Flacăra Iaşului, octombrie 1970 (Anul 26, nr. 7476-7502)
1970-10-20 / nr. 7492
FLACĂRA ASULUI PAGINA 2 * Cuvîntarea preşedintelui Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU, la sesiunea jubiliară a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (urmare din pag. 10 niSBtp internationale. In epoca noastră pacea este indisolubil legată de progresul societăţii, de dezvoltarea economică şi socială democratică a vieţii popoarelor, de crearea condiţiilor care să permită maselor să-şi spună cuvintul în conducerea destinelor naţiunii lor. Lumea spre care mergem inevitabil este aceea în care fiecare popor va putea fi cu adevărat stăpin pe soarta sa, va putea decide asupra viitorului său, va putea acţiona pentru colaborarea paşnică cu celelalte popoare. Se impune, de aceea, în mod obiectiv să se pună capăt politicii de amestec în treburile altor state, de sprijinire a forţelor sociale reacţionare, retrograde, care se opun aspiraţiilor popoarelor de a se dezvolta corespunzător voinţei şi intereselor lor vitale. — Considerăm imperios necesar să se acţioneze cu hotărîre pentru lichidarea definitivă a colonialismului — acest anacronism ruşinos, in cea mai flagrantă contradicţie cu etica şi principiile internaţionale unanim proclamate azi de popoarele lumii. Nu se mai poate admite reînvierea, sub nici o formă, a dominaţiei unui stat de către altul; trebuie să se acţioneze ferm pentru abolirea neocolonialismului care reeditează în mod mascat spolierea popoarelor. — Pornind de la rolul important pe care îl are naţiunea in evoluţia societăţii, avînd în vedere că încă zeci de popoare se află la începutul dezvoltării lor ca naţiuni şi a realizării unităţii lor naţionale — trebuie susţinută cu toate puterile lupta pentru constituirea statelor naţionale de sine stătătoare, precum şi pentru apărarea şi consolidarea independenţei şi suveranităţii statelor nou create. Realitatea internaţională demonstrează că orice atingere a independenţei naţionale a unui popor afectează grav nu numai interesele sale vitale, progresul şi dezvoltarea sa, ci însăşi cauza generală a păcii şi civilizaţiei. Evenimentele confirmă că au apus vremurile politicii de dominaţie şi dictat, că popoarele nu mai pot fi îngenuncheate prin forţă. Aceasta impune aşezarea relaţiilor dintre state pe baze noi, pe egalitate şi stimă reciprocă, cere ca în rezolvarea problemelor internaţionale să se ţină seama de voinţa popoarelor, de interesele lor naţionale. Naţiunea, statul naţional vor avea un rol însemnat de jucat încă pentru o lungă perioadă a dezvoltării societăţii omeneşti. Numai o colaborare şi cooperare între naţiuni libere şi independente care să asigure progresul economic şi social al fiecărei ţări poate rezăşui pacea şi securitatea internaţională. — Cursa înarmărilor a luat proporţii uriaşe, cheltuielile militare depăşesc 200 de miliarde de dolari anual — ceea ce are efecte negative profunde asupra progresului economic şi social şi a nivelului de trai al multor popoare. Armele nucleare constituie un pericol grav pentru însăşi soarta omenirii.în aceste condiţii, considerăm drept un imperativ arzător ca Organizaţia Naţiunilor Unite, ca toate statele să acţioneze cu cea mai mare fermitate pentru Înfăptuirea dezarmării generale şi, în primul rinel, a celei nucleare. Organizaţia Naţiunilor Unite, conducătorii tuturor statelor, toţi oamenii politici poartă o grea răspundere in faţa popoarelor, a viitorului civilizaţiei umane, pentru eliberarea lumii de povara înarmărilor şi de coşmarul unui război atomic. Trebuie să spirtiera cu hotărîreu cursei înarmărilor, Nu armelor nucleare ! După