Flacăra Iaşului, noiembrie 1969 (Anul 25, nr. 7196-7221)
1969-11-21 / nr. 7213
mi xxii. Nr. 7213 VINERI 21 NOIEMBRIE 1969 4 PAGINI 39 BANI Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean UN OBIECTIV-ÎNDEPLINIREA SARCINILOR TRASATE DE CONGRESUL AL X-LEA AL PARTIDULUI Suprafețeli irigate vor fi ixtiate. Pe ii la exilarea amenajării arare ? In Raportul prezentat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al P.C.R., la Congresul al X-lea al P.C.R. se menţionează că „Trebuie înfăptuite cu consecvenţă obiectivele pe care ni le-am fixat în domeniul irigaţiilor, astfel ca in 1975 să avem circa două milioane şi jumătate de hectare irigate, iar in 1980, suprafaţa irigată să ajungă la trei milioane şi jumătate — patru milioane de hectare. Pe lingă realizarea unor sisteme moderne de irigaţii este necesar să se acorde în continuare atenţie executării amenajărilor locale urmind ca treptat ele să fie perfecţionate şi incluse în sistemele mari". Agricultura judeţului nostru dispune de posibilităţi insemnate pentru irigarea culturilor. De altfel, în ultimii ani au fost efectuate amenajări şi au fost irigate culturile pe circa 11.000 de hectare. In ce ritm vor fi extinse amenajările pentru irigaţii, ce măsuri au fost luate pentru a se obţine producţiile scontate? Pentru a afla răspuns la aceste Întrebări am stat de vorbă cu rov. ing. T. BALOŞ, director adjunct la Direcţia agricolă judeţeană, care ne-a spus : •— In cursul anului 1970, cooperativele agricole din judeţul nostru vor trebui să irige 12.000 de hectare. In acest scop, vor fi extinsa amenajările în sistemele existente ca, de exemplu, la cooperativele agricole din Răchiteni, Lespezi, Grozeşti, Popricani, Trifeşti etc., vor fi create noi sisteme la Focuri, Tg. Frumos, Forăşti. Toate acestea vor fi amenajări locale efectuate cu posibilităţile cooperativelor agricole. — Am dori să cunoaştem dacă unităţile ce vor extinde amenajările au intrat în posesia documentaţiei şi amplasamentelor necesare pentru a putea trece la executarea lucrărilor. Documentaţiile au fost întocmite din vreme pentru toate unităţile, cu excepţia celei pentru suprafeţele ce urmează a fi irigate la C.A.P. Forăşti. Intre timp au fost predate şi amplasamentele, urmînd ca în curînd să intre în posesia acestora şi cooperativele agricole din Focuri şi Tg. Frumos. Unităţile cooperatiste din Totoieşti şi Plugari vor iriga 40 de , hectare şi, respectiv, 25 de hectare, fără amenajări speciale. Acestea vor uda terenurile din jurul iazurilor pe care le posedă, folosind aspersoarele. Ca să poată intra în exploatare Încă din anul viitor, noile suprafeţe trebuie amenajate cel mai tîrziu pînă la 30 aprilie 1970. In ce stadiu se află lucrările la noile amenajări ? — Deocamdată în nici una din unităţile ce vor extinde irigaţiile nu s-a trecut la atacarea lucrărilor de amenajare. E drept că pînă acum cooperatorii au fost ocupaţi cu strîngerea recoltelor, însă printr-o mai bună organizare a muncii puteau fi repartizate forţe şi la lucrările de amenajare a noilor suprafeţe. Toate aceste întârzieri vor trebui recuperate in aceste zile care se menţin încă bune de lucru. Consiliile de conducere şi specialiştii vor trebui să ia de îndată măsurile care se impun, cu atît mai mult cu cit din cauza inundaţiilor din acest an trebuie decolmatate, refăcute şi canalele de pe circa 6.000 de hectare din sistemele vechi de irigaţii. A lăsa totul pe seama timpului din primăvară înseamnă a întîrzia cu punerea în funcţiune a sistemelor de irigaţii. Conducerile unităţilor trebuie să înţeleagă acest lucru. — Recoltele obţinute in uneie sisteme de irigaţii n-au fost la înălţimea aşteptărilor. E vorba cumva de greşeli de amplasare sau de altceva ?