Flacăra Iaşului, mai 1970 (Anul 26, nr. 7348-7372)
1970-05-30 / nr. 7371
. virinli care înting vitregiile naturii Adevăraţii oameni fii dan mina \mm\m Comunicatele meteorologice vorbesc de cîteva zile despre soare. L-am aşteptat zile in şir şi iată că, în sfirşit, îl vedem din nou strălucind pe bolta cerească. Nu ne-a părăsit însă gîndul că albiile unor rîuri mai poartă încă ape învolburate, că mii de hectare de pămînt roditor mai suportă povara inundaţiilor, că mii de case în care oamenii erau fericiţi s-au prăbuşit satanic ... Soarele e acelaşi, insă oamenii îl privesc altfel, cu speranţa celui care aşteaptă puteri noi izvorînd din propria lui natură. Fără margini este — la noi în ţară — această forţă a naturii umane. E suficient să privim numai o picătură din ea, numai o frîntură din mişcarea ei maiestuoasă ca să ne convingem. Duminică, 24 mai, s-a lucrat în aproape toate întreprinderile din ţară. S-a lucrat şi la fabrica de antibiotice din Iaşi. Ploua, era frig, iar comunicatele meteorologice nu vorbeau despre soare. In ziua aceea mulţi au venit la lucru cu umbre în priviri. LINA TINCA, muncitoare : Ploaia ne-a întristat. Mă întrebam : cînd vor mai izbuti să refacă oamenii ceea ce au pierdut? A fost un moment greu, pentru toţi, dar ne-am apucat de lucru şi trebuie să spun că aşa cum s-a lucrat duminică, nu ţin minte să se fi lucrat vreodată. Ing. CONST. FILIPOVICI: Şi la noi, în sectorul de produse galenice, s-a văzut un interes cu totul deosebit. Dacă în alte zile mai lipsea cîte unul sau altul se învoia pentru rezolvarea unor interese personale, de data aceasta n-a fost nici o absenţă. De asemenea, grija pentru calitate a fost excepţională. Din calcule rezultă că în seectorul nostru planul de producţie pe o zi a fost depăşit cu circa 10 la sută. MARIA GHEORGHIU, muncitoare! Noi ne-am angajat să lucrăm trei duminici fără plată, dar dacă este nevoie vom lucra în mai, multe zile de repaus. In ziua aceea, în sectoarele în care de regulă nu se lucrează duminica, oamenii au dat peste 100 000 de flacoane de antibiotice care provin din îmbunătăţirea indicilor de fermentaţie, din creşterea randamentului la extracţie, din economi'e • ambalaje, din dăruirea unei zile de muncă. CONSTANTIN Alt. „mc, operatori Eu m-am hotărît să lucrez 8 zile din concediul de odihnă în folosul celor sinistraţi. Ing. FILIP DOGARU, şeful serviciului organizarea producţiei şi a muncii, împreună cu alţi patru ingineri şi un tehnician din serviciul nostru ne-am hotărît să lucrăm 6 zile din concediul nostru de odihnă. Desigur nu la birou. Noi am dori să-i ajutăm pe sinistraţi să-şi refacă gospodăriile. PETRU DOROHOI, maistru: Suntem vreo şase în sectorul de întreţinere—lăcătuşi, sudori, care ne-am hotărît să mergem oriunde va fi nevoie de ajutorul nostru. Noi ştim mai multe meserii. Vasile Moraru, de exemplu, este şi lăcătuş, şi forjor, şi sudor. Putem aduce o contribuţie însemnată în multe sectoare care au nevoie de serviciile noastre. Și pentru ca în fabrica noastră lucrările de revizie generală, programate pentru 15 iunie — 10 iulie să nu sufere, noi am început de pe acum să executăm unele din acestea, îneît, dacă va fi nevoie de noi în perioada de revizie, să putem pleca, iar cei cinci care vor rămîne în fabrică să poată face fată celorlalte lucrări. In aceste zile observ că toti muncesc cu mai multă conştiinciozitate. Cînd intru în atelier dimineaţa, atmosfera de lucru e alta decit pînă acum. Mai multă răspundere, mai multă seriozitate, oamenii sînt mai gravi tot ceea ce spun şi în tot ceea ce fac. La orice control nu am motive să vin cu vreo