părerea noastră, Comitetul de dezarmare de la Geneva trebuie să primească însărcinarea de a acţiona efectiv, cu reală răspundere, pentru realizarea scopului în virtutea căruia a fost creat. Considerăm necesar ca la lucrările acestui comitet să participe toate statele interesate. Este, în sfîrşit, timpul să se treacă de la vorbe la fapte, de la discuţii la măsuri concrete în direcţia dezarmării. România apreciază că un efect salutar asupra eforturilor pentru dezarmare, ca şi pentru cauza păcii in general, ar avea promovarea de măsuri care să ducă la desfiinţarea blocurilor militare incompatibile cu principiile Organizaţiei Naţiunilor Unite. Putem vorbi oare denaţiuni unite", atîta tinp cît lumea este Împărţită in blocuri militare opuse ? Se impune, de asemenea, ca o măsură importantă pe calea dezarmării, lichidarea bazelor militare străine de pe teritoriul altor state, retragerea trupelor străine în graniţele lor naţionale. Considerind că una din sarcinile fundamentale ce revine tuturor statelor este aceea de a întreprinde acţiuni concrete în vederea realizării dezarmării generale şi totale, guvernul român este hotărît să militeze cu toată fermitatea pentru înfăptuirea acestui deziderat vital al omenirii. — In lumea de azi s-au acumulat uriaşe valori materiale şi spirituale — rod al eforturilor de secole ale omenirii, al cuceririlor epocale in domeniul cunoaşterii. O sarcină primordială a comunităţii umane este de a veghea ca aceste cuceriri să fie puse nu în slujba distrugerii civilizaţiei, ci a progresului şi păcii, a transformării naturii în folosul omului, a ameliorării condiţiilor de viaţă ale locuitorilor planetei noastre. Aceasta este însăşi problema nodală a zilei de mâine, a viitorului societăţii omeneşti, care interesează In cel mai înalt grad popoarele şi, In primul rlnd, tînăra generaţie. Dorinţa de a construi o lume In care oamenii să se bucure pe deplin de roadele civilizaţiei moderne, să fie eliberaţi de perspectiva războaielor este sursa principală a mişcării contemporane a tineretului. Consider că tineretul trebuie ascultat şi trebuie să aibă un cuvint greu de spus la organizarea vieţii sociale de miine. Se cer create condiţii ca tineretul să poată participa mai activ la viaţa socială, să-şi poată manifesta energia în direcţia perfecţionării societăţii umane, a înfăptuirii idealurilor de dreptate, libertate şi bunăstare ale întregii omeniri. — Printre problemele cele mai arzătoare care Îşi aşteaptă rezolvarea In lumea de azi se află şi lichidarea subdezvoltării. După cum se ştie, zone intregi ale planetei noastre sunt rămase in urmpe planul forţelor de producţie, al nivelului de civilizaţie, al consumului, ocrotirii sănătăţii şi instrucţiei publice, ţi această rămînere în urmă se datoreşte faptului că multă vreme au fost ţinute sub dominaţie străină, iar bogăţiile lor au fost exploatate. In secolul celui mai furtunos progres material, ştiinţific şi cultural, sute de milioane de oameni suferă de subnutriţie, sunt lipsiţi de mijloacele necesare pentru dezvoltarea culturală şi ştiinţifică. Perpetuarea acestei situaţii, menţinerea şi chiar creşterea decalajului intre ţările avansate şi cele rămase în urmă constituie o frînă pentru evoluţia generală a civilizaţiei. In acelaşi timp, aceasta continuă să rămînă o sursă de animozitate, neîncredere şi conflict in viaţa internaţională. Este timpul să se treacă de la rezoluţii generale despre lichidarea subdezvoltării la măsuri practice, la un progra multilateral de sprijinire a eforturilor de progres ale statelor rămase in urmă — program la care ţările avansate să-şi aducă o contribuţie