— Anul acesta a fost destul de capricios pentru culturile agricole. E drept însă că nici în anii din urmă producţiile n-au atins, în multe locuri, nivelul dorit. Cauzele sunt de ordin subiectiv. N-au fost respectate graficele şi normele de udare, n-au fost asigurate schimburile necesare pentru a se uda 20 de ore din 24. Au fost unităţi în care, practic, ' nu «avea cine muta aripile de aspersoare pentru a se putea continua udatul ' fără întrerupere. In asemenea condiţii, sigur că nu se pot obţine producţiile scontate. — Unele unităţi au insăminţat grîu în această toamnă în sistemele de irigaţii. Am dori să ştim dacă în unităţile respective, avind în vedere toamna destul de secetoasă, s-a început udatul acestei culturi . In nici o unitate nu s-a început udatul, deşi era absolut necesar acest lucru. Direcţia agricolă a transmis tuturor specialiştilor săi din unităţi să ia măsui cuvenite pentru a se trece imediat la aplicarea udărilor de aprovizionare pe toate suprafeţele din sistemele de irigaţii.Nu contestăm valoarea indicaţiilor date de Direcţia agricolă. Dar, în cazul de faţă, conducerile unităţilor, specialiştii trebuiau să aştepte sosirea acestor indicaţii de la Direcţia agricolă ? Din cîte ştim, în fiecare iarnă, specialiştii participă la cursuri de îmbogăţire a cunoştinţelor legate de agrotehnica culturilor irigate. __ Sigur, conducerile unităţilor, specialiştii trebuiau din proprie iniţiativă să treacă la aplicarea udărilor. După cum s-a constatat însă aceștia au dovedit o mare delăsare, supărătoare chiar. Gheorghe GHINDĂ (continuare In pag. a 3-a) Medalii de aur pentru inventatorii români In cadrul Expoziţiei internaţionale de invenţii deschisă între 7 şi 15 noiembrie la Nürnberg, România a participat cu cinci patente selecţionate de experţi ai Oficiului de stat pentru Invenţii. Invenţiile româneşti au întrunit aprecierile unanime ale specialiştilor, trei dintre ele fiind distinse cu medalii de aur. Este vorba de „Metodă şi schemă pentru măsurarea puterilor într-un regim deformat energetic" de prof. dr. docent Ion Antoniu, membru corespondent al Academiei „Structura prefabricată din beton precomprimat pentru hale industriale blindate, fără pod tehnic* apărtinind inginerilor Dan Mărăcine şi Amza Octavian de la Institutul de proiectări pentru industria uşoară şi „Procedeu şi instalaţie de transmisie a semnalelor de bandă largă* de prof. ing. George Popescu de la Institutul politehnic din Bucureşti şi ing. Dorin Alexe Gheorghe Popea de la Studioul de televiziune „Bucureşti“. In cadrul altor expoziţii şi saloane de invenţii, care au avut loc în acest an la Londra, Bruxelles, Paris şi în alte localităţi, un număr de 11 lucrări ale inventatorilor români au fost medaliate, de asemenea, cu aur. (Agerpres) Pentru prima dată Inară Locomotiva Diesel-electrică cu nr. de fabricaţie 136, căreia i s-a efectuat revizia capitală la uzina de specialitate din Craiova, a fost dotată cu un sistem perfecţionat de fiîrtare reostatică, aplicat pentru prima oară în ţara noastră. Conceput de către proiectanţii Uzinei „Electroputere”, sistemul este folosit pentru frinarea trenurilor aflate în mişcare, precum şi pentru ajustarea şi reglarea vitezelor mari, funcţionarea sa bazîndu-se pe transformarea energiei cinetice a trenurilor în energie electrică. (Agerpres) Un nou tip de casă-camping Tehnicienii Aurel Roşu şi Constantin Roman de la Complexul pentru industrializarea lemnului din Comăneşti au proiectat şi realizat un nou şi interesant tip de casăcamping, care poate fi uşor transportată de la un loc la altul fără să fie necesară demontarea. Casa-camping are o formă sferică și poate fi montată pe un suport cu 10 picioare pe orice teren. (Agerpres) Liceul industrial de chimie Iași. Imagine din laboratorul de chimie analitică, unde elevii din anul II B execută lucrări practice. Foto: AURIAN Din experienţa Uzinei mecanice