observaţie. LUCIA MIHALACHE, muncitoare : In zilele de repaus, atunci cînd nu lucrăm în fabrică sau în concediul de odihnă aş vrea să naorg într-un sat, să ajut pe sinistrat. Sînt tînără, sănătoasă, participa la pregătirea premilitară şi aş dori foarte mult să fiu de folos oamenilor necăjiţi. In organizaţia U.T.G. noi am vorbit despre aceasta şi mulţi tineri din fabrica noastră sînt hotărîţi să meargă acolo unde este nevoie. TEODOR HANGANLI, sudor : greutătile prin care trece ţara acum trebuie să fie suportate de noi toţi, nu numai de unii. E mai uşor să ieşim din nou la drum neted, dacă vom pune umărul cu toţii. Am o fetiţă în clasa a VI-a, care mi-a spus : „Du-te, tată, acolo unde au fost inundaţii şi dacă se întîmplă să vie iar apă mare, să ai grijă de copii, în primul rînd de copii*. Eu ce să mai spun ? Sper că n-o să mai vie ploi aşa de mari şi vom putea reface totul cît mai repede. Fac parte dintr-o brigadă pregătită în orice moment să participe la refacerea întreprinderilor calamitate. ION HULUBEI, lăcătuş: Cunosc multe localităţi din Transilvania, din cele inundate, am făcut armata acolo.-Cînd le-am văzut la televizor, nu le mai recunoşteam. Trebuie să le facem mai frumoase decît au fost, împreună cu brigada, din care fac şi eu parte, aştept cu nerăbdare ziua cînd ne vom putea aduce contribuţia la refacerea întreprinderilor distruse. Fină atonei muncim înzecit aici. Toţi cei care ne-au vorbit despre munca şi gîndurile lor nu ne-au spus că au fost eroi sau că ar dori să fie eroi. Ne-au spus doar că, fiind oameni ai acestei ţări socialiste, trebuie să se comporte ca adevăraţi oameni. Cuvintele mari au lipsit. Au fost cuvinte obişnuite şi nu numai încărcătura lor emoţionala le dădea relief. MARIA GILIGOR, preşedinta comitetului sindicatului: Am renunţat la excursii şi la premii. Banii primiţi cu prilejul decernării diplomei de întreprindere evidenţiată pe ramură i-am dat în folosul sinistraţilor. Tot pentru ei am dat salariile pe o zi sau pe o lună. Pînă la sfîrşitul anului se va strînge suma de 1 130 000 de lei. Ing. AUREL MIHALACHE, secretarul comitetului de partid: Pentru sinistraţi vom da şi sînge. Foarte simplu, oamenii vor da şi singe, nu numai muncă şi bani. Dar ce este sîngele ? Aş vrea să cred că reprezintă certitudinea în capacitatea oamenilor din patria noastră de a-şi da mîna în clipele cele mai grele, pentru ca toţi să păşească sub bolta senină la fel de puternici, la fel de mîndri, la fel de încrezători în viabilitatea realităţilor socialiste româneşti. V. GHEORGHIEJ Aspect dintr-un laborator de la Fabrica de antibiotice, un clişeu : laborantele Elena Troncan, Emilia Brînzan şi Sofica Bîrnoveanu, în timpul efectuării unor determinări. Foto: Ov. spirtu Pe pămînturile de unde apa s-a retras oameni de prin părţile Cozmeştilor, Mogoşeştilor, Hălăuceştilor, Mirceştilor au văzut de multe ori Siretul furios. Tocmai de aceea, în primele zile însorite ale acestei primăveri, numeroşi cooperatori din localităţile amintite au contribuit la consolidarea unui dig în dreptul Hălăuceştilor. Ei aveau certitudinea că bătrînul rîu nu-l va putea străpunge, astfel că în săptămînile ce au urmat şi-au continuat liniştiţi munca la arat şi însămînţat, la prăşit, bucurîndu-se cum prind viaţă începuturile unei noi recolte. Dar, descărcările impresionante de nori, în amonte de Paşcani, au neliniştit serios Siretul. Puhoiul de ape creştea, creştea neîncetat, rapid de ameninţător. La un moment dat, în dreptul Hălăuceştilor, apele au ieşit masiv din albie, au spart dintr-o lovitură digul, dînd năvală peste culturi. .Digul — făcut după