Flacăra Iaşului, noiembrie 1969 (Anul 25, nr. 7196-7221)

1969-11-19 / nr. 7211

FLACĂRA IAȘULUI PAGINA 2­9 Lucrările sesiunii Marii Adunări Naţionale Expunerea la proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea Miliţiei prezentată de deputatul Cornel Onescu, ministrul afacerilor interne Proiectul de lege pe care-l prezentăm este menit să defi­nească rolul, organizarea şi funcţionarea miliţiei române — una din pîrghiile de în­făptuire a politicii partidului şi statului nostru în domeniul apărării , cuceririlor revolu­ţionare ale poporului­­— şi să contribuie la ridicarea nive­lului muncii desfăşurate de organele de miliţie în apăra­rea proprietăţii socialiste şi personale ale cetăţenilor, a drepturilor şi intereselor lor legale, menţinerea ordinii şi liniştei publice. In proiect sunt prevăzute a­­tribuţii privind apărarea pro­prietăţii socialiste — temelia orinduirii noastre — şi a ce­lei personale a cetăţenilor, prevenirea şi descoperirea cu operativitate a infracţiunilor, identificarea şi prinderea in­fractorilor. De asemenea, sunt prevăzute atribuţii referitoa­re la apărarea drepturilor şi intereselor legale ale persoa­nelor, siguranţa circulaţiei pe drumurile publice, eliberarea şi controlul actelor de trece­re a frontierei, ţinerea eviden­ţei populaţiei şi eliberarea actelor care certifică identi­tatea, domiciliul şi cetăţenia. Stabilind distinct atribuţii­le şi sarcinile organelor mi­liţiei, precum şi mijloacele de realizare a acestora, proiec­tul este clădit pe principiul respectului faţă de lege, faţă de om şi adevăr. In acest sens în proiect se prevede că organele mi­liţiei îşi desfăşoară întreaga activitate pe baza şi în exe­cutarea legii. Referindu-mă la unele a­­tribuţii mai importante ale miliţiei, în legătură cu care pro­iectul de lege aduce unele e­­lemente noi, unele precizări şi clarificări necesare, men­ţionez faptul că se stabilesc condiţiile în care ofiţerii şi subofiţerii întreprind măsuri miliţieneşti în scopul comba­terii infracţion­ismului şi al menţinerii ordinii. Aşa spre exemplu proiectul prevede că atunci când există date şi indicii temeinice referi­toare la pregătirea săvîrşirii unor fapte prevăzute de le­gea penală, organele de mi­liţie iau măsuri pentru strîn­­gerea şi verificarea probelor, identificarea şi prinderea in­fractorilor. In acest scop mi­liţia efectuează investigaţii, constatări tehnico-ştiinţifice, reţineri de persoane în ca­zurile stabilite de lege şi alte activităţi de cercetare pena­lă, menite să contribuie la stabilirea adevărului şi tra­gerea la răspundere penală a celor vinovaţi. In execu­tarea atribuţiilor ce le revin, ofiţerii şi subofiţerii de mi­liţie vor avea dreptul şi o­­bligaţia de a conduce la se­diile organelor de miliţie pe cel care prin acţiunile lor periclitează ordinea publică, viaţa şi integritatea cetăţe­nilor. Proiectul de lege prevede că organele de miliţie exe­cută atribuţiile ce le revin din hotărlrile consiliilor populare şi deciziile comite­telor executive, le Informea­ză periodic despre starea In­fracţională, măsuriie luatei pentru prevenirea şl desco­perirea infracţiunilor, asigu­rarea pazei In oraşe şl co­mune, precum şl cu privire la ordinele şl Instrucţiunile primite de la Ministerul Afa­cerilor Interne şi la măsu­rile ce se impun a fi luate pentru aplicarea lor. In întreaga lor activitate organele de miliţie au pri­mit şi primesc un preţios sprijin din partea oamenilor muncii, educaţi de partid în spiritul respectării legilor, al cinstei, dreptăţii şi echităţii sociale. Sprijinul activ al ma­selor de cetăţeni a consti­tuit şi constituie pentru mi­liţie o chezăşie a îndeplinirii în bune condiţiuni a sarci­nilor ce-i sunt încredinţate. Pornind de aici, proiectul prevede posibilitatea organiză­rii grupelor de sprijin ale mi­liţiei formate din cetăţeni care se bucură de stimă şi respect în rîndul locuitorilor şi care se oferă voluntar să sprijine organele de miliţie pentru menţinerea ordinii pu­blice, precum