Flacăra Iaşului, aprilie 1970 (Anul 26, nr. 7322-7347)

1970-04-01 / nr. 7322

La ferma de ovine Deleni a I. A. S. Cotnari Merinos... în zona podgoriilor Cînd se vorbeşte despre activitatea unei ferme a întreprinderii agricole de stat Cotnari, oricine se gîndeşte la strugurii, vinurile sau fructele care fac faima acestei unităţi. Ferma de ovine de la Deleni este poate singura ce se abate de la regulă, neavînd nici o contribuţie la consolidarea prestigiului viti-pomicol al Cotnarilor. Rezultatele crescătorilor de oi de aici n-au rămas totuşi neremarcate. De altfel, la Deleni au venit de repetate ori un schimb de experienţă numeroşi lucrători din fermele similare din Moldova sau din alte părţi rele ţării. Şi au avut desigur ce Învăţa dacă ţinem seama că In 1968 ferma de aci se clasa pe al doilea loc pe ţară în privinţa producţiei de lină. Anul trecut, cu toate condiţiile de climă neprielnice care au afectat baza furajeră, rezultatele au întrecut totuşi aşteptările, obţinîndu-se in medie de la fiecare oaie 6,7 kg. de lină, faţă de 5,7 kg. cît se prevăzuse în plan. Deasemenea, s- au realizat în total peste prevederi 360 hl. de lapte şi 400 de miei. Din tineretul pvin rezultat ferma trebuia să livreze 264 berbecuţi de prăsilă. Datorită însă calităţii superioare a produşilor au fost alese ca material valoros de reproducţie aproape 850 de capete. Drumul pînă la locul pe care se situează astăzi ferma începe în urmă cu un deceniu, pornindu-se cu un efectiv de numai 800 de oiţigăi. De atunci numărul ovinelor a crescut continuu, fiind astăzi de zece ori mai mare, dar şi mai importantă este îmbunătăţirea calitativă a efectivului „In acest scop — ne relata tovarăşul Anghel Giovîrtă, şeful fermei — am trecut"'de 6 ani la încrucişarea de absorbţie cu berbeci din rasa Merinos de Transilvania. Rezultatele sunt edificatoare dacă amintim că înainte de a aplica această măsură producţia maximă de lînă pe cap de oaie nu se ridica peste 3 kg., fără a mai vorbi de îmbunătăţirea calităţii acesteia care este la fel de evidentă". O dată cu introducerea reproducătorilor de rasă ameliorată un accent tot mai puternic a fost pus pe aplicarea riguroasă a selecţiei. Din 1965 s-a trecut de la selecţia In masă la cea individuală. Efectivul a fost grupat în turme de selecţie şi de producţie, s-au întocmit fişe genealogice şi s-a introdus controlul producţiei şi al altor indicatori, probleme de care se ocupă în mod special medicul veterinar Maria Romingher. Aflăm, de asemenea, că la unele dintre metodele clasice folosite în creşterea oilor s-a renunţat în ultimii ani în favoarea altora mai avansate şi mai eficiente. Construirea unor saivane noi de tip grajd închis, de exemplu, a permis generalizarea fătărilor timpurii. Dacă cu ani în urmă fătările aveau loc obișnuit în martie-aprilie ele au fost decalate treptat în lunile de iarnă. Unul dintre principalele avantaje ale metodei este aceea că influenţează pozitiv dezvoltarea tineretului obţinut. Dar, lucrătorii de aici aplică în acest scop şi alte măsuri. Este vorba, în primul rînd, de hrănirea precoce a mieilor cu furaje combinate şi fîn de lucerna. Astfel, ei sunt obişnuiţi să consume furaje numai după 10 zile după fătare, adică cu aproape 3 săptămîni mai devreme. Cu asemenea metode mieii au putut fi înţărcaţi anul trecut la începutul lunii aprilie, aşa că au beneficiat din plin de avantajele furajelor verzi încă de la desprimăvărare. De reţinut şi faptul că astfel s-a evitat şi obişnuita „criză de înţărcare", de pe urma căreia tineretul ovin pierdea chiar şi 2 kg. de spor