Paşcani Economii suplimentare de 2,7 milioane lei prin reducerea cheltuielilor materiale şi creşterea productivităţii muncii Avind în vedere faptul că cheltuielile de producţie constituie un factor deosebit de important în desfăşurarea unei activităţi economice eficiente, colectivul Uzinei mecanice de material rulant Paşcani a urmărit să realizeze o bună utilizare şi gospodărire a mijloacelor materiale şi băneşti de care dispune. Cheltuielile de producţie au fost reduse an de an, lucru ce s-a oglindit în reducerea sistematică a preţului de cost şi în obţinerea de beneficii peste sarcinile de plan. Numai în acest an economiile suplimentare la preţul de cost se cifrează la peste 2.750.000 de lei. De remarcat este faptul că aceste economii s-au realizat, în principal, pe seama reducerii cheltuielilor materiale, printr-o mai judicioasă utilizare a materiilor prime şi materialelor auxiliare. De altfel, cifra de 1.256.000 de lei, reprezentândeconomiile de materiale, este grăitoare. Desigur, ne-a preocupat şi utilizarea celorlalte posibilităţi de reducere a cheltuielilor. De exemplu, prin îmbunătăţirea normelor, ca urmare a progresului tehnic şi a superioarei organizări a producţiei şi a muncii, s-au economisit 886.000 de lei. Avînd însă în vedere faptul că ponderea cheltuielilor în preţul de cost o au cheltuielile materiale, ne-am concentrat atenţia în special în această direcţie. Peste 40 la sută din economiile de materiale s-au realizat prin reducerea consumului de metal cu 141 tone. A existat preocuparea ca la fiecare sortiment şi reper să fie valorificate posibilităţile de reducere a consumurilor. La boghiul .Gondolă", prin îmbunătăţirea planurilor de operaţii, la reperele placă superioară şi placă de legătură s-a redus consumul cu 2,4 kg. pe boghiu, iar prin îmbunătăţirea tehnologiilor de fabricaţie la reperele .gheare stingă şi dreapta", .arcuri de suspensie" şi .legături de arc" se economisesc 14 kg. La boghiul pentru Iran, prin înlocuirea tablei de 16 mm. cu tablă de 12 mm. la fabricarea reperului „placă superioară", rezultă o altă economie de 72 kg. de metal. Importante portiţe de risipă a metalului au fost închise prin introducerea şi extinderea pe scară tot mai largă a metodei combinate de croire a tablei şi a unor procedee avansate de debitare. La tampoanele cilindrice, de exemplu, prin folosirea croirii combinate a reperului manşon tampon se economiseşte 1,550 kg. metal pe tampon. Deosebit de eficientă s-a dovedit iniţiativa de a se recupera unele materiale, rezultate de la reparaţiile, de vagoane. La reparaţia capitală a vagoanelor de călători, înlocuindu-se tabla de 2 mm. de la reperul planşeu podea cu tabla recuperată de la pereţii vagonului, se realizează o economie de 374 kg. de metal pe vagon. Această metodă a recuperărilor a fost extinsă pe scară largă la cherestea. Folosirea cherestelei ce se recuperează de la demontarea pereţilor de la vagoanele ce intră în reparaţii capitale, la reparaţia periodică a vagoanelor, marfă descoperite, refolosirea cherestelei recuperate Vasile LACHE șeful serviciului pian (continuare în pag. a 3-a) Case noi la Oţeleni, Foto: G. PAUL om In pagina a 4-a ■ ...............■ ■ ■ ) Sesiunea O.N.U. PARIS Conferința cvadripartită In problema Vietnamului Interviu cu prof. dr. docent CONSTANTIN PÎNTEA despre Academia de ştiinţe agricole şi silvice Recent, a luat fiinţă Academia de ştiinţe agricole şi silvice care demonstrează însemnătatea ce se acordă cercetărilor in acest domeniu cu o pondere atit de mare în economia naţională. Dintre membrii prezidiului noii academii face parte şi prof. dr. docent CONSTANTIN PINTEA, de la Institutul agronomic ieşean, căruia i-am adresat citeva întrebări: — In primul rînd v-am ruga să ne spuneţi ce specialişti ieşeni au mai fost aleşi ca membri