şi pentru pre­venirea şi descoperirea infrac­ţiunilor şi contravenţiilor. Faptul că în activitatea sa miliţia se sprijină pe partici­parea largă a cetăţenilor re­zultă şi din acele prevederi ale proiectului care precizea­ză că organele miliţiei co­laborează cu organele şi or­ganizaţiile de stat şi obşteşti, cu :organele presei, radioului, televiziunii şi cinematografiei în scopul creării unei puter­nice opinii împotriva celor care încalcă legile, pentru prevenirea şi descoperirea in­fracţiunilor şi contravenţiilor, apărarea avutului obştesc şi personal, a tuturor valorilor orlnduirii noastre socialiste. Proiectul de lege stabileşte sarcinii de cooperare a mili­ţiei cu celelalte unităţi şi or­gane ale M.A.I., C.S.S. şi M.F.A. în îndeplinirea unor a­­tribuţii privind securitatea statului, paza frontierei de stat, apărarea locală antiae­riană şi a altor atribuţii pre­văzute de lege. Pornind de la faptul că a­­plicarea şi respectarea întoc­mai a legalităţii în activitatea miliţiei şi, în general, reali­zarea sarcinilor ce-i sînt în­credinţate de partid şi gu­vern sînt direct condiţionate de nivelul politico-ideologic, de pregătirea profesional ju­ridică şi de cultură generală a cadrelor, în proiect s-a sta­bilit că pregătirea persona­lului militar se face în şcoli militare de ofiţeri, de maiştri militari şi subofiţeri, centre şi cursuri de perfecţionare şi că pentru satisfacerea necesaru­lui de specialişti ce nu pot fi pregătiţi în şcolile militare pot fi angajaţi absolvenţi ai institutelor civile de învăţă­­mînt superior. Expunerea la proiectul de lege privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea in legătură cu gestionarea bunurilor organizaţiilor socialiste prezentată de deputatul Florea Dumitrescu, ministrul finanţelor Vă rog să-mi permiteţi să vă prezint, din însărcinarea Consiliului de Miniştri, spre dezbatere şi adoptare, proiec­tul de lege privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în le­gătură cu gestiunea bunurilor organizaţiilor socialiste. Cu deosebită fermitate a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, în raportul pre­zentat la Congresul al X-lea, necesitatea stringentă de a introduce o ordine riguroasă în administrarea avutului obştesc, in gospodărirea uni­tăţilor şi în utilizarea mijloa­celor materiale şi băneşti, de a veghea cu toată hotărîrea la folosirea judicioasă a bu­nului public. In general, se poate afirma că unităţile economice şi bu­getare s-au preocupat îndea­proape, într-o măsură tot mai mare, de administrarea şi ges­tionarea corespunzătoare a valorilor materiale şi băneşti ce le-au fost încredinţate. Totuşi, trebuie arătat că ac­tivitatea gestionară nu a ţi­nut pasul , cu necesităţile şi cerinţele actualei etape de dezvoltare a societăţii noas­tre. Sînt cazuri cînd norme­le privind gestionarea bunu- I (continuare In pag.ai­ a)­­a mm Capitolul I Dispoziţii generale Art. 1 — Gestionar, în în­ţelesul prezentei legi, este a­­cel angajat al unei organiza­ţii socialiste care are ca atri­buţii principale de serviciu primirea, păstrarea şi elibe­rarea de bunuri aflate în ad­ministrarea, folosinţa sau de­ţinerea, chiar temporară, a u­­nei organizaţii socialiste, in­diferent de modul de dobîn­­dire şi de locul unde se află bunurile. Ministerele şi celelalte orga­ne centrale stabilesc funcţiile prin a căror ocupare angaja­tul dobîndeşte, potrivit ali­neatului 1, calitatea de gestio­nar. Aceste funcţii sînt denu­mite, în cuprinsul prezentei legi, funcţii de gestionari. Art. 2 — Sint considerate bunuri, în sensul prezentei legi, bunurile materiale, mij­loacele băneşti sau orice alte valori. Capitolul II Condiţii privind angajarea gestionarilor Art. 3 — Poate fi gestionar cel care a împlinit vîrsta de 21 ani, a absolvit şcoala ge­nerală sau o şcoală echiva­lentă şi are cunoştinţele ne­cesare pentru a îndeplini a­­ceastă funcţie. In funcţie de complexitatea gestiunilor, de natura şi va­loarea bunurilor şi de cunoş­tinţele ce le