Flacăra Iaşului, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7450-7475)
1970-09-15 / nr. 7462
ANDI XXII Nr. 7462 MARJI 15 SEPTEMBRIE 1970 INADINI SO BANI Salutul Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri al ale Republicii Socialiste România adresat cadrelor didactice şi elevilor cu prilejul deschiderii noului an şcolar Ştimaţi tovarăşi învăţători şi profesori, Duflaţevi, Cu prilejul începerii noului an de învăţămint, Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri ale Republicii Socialiste România, adresează un Călduros salut corpului didactic şi elevilor, organizaţiilor de partid şi tineret din şcoli, părinţilor şi tuturor acelora care, prin munca şi strădaniile lor, participă la nobila operă de instruire şi educare a tineretului patriei, la progresul şi Înflorirea şcolii româneşti. Deschiderea noului an şcolar are loc in condiţiile cind întreaga ţară îşi desfăşoară larg forţele pentru înfăptuirea cu succes a prevederilor ultimului an al cincinalului şi trecerea la următorul plan de cinci ani, cind activitatea creatoare din patria noastră se concretizează în noi şi însemnate realizări in domeniul economiei, ştiinţei şi culturii — expresie a ataşamentului nemărginit al întregului popor faţă de politica marxist-leninistă a partidului şi statului, a hotărîrii sale de a transpune în viaţă vastul program stabilit de cel de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român, in vederea dezvoltării multilaterale a societăţii noastre socialiste. Acest an şcolar marchează un moment de seamă în procesul transpunerii in viaţă a Directivelor Comitetului Central al Partidului Comunist Român cu privire la dezvoltarea şi perfecţionarea învăţămintului de toate gradele. Se încheie cuprinderea în clasa I a tuturor copiilor de la virsta de 6 ani şi începe funcţionarea cu toate clasele a şcolii generale de 19 ani. Se continuă acţiunea de modernizare şi perfecţionare a învăţămintului , ceea ce-i va da posibilitatea să răspundă într-o măsură şi mai mare cerinţelor sporite pe care opera de edificare socialistă şi progresul general al ţării le pune in faţa sa. Ne exprimăm convingerea că membrii corpului didactic, puternicul detaşament al învăţătorilor, profesorilor şi educatorilor — a cărui activitate se bucură de o înaltă stimă şi preţuire din partea partidului şi statului, a întregului popor — îşi va dărui cu însufleţire şi devotament cunoştinţele, priceperea şi întreaga sa experienţă pentru educarea şi instruirea tinerelor generaţii, slujind astfel cu credinţă idealurile de progres şi civilizaţie ale naţiunii socialiste, ale Înfloririi materiale şi spirituale a patriei. Profesori, învăţători şi educatori ! Munca dumneavoastră, a cadrelor didactice, trebuie să ofere elevilor datele cele mai importante ale ştiinţei şi tehnicii moderne, să le dezvolte gîndirea creatoare, interesul şi pasiunea pentru stadiu şi cercetare, să le stimuleze aptitudinile şi talentele, să-i pregătească temeinic pentru viaţă, să-i formeze ca buni şi de nădejde constructori ai socialismului în patria noastră. Receptivă la cerinţele concrete ale societăţii noastre, şcoala trebuie să educe tineretul în spiritul respectului şi dragostei faţă de muncă, ajutându-l să-şi însuşească temeinice deprinderi pentru munca fizică, o pregătire multilaterală pentru activitatea practică. Partidul, statul, întregul nostru popor vă cere, dumneavoastră, cadrelor didactice, să numciţi cu pasiune pentru a înarma tineretul şcolar cu concepţia ştiinţifică, marxist-leninistă, despre lume şi viaţă, să sădiţi în inimile tinerei generaţii sentimentele înălţătoare ale patriotismului socialist, preţuirea şi admiraţia faţă de trecutul glorios de luptă al poporului român, mîndria pentru tot ceea ce se înfăptuieşte azi prin efortul comun al tuturor oamenilor muncii din patria noastră, fără deosebire de naţionalitate, dragostea