Flacăra Iaşului, august 1970 (Anul 26, nr. 7425-7449)
1970-08-02 / nr. 7426
y X . mi xxxi Nr. 7420 DUMINICA AUGUST 1970 4 PAGINI JO BANI * CA Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean f.—II,,, I nnB 1IWHUii I Hi milirile I art Mii i i 111! III iiillM Uzina de reparaţii din Iaşi a Ministerului Agriculturii şi Silviculturii cunoaşte încă atmosfera caracteristică a activităţii de reprofilare, unde, din mers, reparaţiile la tractoare şi motoare stabile care se executau cu prioritate pînă nu de mult, cedează treptat locul construirii unor utilaje şi instalaţii specifice agriculturii (pentru irigaţii, distribuitoare, elevatoare etc.) şi a unor piese de schimb pentru tractoarele şi maşinile agricole din ţară şi din import. Deşi condiţiile sunt mai dificile, colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni depune eforturi susţinute pentru o rentabilitate ridicată la noile repere ce sunt introduse în fabricaţie, iar greutăţile inerente acestui început sunt învinse. Pînă acum, uzina a îndeplinit şi depăşit principalii indicatori de plan, înregistrînd (din primul semestru) o economie la preţul de cost de 429.000 de lei. Utilizarea eficientă a materiilor prime şi materialelor — în cazul de faţă a metalului — este unul din obiectivele care îşi menţine şi în prezent actualitatea, întrucît punerea de acord a consumurilor specifice cu progresul tehnic, pe care-l înregistrează continuu industria, constituie nu numai o necesitate, dar şi principalul factor de ridicare a eficienţei întregii activităţi economice. Dacă avem în vedere condiţiile specifice în care-şi desfăşoară activitatea această unitate, în sensul executării a peste 100 de repere, din care unele chiar în 2-3 exemplare (deci în serie mică), se poate aprecia că rezultatele obţinute în primul semestru la uzina ieșeană reflectă unele elemente pozitive. Dar aceasta nu înseamnă că toate posibilităţile s-au epuizat, că drumul spre mai bine s-a închis, lucru ce a reieşit, de altfel, şi din discuţiile purtate cu unele cadre de răspundere din uzină. Interlocutorii noştri au scos în evidenţă unele căi, explorate insuficient, de creştere a productivităţii muncii, a rentabilităţii şi deci de sporire a beneficiilor. „Diminuarea numărului de repere pe care uzina le fabrică în prezent (o eventuală specializare a producţiei) , ne spunea maistrul Nicolae Dănilă, secretarul organizaţiei de partid, ne-ar permite o mai temeinică pregătire a tehnologiei de fabricaţie, o specializare a muncitorilor şi în felul acesta o creştere substanţială a productivităţii muncii şi reducerea cheltuielilor materiale pe unitatea de produs". De aserteenea, s-a amintit şi de necesitatea înfiinţării în cadrul uzinei a unui atelier specializat în prototipuri şi dispozitive, care ar duce la îmbunătăţirea tehnologiei de fabricaţie şi construirea acestora în condiţii mai bune şi mai operativ. „Problema a fost pusă în Adrian BARTIC (continuare în pag. a 3-a) BIBLIOA CENTRALĂ HIT EMINES Sesiune jubiliară „Al. Myller“ Intre 20 şi 25 august a.c., va avea loc la Universitatea „Al. I. Cuza" din Iaşi sesiunea jubiliară „A. Myller” a seminarului matematic ieşean, organizată cu ocazia celei de a 60-a aniversări a acestei prestigioase şcoli de matematică din municipiul nostru. Cu acest prilej, va avea loc sărbătorirea a 60 de ani de la numirea prof. A. Myller — interneîntcirul »/iftUi î Ar.,« tyiv/iuji iv: .