implică gestio­narea lor, ministerele şi ce­lelalte organe centrale stabi­lesc : a) Categoriile de gestiuni pentru care gestionarul tre­buie să fi absolvit liceul ori o şcoală profesională în spe­cialitatea corespunzătoare ges­tiunii, sau o şcoală echivalen­tă şi să aibă un anumit sta­giu în munca de gestionar; b) Categoriile de gestiuni pentru care funcţia de gestio­nar poate fi îndeplinită şi de cel care a împlinit vîrsta de 18 ani. Art. 4 — Nu poate fi gestio­nar cel condamnat pentru să­­vîrşirea vreuneia dintre in­fracţiunile prevăzute în lista anexă la prezenta lege, chiar dacă a fost graţiat. Nu poate fi angajat sau tre­cut în funcţia de gestionar cel aflat în curs de urmărire pe­nală, sau de judecată pentru săvîrşirea vreuneia dintre infracţiunile prevăzute în lis­ta anexă. Dacă în cursul urmăririi pe­nale, al judecăţii sau după condamnare a intervenit am­nistia, cel care a săvîrşit vre­una dintre infracţiunile pre­văzute în lista anexă nu poa­te fi gestionat timp de 2 ani de la data intervenirii amnis­tiei. Cel căruia i s-au suspen­dat condiţionat executarea pe­depsei nu poate fi gestionat în cursul termenului de în­cercare şi 2 ani de la expi­rarea acestui termen. Prin „săvîrşirea infracţiunii" se înţelege comiterea orică­reia dintre faptele prevăzute în lista anexă, pe care legea le pedepseşte ca infracţiune consumată sau ca tentativă, precum şi participarea la co­miterea acestora ca autor, in­stigator sau complice. Art. 5 — Organizaţiile so­cialiste sînt obligate să ceară organelor miliţiei relaţii cu privire la antecedente penale ale celor ce urmează să fie angajaţi sau trecuţi în funcţii de gestionari. Organele miliţiei sînt obli­gate să comunice aceste rela­ţii în termen de cel mult 30 de zile de la primirea cererii. Art. 6 — Cel ce urmează a fi angajat sau trecut în func­ţia de gestionar va prezenta o dovadă eliberată de orga­nizaţia socialistă în care a fost anterior încadrat, din ca­re să rezulte dacă a produs pagube avutului obştesc, na­tura acestora şi dacă ele au fost acoperite. Această dova­dă poate fi cerută de la ul­timul loc de muncă și de or­ganizaţia socialistă care ar ur­ma să facă angajarea sau tre­cerea în funcţia de gestionar. Organizaţiile socialiste sînt obligate să elibereze sau, du­pă caz, să comunice dovada prevăzută în alineatul 1, în termen de cel mult 10 zile de la primirea cererii. In raport cu cele arătate In dovadă, conducătorul organi­zaţiei socialista va hotărî asu­pra angajării sau trecerii In funcţia de gestionar. Art. 7 — In cazul In care gestiunea este Încredinţată mai multor persoane, angaja­rea sau trecerea în funcţia de gestionar se face cu avizul scris al celorlalţi gestionari. Angajarea sau trecerea unei persoane într-o funcţie din subordinea gestionarului se fa­ce cu avizul scris al acestuia. Art. 8 — Angajaţii sezo­nieri sau temporari pot fi ges­tionari, cu respectarea condi­țiilor prevăzute în prezenta lege. Art. 9 — Conducătorii or­ganizațiilor socialiste, anga­jaţii cu atribuții de control fi­nanciar, precum şi contabilii, cu excepția acelora care sînt încadraţi în unităţi mici de­terminate de ministere şi ce­lelalte organe centrale, nu pot face operaţii de primire, păs­trare şi eliberare de bunuri. Capitolul III Garanţii Art. 10 — Gestionarul are obligaţia de a constitui o ga­ranţie în numerar. Ministerele şi celelalte organe centrale stabilesc, In funcţie de natura şi valoarea bunurilor gestionate, plafoanele valori­ce şi condiţiile în care este obligatorie şi constituirea unor garanţii suplimentare, constînd din : a) afectarea unor bunuri i­­mobile sau bunuri mobile de folosinţă îndelungată, proprie­tate a gestionarului sau a u­­nor terţi, pentru garantarea faţă de organizaţia socialistă a acoperirii pagubelor ce s-ar cauza de gestionar ; b) obligaţii asumate de terţi faţă de organizaţia socialistă de a acoperi pagubele ce s-ar cauza de gestionar, fie inte­gral, fie pentru o sumă deter­minată. Garanţia suplimentară pre­văzută la