Flacăra Iaşului, octombrie 1970 (Anul 26, nr. 7476-7502)

1970-10-20 / nr. 7492

FLACĂRA­­ ASULUI PAGINA 2 * Cuvîntarea preşedintelui Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU, la sesiunea jubiliară a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (urmare din pag. 10 niSBtp internationale. In epoca noastră pacea este indisolubil legată de progresul societăţii, de dez­voltarea economică şi socială democratică a vieţii popoarelor, de crearea condiţiilor care să permită maselor să-şi spună cuvintul în conducerea desti­nelor naţiunii lor. Lumea spre care mergem ine­vitabil este aceea în care fiecare popor va putea fi cu adevărat stăpin pe soarta sa, va putea decide asupra viitorului său, va putea acţiona pentru cola­borarea paşnică cu celelalte popoare. Se impune, de aceea, în mod obiectiv să se pună capăt poli­ticii de amestec în treburile altor state, de spri­jinire a forţelor sociale reacţionare, retrograde, care se opun aspiraţiilor popoarelor de a se dezvolta corespunzător voinţei şi intereselor lor vitale. — Considerăm imperios necesar să se acţioneze cu hotărîre pentru lichidarea definitivă a colonia­lismului — acest anacronism ruşinos, in cea mai flagrantă contradicţie cu etica şi principiile inter­naţionale unanim proclamate azi de popoarele lumii. Nu se mai poate admite reînvierea, sub nici o for­mă, a dominaţiei unui stat de către altul; trebuie să se acţioneze ferm pentru abolirea neocolonia­­lismului care reeditează în mod mascat spolierea popoarelor. — Pornind de la rolul important pe care îl are naţiunea in evoluţia societăţii, avînd în vedere că încă zeci de popoare se află la începutul dez­voltării lor ca naţiuni şi a realizării unităţii lor na­ţionale — trebuie susţinută cu toate puterile lupta pentru constituirea statelor naţionale de sine stă­tătoare, precum şi pentru apărarea şi consolidarea independenţei şi suveranităţii statelor nou create. Realitatea internaţională demonstrează că orice a­­tingere a independenţei naţionale a unui popor a­­fectează grav nu numai interesele sale vitale, pro­gresul şi dezvoltarea sa, ci însăşi cauza generală a păcii şi civilizaţiei. Evenimentele confirmă că au apus vremurile politicii de dominaţie şi dictat, că popoarele nu mai pot fi îngenuncheate prin forţă. Aceasta im­pune aşezarea relaţiilor dintre state pe baze noi, pe egalitate şi stimă reciprocă, cere ca în rezolva­rea problemelor internaţionale să se ţină seama de voinţa popoarelor, de interesele lor naţionale. Na­ţiunea, statul naţional vor avea un rol însemnat de jucat încă pentru o lungă perioadă a dezvol­tării societăţii omeneşti. Numai o colaborare şi co­operare între naţiuni libere şi independente care să asigure progresul economic şi social al fiecă­­rei ţări poate r­­ezăşu­i pacea şi securitatea inter­naţională. — Cursa înarmărilor a luat proporţii uriaşe, chel­tuielile militare depăşesc 200 de miliarde de do­lari anual — ceea ce are efecte negative profun­de asupra progresului economic şi social şi a ni­velului de trai al multor popoare. Armele nucleare constituie un pericol grav pentru însăşi soarta o­­menirii.