fierbinte faţă de patrie, faţă de Partidul Comunist Român, încrederea în viitorul nostru luminos şi hotărîrea nestrămutată de a duce mai departe măreaţa operă de edificare a socialismului şi comunismului pe pămîntul României. Cultivaţi în rîndul şcolarilor prietenia şi respectul reciproc dintre copiii români, maghiari, germani, sîrbi şi de alte naţionalităţii însufleţiţi tînăra generaţie cu ideile nobile ale prieteniei faţă de popoarele ţărilor socialiste, de celelalte popoare ale lumii, ale solidarităţii internaţionaliste cu toate forţele care luptă pentru libertate socială şi naţională, formaţi-o ca militantă neobosită pentru cauza progresului, socialismului şi păcii. Desăvîrşiţi-vă pregătirea, perfecţionaţi-vă continuu arta predării, nu uitaţi nici un moment că ţinuta ştiinţifică, etica cetăţenească a omului de la catedră reprezintă chezăşia succeselor activităţii instructiv-educative, izvor al satisfacţiei muncii împlinite. Elevi şi eleve ! Anul şcolar pe care îl începeţi vă oferă largi posibilităţi de a vă îmbogăţi cunoştinţele, de a vă însuşi în mod temeinic comorile ştiinţei, tehnicii şi culturii. îndreptăţiţi marile speranţe ce se pun în voi şi sacrificiile pe care întregul popor le face pentru a vă asigura în şcoli condiţii cît mai bune de studiu, muncind cu sîrguinţă, învăţînd temeinic ! Perseveraţi în eforturile voastre de a deveni cetăţeni cît mai utili patriei, poporului din care faceţi parte! Dovediţi, în toate împrejurările — în şcoală, in familie, în viaţa socială — o comportare demnă, civilizată, răspundere pentru prezentul şi viitorul naţiunii noastre socialiste ! Partidul şi guvernul cheamă organizaţiile de pionieri şi O.T.C. — factori activi şi dinamici ai educării comuniste a tineretului studios — să sprijine eforturile şcolii şi ale familiei pentru dezvoltarea dragostei faţă de învăţătură şi muncă, pentru întărirea simţului datoriei şi al responsabilităţii sociale, pentru o conduită atentă şi corespunzătoare în şcoală şi în viaţă. Conlucrarea strînsă dintre organizaţiile de tineret şi şcoală, sprijinul şi participarea învăţătorilor, profesorilor, educatorilor, la acţiunile şi manifestările iniţiate de aceste organizaţii constituie o garanţie a succesului muncii educative, a bunelor rezultate în formarea şi educarea tinerei generaţii. Organizaţiile de partid din şcoli sunt chemate să pună în centrul activităţii lor preocuparea pentru îmbunătăţirea continuă a procesului de învăţămînt, a conţinutului său ştiinţific şi ideologic, ridicarea nivelului de pregătire a elevilor; ele trebuie să ajute conducerile şcolilor şi organizaţiile de copii şi tineret să imprime in viaţa colectivelor şcolare un spirit de înaltă exigenţă, de disciplină şi responsabilitate faţă de îndatoririle ce le revin, să mobilizeze pe comunişti, toate cadrele didactice la înlăturarea neajunsurilor ce se mai constată în activitatea şcolară, să promoveze un spirit înnoitor în întreaga muncă pe care şcoala o desfăşoară. Cu prilejul deschiderii noului an şcolar, vă urăm dragi tovarăşi — educatoare, învăţători, maiştri instructori, profesori — noi şi însemnate succese în activitatea dumneavoastră ! Tuturor elevilor — din şcoli generale, licee, şcoli profesionale şi tehnice — le dorim spor la învăţătură şi rezultate cit mai bune în acest an şcolar ! IIII I I I III I I I Reflecţii despre şcoală Un început de an şcolar e, intr-un anumit sens, un fel de uvertură la o operă complexă şi în acelaşi timp un prilej de reflecţii. La catedră, profesorul e un dirijor şi un interpret, căruia i se cere să formeze oameni, punîndu-le în valoare posibilităţile. Comprehensiunea devine pentru omul de la catedră o calitate fundamentală. „Dintre toate artele — remarca Paul Valéry, referindu-se la arhitectură — cea mai completă e aceea de a construi. In aparenţă, aşa e. Practica demonstrează că nu există artă mai complicată