alineatul precedent poate fi constituită şi în nu­merar. Ministerele şi celelalte or­gane centrale pot extinde, in funcţie de natura şi valoarea bunurilor, obligaţia de a con­stitui garanţii în condiţiile prezentului capitol şi asupra altor categorii de angajaţi ca­re mlnuiesc bunuri, cu excep­ţia celor ce primesc bunuri spre a le folosi în îndeplini­rea atribuţiilor de serviciu. Nu este obligat să consti­tuie garanţie cel care înlocu­ieşte temporar un gestionar sau cel căruia i se încredin­ţează o gestiune pe o perioa­dă de cel m­ult 60 zile pînă la numirea unui gestionar. Art. 11 — Constituirea ga­rantei se face prin contract încheiat în scris. Garanțiile reciproce între gestionari nu sînt admise. A­­ceeași persoană nu poate con­stitui garanții pentru mai mulți gestionari. Cel care constituie garanția va declara, în scris, dacă a mai constituit alte ga­ranţii. Garanţiile suplimentare se constituie înainte de Încre­dinţarea gestiunii. Art. 12 — Garanţia In nu­merar va fi de minimum un salariu şi de maximum trei salarii tarifare lunare ale ges­tionarului; ea nu va putea de­păşi valoarea bunurilor încre­dinţate. Pentru gestionarii retribuiti pe bază de cotă procentuală, cuantumul minim al garanţiei în numerar va fi echivalent cu cîştigul mediu pe o lună, iar cel maxim cu cîştigul me­diu pe trei luni. Art. 13 — Garanţia în nu­merar se reţine în rate lunare de l/l0 din salariul (­arifar lu­nar sau din cîştigul mediu pe o lună, după caz. Dacă, din cauza altor reţineri, ratele în contul garanţiei în numerar nu pot fi reţinute, gestionarul este obligat să le depună. Pentru angajaţii temporari, alţii decît cei prevăzuţi la articolul 10 alineatul ultim, precum şi pentru angajaţii se­zonieri, se vor putea stabili rate mai mari sau chiar obli­gativitatea depunerii, la încre­dinţarea gestiunii, a garanţiei Integrale In numerar. Art. 14 — Ministerele şi celelalte organe centrale sta­bilesc, în funcţie de comple­xitatea gestiunilor şi de na­tura şi valoarea bunurilor, cu­antumul garanţiilor în nume­rar între limitele prevăzute în articolul 12, precum şi ratele la care se referă articolul 13 alineatul 2. Ministerele şi celelalte or­­­­gane centrale pot stabili, în cazuri justificate, garanţii în numerar sub minimul prevă­zut în articolul 12 sau scuti­rea de garanție. Art. 15 — Garanția în nu­merar va fi depusă de către organizația socialistă la Casa de Economii și Consemnațiuni, inscriindu-se într-un carnet de consemnare pe numele gestio­narului. Carnetul de consem­nare va fi păstrat de organi­zația socialistă In favoarea că­reia s-a constituit garanţia. Pentru garanţia depusă, Ca­sa de Economii şl Consemna­­ţiuni acordă o doblndă de 1,5 la sută pe an. Art. 18 — Garanţia In nu­merar şi dobînda aferentă pot fi ridicate de către gestionarul titular al carnetului de con­semnare Ia încetarea contrac­tului său de muncă sau la tre­cerea într-o funcţie pentru ca­re nu se cere garanţie, în situaţia în care nu a cauzat o pagubă sau cînd paguba a fost acoperită în întregime. Organizaţia socialistă este o­­bligată, în acesta cazuri, să elibereze gestionarului, în ter­men de cel mult 10 zile, car­netul de consemnare împre­ună cu o comunicare către Casa de Economii şi Consem­­naţiuni In care să se arate că titularul are dreptul să ri­dice garanţia. In cazul transferării gestio­narului Intr-o altă funcţie pen­tru care de asemenea se cere garanţie, carnetul de consem­nare In care au fost înscrise sumele depuse drept garanţie va fi trecut la noul loc de muncă, procedîndu-se, atunci clnd este cazul, potrivit arti­colului 20. Clnd gestionarul a cauzat o pagubă în gestiune la locul său de muncă şl aceasta nu se acoperă integral In termen de o lună de la obţinerea tit­lului executoriu definitiv, or­ganizaţia socialistă se va des­păgubi din garanţia în nume­rar constituită în favoarea sa. In situaţia în care sumele depuse drept garanţie au fost ridicate, in întregime sau în parte, de organizaţia socialis­tă pentru a se