Flacăra Iaşului, noiembrie 1969 (Anul 25, nr. 7196-7221)
1969-11-01 / nr. 7196
ANULui, Nr. 7196 SIMBATA 1 NOIEMBRIE 1969 1 PAOI NIO BANI Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean PE ŞANTIERELE DE CONSTRUCŢII Robinetul pierderilor a rămas încă deschis în domeniul investiţiilor. In acest an s-au obţinut rezultate apreciabile, un aport substanţial fiind adus şi de organizaţiile de construcţii, alături de proiectanţi şi beneficiari. Constructorii au demonstrat că printr-o pregătire temeinică a muncii pe şantiere şi organizarea mai judicioasă a producţiei se poate spori substanţial eficienţa întregii activităţi desfăşurate. Ne vom referi însă la unele neajunsuri ce se mai manifestă în cadrul organizaţiilor de construcţii, neajunsuri oglindite intr-o situaţie economică financiară necorespunzătoare, materializate, în ultima analiză, într-un volum destul de mare de pierderi. Aceasta, cu atît mai mult, cu cît la unele din ele curba pierderilor este ascendentă, deşi angajamentele inserate în fel de fel de grafice prevedeau exact contrariul. Cu excepţia întreprinderii nr. 14 instalaţii, Şantierului de instalaţii din cadrul Trustului de construcţii şi a Şantierului I.R.E., care se înscriu cu economii suplimentare la preţul de cost, toate celelalte organizaţii de construcţii înregistrează pierderi peste plan, sau economii sub nivelul planificat. Astfel, la sfîrşitul primelor 8 luni din acest an, întreprinderea de construcţii transporturi a înregistrat economii mai mici cu 405.000 lei şi întreprinderea de construcţii căi ferate cu 1.261.000 lei, întreprinderea 4 construcţii-monitiaj depăşeşte pierderile planificate cu 3.389.000 lei, Trustul de construcţii cu 4.325.000 lei, iar întreprinderea de construcţii şi reparaţii străzi înregistrează o depăşire a cheltuielilor cu 321.000 lei faţă de economia planificată de 279.000 lei. Dacă la întreprinderea 4 construcţii-montaj pierderile pînă la 31 august sunt în scădere cu circa 200.000 de lei, faţă de cele înregistrate la 30 iunie, nu acelaşi lucru se constată la Trustul de construcţii, unde pierderile peste plan in 8 luni cresc cu 2.021.000 lei faţă de 30 iunie. Cită distanţă între aceste cifre şi angajamentele trustului, care prevedea, în graficul de recuperare întocmit la 31 iulie diminuarea pierderilor din semestrul I cu 1.779.000 lei, pînă la sfîrşitul anului, din care 945.000 de lei pînă la 30 septembrie. Realitatea şantierelor ne oferă adevăratele cauze. Executarea defectuoasă a unor lucrări, gospodărirea necorespunzătoare a materialelor, depăşirea frecventă a consumurilor specifice de materiale şi manoperă, cheltuielile de remediere, prelungirea duratelor de execuţie peste normative, penalizările, locaţiile şi dobînzile la împrumuturile bancare restante — toate atrag, necondiţionat, depăşirea cheltuielilor de producţie, toate constituie o serioasă piedică în închiderea robinetului prin care se scurg pierderile. La sfîrşitul lunii august, la Trustul de construcţii, de pildă, 40 la sută din volumul pierderilor peste plan de 5.724.000 lei reprezenta cheltuieli neeconomicoase, dobînzi penalizatoare pentru împrumuturile restante, locaţii, penalizări pentru nepredarea la termen a lucrărilor etc. Iată, de exemplu, ce depăşiri s-au înregistrat faţă de devize numai la cîteva obiective terminate, unde nu s-au respectat duratele normale de execuţie: 2.217.000 lei la hotelul „Unirea", 621.000 lei la Liceul cu 20 de săli de clasă, 2.578.000 lei la sediul politico, administrativ, 118.000 lei la cinematograful „Copou". Calitatea necorespunzătoare a unor lucrări, precum şi neexecutarea în termen a remedierilor atrag, cum e şi firesc, alte pierderi. Numai pentru 9 Vasile MOCANU directorul Băncii de Investiţii Sucursala judeţeană Iaşi Eugeniu ZIDARIȚA (continuare in pag. a 3-a) Locul întîi pe ţară Participînd la concursul intitulat „Măiestrie şi siguranţa circulaţiei", organizat pa reţeaua unităţilor de cale ferată din ţară, tînărul mecanic de locomotivă Mircea V. Andrei, de la Depoul C.F.R. Paşcani, a obţinut un succes cu totul deosebit. După ce se remarcase în etapele anterioare — fazele pe depou şi Direcţia regională — obţinînd de fiecare dată locul întîi, la