­­în aceste condiţii, considerăm drept un imperativ arzător ca Organizaţia Naţiunilor Unite, ca toate statele să acţioneze cu cea mai mare fer­mitate pentru Înfăptuirea dezarmării generale şi, în primul rinel, a celei nucleare. Organizaţia Naţiunilor Unite, conducătorii tutu­ror statelor, toţi oamenii politici poartă o grea răspundere in faţa popoarelor, a viitorului civili­zaţiei umane, pentru eliberarea lumii de povara înarmărilor şi de coşmarul unui război atomic. Trebuie să spirtiera cu hotărîre­­u cursei înar­mărilor, Nu armelor nucleare ! După părerea noastră, Comitetul de dezarmare de la Geneva trebuie să primească însărcinarea de a acţiona efectiv, cu reală răspundere, pentru realizarea scopului în virtutea căruia a fost creat. Considerăm necesar ca la lucrările acestui comitet să participe toate statele interesate. Este, în sfîr­­şit, timpul să se treacă de la vorbe la fapte, de la discuţii la măsuri concrete în direcţia dezarmării. România apreciază că un efect salutar asupra e­­forturilor pentru dezarmare, ca şi pentru cauza pă­cii in general, ar avea promovarea de măsuri care să ducă la desfiinţarea blocurilor militare incom­patibile cu principiile Organizaţiei Naţiunilor U­­nite. Putem vorbi oare de­­naţiuni unite", atîta tinp cît lumea este Împărţită in blocuri militare opuse ? Se impune, de asemenea, ca o măsură importantă pe calea dezarmării, lichidarea bazelor militare stră­ine de pe teritoriul altor state, retragerea trupe­lor străine în graniţele lor naţionale. Considerind că una din sarcinile fundamentale ce revine tuturor statelor este aceea de a între­prinde acţiuni concrete în vederea realizării de­zarmării generale şi totale, guvernul român este hotărît să militeze cu toată fermitatea pentru în­făptuirea acestui deziderat vital al omenirii. — In lumea de azi s-au acumulat uriaşe valori materiale şi spirituale — rod al eforturilor de se­cole ale omenirii, al cuceririlor epocale in dome­niul cunoaşterii. O sarcină primordială a comuni­tăţii umane este de a veghea ca aceste cuceriri să fie puse nu în slujba distrugerii civilizaţiei, ci a progresului şi păcii, a transformării naturii în fo­losul omului, a ameliorării condiţiilor de viaţă ale locuitorilor planetei noastre. Aceasta este însăşi problema nodală a zilei de mâine, a viitorului so­cietăţii omeneşti, care interesează In cel mai înalt grad popoarele şi, In primul rlnd, tînăra genera­ţie. Dorinţa de a construi o lume In care oamenii să se bucure pe deplin de roadele civilizaţiei moderne, să fie eliberaţi de perspectiva războa­ielor este sursa principală a mişcării contempo­rane a tineretului. Consider că tineretul trebuie ascultat şi trebuie să aibă un cuvint greu de spus la organizarea vieţii sociale de miine. Se cer create condiţii ca tineretul să poată participa mai activ la viaţa socială, să-şi poată manifesta ener­gia în direcţia perfecţionării societăţii umane, a înfăptuirii idealurilor de dreptate, libertate şi bu­năstare ale întregii omeniri. — Printre problemele cele mai arzătoare care Îşi aşteaptă rezolvarea In lumea de azi se află şi lichidarea subdezvoltării. După cum se ştie, zone intregi ale planetei noastre sunt rămase in urm­­­pe planul forţelor de producţie, al nivelului de civilizaţie, al consumului, ocrotirii sănătăţii şi in­strucţiei publice, ţi această rămînere în urmă se datoreşte faptului că multă vreme au fost ţinute sub dominaţie străină, iar bogăţiile lor au fost exploatate. In secolul celui mai furtunos progres material, ştiinţific şi cultural, sute de milioane de oameni suferă de subnutriţie, sunt lipsiţi de mij­loacele necesare pentru dezvoltarea culturală şi ştiinţifică. Perpetuarea acestei situaţii, menţinerea şi chiar creşterea decalajului intre ţările avan­sate şi cele rămase în urmă constituie o frînă pentru evoluţia generală a civilizaţiei. In acelaşi timp, aceasta continuă să rămînă o sursă de ani­mozitate, neîncredere şi conflict in viaţa inter­naţională. Este timpul să se treacă de la rezoluţii generale despre lichidarea subdezvoltării la mă­suri practice, la un progra­ multilateral de spri­jinire a eforturilor de progres ale