despăgubi, ges­tionarul este obligat să reîntre­gească garanţia în numerar în rate lunare de 1/3 din salariul tarifar sau din cîştigul mediu lunar, dispoziţiile articolului 13 aplicîndu-se în mod cores­punzător. Art. 17 — Casa de Econo­mii şi C­onsemnaţiuni are obli­gaţia să elibereze sumele de­puse drept garanţie, după caz: a) titularului carnetului de consemnare, pe baza comuni­cării făcute de organizaţia so­cialistă şi a prezentării car­netului ; b) organizaţiei socialiste, pe baza cererii acesteia şi a unei copii certificate de pe titlul executoriu definitiv obţinut Împotriva gestionarului. Art. 13 — In vederea con­stituirii garanţiei suplimenta­re, imobilele se evaluează în conformitate cu dispoziţiile le­gale privind modul de stabi­lire a despăgubirilor pentru terenurile şi construcţiile ca­re trec în proprietatea statului prin expropriere. Bunurile mobile se evaluea­ză la 50 la sută din preţul de vînzare cu amănuntul. In ca­zul­­ în care bunurile mobile nu au preţ de vînzare cu amă­nuntul, evaluarea se face de organizaţia socialistă în favoa­rea căreia este constituită ga­ranţia, care va consulta, în caz de necesitate, organe de specialitate. Art. 19 — Pentru bunurile imobile constituite garanţie, organizația socialistă va cere inscripția ipotecii, care se va dispune pe baza cererii și a contractului de garanţie. Bunurile mobile constituite garanţie rămîn în folosința gestionarului sau a terţului garant, după caz, și nu vor, putea fi înstrăinate fără înşti­inţarea prealabilă a organiza­ţiei socialiste. In cazul în care bunurile constituite garanţie sînt urmă­rite silit de alţi creditori, ges­tionarul sau terţul garant, du­pă caz, este obligat să înşti­inţeze de îndată organizaţia socialistă. In situaţia în care terţul ga­rant n-a făcut această înştiin­ţare, el rămîne obligat să aco­pere pagubele ce s-ar cauza de gestionar în limita valorii bunurilor constituite garanţie. Orice micşorare a garanţiei atrage obligaţia reîntregirii de îndată a acesteia. Art. 20 — Garanţiile vor fi recalculate periodic în func­ţie de schimbările intervenite în salar­iul tarifar al gestio­narului, precum şi în specifi­cul şi valoarea bunurilor ges­tionate, procedîndu-se la mo­dificarea corespunzătoare a Contractului de garanţie. In cazul in care, în urma recalculării, este necesară com­pletarea garanţiei în numerar, se va proceda conform artico­lului 13. Dacă garanţia în nu­merar depusă este mai mare decît garanţia recalculată, di­ferenţa se va elibera, în ter­men de cel mult 10 zile, ges­tionarului. In cazul In care, In urma recalculării, este necesară con­stituirea sau completarea ga­ranțiilor suplimentare, aceas­ta se face în termen de 60 zile de la data recalculării. Art. 21 — Dacă gestionarul nu constituie, nu completează sau nu aduce, după caz, ga­ranţiile corespunzătoare potri­vit articolului 19 alineatul ul­tim şi articolului 20 alineatul ultim sau dacă, din cauza al­tor reţineri, ratele în contul garanţiei în numerar nu pot fi reţinute şi nici nu sînt de­puse în condiţiile articolului 13, se procedează la trecerea sa în altă funcție ori, dacă aceasta nu este posibil, la desfacerea contractului său de muncă. In acest din urmă caz, pri­vitor la drepturile angajatului, se vor aplica dispoziţiile din legislaţia muncii referitoare la desfacerea contractului de muncă pentru motive ce nu sînt imputabile angajatului. Art. 22 — Garanţiile supli­mentare se urmăresc silit pe baza contractului de garanţie şi a titlului executoriu defi­nitiv obţinut împotriva gestio­­naruluL In cazul în care urmărirea silită a fost pornită de mai mulţi creditori, organizaţia so­cialistă In favoarea căreia s-a constituit garanţia suplimen­tară are drept de preferinţă asupra sumelor realizate prin valorificarea bunurilor consti­tuite garanţie, In condiţiile pri­vind creanţele garantate prin ipotecă sau gaj prevăzute de dispoziţiile legale referitoare la executarea silită a crean­ţelor băneşti ale organizaţii­lor socialiste