faza pe ţară, care s-a desfăşurat recent, dînd dovadă de o pregătire teoretică şi practică foarte bună, a reuşit să se claseze pe primul loc. Este un rezultat de prestigiu pentru el personal și pentru depoul din Pașcani. V. PRODAIEA corespondent Centre de specialitate în institutele de invăţămînt superior Pentru dezvoltarea activităţii ştiinţifice desfăşurate de corpul profesoral al instituţiilor de învăţămînt superior, Ministerul Invăţămîntului a înfiinţat 14 centre de specialitate, care vor funcţiona din oraşele Bucureşti, Cluj, Ijp şi Timişoara. Activitatea de cercetare a cadrelor didactice din universităţi şi institutele tehnice de învăţămînt superior va putea astfel răspunde mai bine cerinţelor ştiinţei, culturii, economiei naţionale, contribuind la valorificarea mai largă a potenţialului ştiinţific şi a bazei materiale de investigare, de care dispun facultăţile din ţara noastră. (Agerpro) Din suplimentarea contractelor, primii avantajaţi sîntem noi De la constituire şi pînă în prezent, cooperativa noastră agricolă a primit din partea statului un imens ajutor. Cu fondurile obţinute, cu îngrăşămintele chimice primite în fiecare an, cu seminţele de sol şi ajutorul mecanizatorilor din I.M.A., noi am reuşit să punem în valoare, în scurt timp, un fond funciar care altădată, lipsit de mijloacele moderne de lucru, nu reuşea să răsplătească nici pe departe munca şi cheltuiala depusă de ţăranii din comuna Ţigănaşi. De aceea, în calitate de producători, dar şi de cetăţeni ai ţării, considerăm că avem datoria ca ori de câte ori ni se cere, să răspundem „prezent" apelului făcut de stat, care solicită agriculturii o contribuţie mai echitabilă la eforturile ce se fac pentru asigurarea fondului central cu produse agroalimentare, pentru aprovizionarea populaţiei şi industriei. Analizind din nou posibilităţile certe din cooperativa noastră, consiliul de conducere a apreciat că faţă de obligaţiile contractuale prezente, nivelul contribuţiei la fondul central este destul de redus şi in consecinţă a luat hotărtrea ca acesta să fia mărit cu unele cantităţi de produse agricole. Prin imitare, am hotărit suplimentarea obligaţiilor noastre la livrări de porumb cu încă 50 tone, astfel incit vom livra statului, zilele acestea, 61 de vagoane în loc de 56 vagoane de porumb. In afară de importanţa lor politică şi economică, livrările la contract, şi în general valorificarea integrală a tuturor rezervelor de produse, constituie pentru cooperativele agricole o însemnată sursă de venituri în bani. Este firesc de aceea ca orice conducere de C.A.P., orice membru cooperator »8 manifeste Interes şi grijă pentru această problemă, de care depinde situaţia economică şi financiară a unităţilor respective. Achitîndu-ne complet obligaţiile la produsul griu şi 11 vrînd, de asemenea, integral cantitatea de cartofi contractată, cooperativa noastră va încheia pe total livrările la fondul de stat în anul acesta, cu conştiinţa datoriei îndeplinite faţă de stat, faţă de scumpa noastră patrie î■ România socialistă. Andrei ŢURCANU preşedintele cooperativei agricole de producţie Ţigănaşi De la C. A. P. Ţigănaşi - 50 de tone porumb peste plan la fondul central Strungarul Alexandru Bursuc din secţia sculărie este unul din fruntaşii Uzinei mecanice „Nico-Foto: D. Rotaru corespondent Mărfuri româneşti peste hotare întreprinderea de comerţ exterior „Maşinexport” a livrat recent în Cehoslovacia un număr de transformatoare de diferite puteri. In Pakistanul de est au fost expediate 70 posturi de transformatoare de 100 kVa, iar in R.P. Chineză şi R.F. a Germaniei au fost, de asemenea, exportate maşini de alezat şi frezat de tip AF-85. La rîndul ei, întreprinderea „Auto-Tractor* a trimis in Cehoslovacia, Columbia, Cuba, R.D. Germană, Libia, R.P. Mongolă, R.A.U. şi Suedia peste 500 de autoturisme de teren, iar în R.D. Germană 370 autofurgonete. Noi contracte prevăd exportarea altor loturi de autoturisme de teren M-461 şi autoutilitare. (Agerpres) Iași. Noi blocuri în cartierul Tătărași. É1 Declaraţia Consfătuirii miniştrilor afacerilor externe al statelor participante la Tratatul de la Varşovia în pagina a 4-a £aBBaaaBBBaBBBBBSEE£S& Adunare festivă consacrată