Flacăra Iaşului, decembrie 1969 (Anul 25, nr. 7222-7247)
1969-12-02 / nr. 7222
ANUL XXXI, Nr. 7222 MARTI 2 RECOMBRIE 1969 4 PAGINI 30 DANI Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Prima zăpadă i-a prins nepregătiţi Brusc, lama a Intrat in drepturi. In ziua de 28 noiembrie a.c. prin părţile Ţigănaşilor viscolea, temperatura coborînd cu mult sub zero grade. Ne aflam la Clrniceni cindi ne-am intîlnit cu tov. Andrei Ţurcanu, preşedintele cooperativei agricole din Ţigănaş. Din scurta discuţie pe care am avut-o cu dinsul, am reţinut că era îngrijorat de soarta porumbului aflat în ariile de desfăcare pe cîmp. „Trebuie să plec să văd dacă recolta e acoperită. De zootehnie nu mă plîng. Treburile-s puse la punct*. Cu încuviinţarea tovarăşului preşedinte, rămas pentru puţină vreme în sat să rezolve anumite probleme, vizităm, împreună cu tov. ing. I. Lafazanis şi brigadierul zootehnic N. Bărbiţă (care este şi secretarul organizaţiei de partid din satul Cîrniceni) sectorul zootehnic. Constatăm cîteva lucruri Îmbucurătoare faţă de situaţia care exista anul trecut pe aceeaşi vreme, şi anume că furajele sunt depozitate cu grijă, în apropierea adăposturilor, că animalele adulte stau în grajduri călduroase, că îngrijitorii sunt prezenţi la locurile lor de muncă şi alături de ei brigadierul, inginerul. Foarte repede şi-a făcut apariţia şi tov. Andrei Ţurcanu, care a început să dea sfaturi un striga, în dreapta. N-am putea spune că tovarăşii din conducerea cooperativei agricole, specialiştii unităţii n-au făcut ni Care este contribuţia zootehniei în bilanţul cooperativei agricole ? mic în vederea unei mai bune iernări a animalelor. Se pare însă că el, ca şi lucrătorii din acest sector, de loc neglijabil fiindcă e vorba de 581 de taurine (din care 302 vaci), 287 animale de muncă,825 de oi, s-au obişnuit cu prezenţa anumitor lipsuri ale căror consecinţe şi valoare numai contabilitatea ar putea să le arate. Au pierit un viţel, doi, trei. La un efectiv de aproape 600 de taurine se pare că nu-i atare lucru, deşi totuşi este. Dar, cînd un decurs de 11 luni, mortalităţile se ridică la 71 de taurine, din care 54 de viţei, se poate spune că asemenea pierderi sunt fireşti ? Nu. Lucrătorilor din sectorul zootehnic nu li s-a prezentat un calcul economic privind însemnătatea acestor pierderi, fiindcă sîntem convinşi că n-ar fi stat cu braţele încrucişate in faţa unor evidente neajunsuri care persistă In sectorul zootehnic (şi care au generat pierderile amintite) şi pe care Ie vom enumera nu înainte de a arăta că 71 de taurine Îngrăşate la, să zicem, 250 kg. fiecare ar fi adus cooperativei agricole un venit de cel puţin 200.000 Iei. Să începem cu lucrurile majore. Când facem această afirmaţie ne glndim mai întii la animalele tinere, adică la „schimbul de mîine al efectivului de producţie şi de muncă”. Să nu se supere tovarăşul preşedinte şi lucrătorii din sectorul zootehnic, dar ştim precis că la dînşii acasă nu ţin viţeii aşa ca la C.A.P., într-un grajd neterminat de doi ani de zile, unde şi-au dat duhul majoritatea din cei 54 de viţei, amintiţi anterior, din cauza curenţilor, frigului şi proastei furajări. Am văzut geamuri sparte, soba de la creşă neterminată, ieslea viţeilor goală. Am aflat de la Îngrijitorii Gh. Tupac şi Mihai Croitoru că din lipsă de condiţii nu dezinfectează biberoanele şi găleţile cu care alăptează viţeii. Şi totuşi pe la ferma de la Cîrniceni, şi pe la celelalte, se spune că trece foarte des medicul circumscripţiei veterinare. Am văzut vacile, de