împotriva per­soanelor fizice. Capitolul IV Răspunderi Art. 23 — încălcarea dispo­ziţiilor legale cu privire la gestionarea bunurilor atrage răspunderea materială, disci­plinară, administrativă, penală sau civilă, după caz. Art. 24 — Angajaţii răspund material, potrivit codului mun­cii şi prevederilor prezentei legi, pentru pagubele cauzate in gestiuni prin fapte ce nu constituie infracţiuni. Art. 25 — Gestionarul răs­punde integral faţă de orga­nizaţia socialistă pentru pagu­bele pe care le-a cauzat în gestiunea sa. Primirea bunurilor In can­tităţi Inferioare celor înscrise In actele Însoţitoare sau cu vicii aparente, fără a se fi în­tocmit acte legale de consta­tare, precum si nesolicitarea asistentei tehnice de speciali­tate la primirea bunurilor, deşi aceasta era necesară, atrag răs­punderea gestionarului în con­diţiile alineatului 1. Art. 26 — Gestionarul răs­punde integral şi în cazul în care, atribuţiile sale fiind e­­xercitate, potrivit dispoziţiilor legale, de un delegat sau de o comisie, se constată o pa­gubă fără a se putea stabili că aceasta s-a produs în ab­senta gestionarului. Art. 27 — Cînd paguba în gestiune a fost cauzată de gestionar împreună cu alt angajat al organizației socia­liste, ei răspund integral, fie­care în măsura în care a con­tribuit la producerea pagu­bei. Dacă nu se poate determina măsura in care fiecare a con­tribuit la producerea pagu­bei, despăgubirea se reparti­zează între cei în cauză proporţional cu cîştigul me­diu al fiecăruia pe ultimele 3 luni. In cazul pagubei con­statate Intr-o gestiune în ca­re manipularea bunurilor se face în colectiv de mai mulţi angajaţi sau In schimburi succesive, fără predare de gestiune Intre schimburi, des­păgubirea se repartizează şi proporţional cu timpul lucrat de fiecare, de la ultima in­ventariere, în gestiunea în ca­re s-a produs paguba. Art. 28 — Angajatul cu funcţie de conducere, precum şi orice alt angajat vinovat de angajarea, trecerea sau menţinerea unei persoane în funcţia de gestionar fără res­pectarea condiţiilor de vîrsta, studii şi stagiu prevăzute în articolele 3 și 38, precum şi a dispoziţiilor articolului 4 referitoare la antecedentele penale, răspund integral pen­tru pagubele cauzate de ges­tionar, în solidar cu acesta. Aceeaşi răspundere o are şi cel vinovat de nerespecta­­rea dispoziţiilor prevăzute în capitolul III, în limita garan­ţiei neconstituite. Art. 29 — Răspunde inte­gral angajatul care, nesoco­tind îndatoririle sale de ser­viciu, a adus pagube organi­zaţiei socialiste prin aceea că : a) nu a asigurat gestiona­rului, în cazurile prevăzute de lege, asistenţa tehnică de specialitate pentru verificarea calitativă a bunurilor ori a prestat o asistenţă tehnică necorespunzătoare ; b) nu a luat măsurile ne­cesare pentru păstrarea bunu­rilor In condiții corespunză­toare ; c) a dat gestionarului dispo­ziții greşite sau contrare legii. Art. 30 — Răspunde, In li­mita valorii pagubei rămase neacoperite de autorul direct al ei, din momentul constată­rii Insolvabilității acestuia, cel vinovat de : a) angajarea sau trecerea unei persoane într-o funcție de gestionar sau din subordi­nea gestionarului fără avizul prevăzut în articolul 7; b) neluarea sau luarea cu întîrziere a măsurilor nece­sare pentru Înlocuirea gestio­narului sau a angajaţilor a­­flaţi în subordinea sa, deşi a fost avertizat în scris şi mo­tivat că nu-şi îndeplinesc a­­tribuţiile în mod corespunză­tor ; c) neluarea măsurilor nece­sare pentru stabilirea şi aco­perirea pagubelor în gestiune; d) neefectuarea inventarie­rilor la termenele şi în con­diţiile legii, în situaţia în ca­re prin aceasta a contribuit la cauzarea pagubei d e­ nerespectarea oricărei al­te îndatoriri de serviciu, da­că fără încălcarea acesteia paguba s-ar fi putut evita. Art. 31 — Angajatul care primeşte, păstrează şi elibe­rează bunuri fără a avea ca­litatea de gestionar în înțe­lesul articolului 1 răspunde integral, aplicîndu-i-se în mod corespunzător prevederile