statelor rămase in urmă — program la care ţările avansate să-şi aducă o contribuţie substanţială. — Pentru accelerarea progresului general este necesar ca toate statele să-şi asume obligaţia de a favoriza dezvoltarea nestingherită a schimburilor internaţionale economice, ştiinţifice, tehnice şi cul­turale, lichidi­ndu-se orice fel de bariere, restricţii şi discriminări care impietează în prezent asupra colaborării dintre popoare. Fiecare popor poate să-şi aducă o contribuţie preţioasă proprie la cau­za progresului şi civilizaţiei mondiale. De aceea este necesar să se creeze condiţii pentru intensi­ficarea conlucrării naţiunilor în rezolvarea proble­melor dezvoltării lor atît pe plan material, cit şi spiritual. Este o cerinţă a însuşi mersului înainte al umanităţii, asigurarea accesului larg al tuturor popoarelor la cuceririle ştiinţei şi culturii moder­ne, la marile descoperiri contemporane ale minţii omului. In legătură cu aceasta, apreciem că Organizaţia Naţiunilor Unite, toate organismele sale sunt che­mate să acţioneze mai intens pentru stimularea co­operării internaţionale, facilitind tuturor popoare­lor lumii posibilitatea de a beneficia de avantajele civilizaţiei moderne. — Pentru rezolvarea tuturor acestor mari pro­bleme care stau azi in mod presant în faţa ome­nirii se cer eforturi conjugate din partea tuturor naţiunilor. In acest sens, Organizaţia Naţiunilor U­­nite — care reuneşte in prezent 127 de state ale lumii — trebuie să joace un rol mai important, să contribuie mai eficient la apropierea dintre sta­te, la promovarea politicii de pace şi destindere, acţionind în acelaşi timp mai ferm pentru prein­­timpinarea războiului, pentru zădărnicirea oricărei agresiuni, pentru soluţionarea litigiilor dintre state pe cale politică, pentru apărarea principiilor Cartei O.N.U. Aceasta presupune să se aducă Îmbunătă­ţiri substanţiale in activitatea Organizaţiei Naţiu­nilor Unite, şi in primul rind să se înfăptuiască principiul universalităţii. Organizaţia Naţiunilor U­­nite trebuie să asigure cadrul de manifestare acti­vă a tuturor statelor la soluţionarea problemelor vieţii internaţionale, în interesul colaborării între popoare, al destinderii şi păcii. Este cu totul anormal ca la împlinirea a 25 de ani de existenţă a Organizaţiei Naţiunilor Unite, unul din fondatorii săi — marele popor chinez — să fie împiedicat să-şi ocupe locul ce i se cuvine în această organizaţie. România consideră absolut necesară restabilirea drepturilor legitime ale Repu­blicii Populare Chineze în Organizaţia Naţiunilor Unite şi îu organismele sale; aceasta corespunde intereselor tuturor popoarelor, cauzei colaborării şi păcii in lume. Este necesar ca şi alte state care astăzi sunt ţinute în mod arbitrar în afara orga­nizaţiei să-şi ocupe locul in O.N.U. Organizaţia Naţiunilor Unite trebuie să oglindească fidel reali­tăţile Internaţionale de azi, să fie cu adevărat un for al întregii comunităţi mondiale, şi, corespun­zător acestui fapt, să asigure posibilitatea ca toate statele mari şi mici să aibă acelaşi cuvint şi să poată hotărî asupra destinelor organizaţiei şi ale păcii lumii. Să inaugurăm noul pătrar de veac al existenţei O.N.U. prin eforturi şi mai mari pentru unirea popoarelor, indiferent de mărimea teritoriului, de puterea lor economică şi militară, de orinduirea so­cială, in lupta pentru triumful păcii şi progresu­lui in lume ! Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Am prezentat opinia guvernului român asupra cîtorva din problemele majore ale vieţii interna­ţionale a căror soluţionare, credem, ar putea con­duce statele spre realizarea unui climat de înţele­gere şi colaborare, spre destindere şi pace. Nimeni nu se poate, desigur, legăna cu iluzia că probleme de o asemenea complexitate pot fi soluţionate de pe o zi pe alta, în mod miraculos. Dar a lucra cu răbdare, cu perseverenţă şi cu răspundere pentru rezolvarea lor este singura alternativă la un nou război, la noi suferinţe şi distrugeri. Să nu uităm că istoria va judeca felul in care noi, oamenii politici de astăzi, am pregătit viitorul generaţiilor de uniine, am înţeles aspiraţiile şi vo­inţa popoarelor, am slujit progresul, civilizaţia şi pacea. In numele poporului român, pe care îl reprezint la această importantă reuniune internaţională, sunt Împuternicit să declar că România va milita întot­deauna neobosit şi ferm pentru Înfăptuirea idea­lurilor de pace, progres şi colaborare ale umani­tăţii, pentru afirmarea şi respectarea tuturor prin­cipiilor care stau la baza bunei convieţuiri inter­naţionale. Ţara mea este hotărită să-şi dea întrea­ga contribuţie la reuşita tuturor acţiunilor pe care le va întreprinde Organizaţia Naţiunilor Unite pen­tru pace, colaborare şi destindere. Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze puternice şi îndelung repetate). ieri, la sediul Naţiunilor Unite NEW YORK 19 (Agerpres). Trimişii speciali transmit: Primit cordial, preşedintele Nicolae C­eauşescu a rostit luni o amplă cuvântare la se­siunea jubiliară a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Aşteptată cu vădit şi deo­sebit interes, cuvîntarea pre­şedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, Nicolae Ceauşescu, la sesiunea jubiliară a O.N.U., a polarizat, ca unul din eveni­mentele de majoră însemnăta­te, atenţia generală a repre­zentanţilor statelor membre, a cercurilor politice şi ziaristi­ce de la Naţiunile Unite. La şedinţa de luni diminea­ţă erau prezenţi în sală şefi de state, de guverne, miniştri de externe ai peste 90 de ţări — aspect caracteristic momen­telor importante din viaţa or­ganizaţiei .Seismograful" politic al O.N.U. —■ etajul rezervat pre­sei, sediu al birourilor mari­lor agenţii internaţionale, a zeci de cotidiene — trăia a­­lerta caracteristică evenimen­telor deosebite. La ora 10.40, preşedintele Nicolae Ceauşescu, împreună cu persoanele oficiale care îl însoţesc, a sosit la sediul Na­ţiunilor Unite. La intrarea mo­numentală rezervată şefilor de state, în întîmplntarea sa a venit directorul protocolului O.N.U., care l-a condus în sala de şedinţe. Preşedintele Consiliului de Stat a luat loc la masa delegaţiei române, pe primul fotoliu din şirul celor în faţa cărora se află plăcuţa cu inscripţia România. Ală­turi au luat loc Dumitru Popes­­cu, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministru­lui afacerilor externe, amba­sadorul Gheorghe Diaconescu, şeful misiunii permanente a României la O.N.U. Tovarăşa Elena Ceauşescu şi persoanele care îl însoţesc pe preşedintele Consiliului de Stat al României au fost con­duse în loja invitaţilor, însoţit de şeful protocolu­lui, la ora 11.55 preşedintele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a urcat la tribuna acestui important­ for internaţional, rostindu-şi cu­­vintarea urmărită cu un viu interes de cei prezenţi. Aparatele fotografice şi ca­merele de luat vederi din ca­binele rezervate presei fixea­ză pe peliculă acest moment de seamă. La foarte scurt timp după începerea discursului, textele puse la dispoziţia pre­sei s-au epuizat, iar marile agenţii au şi transmis primele ecouri conţinînd coordonatele sale esenţiale. Cuvîntarea înfăţişînd liniile fundamentale ale politicii externe a României este transmisă în eter de posturi