curind cu viţei sugari, fără aşternut pe jos. „Ne-a luat vremea prin surprindere" — ne-au spus şi tovarăşul preşedinte, şi inginerul, şi brigadierul zootehnic. Nu sîntem de acord. Adevăratul gospodar ştie din vreme ce are de făcut. Atunci de ce aceste neajunsuri î Din lipsa unei atente griji faţă de animale, faţă de producţia zootehnică, dovedită atît de consiliul de conducere, cit şi de organizaţia de partid. Gheorghe GHINDĂ (continuare în pag. a 3-a) Uzina de fibre sintetice Iaşi, Tabloul de comandă al instalaţiei de distilare-condensare din cadrul secţiei de policondensare. Ieri s-a deschis la Iaşi Sesiunea ştiinţifică consacrată împlinirii a 90 de ani de activitate a I. M. F. Ieri au început, în amfiteatrul rectoratului de la I.M.F. Iaşi lucrările sesiunii ştiinţifice dedicată aniversării a 90 de ani de activitate a acestui Institut. La şedinţa de deschidere a participat tovarăşul Ioan Manciuc, prim-secretar al Comitetului municipal de partid Iaşi, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular municipal. Au luat parte, de asemenea, academicieni, cadre didactice şi studenţi. Cuvintul de deschidere a fost rostit de prof. dr. docent Mihai Duca, rectorul Institutului, care a adresat un călduros salut tuturor participanţilor, subliniind semnificaţia momentului ce marchează împlinirea a nouă decenii de activitate şi evoluţie neîntreruptă a şcolii noastre de medicină. Problemele învăţămîntului de toate gradele şi educarea tinerelor generaţii în patria noastră — a spus vorbitorul — se bucură de o grijă şi atenţie deosebite din partea conducerii de partid şi de stat. In ţara noastră avem în prezent 17 centre universitare în care funcţionează 48 de institute de învăţămînt superior cu 189 de facultăţi, unde, sub Îndrumarea plină de dragoste şi competenţă a 13.000 de cadre didactice, se pregătesc peste 147.000 de studenţi. Condiţiile lor de viaţă şi de studiu nici nu puteau fi imaginate de tineretul de acum 2-3 decenii. Răspunzînd solicitudinii de care se bucură, cadrele didactice și (continuare în pag. a 3-a) Conferinţa pe ţară a cercurilor ştiinţifice studenţeşti şi-a încheiat lucrările S-au încheiat lucrările celei de-a X-a conferinţe pe ţară a cercurilor ştiinţifice studenţeşti, care s-au desfăşurat în tot cursul lunii noiembrie în centrele universitare Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara, Braşov şi Tg. Mureş. Comunicările prezentate cu acest prilej au relevat preocuparea studenţilor, atît din învăţămîntul universitar, cît şi din învăţămîntul tehnic superior, de a aborda în cercetările lor probleme corespunzătoare cerinţelor actuale ale economiei naţionale. Din peste 500 de lucrări înscrise pe agenda reuniunii ştiinţifice recent terminate, aproape jumătate au fost distinse cu premii şi menţiuni, acordate de Ministerul Invăţămîntului şi Uniunea asociaţiilor studenţeşti din România. (Agerpres) Cereţi în librării şi chioşcurile de difuzare a presei ALMANAHUL SCÍNTEIA 1970 - O amplă dezbatere asupra naturii raporturilor omului cu societatea căreia îi aparţine: ancheta internaţională „Nordul“ busolei contemporane: marele contract social. - Evocări la centenarul Lenin. - In adincurile „Continentului albastru" — prezentarea succintă a captivantei istorii a cuceririi abisurilor submarine. - Răspunsurile unor specialiști din Anglia, Belgia, Brazilia, Cehoslovacia, Japonia, România, S.U.A., Uniunea Sovietică la întrebarea „Cum va arăta lumea în anul 2000 ?". - Şi totuşi, cura de slăbire nu exclude mesele copioase ! (Punctele — un nou regim dietetic). - Valorile şi miturile civilizaţiei moderne. - Haina şi mobila din preistorie pînă azi. - O întrebare (cu multe răspunsuri) pentru şoferii amatori. Ştiţi, intr-adevăr, să conduceţi automobilul ? — Incursiune prin bibliotecile lumii. — Păreri avizate despre perspectivele principalei îndeletniciri omeneşti. — Minighidul turistului : România - judeţe şi date de bază. — Introducere în tainele sondajului de opinie: ancheta internaţională „Copilul gigant al exploziei informaţionale“. — Oameni în Lună, cum s-a transformat un vis milenar în realitate. — Un abecedar... pentru părinţi. — In lipsa unui tratat, vi se oferă un mic cod contemporan al politeţii. — După a doua incursiune a omului pe Lună, răspuns la întrebarea ■ sîntem in preajma erei fiinţelor cosmice ? — Mexico '70 — sau noi amănunte despre campionatul mondial de fotbal. — Secretele echilibrului vieţii lăuntrice (ancheta internaţională „Trepidaţiile epocii actuale atrofiază universul sentimental ?"). — Umor, teste, ghid hotelier, jocuri distractive. Conectat la reţeaua sistemului energetic naţional Primul grup energetic cu o putere instalată de 210 megawaţi al centralei termoelectrice de la Deva a fost conectat la reţeaua sistemului energetic naţional. Evenimentul Inaugural al primului grup a marcat totodată intrarea în funcţiune a unor instalaţii importante care vor servi întreaga termocentrală, prevăzută să aibă o capacitate de 840 megawaţi. Astfel, au fost date în exploatare complexul hidrotehnic , cu barajul şi staţiile de pompe, care, pentru răcirea condensatoarelor, turbinelor şi producerea aburului necesar funcţionării acestora, va folosi aproape un sfert din debitul de apă al Mureşului şi secţia de combustibil, care este complet automatizată şi realizată într-o soluţie nouă, folosită pentru prima oară în centralele noastre termoelectrice. Au fost, de asemenea, puse sub tensiune staţia electrică de 220 kilovolţi şi transformatorul de 250 megavolţi amperi. Intr-un stadiu avansat sunt şi lucrările de montare a celui de-al doilea grup de 210 megawaţi. Totodată, sunt în curs de executare şi unele lucrări aferente instalării grupurilor 3 şi 4. In următorii trei ani, cînd vor fi puse în funcţiune toate cele patru grupuri, totalizînd o putere instalată de peste 840 megawaţi, de aici vor porni anual pe magistralele energetice ale ţării peste cinci miliarde de Kwh, reprezentînd circa 13 la sută din producţia de energie electrică a ţării la acea dată. (Agerpres) O nouă unitate industrială In noua zonă industrială a municipiului Buzău a început montarea primelor linii tehnologice la fabrica de geamuri — una dintre cele mai mari din ţară. Noua unitate va avea în final o capacitate de producţie anuală de peste 100 000 000 m.p. geam tras, şlefuit, securit, oglinzi şi alte produse din sticlă. Utilajele perfecţionate cu care va fi dotată întreprinderea vor permite ca procesul de producţie să se realizeze aproape în întregime automatizat. (Agerpres) A In pagina a 4-a ] Prima conferință la nivel înalt a „celor șase" ] Notă externă Cazul Haynsworth Cu privire la apropiata intilnire a conducătorilor de partid și de stat ai R. P. Bulgaria, R. S. Cehoslovace, R. D. Germane, R. P. Polone Republicii Socialiste Români, R. P. Ungare şi U. R. S. S În conformitate cu înţelegerea realizată, la începutul lunii decembrie a.c. va avea loc la Moscova întîlnirea conducătorilor de partid și de stat ai Republicii Populare Bulgaria, Republicii Socialiste Cehoslovace, Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Polone, Republicii