situaţiile cunoscute din anii anteriori — s-a dovedit prea slab, n-a putut acum să reziste fu-' riei apelor, ne-a spus tov. Gh. Zvonenschi, secretarul comitetului comunal de partid. In cîteva ore, sute de hectare de pămînturi cultivate şi necultivate au ajuns sub ape. Pagube ca cele pricinuite de această inundaţie n-au mai avut gospodarii de prin părţile locului". După cîteva zile apele Siretului parcă s-au mai liniştit. Oamenii aşteptau cu nerabdare să treacă din nou la arat şi semănat şi erau gata să intervină cu toate mijloacele pentru a grăbi evacuarea apei. „Eram pe cîmp, în luncă, împreună cu preşedintele cooperativei agricole şi cu alţi oameni — ne spunea secretarul comitetului comunal de partid — cînd deodată vedem că în retragere spre matcă, apele revărsate îşi croiesc La Hălăuceşti drum către alte semănături neafectate de inundaţii. A fost dată alarma. Trebuia barată neapărat calea apelor ce puneau în pericol culturile de pe întinse suprafeţe ". Alături de secretarul comitetului comunal de partid, de preşedintele unităţii, numeroşi ţărani cooperatori, printre care Joje Petrila, Ludovic Pleşca, Adam Clopoţel au cărat saci cu pămînt prin apa ce le trecea de brîu şi după o zi de muncă încordată, în apa rece, victoria a fost de partea lor. Au muncit din răsputeri salvînd recolta de pe circa 100 de hectare. In zilele următoare pe pămînturile neinundate, ţăranii cooperatori din Hălăuceşti, în frunte cu comuniştii, au pornit o adevărată ofensivă împotriva buruienilor. In brigada lui Emil Niculăeş se aflau — în medie — la prăşi '.!', sfeclei de •/. har 215 târţap c300p.erj.tQfL Participare masivă la treabă s-a înregistrat în toate brigăzile cooperativei agricole. Numai într-o singură zi, de exemplu, aici au fost prăşite manual 175 de hectare cu diferite culturi. Terenurile ce s-au eliberat de ape şi au prins a se zvînta au fost luate şi ele cu asalt de mecanizatori şi cooperatori. Tnde s-a putut lucra mecanizat, s-a lucrat mecanizat, unde nu, manual. Am văzut aici, la Hălăuceşti, pe terenurile de pe prima terasă din lunca Siretului cum se plantau cartofi şi cu mijloacele mecanizate şi manual. Timpul destul de înaintat nu permitea nici o întîrziere cu recuperarea rămînerilor in urmă. „Cooperativa agricolă — ne spunea tov. Gh. Zvonenschi — şi-a procurat seminţele necesare pentru a fi reînsămînţate toate suprafeţele lovite de inundaţii. In fiecare zi, cimpul este împînzit, la executarea diferitelor lucrări de sezon, de peste 700 de ţărani cooperatori, înaintăm rapid şi bine cu toate lucrările". In discuţiile pe care le-am avut cu tov. Ion Chica, preşedintele unităţii, cu numeroşi cooperatori, aceştia ne-au vorbit despre largul ecou pe care l-a avut şi aici, la Hălăuceşti, proiectul programului judeţean de gospodărire a apelor. In proiectul amintit sunt prevăzute lucrări care vor apăra, pe viitor, de furia apelor, pămînturile situate în lunca Siretului. Gb. mUAUS Min. şi fapte !. Viiturile, inundaţiile au provocat şi distrugeri ale instalaţiilor electrice. In raza de activitate a întreprinderii de reţele electrice Iaşi au fost afectaţi 8 km. reţea de înaltă tensiune, 5,5 km. reţea de joasă tensiune de distribuţie şi peste 300 de abonaţi casnici. Valoarea totală a pierderilor s-a ridicat la 230.000 de lei. Salariaţii I.R.E. Iaşi au prestat, pentru remedierea stricăciunilor, 2100 on ore, dind dovadă de abnegaţie şi operativitate. Eforturi deosebite au fost depuse la linia de 20 KV Breazu. S-a lucrat încontinuu 30 de ore pentru consolidarea stilpilor care alunecau o dată cu pămintul. In unele zone ale oraşului Paşcani, precum şi