ţisrne de matematică şi fondatorul seminarului care-i poartă numele — în postul de profesor la catedra de geometrie analitică a Universităţii ieşene. Lucrările sesiunii se vor desfăşura in patru secţii: algebră şi domenii conexe, analiză şi ecuaţii diferenţiale, geometrie şi topologie, mecanică şi matematici aplicate. Şi-au anunţat participarea la această sesiune 40 de matematicieni din diferite ţări şi circa 50 de specialişti din alte oraşe ale ţării noastre. Paralel cu lucrările seminarului se vor desfăşura şedinţe de lucru ale comitetului de conducere al Uniunii matematicienilor din ţările balcanice. Itinerarii peste turistice hotare Vacanţă 1970. Clasicei dileme a vacanţei — la munte sau la mare — vine să i se adauge, şi în ultimii ani tot mai mult, şi o a treia variantă — excursia peste hotare. Pentru a veni în sprijinul celor ce optează pentru această atractivă variantă, m-am adresat tovarăşului ŞTEFAN TOTH, director general adjunct la Agenţia centrală O.N.T. pentru turism intern, care, în cele ce urmează, ne prezintă o parte din acţiunile pregătite de O.N.T. pentru actualul sezon estival. Ca urmare a aranjamentelor Încheiate cu partenerii de peste hotare, în acest an au fost programate un mare număr de excursii internationale, pe diferite itinerarii şi categorii de servicii, in peste 100 variante. In stabilirea lor, s-a ţinut seama de preferinţele şi sugestiile primite din partea turiştilor, care pot astfel beneficia de excursii cu o durată de la 1 la peste 15 zile, cu programe de vizite la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice etc. Prin conţinutul lor, excursiile peste hotare oferă, pe lingă o odihnă plăcută, posibilitatea documentării culturale sau profesionale, cunoaşterea noilor realizări din ţările vizitate. La cererea unor colective din întreprinderi, instituţii sau organizaţii, agenţiile O.N.T. organizează excursii speciale pe itinerariul şi cu programul dorit, ca excursii combinate prin U.R.S.S. şi R.P. Polonă, în R.P. Ungară, R. S. Cehoslovacă, R. D. Germană, in Bulgaria şi R.S.F. Iugoslavia. De asemenea, cetăţenii români pot petrece concediul de odihnă in renumitele localităţi de pe litoralul Mării Negre, la Soci în Uniunea Sovietică, şi la Varna in R.P. Bulgaria. Ţinind cont de dezvoltarea tot mai mare a turismului automobilistic, pentru acest an Agenția centrală O.N.T., în colaborare cu Automobil Clubul Român, au pregătit şi pun la dispoziţia automobiliştilor diverse servicii. Indiferent dacă turistul călătoreşte în grup sau individual, el poate beneficia în R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovaciă, R. D.. Germană, R.P. Polonă, R. P. Ungară şi U.R.S.S. de servicii de cazare şi masă, de diverse categorii. In unele ţări se pot obţine şi servicii parţiale. Ca o noutate se poate menţiona faptul că în acest an cu firma Cedok din R. S. Cehoslovacă s-a stabilit pentru turiştii individuali cu autoturisme, motociclete sau cu trenul, ca în baza unor comenzi primite de la O.N.T., acestora să li se periecteze serviciile şi programul turistic la destinaţie, de prima agenţie a partenerului. In acest fel, turiştii au posibilitatea să-şi organizeze şederea şi itinerariul la faţa locului, în cadrul sumelor globale achitate în ţară. In scopul alegerii itinerariului, cunoaşterii tuturor amănuntelor în legătură cu călătoria dorită, turiştii automobilişti se pot adresa agenţiilor O.N.T. şi filialelor A.C.R. judeţene. Răspunzind solicitărilor unor categorii de turiști care prefe- Constantin PAVEL (continuare in pag. a 8-a) froletmvii din toate fárile, uniţi-vá! Uzina mecanică «Nicolina» Se îmbunătăţesc mereu indicatorii economici In urma unor măsuri tehnico-organizatorice eficiente, activitatea productivă la Uzina mecanică „Nicolina" cunoaşte o continuă îmbunătăţire. Astfel, după 7 luni din acest an, se înregistrează un spor de producţie marfă fabricată, faţă