Flacăra Iaşului, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7450-7475)

1970-09-15 / nr. 7462

ANDI XXII Nr. 7462 MARJI 15 SEPTEMBRIE 1970 I­NADINI SO BANI Salutul Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri a­l ale Republicii Socialiste România adresat cadrelor didactice şi elevilor cu prilejul deschiderii noului an şcolar Ştimaţi tovarăşi învăţători şi profesori, Dufl­aţevi, Cu prilejul începerii noului an de învăţămint, Comitetul Central al Partidului Comunist Ro­mân, Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri ale Republicii Socialiste România, adresează un Călduros salut corpului didactic şi elevilor, or­ganizaţiilor de partid şi tineret din şcoli, pă­rinţilor şi tuturor acelora care, prin munca şi strădaniile lor, participă la nobila operă de in­struire şi educare a tineretului patriei, la pro­gresul şi Înflorirea şcolii româneşti. Deschiderea noului an şcolar are loc in con­diţiile cind întreaga ţară îşi desfăşoară larg forţele pentru înfăptuirea cu succes a preve­derilor ultimului an al cincinalului şi trecerea la următorul plan de cinci ani, cind activitatea creatoare din patria noastră se concretizează în noi şi însemnate realizări in domeniul eco­nomiei, ştiinţei şi culturii — expresie a ataşa­mentului nemărginit al întregului popor faţă de politica marxist-leninistă a partidului şi statu­lui, a hotărîrii sale de a transpune în viaţă vastul program stabilit de cel de-al X-lea Con­gres al Partidului Comunist Român, in vederea dezvoltării multilaterale a societăţii noastre so­cialiste. Acest an şcolar marchează un moment de seamă în procesul transpunerii in viaţă a Direc­tivelor Comitetului Central al Partidului Co­munist Român cu privire la dezvoltarea şi perfecţionarea învăţămintului de toate gradele. Se încheie cuprinderea în clasa I a tuturor copiilor de la virsta de 6 ani şi începe func­ţionarea cu toate clasele a şcolii generale de 19 ani. Se continuă acţiunea de modernizare şi perfecţionare a învăţămintului , ceea ce-i va da posibilitatea să răspundă într-o măsură şi mai mare cerinţelor sporite pe care opera de edificare socialistă şi progresul general al ţării le pune in faţa sa. Ne exprimăm convingerea că membrii corpu­lui didactic,­ puternicul detaşament al învăţăto­rilor, profesorilor şi educatorilor — a cărui ac­tivitate se bucură de o înaltă stimă şi preţuire din partea partidului şi statului, a întregului popor — îşi va dărui cu însufleţire şi devo­tament cunoştinţele, priceperea şi întreaga sa experienţă pentru educarea şi instruirea tine­relor generaţii, slujind astfel cu credinţă idea­lurile de progres şi civilizaţie ale naţiunii so­cialiste, ale Înfloririi materiale şi spirituale a patriei. Profesori, învăţători şi educatori ! Munca dumneavoastră, a cadrelor didactice, trebuie să ofere elevilor datele cele mai importante ale ştiinţei şi tehnicii moderne, să le dezvolte gîn­­direa creatoare, interesul şi pasiunea pentru stadiu şi cercetare, să le stimuleze aptitudinile şi talentele, să-i pregătească temeinic pentru via­ţă, să-i formeze ca buni şi de nădejde con­structori ai socialismului în patria noastră. Receptivă la cerinţele concrete ale societăţii noastre, şcoala trebuie să educe tineretul în spiritul respectului şi dragostei faţă de muncă, ajutându-l să-şi însuşească temeinice deprinderi pentru munca fizică, o pregătire multilaterală pentru activitatea practică. Partidul, statul, întregul nostru popor vă cere, dumneavoastră, cadrelor didactice, să num­­ciţi cu pasiune pentru a înarma tineretul şcolar cu concepţia ştiinţifică, marxist-leninistă, despre lume şi viaţă, să sădiţi în inimile tinerei gene­raţii sentimentele înălţătoare ale patriotismului socialist, preţuirea şi admiraţia faţă de trecutul glorios de luptă al poporului român, mîndria pentru tot ceea ce se înfăptuieşte azi prin efor­tul comun al tuturor oamenilor muncii din patria noastră, fără deosebire de naţionalitate, dragostea