Socialiste România, Republicii Populare Ungare și Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, în vederea unui schimb de păreri cu privire la probleme internaționale actuale. Răspunderea comunistului de la catedră Viaţa de partid din instituţiile de învăţămînt cunoaşte o profundă activizare, analiză şi prospectare a programului de viitor. In aceste zile, într-un spirit de răspundere partinică, comuniştii îşi afirmă opinia, căutînd soluţii creatoare pentru ridicarea şi îmbunătăţirea continuă a procesului de învăţămînt şi educaţie, pentru modernizarea procedeelor de predare în lumina suflului înnoitor al documentelor Congresului al X-lea al P.C.R. Adunările de dare de seamă ce s-au desfăşurat pînă în prezent, avînd un pronunţat caracter de lucru, au reflectat că aplicarea noilor prevederi ale Statutului P.C.R., aprobat la Congresul al X-lea, privind dreptul de control al organizaţiilor de partid din şcoli constituie un sprijin puternic in transpunerea în viaţă a cerinţelor majore pe care societatea socialistă le pune în faţa şcolii. In dări de seamă şi în dezbateri au fost remarcate rezultatele la învăţătură ale elevilor, succesele obţinute în confruntările de la examene, la olimpiade şi concursuri, preocuparea de zi cu zi a corpului profesoral, a organizaţiei de partid şi a celorlalţi factori din şcoli ce-şi aduc contribuţia la pregătirea tinerei generaţii pentru viaţă, fiind făcute numeroase propuneri menite să ducă la creşterea rolului conducător al organizaţiei de partid în toată activitatea şcolară. Care sunt principalele coordonate ale activităţii şcolare asupra cărora s-a insistat în analiză şi în stabilirea măsurilor dintr-un număr însemnat de organizaţii de partid ? Luînd în dezbatere îndeplinirea golului fundamental al şcolii — formarea unui bogat orizont de cultură generală şi dezvoltarea aptitudinilor la elevi — comuniştii din licee şi şcoli generale au abordat, într-o ţinută de exigenţă şi conştiinţă profesională, problema pregătirii pentru lecţii, a modernizării şi folosirii celor mai eficace metode pedagogice în transmiterea cunoştinţelor la elevi. Consideraţii valoroase pe această linie s-au făcut în adunarea organizaţiei de partid de la Liceul nr. 3 „C. Negruzzi" din Iaşi, unde mai mulţi participanţi la dezbateri, între care profesorii Jeanrenaud Angela şi Tănăsucă Petru s-au referit la necesitatea formării temeinice şi a investigaţiei ştiinţifice cuprinzătoare, care să vizeze promovarea unor forme noi de muncă cu elevii, stabilirea unui raport corespunzător între disciplinele predate. Dar, din dezbateri, a rezultat că se impun studii de metodică şi didactică şcolară, care, să fructifice experienţa îndelungată a pedagogiei româneşti, iar aceste lucrări să fie publicate şi conţinutul lor generalizat pentru a ajuta înnoirea metodelor în dezvoltarea gîndirii creatoare a elevilor. Determinant pentru nivelul şi calitatea învăţămîntului este nivelul de pregătire al cadrelor. De aceea, preocupările existente în şcoli în direcţia modernizării învăţămîntului includ în sfera lor — o dată cu îmbogăţirea conţinutului de idei, cu abordarea aprofundată a celor mai noi aspecte în lecţii, cu pregătirea profesională, ştiinţifică şi ideologică a învăţătorilor şi profesorilor — cerinţa perfecţionării continue a modalităţilor şi metodelor de transmitere a cunoştinţelor şi de lucru cu elevii. Acest deziderat ar trebui să facă obiectul articolelor publicate în presa pedagogică sau al propunerilor referitoare