în greutate. înţărcarea mai timpurie a mieilor a avut, pe de altă parte, o influenţă favorabilă şi asupra producţiei de lapte a oilor mame, întrucît perioada mulsului a coincis cu dezvoltarea maximă a vegetaţiei pajiştilor. Trebuie amintite aici şi încercările reuşite de a înlocui în hrana tineretului laptele matern cu Lactovitovin, substituient care a permis ca o bună parte din producţia oilor să fie economisită şi valorificată. De altfel aceasta nu e singura dovadă că aspectele eficienţei economice sunt în atenţia colectivului de la Deleni. „E firesc — ne spunea şeful fermei — să ne intereseze atît nivelul producţiei cît şi al beneficiilor şi de aceea urmărim în egală măsură ambii indicatori. Prin depăşirea prin reducerea cheltuielilor prevăzute, am reuşit anul trecut să realizăm un beneficiu de 923.600 de lei, adică de două ori şi ceva mai mult faţă de cît se stabilise. Circa o treime din sumă se datorează recoltelor bogate şi ieftine obţinute la principalele culturi furajere. Dacă producţia pajiştilor n-a fost cea scontată, din cauza condiţiilor de climă, la lucernă, de exemplu, prin îngrăşare şi lucrări de întreţinere repetate, am obţinut un excedent de 500 de tone de fîn, pe care îl conservăm pentru anul viitor". Cum între elementele preţului de cost furajele deţin ponderea cea mai importantă, preocuparea se îndreaptă, în acelaşi timp, spre folosirea lor cit mai raţională. Pe întreg parcursul perioadei de stabulaţie risipa a avut toate căile barate. Pentru a mări gradul de consumabilitate şi asimilare al furajelor s-a trecut la măcinarea fînurilor înainte de administrare. La încheierea primului trimestru din 1970 se poate de acum vorbi despre primele rezultate de producţie ale acestui an, căci campania de fătări a şi fost încheiată la mijlocul lui februarie. Intrucît montele au avut loc la începutul lunii iulie 1969, primii miei au fost obţinuţi încă din decembrie trecut. Bilanţul fătărilor se soldează cu 650 de miei peste plan. Vigoarea tineretului ovin din „promoţia 1970" constituie primul Indiciu că el are asigurată o bună alimentaţie şi îngrijire. Sporurile în greutate obţinute pînă acum au permis ca Circa 50 la sută din cei 4.650 de miei să fie înţărcaţi încă de la jumătatea lunii martie. Ca şi pînă acum, chiar în tmîţmr -veri, tineretul va fî crescut tot în saivane, primind în raţie masă verde şi furaje combinate. Cele peste 8.000 de oi ale fermei vor fi întreţinute, de la desprimăvărare, ca de obicei, pe păşune. Lucrătorii fermei ştiu că producţiile frumoase realizate pînă acum n-ar fi fost posibile dacă, paralel cu acţiunea de ameliorare a rasei, nu se asigura o alimentaţie abundentă şi echilibrată în principii nutritive. Aşa se explică şi grija cu care ei pun bazele viitoarei recolte de furaje. In iarna trecută lucernierele au primit aproape 1.000 de tone de îngrăşăminte naturale, administrîndu-se, totodată, şi cîte 200 de kg. azotat de amoniu, în medie la hectar. Acestea în afara îngrăşămintelor chimice ce se vor împrăştia fracţionat, în cursul vegetaţiei, după fiecare coasă. Aceeaşi atenţie s-a acordat şi fertilizării păşunilor naturale. In 1969 mulţi dintre îngrijitori au depăşit substanţial producţia medie. Astfel Ion Pintilie a realizat de la lotul său cite 10,5 kg. de lină pe cap de oaie,. C. Ioniţă 8 kg. şi acestea nu sunt singurele exemple. Ambiţia colectivului de la Deleni este de a ridica in cel mai scurt timp producţia medie a fermei la nivelul acestor performanţe. „Evoluţia de pînă acum, continuarea susţinută a merinozării efectivului, selecţia şi celelalte