de radio şi televiziune. Dintr-o cabină specială, echipa de re­porteri a televiziunii româ­ne oferă milioanelor de te­lespectatori din ţară posibili­tatea de a urmări nemijlocit acest eveniment. Prin glasul reprezentantului său cel mai autorizat, Româ­nia şi-a făcut cunoscută, în acest cadru solemn al sesiunii jubiliare a Organizaţiei Naţi­unilor Unite, în faţa a nume­roşi şefi de state şi guverne, poziţia sa faţă de marile pro­bleme care confruntă lumea contemporană, principiile care o călăuzesc în străduinţa sa de a-şi aduce contribuţia la realizarea unei lumi a coope­rării între toate popoarele. Discursul a fost îndelung a­­plaudat. Numeroşi şefi de de­legaţii au venit la masa Ro­mâniei, felicit­îndu-l şi salu­­tîndu-l cu caldură pe preşe­dintele Consiliului de Stat al ţării noastre. .va «•«■■■»■■■■■MMI Iași. Țesătoria de mătase „Victoria". Manifestări consacrate aniversării a 50 de ani de la­­ greva generală din România Ieri după-amiază a avut loc la Casa de cultură a tinere­tului şi studenţilor din Iaşi o adunare publică închinată ani­versării a 50 de ani de la gre­va generală din România din octombrie 1920. Adunarea a fost deschisă de tov. Eugen Billuţă, secretar al Comitetu­lui municipal Iaşi al P.C.R Despre importanţa evenimen­tului a vorbit în faţa unui nu­meros public prof. univ. dr. Aurel Loghin, lector al Comi­tetului judeţean de partid. Aniversarea celor 50 de ani de la greva generală a prile­juit numeroase alte manifes­tări în cuprinsul judeţului nos­tru. Astfel, la Uzina mecanică din Paşcani a avut loc un sim­pozion în cadrul căruia au fost expuse temele: „Avântul revo­luţionar din România de după primul război mondial", „Gre­va generală — expresie a ca­pacităţii revoluţionare a prole­tariatului român" şi „Crearea P.C.R. — etapă hotărltoare în istoria mişcării muncitoreşti din ţara noastră". Expunerile au fost făcute de A. Bîrleanu, di­rector adjunct al Cabinetului judeţean de partid, L. Eşanu, cercetător ştiinţific la Institu­tul de studii istorice de pe lin­gă C.G. al P.C.R. — sectorul din Iaşi — şi C. Cloşcă, muzeo­graf principal la Muzeul de istorie a Moldovei. Asemenea simpozioane au mai avut loc la Uzina mecani­că „Nicotină" şi la Casa ar­matei din Iaşi. In acelaşi timp, la nume­roase cluburi din întreprinderi şi instituţii, case de cultură şi cămine culturale de la sate au avut loc expuneri asupra importanței grevei generale din România din octombrie 1920. O manifestare plenară a potenţialului revoluţionar al clasei muncitoare din România (urmare din pag. 1) Poştă şi de la alte întreprinderi din Iaşi. Comisia locală a sin­dicatelor din Iaşi a alcătuit un co­mitet pentru conducerea grevei generale a cărei activitate a fost însă redusă căci din prima zi a grevei membrii comitetelor organizate au fost arestaţi. Pe măsură ce se apropia ziua de­clanşării grevei, autorităţile bur­­ghezo-moşiereşti înăspreau pri­goana îndreptată împotriva ma­selor muncitoare. Oraşul Iaşi era în stare de alarmă, com­panii întregi au fost postate în toate fabricile, iar ordinul cir­cular al comandamentului tru­pelor militare cu actele de re­presiune ordonate a fost ti­părit în ziarul „Lumea". In po­fida acestor măsuri, la Iaşi, ca şi în întreaga ţară, în ziua de 20 octombrie 1920, la ora 9 dimineaţa, sirenele fabricilor au anunţat începerea grevei gene­rale. Cu toate măsurile brutale luate de autorităţi pentru re­primarea grevei, muncitorimea oraşului Iaşi a încetat în to­talitate munca. Toate atelierele şi fabricile din localitate, atît cele particulare cit şi cele ale statului, şi-au închis porţile. La sediul sindicatelor s-a desfăşu­rat o