pre­zentului capitol. Art. 32 — La constatarea unei pagube în gestiune, per­soana răspunzătoare poate să-și ia un angajament scris pentru acoperirea acesteia, angajamentul scris constituie titlu executoriu. Dacă, ulterior, această per­soană constată că nu datorea­ză sau că datorează nu­mai în parte suma pen­tru care și-a luat angajamen­tul, ea va putea face cerere de desfiinţare a angajamen­tului la organul de jurisdic­ţie competent, în termen de 30 de zile de la data cînd a cunoscut această împrejurare. De asemenea, validitatea angajamentului va înceta în în­tregime sau în parte atunci cînd organizația socialistă sau organul de jurisdicție compe­tent constată, cu prilejul ve­rificării sau, după caz, al so­luţionării unei cauze care are legătură cu angajamentul, că acesta a fost luat pentru o sumă nedatorată. Organul de jurisdicție com­petent poate suspenda execu­tarea angajamentului. Art. 33 — In vederea des­păgubirii organizației socia­liste pentru pagubele cauza­te în gestiune, care nu se pot acoperi din garanţia în nume­rar, se vor lua măsuri de a­­sigurare şi urmărire asupra oricăror bunuri aparţinînd gestionarului şi persoanelor care răspund în condiţiile pre­zentului capitol, potrivit dis­poziţiilor legale cu privire la executarea silită a creanţelor băneşti ale organizaţiilor so­cialiste împotriva persoanelor fizice. Măsurile de asigurare se încuviinţează de organul de jurisdicţie competent să solu­ţioneze litigiul. Art. 34 — Orice persoană privitor la care, prin hotărîre judecătorească, s-a­­ constatat că a dobîndit de la un ges­tionar bunuri sustrase de a­­cesta din avutul obştesc şi că le-a obţinut în afara obli­gaţiilor de serviciu ale gestio­narului, cunoscînd că acesta gestionează astfel de bunuri, răspunde solidar cu gestiona­rul de acoperirea pagubei, în limita valorii bunurilor do­­bîndite. Art. 35 — Crearea de plu­suri în gestiune prin mijloa­ce frauduloase se pedepseş­te cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Dacă mijlocul frau­dulos constituie prin el în­suşi o infracţiune, se aplică regulile privind concursul de infracţiuni. Art. 36 — Nedeclararea în scris, în termenul prevăzut de dispoziţiile legale, de că­tre gestionar, a plusurilor din gestiunea sa despre a căror cantitate sau valoare are cu­noştinţă, provenite în orice alt mod decît acela arătat în articolul 35, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an. Dacă fapta prevăzută în alineatul­ precedent a avut consecinţe grave, pedeapsa este închisoare de la 6 luni la 3 ani. Nu se pedepseşte acela ca­re, mai înainte de începerea oricărui control, declară plu­surile despre a căror canti­tate sau valoare are cunoş­tinţă. Art. 37 — înstrăinarea bu­nurilor mobile constituite ga­ranţie potrivit articolului 10, fără înştiinţarea prealabilă a organizaţiei socialiste, se pe­depseşte cu închisoare de la 6 luni la un an. Capitolul V Dispoziţii tranzitorii şi finale Art. 38 — Ministerele şi celelalte organe centrale sta­bilesc categoriile de gestiuni mai puţin complexe sau de valori mai mici din mediul rural, pentru care funcţia de gestionar poate fi îndeplinită şi în alte condiţii de studii decit cele prevăzute la arti­colul 3 alineatul 1. Art. 39 .— Gestionarii care la data intrării în vigoare a prezentei legi nu îndeplinesc condiţiile de studii prevăzute la articolul 3 pot fi menţinuţi dacă au îndeplinit, la anga­jarea lor, condiţiile de pre­­gătire profesională prevăzute în indicatoarele de stagiu şi studii ale funcţiilor respecti­ve şi sînt corespunzători. Gestionarii în funcție la data intrării în vigoare a prezentei legi sînt obligați, după caz: a) să completeze în termen de 3 ani garanția în numerar, în condițiile stabilite de acord cu conducătorii organizațiilor socialiste ; b) să constituie sau să a­ducă în termen de un an ga­ranții suplimentare potrivit prevederilor capitolului iii. In cazul neîndeplinirii obli­gaţiilor prevăzute în alineatul precedent se aplică în mod corespunzător dispoziţiile