la programe şi manuale, iniţiative aşteptate să se ivească tot mai mult în şcolile ieşene. O asemenea problematică, în viitor, se cere să formeze baza dezbaterilor comisiilor metodice, avînd direct ca urmare depăşirea practicilor empirice de predare care mai există din păcate în unele din şcolile noastre. Prezintă interes remarca făcută de comunişti în organizaţia de partid a Liceului nr. 5 „Emil Racoviţă" din Iaşi că, în rindul corpului profesoral există mari rezerve, dar pentru punerea în valoare a acestora va trebui să fie înlăturat tot ce-i osificat, tot ceea ce generează suficienţă şi platitudine, iar organizaţia de partid are rolul să lărgească — aşa cum se arată în darea de seamă prezentată de profesoara Georgeta Grigoraş — orizontul de gîndire şi înţelegere în rîndul cadrelor didactice, cu repercusiuni pozitive în pregătirea elevilor. Desigur, pentru a da viaţă programului pe care l-a adoptat Congresul al X-lea al P.C.R. privind dezvoltarea şcolii şi pregătirea tineretului, fiecare comunist din învăţămînt, fiecare cadru didactic trebuie să dea ceea ce are mai bun, aceasta fiind raţiunea misiunii sale şi a rolului ce-i acordă partidul şi naţiunea comunistului de la catedră, oricărui pedagog ce-şi desfăşoară activitatea pe ţărimul şcolii româneşti. Pentru aceasta nu trebuie să se oprească la ceea ce a învăţat în timpul facultăţii, ci trebuie să urmeze o traiectorie ascendentă de pregătire, informîndu-se permanent şi perfecţionîndu-şi cunoştinţele, prin trecerea gradelor didactice, participarea la multiplele forme de cercetare în domeniul pedagogiei, psihologiei, sociologiei, al specialităţii, la activitatea societăţilor ştiinţifice şi chiar la înscrierea şi sus- Ioan CAPREANU activist al Comitetului judeţean de partid (continuare in pag. a 3-a) A Şedinţa Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Ieri după-amiază, a avut loc şedinţa Comitetului executiv al Consiliului popular al Judeţului Iaşi, cu următoarea ordine de zi: — Analiza activităţii desfă-,şurate de către Direcţia de pază civilă contractuali la an ■nul 1969. — Informare cu privire modul cum se rezolvă cererile, reclamaţiile, sesizările şi propunerile oamenilor muncii— Analiza necesarului de spaţii noi comerciale şi de deservire a populaţiei în judeţul Iaşi. — Informare asupra activităţii desfăşurate de către Comisia judeţeană de turism cu privire la îndeplinirea planului de măsuri stabilit pentru anul 1969. De asemenea, Comitetul executiv a aprobat ordinea de zi şi materialele ce vor fi prezentate în sesiunea Consiliului popular al judeţului Iaşi care va avea loc la 6 decembrie a.c. In continuare, Comitetul executiv a rezolvat o serie de probleme curente. Agregat automatizat pentru sudură Ing. Vasile Doboşan şi tehnicianul Nicolae Caşcaval, de la Uzinele de autocamioane din Braşov, sunt autorii unei valoroase invenţii, recent brevetată. Este vorba despre un agregat automatizat pentru sudura roţilor de autocamion. Aplicarea invenţiei a dus la mecanizarea operaţiilor şi la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, realizîndu-se în acest fel o productivitate a muncii de două ori mai mare şi economii anuale de 1 500 000 lei. După concepţia celor doi inventatori, s-a construit un mare număr de agregate, care au fost montate pe linia automată de sudură din cadrul uzinei de autocamioane. (Agerpres) 1 In pag. a 2-SPORT Contardo, printr-un șut de la distanță (din această cauză el nu se vede în fotografie), va deschide scorul partidei Politehnica — Dinamo București.