ca aceea de a modela oameni, nu ca individualităţi în sine, ci ca elemente armonice, viitoare celule active ale marelui edificiu social. Cunoştinţele, oricît de abundente, lipsite insă de un elan creator care să le dea o profundă orientare etică, un fond umanist, rămîn sterile. Avea dreptate un profesor ieşean de acum cîteva decenii, care, la o lecţie de deschidere, afirma că : „o şcoală nu se face numai cu bănci şi cu ziduri ; ea nu se face numai cu cataloage, cu ore de curs şi cu examene, ci cu oameni. Un Prof. univ. dr. docent Constantin CIOPRAGA profesor ideal trebuie să fie un descoperitor neostenit de energii potenţiale, să citească diferenţiat în sufletul tinerilor discipoli pentru a deveni un „incendiator de spirite". Reflecţiile acestea au în vedere cele două prezenţe perpetue ale şcolii : pe specialiştii de la catedră şi pe elevi. Despre arta de a transmite cunoştinţele, mai exact despre delicata metodă a formării oamenilor, s-au scris mii de volume şi se scriu mereu. Ideea de experiment apare ca o constantă, în dezbateri de acum două mii de ani sau de dată recentă. Când cei vechi au formulat opinia că „nu învăţăm pentru şcoală, ci pentru viaţă", au atins o problemă esenţială. Aceea a relaţiei dintre teorie şi practică, atît de actuală şi astăzi. De la şcoală se aşteaptă cultivarea spiritului şi a deprinderilor în aşa mod incit imaginea profesorului să însoţească în viaţă, exemplar, pe fiecare absolvent. Insă pentru a impune prin propriu-i exemplu, consecvenţa cu sine a intelectualului de la catedră trebuie să fie ea însăşi exemplară. „E bun învăţător acela care urmează el însuşi poveţele sale — conchide Shakespeare. Eu pot învăţa mai lesne douăzeci de inşi ce e bine de făcut, decât să fiu unul din cei douăzeci ca să urmez învăţătura mea..." Cred că pentru a obţine realizări în activitatea lui, un profesor nu trebuie să uite niciodată că el însuşi a fost copil şi adolescent. Istoricul Michelet considera că nu poate fi profesor cine nu are sentimentul afinităţii multiple cu discipolii. Autobiografiile unor mari personalităţi aduc în această direcţie mărturisiri impresionante. Cartea prietenului meu de Anatole France şi revelaţiile lui Mihail Sadoveanu din Anii de ucenicie despre pedagogii care l-au instruit, transmit cu mare fineţe impresii legate de psihologia copilăriei. Prin prisma specialităţii lor, profesorii de discipline diverse tre (continuare în pag.a 3 a) 9 . Proletari din toate tarile, uniti va! Incuno Insului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean I I I I III I ■ III In cadrul complexului studenţesc „Codrescu" a fost dat în folosință un nou cămin. In clişeu : noua construcţie. Foto: M. cantea coresp. întreprinderea utilaj-transport it pentru agregatul Un spor de producţie i nr 2 de 16 milioane de lei Zilele trecute, întreprinderea utilaj—transport a Trustului de construcţii Iaşi a îndeplinit sarcinile ce-i revin în actualul cincinal. Pînă la sfîrşitul anului, întreprinderea va realiza suplimentar, faţă de cincinal, o producţie globală de 16 milioane de lei, concretizată în peste 30.000 m.c. betoane, peste 13.000 m.c. mortar, un volum de peste 250 tone confecţii metalice, precum şi alte sortimente care vor asigura îndeplinirea planului de dare în folosinţă a tuturor obiectivelor prevăzute în 1970 şi, totodată, crearea unor bune condiţii pentru realizarea planului de investiţii pentru 1971. CONST. POFA corespondent rá WWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWftW. Uzina mecanică „Nicolină" Peste prevederi — un apreciabil număr de maşini şi utilaje Colectivul Uzinei mecanice „Nicolina" a realizat până acum un volum suplimentar de produse pe anul în curs de 9,2 milioane lei. Aceasta înseamnă două centrale automate de beton de 60.000 m.c. pe an, 45 de scarificatoare, 18 silozuri de ciment de 81 tone, 14 topitoare de bitum, 25 de echipamente de buldozer, piese de schimb pentru maşini şi utilaje în valoare de 510.000 lei şi altele. Obţinînd aceste realizări, colectivul uzinei poate raporta totodată îndeplinirea planului cincinal cu 3 luni şi jumătate mai devreme şi preliminarea ptnă la sfîrşitul anului a unei producţii suplimentare (faţă de cincinal) de 137 milioane lei. Ing. Alexandru HORECICA şeful serviciului planificare — Uzina mecanicii „Nicotină*. 