substanţială. — Pentru accelerarea progresului general este necesar ca toate statele să-şi asume obligaţia de a favoriza dezvoltarea nestingherită a schimburilor internaţionale economice, ştiinţifice, tehnice şi culturale, lichidindu-se orice fel de bariere, restricţii şi discriminări care impietează în prezent asupra colaborării dintre popoare. Fiecare popor poate să-şi aducă o contribuţie preţioasă proprie la cauza progresului şi civilizaţiei mondiale. De aceea este necesar să se creeze condiţii pentru intensificarea conlucrării naţiunilor în rezolvarea problemelor dezvoltării lor atît pe plan material, cit şi spiritual. Este o cerinţă a însuşi mersului înainte al umanităţii, asigurarea accesului larg al tuturor popoarelor la cuceririle ştiinţei şi culturii moderne, la marile descoperiri contemporane ale minţii omului. In legătură cu aceasta, apreciem că Organizaţia Naţiunilor Unite, toate organismele sale sunt chemate să acţioneze mai intens pentru stimularea cooperării internaţionale, facilitind tuturor popoarelor lumii posibilitatea de a beneficia de avantajele civilizaţiei moderne. — Pentru rezolvarea tuturor acestor mari probleme care stau azi in mod presant în faţa omenirii se cer eforturi conjugate din partea tuturor naţiunilor. In acest sens, Organizaţia Naţiunilor Unite — care reuneşte in prezent 127 de state ale lumii — trebuie să joace un rol mai important, să contribuie mai eficient la apropierea dintre state, la promovarea politicii de pace şi destindere, acţionind în acelaşi timp mai ferm pentru preintimpinarea războiului, pentru zădărnicirea oricărei agresiuni, pentru soluţionarea litigiilor dintre state pe cale politică, pentru apărarea principiilor Cartei O.N.U. Aceasta presupune să se aducă Îmbunătăţiri substanţiale in activitatea Organizaţiei Naţiunilor Unite, şi in primul rind să se înfăptuiască principiul universalităţii. Organizaţia Naţiunilor Unite trebuie să asigure cadrul de manifestare activă a tuturor statelor la soluţionarea problemelor vieţii internaţionale, în interesul colaborării între popoare, al destinderii şi păcii. Este cu totul anormal ca la împlinirea a 25 de ani de existenţă a Organizaţiei Naţiunilor Unite, unul din fondatorii săi — marele popor chinez — să fie împiedicat să-şi ocupe locul ce i se cuvine în această organizaţie. România consideră absolut necesară restabilirea drepturilor legitime ale Republicii Populare Chineze în Organizaţia Naţiunilor Unite şi îu organismele sale; aceasta corespunde intereselor tuturor popoarelor, cauzei colaborării şi păcii in lume. Este necesar ca şi alte state care astăzi sunt ţinute în mod arbitrar în afara organizaţiei să-şi ocupe locul in O.N.U. Organizaţia Naţiunilor Unite trebuie să oglindească fidel realităţile Internaţionale de azi, să fie cu adevărat un for al întregii comunităţi mondiale, şi, corespunzător acestui fapt, să asigure posibilitatea ca toate statele mari şi mici să aibă acelaşi cuvint şi să poată hotărî asupra destinelor organizaţiei şi ale păcii lumii. Să inaugurăm noul pătrar de veac al existenţei O.N.U. prin eforturi şi mai mari pentru unirea popoarelor, indiferent de mărimea teritoriului, de puterea lor economică şi militară, de orinduirea socială, in lupta pentru triumful păcii şi progresului in lume ! Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Am prezentat opinia guvernului român asupra cîtorva din problemele majore ale vieţii internaţionale a căror soluţionare, credem, ar putea conduce statele spre realizarea unui climat de înţelegere şi colaborare, spre destindere şi pace. Nimeni nu se poate, desigur, legăna cu iluzia că probleme de o asemenea complexitate pot fi soluţionate de pe o zi pe alta, în mod miraculos. Dar a lucra cu răbdare, cu perseverenţă şi cu răspundere pentru rezolvarea lor este singura alternativă la un nou război, la noi suferinţe şi distrugeri. Să nu uităm că istoria va judeca felul in care noi, oamenii politici de astăzi, am pregătit viitorul generaţiilor de uniine, am înţeles aspiraţiile şi voinţa popoarelor, am slujit progresul, civilizaţia şi pacea. In numele poporului român, pe care îl reprezint la această importantă reuniune internaţională, sunt Împuternicit să declar că România va milita întotdeauna neobosit şi ferm pentru Înfăptuirea idealurilor de pace, progres şi colaborare ale umanităţii, pentru afirmarea şi respectarea tuturor principiilor care stau la baza bunei convieţuiri internaţionale. Ţara mea este hotărită să-şi dea întreaga contribuţie la reuşita tuturor acţiunilor pe care le va întreprinde Organizaţia Naţiunilor Unite pentru pace, colaborare şi destindere. Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze puternice şi îndelung repetate). ieri, la sediul Naţiunilor Unite NEW YORK 19 (Agerpres). Trimişii speciali transmit: Primit cordial, preşedintele Nicolae Ceauşescu a rostit luni o amplă cuvântare la sesiunea jubiliară a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Aşteptată cu vădit şi deosebit interes, cuvîntarea preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, la sesiunea jubiliară a O.N.U., a polarizat, ca unul din evenimentele de majoră însemnătate, atenţia generală a reprezentanţilor statelor membre, a cercurilor politice şi ziaristice de la Naţiunile Unite. La şedinţa de luni dimineaţă erau prezenţi în sală şefi de state, de guverne, miniştri de externe ai peste 90 de ţări — aspect caracteristic momentelor importante din viaţa organizaţiei .Seismograful" politic al O.N.U. —■ etajul rezervat presei, sediu al birourilor marilor agenţii internaţionale, a zeci de cotidiene — trăia alerta caracteristică evenimentelor deosebite. La ora 10.40, preşedintele Nicolae Ceauşescu, împreună cu persoanele oficiale care îl însoţesc, a sosit la sediul Naţiunilor Unite. La intrarea monumentală rezervată şefilor de state, în întîmplntarea sa a venit directorul protocolului O.N.U., care l-a condus în sala de şedinţe. Preşedintele Consiliului de Stat a luat loc la masa delegaţiei române, pe primul fotoliu din şirul celor în faţa cărora se află plăcuţa cu inscripţia România. Alături au luat loc Dumitru Popescu, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, ambasadorul Gheorghe Diaconescu, şeful misiunii permanente a României la O.N.U. Tovarăşa Elena Ceauşescu şi persoanele care îl însoţesc pe preşedintele Consiliului de Stat al României au fost conduse în loja invitaţilor, însoţit de şeful protocolului, la ora 11.55 preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a urcat la tribuna acestui important for internaţional, rostindu-şi cuvintarea urmărită cu un viu interes de cei prezenţi. Aparatele fotografice şi camerele de luat vederi din cabinele rezervate presei fixează pe peliculă acest moment de seamă. La foarte scurt timp după începerea discursului, textele puse la dispoziţia presei s-au epuizat, iar marile agenţii au şi transmis primele ecouri conţinînd coordonatele sale esenţiale. Cuvîntarea înfăţişînd liniile fundamentale ale politicii externe a României este transmisă în eter de posturi de radio şi televiziune. Dintr-o cabină specială, echipa de reporteri a televiziunii române oferă milioanelor de telespectatori din ţară posibilitatea de a urmări nemijlocit acest eveniment. Prin glasul reprezentantului său cel