ai Academiei ? — Măi bucur că pot să anunţ alegerea profesorului Vasile Juncu ca membru de onoare, a prof. dr. docent Gheorghe Drăgan, ca membru permanent, a conf. dr. Valeriu Cotea, ing. Lucian Hatmanu, directorul Direcţiei agricole judeţene, ing. Ion Costache, directorul Staţiunii experimentale agricole , Podu Iloaiei, ca membri corespondenţi. Aceasta constituie o dovadă a preţuirii şi încrederii acordate specialiştilor din judeţul nostru. — Cum apreciaţi necesitatea înfiinţării acestui înalt for ştiinţific ? — Se cunosc eforturile pe care statul nostru le face pentru realizarea unei agriculturi moderne, multilateral dezvoltate, menită să asigure producţii vegetale şi animale tot mai ridicate. Realizarea unor sisteme mari de irigaţii, chimizarea şi mecanizarea agriculturii etc. necesită serioase investiţii care, pentru ca să fie cit mai rapid amortizate, au nevoie de studii prealabile temeinice, de o solidă fundamentare ştiinţifică. De asemenea, pentru dezvoltară şi continuă a producţiei (este necesar ca cercetarea în agricultură să fe mai bine organizată spre a aduce o contribuţie tot mai substanţială în ansamblul economiei noastre, ştiut fiind faptul că ştiinţa este astăzi o latură inseparabilă a producţiei materiale, a progresului economic şi social al ţării noastre. Sunt convins că prin Înfiinţarea noii academii vom ajunge în primul rind la elaborarea unei tematici cuprinzătoare, unitare pe fără, care să abordeze probleme importante ale agriculturii, finele cu rezolvări imediate, altele de perspectivă, dar la fel de esenţiale pentru progresul pe care II dorim. In stabilirea ei se va colabora şi cu unităţi ştiinţifice din afara academiei care au contingenţă cu problemele agriculturii ca, de exemplu, institutele agronomice şi diverse catedre de la universităţi, institute politehnice etc. — Care sînt, după opinia dv„ principalele deficienţe ce s-au manifestat pînă în prezent în activitatea de cercetare şi mai ales în orientarea tematică ? — Sunt lipsuri care au fost arătate şi cu prilejul celui de-al X-lea Congres al P.C.R., când s-a subliniat că trebuie înlăturată dispersarea tematicii ce iroseşte torţele şi scade randamentul cercetării, precum şi fărîmiţarea reţelei unităţilor de cercetare, ce necesită o grupare corespunzătoare, precum şi perfecţionarea profilului şi structurii lor. In agricultură, mai ales, s-a resimţit lipsa de coordonare unică, existenţa paralelismelor şi limitarea cercetării la spaţii geografice reduse. Din această cauză nu se putea realiza o sinteză cuprinzătoare a tuturor rezultatelor, iar introducerea lor in producţie se făcea cu greu, de multe ori cercetările rămlnlnd nefinalizate. Au existat un timp rezerve din partea conducerilor unor unităţi agricole privind introducerea unor soluţii ivite din cercetarea ştiinţifiei pe motiv că acestea ar fi putut duce la perturbări ale planului de producţie, ignorlndu-se amănuntul că de fapt In acest fel se aduceau serioase daune calităţii şi productivităţii. — Cum credeţi că vor putea fi înlăturate asemenea, stări de lucruri ? — Organele centrale ale academiei care au sarcina de a organiza includerea în procesul de producţie a rezultatelor cercetării vor găsi cu siguranţă modalităţile cele mai adecvate, prevăzute de altfel şi în Statut, care preconizează încheierea de contracte cu Ministerul Agriculturii tocmai în acest scop. De altfel, stimulativ pentru aplicarea în practică a rezultatelor ştiinţifice este şi modul de subven- Elena PIETRARU (continuare în pag. a 3-a) Gustul spectatorului de fîlm şi programările Dacă de multe ori surprizele pe care ni le pregăteşte Oficiul difuzării filmelor sunt plăcute, există şi săptămîni „moarte" în care amatorii de filme (şi cine nu-i amator de un film bun, interesant ?) nu au nici un motiv să întirzie