1 Luni, Uzina „Electropintere“ din Craiova a expediat şantierului de la Porţile de Fier transformatorul electric de 190 MVA, cu care va fi dotat agregatul nr. 2 al Centralei hidroelectrice româneşti de pe Dunăre, în aceeaşi zi, cunoscuta întreprindere craioveană, al cărei colectiv aduce o importantă contribuţie la realizarea centralei electrice de la Porţile de Fier, a finalizat lucrările la cel de-al 3-lea transformator de putere similară. Noilor transformatoare li s-au adus unele îmbunătăţiri constructive, astfel ca randamentul lor în exploatare să fie mai ridicat. De altfel, primul transformator aflat in funcţiune la marea centrală hidroelectrică, de unde până acum s-au pulsat în sistemul electric naţional mai mult de 30 milioane KWH , funcţionează ireproşabil. (Agerpres) A In pag. 2 — 3 ■ SPORT B Probleme ale consiliilor populare Anchetă economică Stocurile de mărfuri din comerţ sub semnul aprovizionării empirice Valoarea stocurilor supranormative de mărfuri existente la jumătatea anului în curs la întreprinderile comerciale cu profil metalo-chimic din judeţul nostru depăşea suma de 9 milioane de lei. La intervenţia organelor bancare, întreprinderile în cauză — I.C.R.M. şi O.G.L. „Metalo-chimice* — au luat măsuri de reaşezare a fondului de marfă la nivelul admis şi în numai două luni de zile — iulie şi august — depăşirile au fost aproape lichidate. Dar, dincolo de această reglare valorică a stocurilor, situaţia nu este de loc îmbucurătoare. în depozitele şi unităţile acestor întreprinderi există o mare cantitate de mărfuri fără mişcare sau cu vînzare lentă, stocuri nejustificat de mari la unele sortimente şi articole. Imobilizarea unor valori de milioane de lei afectează nu numai rentabilitatea acestor întreprinderi, ci şi buna aprovizionare a populaţiei cu mărfuri de consum curent, solicitate. Preocupîndu-se pentru încadrarea în stocul valoric planificat, întreprinderile comerciale nu manifestă suficientă grijă pentru o aprovizionare sortimentală corespunzătoare a depozitelor şi unităţilor de desfacere cu amănuntul; există tendinţa de a se face renunţări mai puţin justificate la unele mărfuri de a frîna aprovizionarea la sfîrşitul unor perioade (lună şi trimestru), se face puţin pentru impulsionarea furnizorilor în livrarea de mărfuri în termen sau în avans atunci cînd produsele respective sunt solicitate. O.C.L. „Metalo-chimice" a renunţat la mărfuri în valoare de 3,5 milioane de lei pînă la 31 iulie, iar I.C.R.M. înregistra la sfîrşitul lui august restanţe de peste 1,1 milioane de lei din partea furnizorilor. Adăugind la aceasta faptul că planul de aprovizionare al I.C.R.M. — prin depozit şi în tranzit — nu a fost realizat în lunile iulie şi august cu circa 7,5 milioane de lei, avem explicaţia reaşezării rapide a stocurilor la nivelul planificat şi se poate conchide că reglarea nu s-a făcut pe baza desfacerii sau redistribuirii stocurilor supranormative la unele articole şi sortimente, ci în detrimentul bunei aprovizionări a populaţiei. Importante spaţii din depozite şi magazine continuă a fi blocate de mărfuri nesolicitate, iar problema stocurilor nu și-a pierdut actualitatea. Mărfurilor care stochează de ani de zile li se adaugă mereu altele fără desfacere asigurată. Spicuim dintr-o lungă listă Gh MIHALACHE (continuare in pag. a 2-a) ■ Sacoşe pentru 10 ani, becuri pentru 20 de ani... ( Repartiţii obligatorii: „Luaţi, că banca vă creditează !