mai autorizat, România şi-a făcut cunoscută, în acest cadru solemn al sesiunii jubiliare a Organizaţiei Naţiunilor Unite, în faţa a numeroşi şefi de state şi guverne, poziţia sa faţă de marile probleme care confruntă lumea contemporană, principiile care o călăuzesc în străduinţa sa de a-şi aduce contribuţia la realizarea unei lumi a cooperării între toate popoarele. Discursul a fost îndelung aplaudat. Numeroşi şefi de delegaţii au venit la masa României, felicitîndu-l şi salutîndu-l cu caldură pe preşedintele Consiliului de Stat al ţării noastre. .va «•«■■■»■■■■■MMI Iași. Țesătoria de mătase „Victoria". Manifestări consacrate aniversării a 50 de ani de la greva generală din România Ieri după-amiază a avut loc la Casa de cultură a tineretului şi studenţilor din Iaşi o adunare publică închinată aniversării a 50 de ani de la greva generală din România din octombrie 1920. Adunarea a fost deschisă de tov. Eugen Billuţă, secretar al Comitetului municipal Iaşi al P.C.R Despre importanţa evenimentului a vorbit în faţa unui numeros public prof. univ. dr. Aurel Loghin, lector al Comitetului judeţean de partid. Aniversarea celor 50 de ani de la greva generală a prilejuit numeroase alte manifestări în cuprinsul judeţului nostru. Astfel, la Uzina mecanică din Paşcani a avut loc un simpozion în cadrul căruia au fost expuse temele: „Avântul revoluţionar din România de după primul război mondial", „Greva generală — expresie a capacităţii revoluţionare a proletariatului român" şi „Crearea P.C.R. — etapă hotărltoare în istoria mişcării muncitoreşti din ţara noastră". Expunerile au fost făcute de A. Bîrleanu, director adjunct al Cabinetului judeţean de partid, L. Eşanu, cercetător ştiinţific la Institutul de studii istorice de pe lingă C.G. al P.C.R. — sectorul din Iaşi — şi C. Cloşcă, muzeograf principal la Muzeul de istorie a Moldovei. Asemenea simpozioane au mai avut loc la Uzina mecanică „Nicotină" şi la Casa armatei din Iaşi. In acelaşi timp, la numeroase cluburi din întreprinderi şi instituţii, case de cultură şi cămine culturale de la sate au avut loc expuneri asupra importanței grevei generale din România din octombrie 1920. O manifestare plenară a potenţialului revoluţionar al clasei muncitoare din România (urmare din pag. 1) Poştă şi de la alte întreprinderi din Iaşi. Comisia locală a sindicatelor din Iaşi a alcătuit un comitet pentru conducerea grevei generale a cărei activitate a fost însă redusă căci din prima zi a grevei membrii comitetelor organizate au fost arestaţi. Pe măsură ce se apropia ziua declanşării grevei, autorităţile burghezo-moşiereşti înăspreau prigoana îndreptată împotriva maselor muncitoare. Oraşul Iaşi era în stare de alarmă, companii întregi au fost postate în toate fabricile, iar ordinul circular al comandamentului trupelor militare cu actele de represiune ordonate a fost tipărit în ziarul „Lumea". In pofida acestor măsuri, la Iaşi, ca şi în întreaga ţară, în ziua de 20 octombrie 1920, la ora 9 dimineaţa, sirenele fabricilor au anunţat începerea grevei generale. Cu toate măsurile brutale luate de autorităţi pentru reprimarea grevei, muncitorimea oraşului Iaşi a încetat în totalitate munca. Toate atelierele şi fabricile din localitate, atît cele particulare cit şi cele ale statului, şi-au închis porţile. La sediul sindicatelor s-a desfăşurat o vie activitate, muncitorimea ieşeană preocupîndu-se de mersul garevei şi, deşi ziarul „Socialismul" a fost suspendat, ştirile sosite pe diferite căi erau transmise mai departe, ceea ce au contribuit la menţinerea unei stări de spirit revoluţionare. Pînă la închiderea secţiunii locale a partidului