fierbinte faţă de patrie, faţă de Parti­dul Comunist Român, încrederea în viitorul nostru luminos şi hotărîrea nestrămutată de a duce mai departe măreaţa operă de edificare a socialismului şi comunismului pe pămîntul României. Cultivaţi în rîndul şcolarilor priete­nia şi respectul reciproc dintre copiii români, maghiari, germani, sîrbi şi de alte naţionalităţii însufleţiţi tînăra generaţie cu ideile nobile ale prieteniei faţă de popoarele ţărilor socialiste, de celelalte popoare ale lumii, ale solidarităţii internaţionaliste cu toate forţele care luptă pen­tru libertate socială şi naţională, formaţi-o ca militantă neobosită pentru cauza progresului, so­cialismului şi păcii. Desăvîrşiţi-vă pregătirea, perfecţionaţi-vă continuu arta predării, nu uitaţi nici un mo­ment că ţinuta ştiinţifică, etica cetăţenească a omului de la catedră reprezintă chezăşia suc­ceselor activităţii instructiv-educative, izvor al satisfacţiei muncii împlinite. Elevi şi eleve ! Anul şcolar pe care îl în­cepeţi vă oferă largi posibilităţi de a vă îmbogăţi cunoştinţele, de a vă însuşi în mod temeinic comorile ştiinţei, tehnicii şi cultu­rii. îndreptăţiţi marile speranţe ce se pun în voi şi sacrificiile pe care întregul popor le face pentru a vă asigura în şcoli condiţii cît mai bune de studiu, muncind cu sîrguin­­ţă, învăţînd temeinic ! Perseveraţi în efortu­rile voastre de a deveni cetăţeni cît mai utili patriei, poporului din care faceţi parte! Dovediţi, în toate împrejurările — în şcoală, in familie, în viaţa socială — o comportare demnă, civilizată, răspundere pentru pre­zentul şi viitorul naţiunii noastre socialiste ! Partidul şi guvernul cheamă organizaţiile de pionieri şi O.T.C. — factori activi şi dina­mici ai educării comuniste a tineretului stu­dios — să sprijine eforturile şcolii şi ale fa­miliei pentru dezvoltarea dragostei faţă de învăţătură şi muncă, pentru întărirea simţului datoriei şi al responsabilităţii sociale, pentru o conduită atentă şi corespunzătoare în şcoa­lă şi în viaţă. Conlucrarea strînsă dintre or­ganizaţiile de tineret­­ şi şcoală, sprijinul şi participarea învăţătorilor, profesorilor, educa­torilor, la acţiunile şi manifestările iniţiate de aceste organizaţii constituie o garanţie a suc­cesului muncii educative, a bunelor rezultate în formarea şi educarea tinerei generaţii. Organizaţiile de partid din şcoli sunt che­mate să pună în centrul activităţii lor preocu­parea pentru îmbunătăţirea continuă a procesu­lui de învăţămînt, a conţinutului său ştiinţific şi ideologic, ridicarea nivelului de pregătire a elevilor; ele trebuie să ajute conducerile şco­lilor şi organizaţiile de copii şi tineret să im­prime in viaţa colectivelor şcolare un spirit de înaltă exigenţă, de disciplină şi responsabilita­te faţă de îndatoririle ce le revin, să mobilize­ze pe comunişti, toate cadrele didactice la în­lăturarea neajunsurilor ce se mai constată în activitatea şcolară, să promoveze un spirit în­noitor în întreaga muncă pe care şcoala o desfăşoară. Cu prilejul deschiderii noului an şcolar, vă urăm dragi tovarăşi — educatoare, învăţători, maiştri instructori, profesori — noi şi însem­nate succese în activitatea dumneavoastră ! Tuturor elevilor — din şcoli generale, licee, şcoli profesionale şi tehnice — le dorim spor la învăţătură şi rezultate cit mai bune în acest an şcolar ! I­I­I­I I I I I­I­I I I I Reflecţii despre şcoală Un început de an şcolar e, intr-un anumit sens, un fel de uvertură la o operă complexă şi în acelaşi timp un prilej de reflecţii. La ca­tedră, profesorul e un diri­jor şi un interpret, căruia i se cere să formeze oa­meni, punîndu-le în valoare posibilităţile. Comprehensiu­nea devine pentru omul de la catedră o calitate funda­mentală. „Dintre toate arte­le — remarca Paul Valéry, referindu-se la arhitectură — cea mai completă e aceea de a construi­. In aparenţă, aşa e. Practica demon­strează că nu există artă mai complicată ca aceea