măsuri — a ţinut să precizeze şeful fermei — ne dau speranţa că în următorii 2—3 ani vom atinge obiectivul spre care ţintim". C. GRIGORAŞ la Prin ameliorarea rasei—dublarea producţiei de lină ■ „Anotimpul mieilor" mutat din primăvară în iarnă ■ Gazdă a metodelor avansate și... a schimburilor de experiență producţiei planificate, ca şi ghimpii ■ kighi şi Accident evitat După cum ne-a comunicat şeful Depoului C.F.R. Iaşi, ing. Ştefan Deciu, mecanicul Petru Daradaciuc şi fochistul său, Dumitru Răneanu, au oprit brusc nu de mult timp trenul de călători Iaşi—Dorohoi, la mijlocul distanţei dintre staţiile Răuseni şi Todireni. Ce se întlmplase ? Favorizaţi de lumina lunii, feroviarii de pe locomotivă au observat, Înaintea trenului, o mişcare suspectă pe linie. Un răufăcător furase gardul din plasă de sîrmă din jurul cantonului nefolosit, de la km. 55, şi nu-şi găsise alt loc de a-1 face vălătuc decit pe linie. Că nu mult după această Intlmplare răufăcătorul a fost prins de miliţie şi dat In judecată este, fireşte, important. Mult mai important este Insă celălalt fapt : evitarea unui accident. După ce au răsuflat uşuraţi, numeroşi călători din tren i-au felicitat pe vigilenţii feroviari de pe locomotiva nr. 2229. Necunoscuţii au fost identificaţi Si In noaptea de 27—28 ianuarie R. C., debarasoare la un .» , local public, a pierdut ultimul tramvai. A plecat pe jos,« I spre casă. Doi indivizi au urmărit-o. In apropierea teatru- jj ?!lui de vară cei doi necunoscuţi, după o Încercare de viol, j jj i-au luat femeii ceasul şi poşeta şi au bătut-o. jj Recent, organele de miliţie au identificat pe cei doi fa M atentatori: Dumitru Brătescu, cu domiciliul In str. Ciornei JJ fi nr. 10, fost mecanic la Uzina de reparaţii auto Iaşi, şl I• jj Petru Anastasiei, elev la Şcoala profesională a Uzinei JJ mecanice „Nicolina". Aceştia au fost arestaţi şi trimişi *J In judecată. K ! Încărcat ca o albină... cu mase ii plastice Deseori Ion Artenie din Satul Nou, comuna Schitu-Duca, venea acasă de la oraş, cum se spune... Încărcat ca o albină. Plutonierul de miliţie P. Cojocaru l-a ţinut sub observaţie. Şi l-a surprins in timp ce aducea diferite bunuri sustrase de la Uzina de prelucrare a mase- JJ lor plastice unde era angajat. La percheziţia efectuată la SI domiciliu, s-au găsit și alte bunuri sustrase de la uzină. SS Cu acte în regulă, a fost trimis in judecată. Dispărut Familia Gheorghe Rotariu din satul Fintinele. comuna __ Focuri, roagă pe cei ce cunosc pe fiul acestora, Gheorghe ş■ ii Gh. Rotariu. In vlrstă de 24 de ani, să-i anunţe dacă ştiu fi unde-i adăpostit, Hind dispărut de acasă. Unele semnal- Smente : statura 1,60 m., ochii verzi, rotund la faţă. Este în debil mintal. Ii place să stea prin adunări, să se joace JJ cu copiii. Vorbeşte mult și turnează des. I II Uzina textilă „Moldova“ din Botoşani. Aici se execută 30 de produse in peste 200 poziţii coloristice şi ţesături anual, desene. Uzina este o bună parte fiind proiectată pentru capacitatea de 35 milioane m.p. de destinată exportului. In clişeu: vedere parţială a secţiei de finisaj. Foto: AGERPRES (C. MOCANU) Soluţiile sunt în comună, dar consiliul popular le caută la judeţ (urmare din pag. 1) - V-aţi gîndit la astfel de soluţii, tovarăşe primar ? - Nu. Dar nu ne este greu să le încercăm. - De ce abia acum ? De ce nu vă sfătuiţi cu oamenii ? - I ? ! Starea necorespunzătoare a drumurilor din comună are însă şi o altă cauză. Să apelăm la un document. Sesiunea din 21 septembrie 1969 a consiliului popular comunal critica faptul că din plănul anual de zile