socialist, aici a avut loc o activitate permanentă. Rapoartele comandanţilor militari adresate autorităţilor lor superioare ne dau o imagine concludentă asupra felului cum s-a desfăşurat greva generală în oraşul Iaşi şi justifică, în acelaşi timp, concluzia care emana dintr-unul din rapoartele la care ne-am referit mai sus şi din care rezultă că în pofida măsurilor represive „oraşul Iaşi a fost în fruntea oraşelor din Moldova atît datorită numărului mare de muncitori şi a puterii lor de organizare ca şi în ceea ce priveşte pregătirile pentru greva generală". Dezlănţuirea şi desfăşurarea tumultuoasă a grevei generale, paralizarea întregii vieţi economice a ţării au provocat o imensă panică în rindul claselor dominante. Guvernul Averescu, după pregătirile făcute pentru înăbuşirea grevei generale, a trecut la represiuni violente. In Capitală, s-a instituit starea de asediu, iar pe întreg cuprinsul ţării cenzura era atotputernică. Au fost împiedicate legăturile dintre Bucureşti şi centrele muncitoreşti din ţară, lucrătorii din întreprinderile statului fiind mobilizaţi prin ordine de chemare, măsură ce a fost extinsă şi la întreprinderi particulare, acolo unde greva se desfăşura cu o deosebită tărie. Cartierele muncitoreşti au fost inundate de poliţie şi armată care urmăreau readucerea cu forţa la lucru, iar familiile greviştilor erau evacuate din locuinţe. Sediile organizaţiilor muncitoreşti au fost devastate şi ocupate de trupe, ziarele lor suprimate. Arestările au început chiar în cursul nopţii de 20 octombrie şi au fost îndreptate, în primul rind, împotriva membrilor din comitetele de conducere ale grevei, a elementelor de legătură şi a celor mai cunoscuţi militanţi revoluţionari din rândurile proletariatului român. In faţa represiunilor îndreptate împotriva sa, muncitorimea a folosit diferite forme de rezistenţă printre care este cazul să amintim fuga după readucerea forţată la lucru, metoda grevei pasive, Intrarea în acţiune a comitetelor de rezervă etc. In multe centre ale ţârii, datorită activităţii elementelor revoluţionare din partidul socialist şi din sindicate, împotriva măsurilor teroriste luate de guvern, muncitorimea a desfăşurat acţiuni deschis ofensive ca demonstraţii, întruniri publice etc. Activiştii organizaţiilor sindicale, aleşi de muncitori in fruntea comitetelor de grevă, au reuşit să găsească în multe cazuri formele cele mai adecvate de acţiune în situaţia concretă de atunci, depăşind linia tactică pasivă preconizată de elementele oportuniste din conducerea partidului socialist. Activitatea lor nu a putut căpăta un caracter general, ea desfăşurîndu-se numai în unele întreprinderi,in anumite ramuri de producţie sau oraşe ale ţării. Lipsa unei conduceri centrale, care să îndrume şi să conducă lupta, să elaboreze soluţiile cele mai potrivite în momentele grele, a creat o stare de dezorientare în rîndurile muncitorimii şi aceasta a constituit una din principalele carenţe ale grevei generale. Incepind de la 25 octombrie, datorită măsurilor represive luate de guvern, la care se adăugau şi cele arătate mai sus, în ansamblu, amploarea grevei generale a început să scadă treptat. In oraşele mai importante şi în întreprinderile mari, intensitatea luptei s-a menţinut la fel ca în primele zile şi din această cauză intensificarea măsurilor represive ordonate de guvern ca şi instituirea stării excepţionale a vizat mai ales marile centre industriale printre care amintim : oraşul Bucureşti, Valea Prahovei, Valea Jiului, oraşele Iaşi, Cluj, Timişoara, Reşiţa, Galaţi şi altele. La 28 octombrie 1920, deşi marea majoritate a muncitorimii continua