împlinirii a 100 de ani de la inaugurarea liniei ferate Bucureşti - Giurgiu La Palatul G.F.R. din Capitală a avut loc, vineri dupăamiază, o adunare festivă consacrată împlinirii a 100 de ani de la inaugurarea liniei ferate Bucureşti — Filaret — Giurgiu, organizată de Ministerul Transporturilor şi Uniunea Generală a Sindicatelor din România. Au participat Pavel Ştefan, ministrul transporturilor, membri ai conducerii acestui minister, reprezentanţi ai Uniunii Generale a Sindicatelor, ai organelor municipale de partid şi de stat, ai unor instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, lucrători din transporturi, pensionari C.F.R., numeroşi oameni ai muncii din întreprinderi şi instituţii bucureştene. Adunarea a fost deschisă de ing. Alexandru Grecu, preşedintele Consiliului Uniunii sindicatelor lucrătorilor din transporturi şi telecomunicaţii. A luat apoi cuvîntul ing. Pavel Ştefan, ministrul transporturilor. Participanţii la adunare au adoptat într-o atmosferă de puternic entuziasm o telegramă adresată Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care, printre altele, se spune : Cu acest prilej, muncitorii şi lucrătorii feroviari ne exprimăm întreaga noastră recunoştinţă pentru grija permanentă de care ne-am bucurat din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a dumneavoastră personal. Toate importantele noastre realizări din ultimul sfert de veac au fost posibile numai sub îndrumarea înţeleaptă a întregii noastre activităţi de către Partidul Comunist Român. Asigurăm conducerea de partid şi de stat, pe dumneavoastră, iubite tovarăşe Ceauşescu, că vom duce mai departe tradiţiile progresiste ale înaintaşilor noştri feroviari şi vom munci cu abnegaţie pentru ca efectuarea transporturilor pe calea ferată să decurgă în condiţii de siguranţă deplină şi de eficienţă economică maximă. Vă încredinţăm că nu vom precupeţi nici un efort pentru traducerea în viaţă a sarcinilor Directivelor Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român, contribuind astfel la înflorirea scumpei noastre patrii, Republica Socialistă România. ★ In continuare, a fost prezentat filmul documentar „Momente din istoria Căilor Ferate Române şi realizările din ultimul sfert de veac". Apoi, formaţii artistice de amatori din întreprinderile Ministerului Transporturilor au prezentat un bogat program, artistic. Cu prilejul aniversării a 100 de ani de la inaugurarea primei linii ferate din ţara noastră, peste 1 000 de lucrători şi pensionari C.F.R. au fost distinşi cu insigna „Pentru meritul ceferist". (Agerpres). j Au început lucrările de construcţie la Staţia mecanică de epuraţie La Iaşi au început lucrările de execuţie a unei noi construcţii — Staţia mecanică de epuraţie, unde se vor filita apele reziduale provenite de la procesele tehnologice ale întreprinderilor ieşene, precum şi de la reţeaua de canalizare a oraşului. Lucrările, a căror valoare se ridică la suma de peste 24.000.000 de lei, proiectate de către Institutul de studii şi proiectări pentru îmbunătăţiri funciare şi gospodărirea apelor din Bucureşti, şi încredinţate spre execuţie Trustului de construcţii Iaşi, cuprind canale colectoare, bazine de decantare a impurităţilor din apa râului Bahlui, staţie de pompare, instalaţii hidraulice, denisipatoare (filtre), gazometre, metatancuri, platforme pentru uscarea nămolului, un corp administrativ pentru dispecerii de exploatare şi muncitorii ce vor deservi staţia, o centrală termică etc. De menţionat că lucrările sunt prevăzute a fi încheiate, con,form graficelor stabilite, în cursul anului 1972. Semnale cu adresă precisă: I.G.L.L. Iaşi întreprinderea de gospodărire a locuinţelor şi localurilor a constituit de multe ori subiectul reclamaţiilor cu care cetăţeni ai oraşului Iaşi s-au adresat redacţiei noastre. Niciodată Insă asemenea reclamaţii nu s-au adunat In număr atlt de mare ca In ultimele două săptămîni. „Practic, fie că sintem duşi cu vorba de azi pe inline, fie că ne lovim de o surprinzătoare indiferenţă din partea celor in drept de la I.G.L.L." — se menţionează, în scrisorile prin care cetăţenii solicită reparaţii la imobile. Şi vin cu argumente care nu pledează de loc in favoarea