de a modela oameni, nu ca individualităţi în sine, ci ca elemente armonice, vii­toare celule active ale ma­relui edificiu social. Cunoş­tinţele, oricît de abundente, lipsite insă de un elan cre­ator care să le dea o pro­fundă orientare etică, un fond umanist, rămîn sterile. Avea dreptate un profesor ieşean de acum cîteva de­cenii, care, la o lecţie de deschidere, afirma că : „o şcoală nu se face numai cu bănci şi cu ziduri ; ea nu se face numai cu cataloage, cu ore de curs şi cu exa­mene­, ci cu oameni. Un Prof. univ. dr. docent Constantin CIOPRAGA profesor ideal trebuie să fie un descoperitor neostenit de energii potenţiale, să citeas­că diferenţiat în sufletul ti­nerilor discipoli pentru a deveni un „incendiator de spirite". Reflecţiile acestea au în vedere cele două prezenţe perpetue ale şcolii : pe spe­cialiştii de la catedră şi pe elevi. Despre arta de a transmite cunoştinţele, mai exact despre delicata meto­dă a formării oamenilor, s-au scris mii de volume şi se scriu mereu. Ideea de experiment apare ca o con­stantă, în dezbateri de acum două mii de ani sau de da­tă recentă. Când cei vechi au formulat opinia că „nu învăţăm pentru şcoală, ci pentru viaţă", au atins o problemă esenţială. Aceea a relaţiei dintre teorie şi prac­tică, atît de actuală şi as­tăzi. De la şcoală se aşteap­tă cultivarea spiritului şi a deprinderilor în aşa mod in­cit imaginea profesorului să însoţească în viaţă, exem­plar, pe fiecare absolvent. Insă pentru a impune prin propriu-i exemplu, consec­venţa cu sine a intelectu­alului de la catedră trebuie să fie ea însăşi exemplară. „E bun învăţător acela ca­re urmează el însuşi poveţe­le sale — conchide Shakes­peare. Eu pot învăţa mai lesne douăzeci de inşi ce e bine de făcut, decât să fiu unul din cei douăzeci ca să urmez învăţătura mea..." Cred că pentru a obţine realizări în activitatea lui, un profesor nu trebuie să uite niciodată că el însuşi a fost copil şi adolescent. Istoricul Michelet considera că nu poate fi profesor ci­ne nu are sentimentul afini­tăţii multiple cu discipolii. Autobiografiile unor mari personalităţi aduc în această direcţie mărturisiri impresio­nante. Cartea prietenului meu de Anatole France şi revelaţiile lui Mihail Sado­­veanu din Anii de ucenicie despre pedagogii care l-au instruit, transmit cu mare fi­neţe impresii legate de psi­hologia copilăriei. Prin pris­ma specialităţii lor, profeso­rii de discipline diverse tre­ (continuare în pag.­a 3 a) 9­­ . Proletari din toate tarile, uniti va! Incuno Insului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean I I I I I­I­I I ■ I­I­I In cadrul complexului studenţesc „Co­drescu" a fost dat în folosință un nou cămin. In clişeu : noua construcţie.­ Foto: M. cantea coresp. întreprinderea utilaj-transport it pentru agregatul Un spor de producţie i nr­ 2 de 16 milioane de lei Zilele trecute, întreprinderea u­­tilaj—transport a Trustului de con­strucţii Iaşi a în­deplinit sarcini­le ce-i revin în actualul cincinal. Pînă la sfîrşitul a­­nului, întreprinde­rea va realiza su­plimentar, faţă de cincinal, o pro­ducţie globală de 16 milioane de lei, concretizată în peste 30.000 m.c. betoane,­­ peste 13.000 m.c. mortar, un volum de pes­te 250 tone con­fecţii metalice, pre­cum şi alte sorti­mente care vor a­­sigura îndeplinirea planului de dare în folosinţă a tu­turor obiectivelor prevăzute în 1970 şi, totodată, crea­rea unor bune con­diţii pentru reali­zarea planului de investiţii pentru 1971. CONST. POFA corespondent rá WWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWftW. Uzina mecanică „Nicolină" Peste prevederi — un apreciabil număr de maşini şi utilaje Colectivul Uzi­nei mecanice „Ni­­colina" a realizat până acum un vo­lum suplimentar de produse pe anul în curs de 9,2 milioa­ne lei. Aceasta în­seamnă două cen­trale automate de beton de 60.000 m.c. pe an, 45 de scari­­ficatoare, 18 silo­zuri de ciment de 81 tone, 14 topi­toare de bitum, 25 de echipamente de buldozer, piese de schimb pentru ma­şini şi utilaje în valoare de 510.000 lei şi altele. Obţi­­nînd aceste reali­zări, colectivul u­­zinei poate rapor­ta totodată înde­plinirea planului cincinal cu 3 luni şi jumătate mai devreme şi preli­minarea ptnă la sfîrşitul anului a unei producţii su­plimentare (faţă de cincinal) de 137 milioane lei. Ing. Alexandru HORECICA şeful serviciului planificare — Uzi­na mecanicii „Ni­cotină*. 