vie activitate, muncitori­mea ieşeană preocupîndu-se de mersul g­arevei şi, deşi ziarul „Socialismul" a fost suspendat, ştirile sosite pe diferite căi erau transmise mai departe, ceea ce au contribuit la menţi­nerea unei stări de spirit revo­luţionare. Pînă la închiderea secţiunii locale a partidului so­cialist, aici a avut loc o acti­vitate permanentă. Rapoartele comandanţilor militari adresate autorităţilor lor superioare ne dau o imagine concludentă a­­supra felului cum s-a desfăşu­rat greva generală în oraşul Iaşi şi justifică, în acelaşi timp, concluzia care emana dintr-unul din rapoartele la care ne-am referit mai sus şi din care re­zultă că în pofida măsurilor re­presive „oraşul Iaşi a fost în fruntea oraşelor din Moldova atît datorită numărului mare de muncitori şi a puterii lor de organizare ca şi în ceea ce priveşte pregătirile pentru greva generală". Dezlănţuirea şi desfăşurarea tumultuoasă a grevei generale, paralizarea întregii vieţi econo­­mice a ţării au provocat o i­­mensă panică în rindul claselor dominante. Guvernul Averescu, după pregătirile făcute pentru înăbuşirea grevei generale, a tre­cut la represiuni violente. In Ca­pitală, s-a instituit starea de ase­diu, iar pe întreg cuprinsul ţării cenzura era atotputernică. Au fost împiedicate legăturile dintre Bucureşti şi centrele muncitoreşti din ţară, lucrătorii din întreprin­derile statului fiind mobilizaţi prin ordine de chemare, măsură ce a fost extinsă şi la întreprin­deri particulare, acolo unde gre­va se desfăşura cu o deosebită tărie. Cartierele muncitoreşti au fost inundate de poliţie şi ar­mată care urmăreau readucerea cu forţa la lucru, iar familiile greviştilor erau evacuate din lo­cuinţe. Sediile organizaţiilor muncitoreşti au fost devastate şi ocupate de trupe, ziarele lor su­primate. Arestările au început chiar în cursul nopţii de 20 oc­tombrie şi au fost îndreptate, în primul rind, împotriva mem­brilor din comitetele de condu­cere ale grevei, a elementelor de legătură şi a celor mai cu­noscuţi militanţi revoluţionari din rândurile proletariatului român. In faţa represiunilor îndreptate împotriva sa, muncitorimea a folosit diferite forme de rezis­tenţă printre care este cazul să amintim fuga după readucerea forţată la lucru, metoda grevei pasive, Intrarea în acţiune a co­mitetelor de rezervă etc. In mul­te centre ale ţârii, datorită ac­tivităţii elementelor revoluţionare din partidul socialist şi din sin­dicate, împotriva măsurilor te­roriste luate de guvern, muncito­rimea a desfăşurat acţiuni des­chis ofensive ca demonstraţii, întruniri publice etc. Activiştii organizaţiilor sindicale, aleşi de muncitori in fruntea comitetelor de grevă, au reuşit să găsească în multe cazuri formele cele mai adecvate de acţiune în si­tuaţia concretă de atunci, depă­şind linia tactică pasivă preco­nizată de elementele oportuniste din conducerea partidului socia­list. Activitatea lor nu a putut căpăta un caracter general, ea desfăşurîndu-se numai în unele întreprinderi,­in anumite ramuri de producţie sau oraşe ale ţă­rii. Lipsa unei conduceri cen­trale, care să îndrume şi să conducă lupta, să elaboreze so­luţiile cele mai potrivite în mo­mentele grele, a creat o stare de dezorientare în rîndurile mun­citorimii şi aceasta a constituit una din principalele carenţe ale grevei generale. Incepind de la 25 octombrie, datorită măsu­rilor represive luate de guvern, la care se adăugau şi cele ară­tate mai sus, în ansamblu, am­ploarea grevei generale a în­ceput să scadă treptat. In ora­şele mai importante şi în între­prinderile mari, intensitatea lup­tei s-a menţinut la fel ca în primele