de contribuţie în muncă, in primele 9 luni (deci înainte de a se strica vremea) se efectuaseră ceva mai mult de 23 de procente. La sfirşitul anului 1969, situaţia nu era mult îmbunătăţită : plan — 2 994, realizat 1 096 zile (după datele prezentate de contabila consiliului popular). Cele mai puţine zile au fost prestate în satele Tufeştii de Sus (52 din 408), Boroseşti (127 din 690), Bodeşti (99 din 300) şi Rediu (114 din 324). .Vina o poartă picherul Grigore lordache şi cantonierul Mihai Netcă ni s-a spus. N-au dirijat lucrările, n-au ţinut evidenţa". E drept, sunt vinovaţi. In ziua vizitei noastre, de exemplu, cantonierul rezema un stîlp la şoseaua asfaltată In timp ce, la Bodeşti, conducătorul buldozerului se oprise din lucru pentru că nu ştia pe ce lăţime şi cît trebuie să îndrepte un drum din sat. întrebat, cantonierul ne-a declar■at că-i pusese picherul să înregistreze nişte maşini cu pietriş care urmau să treacă pe şosea ! Dar nu ei poartă principala răspundere, ci consiliul popular, care nu s-a îngrijit de urmărirea îndeplinirii planului de contribuţie în muncă stabilit, n-a mobilizat deputaţii spre a ajuta acţiunile iniţiate. Este necesar să se pună ordine şi-n această problemă, a viabilităţii drumurilor. Cu atît mai de neînţeles apare această pasivitate, cu cît o mai veche hotărîre a Consiliului popular judeţean obligă consiliile populare în subordine să iniţieze acţiuni concrete, menite să ducă la îmbunătăţirea stării drumurilor. Aşteptîndu-se în exclusivitate ajutor de la judeţ, neiniţiindu-se acţiuni pe plan local, situaţia nu se va îndrepta. Şi, la o viitoare sesiune, aceleaşi lipsuri vor fi consemnate. Autoliniştirea are picioare fragile Mai marii comunei Scînteia ne vorbeau cu satisfacţie despre faptul că, din cele 7 sate componente, 5 sunt electrificate, ultimul, Lunca Rateş, la începutul acestui an. Foarte bine. Oamenii au înţeles avantajele pe care le asigură energia electrică şi au votat, în adunări populare, contribuţia bănească la această acţiune. Pentru anul în curs este prevăzută extinderea reţelei in satele Scînteia şi Boroseşti, iar pentru 1971 electrificarea satelor Rediu şi Tufeştii de Sus. Dar cu ce bani? Comuna Scînteia este debitoare la electrificare cu o sumă care, de-a lungul anilor, a ajuns la peste 365 000 de lei. Curios este că primarul nu pare alarmat : „Vom lichida debitele, nu-i o problemă“. Ba este ! Şi nu putem pricepe care-i sursa acestui optimism. Cu suma votată pentru anul în curs, aproape 400 000 de lei, totalul încasărilor de la cetăţeni ar urma să fie de peste 767 000 de lei. Stîrneşte cel puţin mirare faptul că, în sesiunea de care aminteam, situaţia încasărilor era apreciată ca bună, iar casierul comunal, C-tin Butnaru, lăudat ! E clar că acestei probleme, căci este o problemă, consiliul popular comunal i-a acordat o atenţie minoră. Ne referim atît la comitetul executiv, cît şi la ceilalţi deputaţi. Pe de altă parte, unii cetăţeni şi-au făcut o obişnuinţă din a nu-şi achita debitele. Printre debitorii cu restanţele cele mai mari se află Vladimir Atiman din Bodeşti (822 de lei, dintre care 570 de lei la electrificare), Gheorghe Gh. Apetrei din Rediu (1 203 lei), Vasile D. Chiriac din Rediu (1 626 lei), Toader A. Guler din Borosești (1 097 lei), Gheorghe Netcă din Scînteia (650 lei), Vasile C. Bucătaru din Lunca Rateș (455 lei) etc. Neachitarea debitelor pune sub semnul întrebării realizarea obiectivelor planificate pentru anul 1970, obective amintite la începutul acestui capitol. Mai este nevoie să subliniem că munca depusă de alţii pentru