in satul Moţca, electricienii au lucrat fără întrerupere 72 de ore. Merită evidenţiaţi pentru dăruirea cu care au muncit la înlăturarea defecţiunilor electricienii : I. Toma, Gh. Ciobanu, D. Soroceanu — de la Centrul rural Iaşi, Gh. Jipa, D. Guraliuc, C. Rădeanu şi maistrul C. Petrovici — Paşcani, I. Ioniţă — Tg. Frumos, T. Tibriciuc şi maiştrii C. Todireanu, J. Marele — Secţia de distribuţie Iaşi. • Inundaţiile au afectat drumuri comunale, judeţene. Numai la drumurile judeţene s-au produs pînă acum pagube în valoare de 460.000 de lei. Direcţia judeţeană de drumuri ne informează că s-au luat cu repeziciune măsuri pentru refacerea porţiunilor afectate de calamitate. Au şi fost transportate 1.000 tone de piatră, la refacerea căilor rutiere lucrînd 80 de oameni. • Grija pentru sănătatateg Bomulaţiei din zottele calamitate ale judeţului se manifestă şi prin măsurile luate pentru prevenirea apariţiei unor îmbolnăviri. Direcţia sanitară judeţeană a organizat acţiunea de vaccinare în masă a populaţiei din aceste zone. Au fost efectuate pînă acum peste 25.000 de vaccinări antitifice, a fost făcută profilaxia hepatitei epidemice la copii, distribuindu-se peste 1.000 de fiole de gamaglobulină etc. FLACĂRA VASULUI PAGINA 3* La Tuţora, rănile încep să se cicatrizeze Deşi în acest sfirşit de mai dramatic, soarele a reînceput să intre în drepturile-i fireşti, Prutul încearcă, aici în marginea Ţuţorei şi a Oprişenilor, ca şi Jina în marginea Chipereştilor, ultimele sale zvloniri. Dar e tot mai limpede că oamenii l-au învins. A fost însă o luptă grea, pe viaţă şi pe moarte, în care s-au evidenţiat din nou frumuseţea morală a românului, spiritul lui de solidaritate patriotică, socialistă cu semenii. Am poposit în două rînduri în mijlocul ţuţorenilor. Am poposit şi atunci cînd apele învolburate măturau totul în cale, cînd oamenii se opuneau cu încăpăţînare oboselii, renunţării, am poposit şi acum cînd stihiile naturii s-au închinat în faţa oamenilor noştri. Strimul Ilie Bogdan îşi şterge fruntea plină de sudoare. Ne priveşte tăcut, apoi un zîmbet, un zîmbet de fericire îi luminează faţa. Alături de el, alţi oameni. La fel cu tîmplele albite: Ion Mancă, Dumitru Dan. Toţi, sau aproape toţi bătrînii satului s-au constituit într-o echipă. — Nimeni nu trebuie să stea acum cu braţele încrucişate, afirmă hotărît Ilie Bogdan. Nimeni. Tot ce e suflare omenească matură la Ţuţora a ieşit la muncă. Toţi muncesc pentru a reface stricăciunile produse de apă. Intr-adevăr, se munceşte cu mai multă dăruire ca de obicei. Fiecare om de pe meleagurile Ţuţorei ştie că munca lui înseamnă acum mai multe cantităţi de produse la hectar, înseamnă mai multă pîine. Ţara are nevoie de pîine. Apele au distrus întinse suprafeţe agricole ocupate cu culturi care nu vor mai putea lega rod în acest an şi orice petec de pămînt ce poate fi recucerit trebuie făcut să producă. La Cotul lui Timaru, cum îi spun localnicii, sînt prezente la muncă şase echipe, aproape 70 de oameni, care lăsînd lopata şi cazmaua au prins în braţe coasa. Alături de cosa şi alţi zeci de oameni plantează în grădina de legume ardei gras şi gogoşari sau întreţin răsadurile şi prăşesc roşiile. Mecanizatorii conduşi de Nicolae Romaşcu sunt gata de asalt. Tractoarele au cuplate semănătorile, cultivatoarele, toate agregatele trebuincioase pentru fiecare lucrare. Se aşteaptă doar zvîntarea terenului, dar pe unde se poate lucrula şi începutările inundaţiilor încep să se cicatrizeze. La Vladnic, oamenii au ridicat în P, B fata apelor dezlănţuite un puternic obstacol. Digul a rezistat. Apele s-au retras. Insă 14 