de prevederi, de 8,1 milioane lei. Au fost realizate peste plan 20 de echipamente de buldozer pentru tractor S.650, 41 de scarificatoare, s-au efectuat reparaţii la 188 de vagoane (în unităţi echivalente). Gradul de economicitate a producţiei este dovedit şi de creşterea volumului de beneficii. După 7 luni, uzina a obţinut un beneficiu suplimentar de 2,3 milioane Iei. Economist I. SCHAFER corespondent Maşini care mai mult stau, in loc să lucreze Mecanizatorii şi ţăranii cooperatori, cadrele de specialitate din numeroase unităţi agricole, îndrumate îndeaproape şi competent de organele locale de partid şi de stat, se străduiesc să termine în cel mai scurt timp recoltarea griului şi însămînţarea culturilor succesive. Impune mult acest lucru şi timpul destul de înaintat, precum şi temperaturile ridicate care au adus griul, în multe părţi, în stadiul de supracoacere. De aceea, fiecare zi, fiecare ceas sunt hotăritoare pentru adunarea fără pierderi a recoltei de griu şi semănatul culturilor succesive. Apreciind cum se cuvine eforturile depuse (avem in vedere faptul că sunt multe unităţi care au încheiat sau sunt pe cale de a încheia recoltatul griului), trebuie să consemnăm şi de astă dată că mai sunt încă destule deficienţe şi neajunsuri care nu pot fi trecute cu vederea. Căci, un raid întreprins în mai multe unităţi ne-a scos în evidenţă că la recoltare mijloacele mecanizate sunt folosite insuficient sau chiar de loc, pentru că se defectează des şi, din păcate, remedierile nu se fac operativ. Pe de altă parte, pregătirea terenului şi însămînţarea culturilor succesive sunt tărăgănate fără motiv. Să concretizăm. La C.A.P. Balş, deşi recoltatul se poate considera că a ajuns către sfîrşit, am găsit vineri seara cele patru combine şi două baletiere in ultima tarla de 30 de hectare de la punctul „Bejeneasa", mai mult stînd, decit lucrînd. Trei combine erau defecte. Ing. şef al C.A.P., tov. Toma Rădulescu, ne-a precizat că astfel de greutăţi au fost intîmpinate in tot timpul campaniei. S-au defectat des atît combinele, cit și tractoarele. I-am văzut pe Alexandru Buliga, şeful secţiei I.M.A., şi pe tractoriştii săi cum se chinuiau singuri să repare stricăciunile, dar nu reuşeau. Ajutorul promis de I.M.A. Tg. Frumos, mai cu seamă că trebuiau aduse nişte piese de schimb, intîrzia să vină, deşi Întreprinderea e situată la numai ciţiva kilometri. O situaţie, asemănătoare am găsit-o şi pe o tarla vecină, dar care aparţine C.A.P. Tg. Frumos. Erau în total 7 combine şi 3 baletiere. Discutînd cu brigadierul Nechita Dumitriu, acesta ne-a spus: „O combină, a lui Constantin Boca, n-a lucrat azi de loc. Are o defecţiune căreia nu-i dă de capăt de dimineaţă nici şeful de secţie. Alte două combine, abia pe la orele 16 au putut fi puse In funcţiune. Şi celelalte 4 au lucrat mult sub capacitatea lor. Şi asta tocmai cînd credeam că terminăm tarlaua, de aici din „Bejeneasa“ ca să ne mutăm mîine In ultimul lan de 55 de hectare al brigăzii noastre. Intilnindu-l pe tov. Mihai Iorga, secretarul comitetului comunal de partid, acesta ne-a confirmat că în aceeaşi situaţie critică se află şi secţiile I.M.A. Tg. Frumos, care deservesc celelalte cooperative din comună. „Căderea tractoarelor şi combinelor se datoreşte faptului că reparaţiile s-au făcut de mîntuială, iar acum, la înlăturarea defecţiunilor, se intervine cu întîrziere. Apoi, lipsesc unele piese de schimb care ar fi trebuit procurate cu multă vreme înainte de campanie" — a conchis nemulţumit interlocutorul. Consecinţele sint mari. Analiztnd ritmul recoltării din I lan sau al treierişului din clăi, I observăm că din cele 14 