ar­ticolului 21. Gestionarii în funcţie la data intrării în vigoare a prezentei legi pot fi scutiţi de către conducătorii organi­zaţiilor socialiste de obliga­­ţia constituirii de garanţii su­plimentare. Art. 40 — Angajaţii — mandatari au obligaţia de a constitui garanţii, în cuantu­mul şi condiţiile stabilite prin hotărîre a Consiliului de Mi­niştri. Art. 41 — Modul de gesti­onare a bunurilor materiale ale organizațiilor socialiste se stabilește prin hotărîre a Consiliului de Miniștri. Miniștrii și conducătorii­ ce­lorlalte organe centrale vor emite, în termen de 60 zile ''de la data publicării prezen­tei­ legi, instrucțiuni prin care vor stabili: funcțiile de ges­tionari ; categoriile de gesti­uni la care se referă articolul 3 alineatul 2 şi articolul 38 ; plafoanele valorice şi condi­ţiile în care este obligatorie constituirea de garanţii supli­mentare ; extinderea obliga­ţiei de a constitui garanţii şi asupra altor categorii de an­gajaţi, potrivit articolului 10 alineatul 4, cuantumul garan­ţiilor şi al ratelor, precum şi alte măsuri de executare a prezentei legi. In acelaşi termen, ministe­rele şi celelalte organe cen­trale vor adapta indicatoarele de pregătire şi stagiu pentru funcţiile de gestionari, în con­formitate cu prevederile pre­zentei legi. Pentru organizațiile socia­liste de interes local care nu sînt coordonate de un organ local de specialitate al admi­nistrației de stat­, dispozițiile alineatului 2 se vor aduce la îndeplinire, în termen de 60 zile de la data publicării pre­­zentei legi, de comitetele exe­cutive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, cu sprijinul­­Comi­tetului de Stat pentru Econo­mia şi Administraţia Locală. Art. 42 — Dispoziţiile pre­zentei legi se aplică în mod corespunzător şi personalului Ministerului Forţelor Armate, Ministerului Afacerilor Inter­ne şi Consiliului Securităţii Statului. Numirea militarilor în func­ţii de gestionari se face în condiţiile stabilite prin in­strucţiuni ale organelor cen­trale prevăzute în alineatul precedent, fiecare în cadrul atribuțiilor sale, cu respec­tarea prevederilor articolelor 3—6 din prezenta lege. Militarii în termen numiţi gestionari nu sînt obligaţi să constituie garanţii. Răspunderea materială a personalului Ministerului For­ţelor Armate, Ministerului Afacerilor Interne și Consi­liului Securităţii Statului se reglementează prin dispoziţii speciale. Art. 43 — Se recomandă organelor centrale ale orga­nizaţiilor cooperatiste ca, pri­vitor la membrii cooperatori, să reglementeze, în sectoa­rele lor de activitate, condi­ţiile de încredinţare a gesti­unilor, constituirea de garan­ții și răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor, a­­vîndu-se în vedere prevede­rile prezentei legi. Art. 44 — Prezenta lege Intră In vigoare la 90 zile de la data publicării. Pe data intrării In vigoare a prezentei legi se abrogă Decretul nr. 145/1960 privind răspunderea materială a ges­tionarilor din organizaţiile so­cialiste, precum şi orice alte dispoziţii contrare. NOTA REDACŢIEI In anexă este publicată lista infracţiunilor la care se referă articolul 4 din lege. Lista cuprinde infracţiuni prevăzute de Codul penal re­publicat la 27 februarie 1948, cu modificările ulterioare, şi de Codul penal din 21 iunie 1968, printre care: infracţiuni contra securităţii statului, con­tra păcii şi omenirii, delapi­darea, remuneraţia injustă, neglijenţa în serviciu, abuzul de serviciu, darea şi luarea de mită, infracţiuni economice, provocarea de pericol public, incendiu, catastrofa publică prin stricarea mijloacelor de comunicaţie, falsificarea de m­onedă, mărci, timbre, falsul în acte, furtul, tîlhăria, distru­gerea ori degradarea, înşelă­ciunea, abuzul de încredere, gestiunea frauduloasă, distru­gerea de acte, tăinuirea, fa­vorizarea infractorului. Lista amănunţită a infracţi­unilor va fi publicată în Bu­letinul Oficial. LEGE privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organizaţiilor socialiste

Next