hectare cultivate cu cartofi au fost inundate. Evacuarea apei cere muncă. In dig trebuie săpate canale de scurgere. S-au pus in funcţiune şi motopompele, aspersoarele. Zi şi noapte, mecanicii de pompă Constantin David şi Constantin Her- CARNET DE REPORTER ghelegiu stau de veghe la scurgerea apelor. Pe alte 533 de hectare se efectuează aceleaşi operaţii. Inginerul agronom Nicolae Ciocîrlan şi Aurel Neamţu, preşedintele cooperativei agricole, controlează, cit îi ziua de mare, petec cu petec de pămînt pentru a vedea unde se poate intra la lucru. LaSoţul lui Timaru se însâmînţează cartofi pe încă două hectare. La Oprişeni, pe 28 de hectare s-a putut trece la însămînţatul porumbului şi tot aici s-a efectuat prima praşilă la floareasoarelui pe 73 de hectare. Oprişenegii sunt recunoscuţi pentru hărnicia lor. Petru Pîrvan, Constantin Tofan, Marin David sunt doar cîteva nume. Jenică Costea, unul din mulţii gospodari din Oprişeni, omul pe care cu cîteva zile în urmă l-am găsit pe dig, alături de zeci de bărbaţi şi femei aflaţi în lupta cu apele, nu pare de loc sleit de puteri, deşi vîrsta ar încerca să spună altfel. E şi acum prezent acolo unde este nevoie. — Vom avea şi timp de odihnă, ne spune tovarăşul Costea. Dar mai bună e odihna alunei cînd ştii că bucatele ţi-s asigurate. La Chipereşti, oamenii ce au fost loviţi In chip nemilos de stihiile naturii au cuprins acum dealurile, efectuînd lucrări de întreţinere la via cooperativei. Atmosferă de muncă e peste tot la Ţuţora. La consiliul popular se stabilesc măsuri pentru reînfrumuseţarea localităţii.. — Veniţi la Ţuţora peste două săptămîni, ne invită Ionel Bogdan, primarul comunei. Veţi vedea drumurile puse la punct, trotuarele, noi, casele primenite. Veţi vedea Hori, fiori multe, inimoase. Aşa ştiu oamenii din Ţuţora să răspundă la chemarea partidului. La despărţirea de oamenii harmici din aceste locuri ne în tîmpină aceeaşi fetiţă, Mariana Bogdan, — elevă în clasa întîi — care cu cîteva zile în urmă în orele acelea grele era de „planton“ la consiliul popular. — Mata ai rîu de mine în ziar ? — Nu. Am scris că eşti o fetiţă isteaţă. — Dacă-i așa, alunei poftim o floare. Andrei BRATEI Fapte de vitejie. Fapte de eroism Zile de grea încercare. Săptămînile in carestihiile dezlănţuite ale naturii s-au ridicat cu furie devastatoare au prilejuit o impresionantă manifestare a curajului, a eroismului, a înaltei conştiinţe moral-politice. Pe acest cîmp al bătăliei cu natura înverşunată şi-au înscris numele, într-o emoţionantă epopee a dăruirii şi dîrzeniei, zeci de mii de militari, ostaşi neînfricaţi ai bravei noastre armate la Grozeşti, nume ca cele ale caporalului Gheorghe Mititelu, sergentului Mihai Iatan, căpitanului Gheorghe Ghiţă, soldaţilor Augustin Costea, Ilie Croitoru, Ioan Cioioc şi ale altora asemenea lor, vor rămîne adine întipărite în conştiinţa oamenilor. Aceasta va constitui un prinos de adincă mulţumire şi recunoştinţă pentru sprijinul neprecupeţit acordat în lupta cu apele Prutului dezlănţuit. Alături de bravii ostaşi ai armatei noastre şi-au pus în lupta cu stihiile naturii toată puterea braţelor şi priceperea minţii, lucrători ai miliţiei. Plutonierul Dumitru Liciu, maiorul Gheorghe Zaharia şi sergentul major Ion Dascălu sînt doar cîţiva dintre lucrătorii de miliţie care, urind de masă, de odihnă, au fost prezenţi şi şi noapte şuvoaiele dezlănţuite amenindatorie, acolo unde ia vieţi omeneşti. Acum, cînd apele s-au liniştit ei sînt tot la datorie! Alături de cetăţeni localităţilor calamitate muncesc aceeaşi dăruire la înlăturarea urmărilor inundaţiilor. Foto : G. PAUL cu