn, ciment, cărămizi, economisirea resurselor de combustibil, energie electrică etc. Prin participarea unui număr tot mai mare de specialişti şi muncitori fruntaşi la acţiunea de descoperire şi valorificare a disponibilităţilor materiale şi umane existente în fiecare întreprindere. In acest an s-a aplicat un număr de 125 de studii, care au asigurat obţinerea unei producţii industriale suplimentare de 36.246.000 de lei, beneficii de 23.400.000 de lei şi însemnate creşteri la productivitatea muncii. Ca urmare a sporirii atenţiei pentru valorificarea şi prelucrarea superioară a materiilor prime şi reducerea cheltuielilor neproductive, s-au micşorat costurile de producţie. In optimb, unităţile industriale au realizat economii suplimentare la preţul de cost de peste 23 de milioane lei prin reducerea cu 37,0 de lei a cheltuielilor planificate la 1.000 de lei producţie marfă (cu 67,4 de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent). A fost, totodată, micşorată , ponderea cheltuielilor materiale în totalul costurilor de producţie, îndeosebi pe seama reducerii consumurilor de materii prime, materiale şi a cheltuielilor pentru energie. Pe ansamblul Judeţului s-au realizat economii de 217 tone metal, 172 m.c. material lemnos, 17.416 tone combustibil convenţional, iar consumul de energie electrică a fost mai mic faţă de prevederi cu 16,5 milioane k.u.h. In multe întreprinderi au fost luate măsuri pentru îmbunătăţirea reparaţiilor, executarea mai corectă şi la timp a întreţinerii prevăzute în normele de exploatare, ceea ce a contribuit la creşterea Indicilor de utilizare a maşinilor şi utilajelor. A existat o preocupare mai mare pentru darea în funcţiune a utilajelor nefolosite şi s-a insistat pentru urgentarea redistribuirii celor disponibile. «şi pe ansamblul judeţului s-a realizat o scădere continuă a cheltuielilor de producţie şi îndeosebi a cheltuielilor materiale, sînt încă unităţi unde acestea se menţin la un nivel ridicat sau chiar prezintă tendinţe de creştere. Este adevărat că în unele cazuri nivelul cheltuielilor materiale a crescut ca urmare a schimbării structurii producţiei, realizării unor sortimente cu o prelucrare superioară a materiei prime etc., dar sporirea ponderii cheltuielilor materiale nu poate fi admisă decît în condiţiile cind, simultan, se micşorează consumurile pe unitate de produs, odată cu reducerea preţului de cost total al produselor. Or, rezultă că nu peste tot aşezarea normelor de consum s-a făcut pe o bază tehnică, în alte cazuri nu s-a organizat evidenţierea şi urmărirea permanentă a respectării acestora, ceea ce a condus la depăşirea consumurilor de materii prime şi materiale. Faptul că nici pînă acum la Uzina mecanică „Nicolina“ nu s-au asigurat condiţii pentru defalcarea, urmărirea şi evidenţierea costurilor de producţie pe secţii, nu s-au putut localiza şi nici analiza cauzele unor depăşiri de consumuri şi, totodată, colectivele respective nu au putut fi antrenate şi mobilizate în reducerea cheltuielilor, neavîrnd propriul lor plan. Aceasta situaţie a influenţat depăşirea cu importante cantităţi de metal a consumurilor de piese turnate din fontă, alte piese de schimb, profile grele, mijlocii şi tablă la construcţia maşinilor, utilajelor de construcţii şi rutiere. Nimic nu poate justifica atitudinea pasivă a comitetului de partid care nici nu a luat măsuri pentru dezbaterea în organizaţiile de bază a hotărlrilor adoptate de plenara Comitetului Ju(continuare în pag. a 2-a) 111 In opt luni — economii suplimentare de peste 93 de milioane iei Ifi Cind costurile de producţie nu sunt urmărite pe secţii . Cheltuielile neproductive se menţin încă la un nivel ridicat H în construcţii: planul de măsuri~mijloc de „acoperire“, nu instrument de lucru . Neconcordanţe între preţuri care aşteaptă o grabnică soluţionare . ■ In pagina a 4-a : Sesiunea Adunării Generale a O.N.U. ANGLIA Conferința anuală a Partidului laburist ■ ■ ■ ■ ■ ■ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu 9 - a primit pe preşedintele Comisiei de energie atomică a C. N. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit marţi după-amiază pe preşedintele Comisiei de energie atomică a Statelor Unite ale America, dr. Glenn T. Seaborg, care se află într-o vizită în ţara noastră. La primire au participat acad. Horia Hulubei, preşedintele Comitetului pentru enerel nucleară, şi prof. Ioan Ursu, prim-vicepreşedinte al aceluiaşi comitet. A fost prezent Leonard Carpenter Meeker, ambasadorul S.U.A. la București. In cursul întrevederii, care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, au fost discutate unele aspecte ale dezvoltării colaborării și cooperării între cele două state în domeniul folosirii in scopuri paşnice a energiei nucleare. Avans după trei trimestre Acum cînd şi luna septem- tre şi Vahrim ri* brie s-a încheiat şi întreprin- Tovarăşul iJ g" tvAttfmav’ derile sunt în posesia cifrelor şeful serviri?,!.' , ,ț. lN* care le arată cum au lucrat, se poate constata că unele din ele au îndeplinit planul de producţie pe trei trimestre cu citeva zile înainte de termen. Uzina metalurgică, ne informează economistul NICOLAE LACEA, şeful serviciului planificare, a încheiat planul pe trei trimestre la 26 septembrie, preliminîndu-se pina la 1 octombrie o producţie suplimentară de 14,5 milioane de lei. Tot la 26 septembrie și-a îndeplinit planul pe trei trimiesseful serviciului' piani£icare, ne spunea ca se preliminâ pe septembrie o product.«, en milioane de lei mei mult in care intră citeva produse tQat.te solicitate , tetraciclină, en. tromicină, solvocilin etc. Cu multe zile înainte de termen şi-a îndeplinit planul pe trei trimestre şi Fabrica de tricotaje „Moldova", care, aşa cum ne informează ing GH. MARIAN, şeful serviciului planificare, numai în opt luni a dat o producţie suplimentară de 21 de milioanede lei. Soiuri şi portaltoiuri de meri pentru cultura în livezi intensive la Staţiunea experimentală pomicolă din Bistriţa s-au desfăşurat, sub conducerea dr. ing. Ion Dumitrache, o serie de experienţe privind stabilirea celor mai valoroase soiuri şi portaltoiuri necesare creării şi extinderii livezilor intensive de meri. Din 16 soiuri diferite şi 20 de portaltoiuri, încercate în cultură timp de 5 ani, s-au ales 6 soiuri şi 3 portaltoiuri care asigură o creştere rapidă, rezistenţă deosebită la boli şi o recoltă bogată, de bună calitate. Soiurile Ionathan, Golden delicios, "Wagner premiat, Dublured delicios, Ionaredul si Starkrimsonul sunt indicate de specialiștii bastriteni spre a fi cultivate în livezile intensive. (Agerpres) . La 5 octombrie „Ziua recoltei11 La 15 octombrie se va sărbători „Ziua recoltei“, cea de a patra ediţie a acestui eveniment intrat de acum in tradiţie. Condiţiile specifice acestei toamne, volumul mare de lucrări care trebuie executat la cimp, impun ca in acest an „Ziua recoltei" să fie sărbătorită printr-o intensă activitate, prin muncă de către întreaga ţărănime cooperatistă, mecanizatori şi ceilalţi lucrători de pe ogoare, in vederea efectuării in termen şi in cele mai bune condiţiuni a lucrărilor de recoltare a tuturor culturilor de toamnă şi realizării in Întregime a planului de arături și insămîntări. Data ele 5 octombrie trebuie să găsească unităţile agricole cooperatiste cu planul de livrări îndeplinit la zi. In acest scop, in perioada care urmează, va fi intensificată livrarea produselor contractate, îndeosebi a porumbului, cartofilor, legumelor, irudelor, strugurilor, cărnii şi laptelui. Acţionind energic, intr-o perfectă organizare şi disciplină a muncii, atit in zilele care premerg, cit şi In cele care urmează „Zilei recoltei“, organizaţiile de partid, organizaţiile de masă şi obşteşti, lucrătorii U.J.C.A.P. şi Direcţiei agricole judetene sunt chemaţi să mobilizeze toate forţele, din cooperativele agricole, I.A.S. şi I.M.A., pentru a participa efectiv la lucrări in scopul Încheierii la timp a stringerii recoltei şi Insămlntărilor. Urmărind mersul lucrărilor agricole şi In funcţie de acestea, se vor organiza, in după-amiaza zilei de 5 octombrie, serbări populare închinate „Zilei recoltei“ In comunele care se vor găsi Intr-un stadiu mult avansat. Cu acest prilej vor fi evidenţiate experienţa fruntaşilor cit şi rezervele care există pentru creşterea în continuare a producţiei agricole, în localităţile Comarna, Ruginoasa, Brătuleşti , Strunga şi Bălţaji vor avea loc adunări festive urmate de spectacole, cu ocazia cărora vor fi luminate premiile şi diplomele decernate de Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie pentru rezultatele obţinute de către cooperativele respective in cultura griului şi vili-pomiculturii. In municipiul Iaşi şi celelalte oraşe ale judeţului „Ziua recoltei" va constitui un prilej de îmbunătăţire a aprovizionării de toamnă — iarnă a populaţiei Trustul zonal I.A.S., I. L. F. UJ.C.A.P. U.J.C.C. Si U.J.C. M. vor organiza expoziţii cu vinzare de legume, struguri, cartofi şi alte produse agroalimentare, mustării, standuri pentru desfacerea produselor de artizanat, precum şi un sortiment larg de produse industriale. Comitetul judeţean de cultură şi artă, casele de cultură orăşeneşti, organizaţiile de tineret şi sindicate din oraşele judeţului vor asigura manifestări culturalartistice adecvate, întreprinderea cinematografică va programa în seara zilei de 5 octombrie, în toate comunele județului, proiecții de Urme artistice.