electrificarea satelor comunei trebuie plătită ? Consiliul popular comunal are obligaţia să analizeze cu foarte mult spirit de răspundere această situaţie intolerabilă şi să pornească la o activitate susţinută de încasare a debitelor. Următorul popas brigăzii: ȚUȚORA, al jocuri păcăleli ORIZONTAL! \ îşi serbează ani» .versarea azi — Ţine de urît motocicletei i 2. Careu I —* Păcală, In joc I 3. In costumaţie ... -- • • • şi-n alamă i 4. Inamicii lui Don Quijote — Din 13 versuri a ieşit învingător „,. Macedonski ,■ 5. Acelaşi pămînt ... — . „. într-un corp de algăi 6. „Farfurie" (la modă) — Diviziune de teritoriu în Suedia i 7. Străjuită de spini (de trandafiri) — Secetă ... la maximum 8. In rezumat 1 — M. Marceau în mini-jupă — Ave I ; 9. Păcăleală ... telefonată — Iar se-ncurcă... VERTICAL: 1. După Topîrceanu e o păcăleală ! 2. Persoana mea într-o... maşină — Şi totuşi pentru el, nu-i o păcăleală ; 3. A cules „Flori de mucigai" (şi n-a fost Fleming) ! 4. Păcală într-o lună...» 5. Claie, doar în conţinut,^ — ... e pană ! — In materiell 6. E-n stare să se-ascundă într-o claie — Admis (în serios) ; 7. In blazon! — Un mamifer într-o „maşină" la îndemîna noastră i 8. Țin în palme — Element din efectul păcălelii I 9. Colegul eroului de azi; 10. L-a imortalizat „feroviarul" Topîrceanu; 11. Face legături... — „Titanic“... vals. L. BRADU & 9 JOH Cu porţile deschise (urmare din pag. 1) rezolvarea problemelor care se ivesc o dată cu continua modernizare a procesului de producţie. Acţiunea de inovaţii a cuprins în uzină un număr tot mai însemnat de oameni, canalizind fluxul energiilor umane spre realizarea dezideratelor noului. Cel care a făcut începutul a fost maistrul Moroşanu Alexandru, autor al inovaţiei nr. 1. — Cum a fost Începutul ! — ne-am adresat maistrului. — N-a fost prea uşor. Ca orice început de altfel. Am văzut că s-ar putea şi altfel, că e loc pentru mai bine. — Şi de atunei ? — Au apărut noi probleme. Dar, zilele de căutări, orele de studiu, care prelungeau zilele pină către sfirşitul nopţilor, şi-au arătat roadele şi greutăţile care apăreau erau Înlăturate una cite una. Pe mecanicul Luca Nicolaie II zărim la secţia I in mijlocul unui grup care punea la punct una din maşini. Este autor constant al unor serii de inovaţii de prestigiu. O inovaţie recentă — la care este coautor împreună cu ing. Luca Aurel — prevede extinderea gamei de fabricaţie a corpurilor goale (capacităţi cuprinse intre 35-60) pe maşinile BA 60. Despre ei vorbeşte mai puţin. Preferă să vorbească despre colectivul In care lucrează, despre dorinţa sa şi a celorlalţi membri ai colectivului de a se perfecţiona continuu pentru a ridica, astfel, mai mult nivelul realizărilor colectivului. Rezultatele obţinute şi in acest an dovedesc că s-a pornit cu şi mai multă hotărîre la Îndeplinirea sarcinilor. Pe primele două luni ale anului s-a realizat atlt planul producţiei globale cit şi planul la producţia marfă vindută şi Încasată. Preocupările constante in direcţia reducerii consumurilor specifice a diminuării cheltuielilor de producţie au făcut ca cheltuielile la 1.000 de Iei producţie marfă să coboare la 783 lei, ceea ce s-a repercutat pozitiv asupra volumului de beneficii peste plan. întreaga activitate desfăşurată in această uzină atestă competenţă, pasiune şi dăruire pentru promovarea noului. Se angajează prin concurs — maiştri constructori — magaziner principal pentru Lotul de drumuri Popricani, judeţul Iaşi (solicitantul poate avea şi domiciliul în oraşul Iaşi). Cei interesaţi se vor adresa la Şantierul de drumuri Iaşi