com- I bine, cite deservesc C.A.P. Tg. Frumos, numai ctteva au reuşit să realizeze, rareori, 10 000 —12 000 kg. griu pe zi. Celelalte, şi Îndeosebi cele pe care lucrează Alexandru Costea, Mihai Hanganu, Ion Şleapcă, Mihai Moldovanul, Ion Bălan, Alexandru Spac şi alţii se prezintă cu un bilanţ zilnic de abia cîteva sute de kilograme. Se Înţelege atunci de ce la C.A.P. Tg. Frumos din cele 1 100 hectare cu griu s-au recoltat 800 hectare, treierindu-se abia un sfert din producţia strlnsă. Un ritm nesatisfăcător de lucru s-a menţinut a-proape în toată campania de recoltare şi la C.A.P. Leţcani. Neajunsurile în organizarea muncii şi in utilizarea necorespunzătoare a mijloacelor mecanizate din această unitate le-am mai consemnat. Suntem Insă nevoiţi să insistăm din nou asupra lor, deoarece acestea, continulnd să dăinuie, menţin unitatea codaşă pe judeţ nu numai la recoltarea griului, ci şi la celelalte lucrări. Astfel, la Leţcani, nici vineri seara nu se Încheiase treierişul mazărei. Asta pentru că chiar a doua zi după ce se reparaseră cele două combine, una dintre ele s-a stricat iarăşi imediat ce a fost pusă în funcţie, iar mai apoi şi tractorul celeilalte. Pină s-au remediat şi aceste stricăciuni s-a făcut tirziri şi astfel s-a treierat cu o combină abia I 300 kg. mazăre, iar cu a doua I 700 kg. Asemenea deficienţe influenţează negativ şi recoltatul griului. La brigada de cimp, condusă de Romulus Arhir, se aşteaptă ca cele două combine să termine mazărea pentru a le folosi la recoltat în ultimul lan de 61 hectare, sau la tre-Mihai ICHIM (continuare în pag. a 3-a) In „vîrf“ de campanie agricolă Iași. Arhitectură nouă în dealul Copoului. ! ! h pagina a 4-a : î ---------------- : ■ ■ Premierul Ciu En-lai ■ a primit delegația ■ militară română ■ 2 ■ Evoluţia crizei de guvern ■ din Italia 5 ■ Noi răpiri de diplomaţi 5 2 în Uruguay Noi nave lansate la apă In ultima decadă a lunii iulie, apele Dunării s-autulburat" de 7 ori, in dreptul Șantierului naval din Brăila întrucît aici au fost lansate la apă șapte nave realizate de această întreprindere. Mai întîi a fost lansat un remorcher maritim, de 1.640. P., apoi 5 șalupe de 150 G.P. şi în fine un şlep de 1.500 tone. Pe calele de asamblare au apărut acum alte şalupe, alte şlepuri şi remorchere, care timp de 2 luni au stat la adăpost de apele revărsate ale fluviului. In prezent, colectivul Şantierului brăilean lucrează In schimburi prelungite pentru a recupera rămînerea în urmă pricinuită de inundaţii. Unii indicatori ai planului, cum sunt productivitatea muncii şi producţia globală, au şi fost atinşi. (Agerpres). La cooperativa agricolă din Ţigănaşi, se dă zor pentru terminarea recoltării griului. Foto: G. PAUL în pag. a 2-a Cadran săptămînal . Mijloacele de transport din anul 2000 Interesante descoperiri arheologice Grupul de scafandri condus de Constantin Scarlat, şeful sectorului de cercetări subacvatice, din cadrul Muzeului Marinei Române, căruia i s-au alăturat, în timpul lor liber, scafandrii de la D.N.M. Navrom, a întreprins în vara acestui an interesante acţiuni pentru cercetarea fundului mării în zona Cazinoului. Cu acest prilej au fost scoase la suprafaţă ţigle de Kersones, amfore de Rodos şi Millet, ancore şi lemn de corăbii, vestigii care, după aprecierile specialiştilor, atestă că locul pe care este amplasat actualul Cazinou nu s-ar fi aflat la ţărm, ci ar fi fost situat în centrul Tomisului elenistic. In această zonă au fost filmate, pe fundul mării, diguri şi antrepozite, case prăbuşite, coloane de temple, frînturi de străzi. Toate aceste descoperiri vin în sprijinul presupunerii că această parte a anticului Tomis a fost înghiţită de apele mării în urma unei catastrofe. (Agerpres) .