în sălile de spectacole. Este o problemă de gust, se spune de obicei. Noi am considerat că e vorba pe de o parte de gustul spectatorilor şi pe de altă parte de gustul celor de care depinde felul filmelor pe care le vedem săptămînal. Am întreprins o anchetă atît printre spectatori, cit şi printre cei care se ocupă de programarea şi difuzarea filmelor. Am început ancheta într-o sală de seminar, invitînd 20 de studenţi prezenţi să-şi precizeze gusturile în materie de film. Preferinţele se împart între filmele de aventuri şi filmele de artă. Ambele noţiuni fiind foarte generale am cerut amănunte. RED. : Pe ecranele noastre rulează o varietate largă de filme de aventuri. Care dintre ele v-au reţinut atenţia ? Lucia Bordeianu : „îmi amintesc cu plăcere de filmul „Aventurierii" în care acţiunea era bine construită şi voalată de o oarecare melancolie. Apoi filmul „Corabia nebunilor" a fost unanim recunoscut ca un film bun". RED.: Ce credeţi despre Angelica ? A. Hanganu: „Filmele cu Angelica sînt de cea mai slabă factură şi ce e curios e faptul că ocupă ecranele săptămîni în şir, şi e aproape sigur că la un cinematograf mai apare cîte o peliculă obosită cu Angelici în diverse posturi. Acelaşi lucru l-aş spune despre filmul „Mai periculoase decit bărbaţii", în care se exploatează un spectaculos convenţional, cu replici şi situaţii comune şi totuşi două săptămini la rînd a rulat pe ecranele din Iaşi. E surprinzător". L-am invitat să-şi spună părerea şi pe dramaturgul şi criticul de artă, Ştefan Oprea, sub a cărui semnătură apare rubrica „Filmele săptămînii" în ziarul nostru, care ne-a răspuns : „In acest an s-a simţit o îmbunătăţire în activitatea C.D.F.ului şi a întreprinderii , cinematografice şi am putut viziona filme de mare valoare cu cineaşti de primă marine : Resnais, Antonioni,, Bunuel ş.a. In ce priveşte programarea filmelor mai sunt încă destule deficienţe, pornite în special dintr-un viciu de concepţie. Lucrătorii noştri din cinematografie sunt aproape unanimi în a considera că filme bune sunt acelea care aduc cele mai mari încasări. Aşa se face că pe ecranele noastre cel mai des apar Giuliano Gemma, Angelica şi alţi protagonişti ai filmelor de aventuri şi erotism vulgar, filme care rămin cu regularitate in afara artei. Reluările pînă la epuizarea unor asemenea pelicule întreţin un gust îndoielnic, la spectatorii tineri mai ales. In contrast cu acestea, filmele valoroase au un destin vitreg, sînt programate cu scepticism, în majoritatea cazurilor numai cîte 3 zile la un cinematograf mic, numit „de artă". Trecem de la spectatori la cei care au misiunea de a cunoaşte gusturile publicului, de a cunoaşte posibilităţile U.D.F.-ului şi a programa, în consecinţă, filmele pe ecranele noastre. Tov. C-tin Tolţea, directorul întreprinderii cinematografice Iaşi, ne-a lămurit felul in care se face alegerea şi difuzarea filmelor în oraşul nostru. „ Filmele achiziţionate de D.D.F. ne sunt distribuite prin Oficiul de difuzare a filmelor din Iaşi, care repartizează filmele pentru toată Moldova. Listele de premiere lunare sunt astfel consultate de noi la acest oficiu şi alegem circa 20 de premiere pe lună. RED. : Cine face parte din această comisie de selecţie a filmelor ? — Eu, tov. Cezărica Marinov, programator la serviciul de difuzare. RED. : Cum alegeţi filmele ? — Trebuie să am in vedere şi planul financiar şi cerinţele publicului. RED. : Atunci puteţi să ne spuneţi cum împărţiţi dv. filmele ? — Da, filme comerciale ... RED. : ... ca Angelica ? — ... cu Angelica noi ne-am îndeplinit planul şi de aceea am programat filmul la două cinematografe deodată. Şi filme educative. RED. : Cum faceţi sondajul opiniei publice ? — Anul trecut s-au făcut nişte liste de teste, vreo 5-6.000 de N. ALDIN fcontinuare In pag. a 2-a) ANCHETA NOASTRA