Aleea Grigore Ghica Vodă nr. 46, telefon 11302. Relaţii suplimentare la sediul şantierului. Se oferă spre vânzare organizaţiilor economice de stat şi cooperatiste, precum şi instituţiilor, următoarele materiale recuperate din demolări: — cahle teracotă — cărămizi — piatră brută — uşi — ferestre — tablă — ţiglă — articole sanitare din fontă şi faianţă — cazane baie. De asemenea se pot livra următoarele materiale noi — conductori electrici — obiecte sanitare din fontă şi faianţă — uşi — ferestre — cahle teracotă — balamale uşi şi ferestre — cordoane pentru antene colective TV. — arzătoare gaze — doze aparat şi derivaţie. Cei interesaţi se vor adresa la I.G.L.L. Iaşi din str. N. Gane, nr. 22A. Solicitanţii se pot adresa, cu comanda fermă, în fiecare zi. Livrările din depozit se fac în fiecare joi. PIACÁRA IAȘULUI PA Clint 3. — tractorişti rutierişti — mecanici utilaje — mecanici întreţinere utilaje .4 angajează de urgenţă Consiliul popular judeţean Iaşi Direcţia judeţeană de drumuri şi poduri Se livrează pe bază de comandă fermă următoarele produse : — hidrofoare pentru apă de la 3000—10.000 litri şi de 2—6 atmosfere — paturi metalice — roabe metalice — roabe cu roţi cauciuc tip Progresul — găleţi din tablă neagră şi galvanizată — burlane şi jgheaburi din tablă galvanizată — burlane din tablă neagră. — coturi crete din tablă neagră r — cuptoare ţărăneşti r— lucerie comercială — bratari burlane — balamale populare T2 şi T3 — şine pat * — pacheuri 1, 2, 3, 4 şi 5 Cei interesaţi se vor adresa la Întreprinderea „Progresul“ Iaşi strada Niciman nr. 2. • Relaţii suplimentare se pot obţine la telefon 17079, serviciul livrări. I Gospodine! De mare ajutor în pregătirea rapidă a meniului zilnic sunt produsele semiindustrializate şi deshidratate, pe care le găsiţi în unităţile de Legume-fructe din judeţul Iaşi Murăturile, ca şi ceapa, pătrunjelul, morcovul, spanacul şi vinetele deshidratate asigură toate condiţiile alimentare ale produselor proaspete. I. R. E. Iaşi face cunoscut tuturor abonaţilor de energie electrică şi în special celor fără contori (pauşalişti) că, în conformitate cu H.G.M. 2491 din 31 decembrie 1969, nedeclararea receptoarelor de energie pe care le deţin, legarea la instalaţii învecinate sau ruperea plombelor de la contori etc. constituie contravenţie şi se pedepseşte cu amendă de la 250-1.000 lei, plus energia consumată ilicit, calculată pe o perioadă de 3 ani. Pentru a legaliza consumul, se recomandă procurarea de contori ce se decontează de către I.R.E. Iaşi la preţul cu ridicata. Verificarea şi montarea contorilor se face gratuit. Se angajează de urgenţă: - lăcătuşi constructori calificaţi - un electrician pentru utilaje Cei interesaţi se vor prezenta la întreprinderea utilaj transport laşi strada Rampei nr. 9 A. — trei frezori — absolvenţi de şcoală profesională; — zece lăcătuşi — absolvenţi de şcoală profesională —■ categoriile 1—6 ! Salarizare conform H.C.M. 914/969. — lăcătuşi confecţii metalice; — sudori, categoriile 5—6 — absolvenţi de şcoală profesională; — o stenodactilografă; — un şef de depozit angajează Uzina metalurgică Iași MICA PUBLICITATE Vind „Skoda 1000 M.B." stare satisfăcătoare, 32.000 km. Telefon 13658. Vînd „Renault Gordini“, 23.000 km. Telefon 15806 — 18304. Vlnd casă liberă, teren 800 m.p. Sf. Andrei 13. Vînd casă trei camere, construcție cărămidă — 1939, pentru demolare. Telefon 12331—1704. DECESE Familia îndurerată anunță încetarea din viață a scumpei lor CERCONSCHI IOANA 56 ani. Inmormîntarea are loc mline, 2 aprilie, ora 12, la cimitirul Sf. Vasile.