1 Luni, Uzina „Electropintere“ din Craiova a expediat şantie­rului de la Porţile de Fier transformatorul electric de 190 MVA, cu care va fi dotat a­­gregatul nr. 2 al Centralei hi­droelectrice româneşti de pe Dunăre, în aceeaşi zi, cunos­cuta întreprindere craioveană, al cărei colectiv aduce o importantă contribuţie la reali­zarea centralei electrice de la Porţile de Fier, a finalizat lu­crările la cel de-al 3-lea transformator de putere simi­lară. Noilor transformatoare li s-au adus unele îmbunătăţiri constructive, astfel ca randa­mentul lor în­­ exploatare să fie mai ridicat. De altfel, pri­mul transformator aflat in funcţiune la marea centrală hidroelectrică, de unde până acum s-au pulsat în sistemul electric naţional mai mult de 30 milioane KWH , funcţio­nează ireproşabil. (Agerpres) A I­n pag. 2 — 3 ■ SPORT B Probleme ale consiliilor populare Anchetă economică Stocurile de mărfuri din comerţ sub semnul aprovizionării empirice Valoarea stocurilor supra­­normative de mărfuri existen­te la jumătatea anului în curs la întreprinderile comerciale cu profil metalo-chimic din judeţul nostru depăşea suma de 9 milioane de lei. La inter­venţia organelor bancare, în­treprinderile în cauză — I.C.R.M. şi O.G.L. „Metalo-chi­­mice* — au luat măsuri de reaşezare a fondului de marfă la nivelul admis şi în numai două luni de zile — iulie şi august — depăşirile au fost aproape lichidate. Dar, dincolo de această re­glare valorică a stocurilor, si­tuaţia nu este de loc îmbucură­toare. în depozitele şi unităţi­le acestor întreprinderi exis­tă o mare cantitate de măr­furi fără mişcare sau cu vîn­­zare lentă, stocuri ne­justificat de mari la unele sortimente şi articole. Imobilizarea unor va­lori de milioane de lei afec­tează nu numai rentabilitatea acestor întreprinderi, ci şi bu­na aprovizionare a populaţiei cu mărfuri de consum curent, solicitate. Preocupîndu-se pen­tru încadrarea în stocul valo­ric planificat, întreprinderile comerciale nu manifestă sufici­entă grijă pentru o aproviziona­re sortimentală corespunzătoare a depozitelor şi unităţilor de desfacere cu amănuntul; există tendinţa de a se face renun­ţări mai puţin justificate la unele mărfuri de a frîna apro­vizionarea la sfîrşitul unor pe­rioade (lună şi trimestru), se face puţin pentru impulsiona­rea furnizorilor­­ în livrarea de mărfuri în termen sau în a­­vans atunci cînd produsele respective sunt solicitate. O.C.L. „Metalo-chimice" a re­nunţat la mărfuri în valoare de 3,5 milioane de lei pînă la 31 iulie, iar I.C.R.M. înre­gistra la sfîrşitul lui august restanţe de peste 1,1 milioane de lei din partea furnizorilor. Adăugind la aceasta faptul că planul de aprovizionare al I.C.R.M. — prin depozit şi în tranzit — nu a fost realizat în lunile iulie şi august cu circa 7,5 milioane de lei, avem explicaţia reaşezării rapide a stocurilor la nivelul planificat şi se poate conchide că re­glarea nu s-a făcut pe baza desfacerii sau redistribuirii stocurilor supranormative la unele articole şi sortimente, ci în detrimentul bunei aprovizi­onări a populaţiei. Importante spaţii din depozite şi magazi­ne continuă a fi blocate de mărfuri nesolicitate, iar pro­blema stocurilor nu și-a pier­dut actualitatea. Mărfurilor ca­re stochează de ani de zile li se adaugă mereu altele fără desfacere asigurată. Spicuim dintr-o lungă listă Gh MIHALACHE (continuare in pag. a 2-a) ■ Sacoşe pentru 10 ani, becuri pentru 20 de ani... (­ Repartiţii obligatorii: „Luaţi, că banca vă cre­ditează !