zile şi din această cau­ză intensificarea măsurilor re­presive ordonate de guvern ca şi instituirea stării excepţionale a vizat mai ales marile centre industriale printre care amintim : oraşul Bucureşti, Valea Praho­vei, Valea Jiului, oraşele Iaşi, Cluj, Timişoara, Reşiţa, Galaţi şi altele. La 28 octombrie 1920, deşi marea majoritate a munci­torimii continua cu indirjire lup­ta, conducerea partidului socia­list a hotărît încetarea grevei. După o desfăşurare de 8 zile prima mare ciocnire dintre în­treg proletariatul român şi re­gimul burghezo-moşieresc a luat sfîrşit. Deşi greva generala a fost înfrîntă, însemnătatea ei pentru dezvoltarea mişcării muncitoreşti din România a fost deosebit de importantă. Ea a scos în evi­denţă solidaritatea de clasă a întregului proletariat român, a reliefat eroismul şi abnegaţia muncitorimii în lupta pentru sa­tisfacerea intereselor sale vita­le şi aspiraţiile întregului popor muncitor. Prin amploarea pe care a luat-o, greva generală din octom­brie 1920 — parte integrantă a avîntului revoluţionar care a cu­prins întreaga lume după vic­toria Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie — a avut un în­semnat ecou şi în rîndurile miş­cării muncitoreşti internaţionale. Referindu-se la locul pe care-l deţine greva generală din oc­tombrie 1920 în istoria mişcării noastre muncitoreşti, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU arată : „Prin amploarea şi combativita­tea sa revoluţionară, greva ge­nerală a fost cel mai important moment din istoria luptelor de­­ clasă din România ; ea a zgu­duit puternic însăşi temelia re­gimului burghezo-moşieresc“. Greva generală a oferit mun­citorimii învăţăminte preţioase, dar cel mai important lucru a fost înţelegerea necesităţii exis­tenţei unui stat major revoluţio­nar care să organizeze şi să conducă proletariatul român in lupta pentru îndeplinirea sarci­nilor sale istorice. In ambianţa creşterii furtu­noase a luptei pentru adoptarea unei linii consecvent revoluţio­nare în sinul mişcării noastre muncitoreşti, Congresul din mai 1921 al Partidului socialist a ho­tărît transformarea acestuia în Partidul Comunist din România. Prin activitatea sa, Partidul Co­munist Român, făurit pe teme­liile tradiţiilor celor mai înain­tate de luptă ale poporului, ale mişcării muncitoreşti şi socialis­te din România, a înscris în is­toria patriei noastre pagini ne­muritoare de eroism şi abnegaţie, s-a dovedit forţa consecvent re­voluţionară care a mobilizat în­tregul nostru popor în vederea răsturnării orînduirii burghezo­­moşiereşti şi a făuririi orînduirii noi, socialiste. întregul nostru popor se pre­găteşte pen­tru aniversarea se­micentenarului Partidului Comu­nist Român prin desfăşurarea u­­nei activităţi creatoare, pentru înfăptuirea măreţului program elaborat de Congresul al X-lea al P.C.R., pentru realizarea de noi succese în construirea socia­lismului. Acest eveniment con­stituie, totodată, şi un prilej de evocare a glorioaselor tradiţii revoluţionare ale mişcării noas­tre muncitoreşti, a clocotitoa­rei istorii de lupte şi victorii a partidului, de trecere în revis­tă a măreţelor realizări dobîndi­­te de poporul nostru sub condu­cerea sa încercată. In aceste condiţii, aniversarea a 50 de ani de la ridicarea la luptă a clasei muncitoare din România din toamna anului 1920, capătă semnificaţia omagiului pe care noi toţi îl aducem celor care au luptat şi s-au jertfit pentru triumful nobilei cauze de construire a unei vieţi libere în patria noastră. In de 24 ore Radio Iaşi Programul de seară (20 octom­­brie) ; 17.00 Buletin de ştiri ! 