întreprinderii. Locuitoarea Elena Ţugui, de exemplu, scrie că încă cu un an in urmă I.G.L.L. Iaşi a fost rugat să înlocuiască podeaua deosebit de şubredă a balconului de la imobilul din str. Labirint nr. 8. Abia la intervenţia redacţiei, din septembrie a.c. reparaţia a fost trecută în planul pe trim. IV, şi repartizată şefului de şantier Vasile Ţurcanu, fără să se prevadă însă cu precizie termenul de execuţie. Se aşteaptă oare un accident cu urmări grave ? Cu asemenea lucruri nu e de glumit, tovarăşe Ţurcanu ! De asemenea, „în vara anului curent — ne semnala locuitorul Ion Hodoroabă — s-a început reparaţia la acoperişul blocului din str. Primăverii nr. I şi nu s-a terminat nici acum. Dacă vin ploile de toamnă, apartamentele de la etajul IV se pot deteriora grav". Se ştie că reparaţiile interioare la apartamente sunt suportate de către locatari. Probabil că pe tovarăşii de la I.G.L.L. acest lucru îi impresionează prea puţin, dacă nu chiar de joc. Un caz, oarecum deosebit, se prezintă la blocul din str. Sf. Teodor, nr. 32 intrat in reparaţii capitale In luna mai anul trecut, dar nici acum terminate. In scrisoarea adresată redacţiei îşi semnată de toţi cei 30 de locatari ai imobilului sunt menţionate unele lucrări lăsate în suspensie, iar altele chiar neîncepute. E drept că aceste lucrări au fost preluate de la început de întreprinderea de, reparaţii şi construcţii Iaşi. Dar I.G.L.L., în calitate de beneficiar, nu a avut obligaţia de a insista permanent ca lucrările să fie executate la termenele stabilite in contract ? Fapt îngrijorător însă este acela că nici acum nu se prea văd perspectivele încheierii reparaţiilor şi, se pare, că nici acest aspect nu-i prea interesează pe tovarăşii de la I.G.L.L. Dar cele mai multe scrisori se referă la defecţiunile instalaţiilor de apă şi încălzire. Şi să venim din nou cu cîteva exemple. Pentru depistarea unor pierderi la conducta de apă caldă a fost necesară spargerea unui perete de la baia apartamentului în care locuieşte inginerul Minu Găinuţă din str. Dr. Cehac nr. 18. Lucrarea a fost executată în luna ianuarie a.c. Spărtura din zid, însă, nu a fost nici acum astupată. Stă omul cu cada băii pusă pe chituci şi cu plăcile de faianţă aşezate Intr-un colţ. Explicaţia ? „De această întîrziere sintem noi vinovaţi, pentru că nu am anunţat in scris serviciul tehnic" — ne răspunde ing. Gheorghe Popescu, din conducerea serviciului mecanic — şef al I.G.L.L. Cam tîrziu şi, mai ales, sterilă autocritică, tovarăşe inginer! Rămine de văzut ce veţi face de-acum încolo. Fapte de o gravitate incontestabilă ne-au semnalat şi locatarele Ecaterina Crăciunescu din str. Socola nr. 5 şi Maria Matineu cu domiciliul în Şoseaua Naţională nr. 188 sc. B, parter. Prima locatară reclamă defecţiunile instalaţiei de apă de deasupra apartamentului, care i-au umezit, timp de trei ani, pereţii băii şi bucătăriei intr-un asemenea grad .Incit instalaţia electrică face scurtcircuit, iar femeia este nevoită să foloseacă lampa cu petrol. A doua locatară se plînge că i se înfundă mereu conducta principală a apelor menajere de la baie, din cauza reziduurilor aruncate de locatarii etajelor superioare. Mai mult, din cauza deselor refulări a apei din baie şi a inevitabilelor inundaţii, parchetul unei camere a putrezit aproape complet, iar mirosul din apartament a devenit insuportabil. „Să vedeţi, dumneavoastră — ne explică maistrul de sector Petru Pînzaru — am încercat să remediez defecţiunea reclamată de tovarăşa Crăciunescu, dar nu mă lasă să intru în , apartament, locatarul de la etajul superior". „După ce am desfundat ultima oară conducta din apartamentul tovarăşei Matincu — a intervenit in discuţie alt maistru de sector, Neculai Simeria — am vrut să vorbesc cu cîţiva locatari de la sc. B pentru a nu mai arunca în W.C.-uri oase, clrpe, cotoare de varză, coji de carton etc. Dar mi s-a închis uşa în nas". „In asemenea condiţii ce mai putem noi face ?" — a adăugat şi inginerul Popescu. Cu alte cuvinte să lăsăm această stare de fapte să dăinuie la infinit. Cum de-şi permit aceşti tovarăşi să stea cu braţele încrucişate atîta timp cît se Al. SEVERIN (continuare in pag. a 3-a) Din scrisorile sosite la redacţie A