“ ■ De ce sunt ignorate cerinţele consumatorilor ? ■ ■ ■ ■ ■ ■■ai A In pagina a 4-a I Cea de-a 25-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U. începe astăzi . Sesiunea C.C. al Frontului Patriei din Vietnam ^\W^AAAAAAAAAAAA^y^/iy^^AAAAA/^^V^AAA^AA^V^AJ^^^✓VW/; L Asa e toamna la noi“ Aspecte din C.A.P. Chişcăreni Doar in perioada praşilelor, cimpurile cooperativei agricole din Chişcureni cunosc atîta iortotoi. Şi totuşi, parcă acum,toamna, această fortotă ie mai intensă. „Cam aşa este, ne-a spun neobositul preşedinte Ion Bacov. La culesul recoltelor vhft şi dau o mină de ajutor.. şi bătrinii şi cei care pi/ă acum n-au Început şcolile. Aşa e toamna la noi*. Ne-am dus cale de ciţiva kilometri pînă pe tarlalele ■ţjShindoaiei, unde floarea- Soarelui tronează pe cîteva sute de hectare. Satul parcă s-a mutat aici. Cîteva sute de ţărani cooperatori doborau cu secerile, cum numai ei pot executa aşa de iute lucrarea, adevăraţi codri de floarea-soarelui. Nu la alegere am făcut primul popas la cooperatorii din brigada pe care o conduce C. Chistol, unde fotoreporterul a imortalizat pe pelicula aparatului un crîmpei din această vastă lucrare. E vastă pentru că floarea-soarelui ocupă la această unitate nici mai mult nici mai puțin de 560 de hectare. „Nu neglijăm nici celelalte treburi de sezon, ne-a spus tovarășul Ion Baciov, pentru că și respectivele sunt la fel de importante, dar la culesul Horii-soarelui participă cîteva sute de ţărani cooperatori, adică grosul forţei noastre de muncă, fiindcă după această cultură trebuie să însămîntăm griu pe 270 de hectare. Exact jumătate din suprafaţa destinată acestei culturi". Aşadar, de pe unele tarlale situate la punctul „Ghindoaia" se va da semnalul începerii însăminţării griului. „Pentru eliberarea rapidă a terenului, preciza preşedintele, la dispoziţia brigăzilor stau 5 autocamioane şi 120 de atelaje. Cărăm recolta mai întîi de pe cu mecanicul, probau semănătorile cu seminţe. Fotoreporterul nostru n-a scăpat nici acest aspect. . „Toate cele 4 semănători sunt în perfectă stare de funcţionare, ne-a spus ing. şei Gheorghe Mihail. Avem toată convingerea că nu ne vor da bătaie de cap. Cît priveşte mecanizatorii, aceştia cunosc în amănunt ce au de făcut la semănatul griului“. Toamna, în cooperativa agricolă sunt multe treburi de făcut şi ţăranii cooperatori, în frunte cu comuniştii, caută să le facă pe toate la timp. Am poposit pentru un moment şi la echipa legumicolă, deoarece şi aici, pe pămînturile pe care aceasta le lucrează, era torfotă mare. O parte din componenţii echipei scotea ceapa de pe cele 20 de hectare, o parte sorta maria, iar alta se ocupa cu ambalarea şi încărcarea în autocamioane. De la şeful de echipă, Alexandru Vasile, am aflat că prima grijă a echipei e să achite contractul. Din 100 de tone de ceapă s-au predat pînă în ziua vizitei noastre (11 septembrie a.c.) 76 de tone. „După ceapă, vom începe recoltatul cartofilor de pe cele 20 de hectare“, preciza șeful de echipă. Ne îndreptăm spre un ultim obiectival vizitei noastre : harbuzăria. Pînă acolo trecem pe lingă o tarla unde sute de grămezi de îngrăşăminte naturale aşteptau să fie împrăştiate şi încorporate sub brazdă. „La anul, ne-a spus inginerul şef, vom cultiva cartofi pe 50 de hectare. Până acum, 35 de hectare au şi fost Gheorghe GHINDA Foto: G. PAUL (continuare în pag. a 3-al tarlalele unde vom însăminţa griul“. La Chişcăreni s-a început şi recoltatul porumbului. Ca şi la floarea-soarelui, au fost atacate mai întîi terenurile care urmează a fi însămînţate cu grîu. Şi-n timp ce pe cîmp se dădea zor cu strînsul recoltelor, la sediul secţiei I.M.A., condusă de Ştefan Harnagea, ing. şef Gheorghe Mihail, împreună cu şeful de secţie şi Recoltatul florii-soarelui e In toi. O ultimă probare a semănătorilor înainte de a intra in lucru. Cu o deosebită grijă echipa legumicolă sortează ceapa.