17.05 Estrada zilei ; 17.30 Pe te­me cetăţeneşti ; 17.45 La micro­fon, solişti şi formaţii de ama­tori ; 18.00 Satul românesc con­temporan ! 18.20 Cîntecul care mi-e drag ; 19.00 Radiojurnal ! 19.15 Solişti români da operă­­; Viorica Cortez-Guguianu şi Ni­colae Sasu I 19.30 Teatru la mi«* crofon : „Dacă aveţi şobolani"« de V. Leahu (premieră) I 21.00! Buletin de ştiri ; 21.05 Luceferi al poeziei româneşti : Ion Minu­­lescu I 21.20 Jazz ... concert ( 21.30)' Cinemeridian I 21.40 Jazz?... con«* cert (continuare). Programul de dimineaţă (24 oc­tombrie) i 6.00 Buletin de ştiri i 0.05 Matineu muzical ; 6.30 Emi­siune pentru sate i 6.40 Drag mi-e Jocul românesc i 7.00 Informaţii şi muzică. Televiziune 18.00 Deschiderea emisiunii­­ 18.05 Copiii cîntă. Selecţiuni din Festivalul de cîntece şi dansuri „Bucuria Europei­, desfăşurat re­cent la Belgrad; 18.45 Actuali­tatea In economie; 19.20 1001 da F seri — emisiune pentru cei micii 19.30 Telejurnalul de seară; 20.00 Reflector; 20.15 Seară da teatrul; .Iertarea­ de Ion Băieşu. Inter**­pretează un colectiv de la Tea­trul Mic; 21.50 Prim plan. Com-* pozitorul Filaret Barbu; 22.20 Di­vertisment muzical pe teme fol­clorice românești cu orchestra: Electrecord; 22.40 Telejurnalul c*a noapte; 23.00 închiderea emisiiu nii. Cinematografe VICTORIA, orele 0.45 ; 11.19 , 15 . 18 , 20.45 : .Păsările", pro­ducţie a studiourilor americane,« în regia lui Alfred Hitchcock | REPUBLICA, orele 9 , 11 » 15 , 17, 19 * 21 : .Degetul de .fier", cine­­mascop-color, producţie a studi­ourilor japoneze; Cinematograful de crik „COPOU«, orele 9 , ll.lSi; .Baltagul", coproducţie româno­­italiană. Ecranizare după cunosc­­utul roman cu acelaşi titlu de M. Sadoveanu. In distribuţie : Margarita Lozano, Folco Lull­, Si­donia Manolache, Florin Scărlăt­­tescu. Grafică şi regie : Mircea I. Mureşan. La orele 14 , 16.20 ( 18.40 şi 21 : .Dreptul de a tel naşte", producţie a studiourilor mexicane. In distribuţie : Aurorei Bautista, Julio Aleman; ARTA’,­­orele 9,15 , 11,15 , 15 , 17 , 19 , 21­­ .Argoman superdiabolicul-­f „TAT­AR­ASI“, orele 16 , 18 , 20« «Afurisitul de bunic", completare, ,Orga", producţie a studiourilor franceze ; NICOLINA', orele 16 i •­ 18 . 20 : .Explozie In munţi­* Teatrul Naţional La ora 19.30, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri­ prezintă uri spectacol cu piesa : .Catiheţii de la Humuleşti". Sunt valabile bl*«­letele cu seria 138, Casa de cultură a sindicatelor La ora 20.00, în sala de spec­­tacole a Casei de cultură a gift* dicatelor, Teatrul de estradă dirn Deva prezintă un spectacol de revistă intitulat : jApolo la De­va­,, Meciuri amicale de fotbal Astăzi, la ora 15, pe stadionul „23 August", echipa de fotbal Moldova Chişinău (juniori) va susţine un meci amical în com."­­pania formaţiei ieşene Politeh­­­nica .(div. A). In deschidere, la ora 13.30, voi avea loc meciul amical între chipele feminine Unirea şi Fer­mina din Iaşi. Seară de filme franceze Azi, la ora 20.15, în amfitea­trul 1 al Universităţii ieşene va­­ avea loc o seară de filme fran­ceze. ■. Cu acest prilej, iubitorii celei de a 7-a arte vor putea viziona spectacolele : „Les tachistes­, „Autun" (oraş galo-roman şi me­dieval),­­Magazin ştiinţific­, „O repetiţie la J. L. Barrault". Filmele vor fi prezentate de lectorul francez Jean Delaperrière. Timpul probabil ! Vreme un curs de încălzire cu cerul noros la temporar acoperit. Local, în nordul Moldovei, va ploua slab. Vîntul va sufla po-I trivit, cu intensificări, din sec­torul sud-vestic. Temperatura ae­rului în creştere uşoară, mini­mele vor fi cuprinse între minus 1 grad şi plus 4 grade, iar ma­ximele între ,10 și 15 grade.

Next