------------1 SCHIŢE IN CREION -SA CUNOASTEM SI SA FIM CUNOSCUŢI Recent mi s-a întors un prieten după o călătorie mai lungă făcută prin ţară şi mi-a declarat sincer uimit : - Nici n-am bănuit că avem locuri atit de frumoase la noi ! ! Adevărat ! Din păcate, adevărat ! Mulţi dintre noi nu cunoaştem frumuseţile patriei nici pe departe şi uneori ajungem să ne străduim a vizita Viena înainte de a trăi marile bucurii ce le oferă Ceahlăul ori Galaţii şi el reuşit oraş pe Dunăre, poartă spre raiul Deltei. Ba mai mult , cunosc locuitori ai Iaşilor, care nu ştiu prea bine ce bijuterii avem în zona industrială, n-au urcat in toamnele ruginite pe dealul Cătălina, la cetatea dacică, să audă zvon de cîntec din viile Cotnarului. Nu-s puţini nici cei care sînt străini pînă şi de frumuseţile Bîrnovei, iar dacă se încumetă a merge acolo socotesc că „şi-au făcut datoria" boind o bere la cabană. Şi ce minunat este să dormi o noapte în pădure ! E drept că suntem şi tare timizi în materie de popularizare a frumuseţilor noastre şi - nu-i mai puţin adevărat - încă puţin pricepuţi să punem în valoare aceste comori. Am fost de mai multe ori în străinătate şi am văzut cum cite un deluşor de trei-patru sute de metri (nu exagerez) era proclamat munte şi împănat cu restaurante-hoteluri, scene in aer liber, unde se desfăşoară festivaluri naţionale sau chiar internaţionale, iar pentru o peşteră de doisprezece metri adîncime se percepe o frumuşică taxă de intrare. Nu departe de pretinşii munţi era un modest lac de acumulare, cam de proporţiile iazurilor mai mari din judeţul nostru. Ei bine, în jur, la cele cîteva hoteluri, într-o puzderie de căsuţe de lemn şi în sute şi sute de corturi, îşi petreceau timpul liber aproape două mii de oameni. Dar să nu uităm că în acele locuri turismul se practică de foarte multă vreme, beneficiază de investiţii uriaşe, pe cînd la noi abia în anii regimului socialist tezaurul naturii a început să fie pus în lumină. Asta însă nu scuză anumite întirzieri determinate de o oarecare lipsă de interes şi iniţiativă a factorilor de resort. Credem că am putea rezolva mai bine o problemă care în alte judeţe nu mai constituie tot o chestiune de studiu. Este vorba de stabilirea unor perimetre, în locuri pitoreşti, în care ieşenii - chiar şi cei cu venituri obişnuite, să-şi poată face o căsuţă uşoară, de vară, din P.F.L.,placaj, ori să poată închiria pentru mai mulţi ani un loc de cort, unde să meargă în zilele de odihnă pentru a mai evada din căldura oraşului zgomotos şi a se recrea. Din mai multe părţi a venit sugestia organizării unei mari festivităţi la Cotnari, în apropierea cetăţii Cătălina. Dar nu o simplă serbare de o zi, ci un adevărat festival muzical şi literar, la care să-şi dea concursul Filarmonica, Opera, Teatrul Naţional, ca şi formaţii de amatori. Timpul, bineînţeles toamna, în zilele culesului. In localitate, cu acest prilej să se organizeze un mare iarmaroc, precum şi un carnaval al culesului. Bineînţeles că sugestia poate fi substanţial îmbunătăţită, sau locul să fie schimbat. Să nu uităm că unul din cele mai mari centre viticole din ţară a devenit ... Iaşul, deci şi municipiul poate fi gazdă. Iar lingă motel, în cadrul viitorului muzeu etnografic în aer liber, s-ar putea amenaja un teatru de vară, de unde ascultind seara un concert să vedem strălucind în vale marea de stele a fostei cetăţi de scaun. Parcă-l văd pe maestrul Baciu dirijînd „Cînd strugurii se coc“ de Jora. Aşa ne vom face mai cunoscute frumuseţile şi ne vom cunoaşte mai bine pe noi înşine.|* Mihai DUMITRU! |