“ ■ De ce sunt ignorate cerinţele consu­matorilor ? ■ ■ ■ ■ ■ ■■ai A In pagina a 4-a I Cea de-a 25-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U. începe astăzi . Sesiunea C.C. al Frontului Patriei din Vietnam ^\W^AAAAAAAAAAAA^y^/iy^^AAAAA/^^V^AAA^AA^V^AJ^^^✓VW/; L Asa e toamna la noi“ Aspecte din C.A.P. Chişcăreni Doar in perioada praşile­­lor, cimpurile cooperativei agricole din Chişc­ureni cu­nosc atîta iortotoi. Şi totuşi, parcă acum,­­toamna, a­­ceastă fortotă ie mai inten­să. „Cam aşa­ este, ne-a spun neobositul preşedinte Ion Bac­ov. La culesul re­coltelor vhft şi dau o mină de ajutor.. şi bătrinii şi cei care pi­/ă acum n-au Înce­put şcolile. Aşa e toamna la noi*. Ne-am dus cale de ciţiva kil­ometri pînă pe tarlalele ■ţjShindoaiei, unde floarea- Soarelui tronează pe cîteva sute de hectare. Satul par­că s-a mutat aici. Cîteva sute de ţărani cooperatori doborau cu secerile, cum numai ei pot executa aşa de iute lucrarea, adevăraţi codri de floarea-soarelui. Nu la alegere am făcut pri­mul popas la cooperatorii din brigada pe care o con­duce C. Chistol, unde fo­toreporterul a imortalizat pe pelicula aparatului un crîmpei din această vastă lucrare. E vastă pentru că floarea-soarelui ocupă la această unitate nici mai mult nici mai puțin de 560 de hectare. „Nu neglijăm nici celelalte treburi de se­zon, ne-a spus tovarășul Ion Baciov, pentru că și respectivele sunt la fel de importante, dar la culesul Horii-soarelui participă cîte­va sute de ţărani coopera­tori, adică grosul forţei noastre de muncă, fiindcă după această cultură tre­buie să însămîntăm griu pe 270 de hectare. Exact jumătate din suprafaţa des­tinată acestei culturi". Aşadar, de pe unele tar­lale situate la punctul „Ghindoaia" se va da sem­nalul începerii însăminţării griului. „Pentru eliberarea rapidă a terenului, preciza preşedintele, la dispoziţia brigăzilor stau 5 autocami­oane şi 120 de atelaje. Că­­răm recolta mai întîi de pe cu mecanicul, probau se­­mănătorile cu seminţe. Fo­toreporterul nostru n-a scă­pat nici acest aspect. . „Toate cele 4 semănători sunt în perfectă stare de funcţionare, ne-a spus ing. şei Gheorghe Mihail. Avem toată convingerea că nu ne vor da bătaie de cap. Cît priveşte mecanizatorii, a­­ceştia cunosc în amănunt ce au de făcut la semănatul griului“. Toamna, în cooperativa agricolă sunt multe treburi de făcut şi ţăranii coope­ratori, în frunte cu comu­niştii, caută să le facă pe toate la timp. Am poposit pentru un moment şi la echipa legu­micolă, deoarece şi aici, pe pămînturile pe care aceasta le lucrează, era torfotă ma­re. O parte din componen­ţii echipei scotea ceapa de pe cele 20 de hectare, o parte sorta maria, iar alta se ocupa cu ambalarea şi încărcarea în autocamioane. De la şeful de echipă, A­­lexandru Vasile, am aflat că prima grijă a echipei e să achite contractul. Din 100 de tone de ceapă s-au predat pînă în ziua vizitei noastre (11 septembrie a.c.) 76 de tone. „După ceapă, vom începe recoltatul car­­tofilor de pe cele 20 de hectare“, preciza șeful de echipă. Ne îndreptăm spre un ul­tim obiectiv­­al vizitei noas­tre : harbuzăria. Pînă acolo trecem pe lingă o tarla unde sute de grămezi de îngrăşăminte naturale aş­teptau să fie împrăştiate şi încorporate sub brazdă. „La anul, ne-a spus inginerul şef, vom cultiva cartofi pe 50 de hectare. Până acum, 35 de hectare au şi fost Gheorghe GHINDA Foto: G. PAUL (continuare în pag. a 3-al tarlalele unde vom însăminţa griul“. La Chişcăreni s-a început şi re­coltatul porumbu­lui. Ca şi la floa­­rea-soarelui, au fost atacate mai întîi terenurile ca­re urmează a fi însămînţate cu grîu. Şi-n timp ce pe cîmp se dădea zor cu strînsul re­coltelor, la sediul secţiei I.M.A., con­dusă de Ştefan Harnagea, ing. şef Gheorghe Mihail, împreună cu şe­ful de secţie şi Recoltatul florii-soarelui e In toi. O ultimă probare a semănătorilor înainte de a intra in lucru. Cu o deosebită grijă echipa legu­micolă sortează ceapa.

Next