cu indirjire lupta, conducerea partidului socialist a hotărît încetarea grevei. După o desfăşurare de 8 zile prima mare ciocnire dintre întreg proletariatul român şi regimul burghezo-moşieresc a luat sfîrşit. Deşi greva generala a fost înfrîntă, însemnătatea ei pentru dezvoltarea mişcării muncitoreşti din România a fost deosebit de importantă. Ea a scos în evidenţă solidaritatea de clasă a întregului proletariat român, a reliefat eroismul şi abnegaţia muncitorimii în lupta pentru satisfacerea intereselor sale vitale şi aspiraţiile întregului popor muncitor. Prin amploarea pe care a luat-o, greva generală din octombrie 1920 — parte integrantă a avîntului revoluţionar care a cuprins întreaga lume după victoria Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie — a avut un însemnat ecou şi în rîndurile mişcării muncitoreşti internaţionale. Referindu-se la locul pe care-l deţine greva generală din octombrie 1920 în istoria mişcării noastre muncitoreşti, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU arată : „Prin amploarea şi combativitatea sa revoluţionară, greva generală a fost cel mai important moment din istoria luptelor de clasă din România ; ea a zguduit puternic însăşi temelia regimului burghezo-moşieresc“. Greva generală a oferit muncitorimii învăţăminte preţioase, dar cel mai important lucru a fost înţelegerea necesităţii existenţei unui stat major revoluţionar care să organizeze şi să conducă proletariatul român in lupta pentru îndeplinirea sarcinilor sale istorice. In ambianţa creşterii furtunoase a luptei pentru adoptarea unei linii consecvent revoluţionare în sinul mişcării noastre muncitoreşti, Congresul din mai 1921 al Partidului socialist a hotărît transformarea acestuia în Partidul Comunist din România. Prin activitatea sa, Partidul Comunist Român, făurit pe temeliile tradiţiilor celor mai înaintate de luptă ale poporului, ale mişcării muncitoreşti şi socialiste din România, a înscris în istoria patriei noastre pagini nemuritoare de eroism şi abnegaţie, s-a dovedit forţa consecvent revoluţionară care a mobilizat întregul nostru popor în vederea răsturnării orînduirii burghezomoşiereşti şi a făuririi orînduirii noi, socialiste. întregul nostru popor se pregăteşte pentru aniversarea semicentenarului Partidului Comunist Român prin desfăşurarea unei activităţi creatoare, pentru înfăptuirea măreţului program elaborat de Congresul al X-lea al P.C.R., pentru realizarea de noi succese în construirea socialismului. Acest eveniment constituie, totodată, şi un prilej de evocare a glorioaselor tradiţii revoluţionare ale mişcării noastre muncitoreşti, a clocotitoarei istorii de lupte şi victorii a partidului, de trecere în revistă a măreţelor realizări dobîndite de poporul nostru sub conducerea sa încercată. In aceste condiţii, aniversarea a 50 de ani de la ridicarea la luptă a clasei muncitoare din România din toamna anului 1920, capătă semnificaţia omagiului pe care noi toţi îl aducem celor care au luptat şi s-au jertfit pentru triumful nobilei cauze de construire a unei vieţi libere în patria noastră. In de 24 ore Radio Iaşi Programul de seară (20 octombrie) ; 17.00 Buletin de ştiri ! 17.05 Estrada zilei ; 17.30 Pe teme cetăţeneşti ; 17.45 La microfon, solişti şi formaţii de amatori ; 18.00 Satul românesc contemporan ! 18.20 Cîntecul care mi-e drag ; 19.00 Radiojurnal ! 19.15 Solişti români da operă; Viorica Cortez-Guguianu şi Nicolae Sasu I 19.30 Teatru la mi«* crofon : „Dacă aveţi şobolani"« de V. Leahu (premieră) I 21.00! Buletin de ştiri ; 21.05 Luceferi al poeziei româneşti : Ion Minulescu I 21.20 Jazz ... concert ( 21.30)' Cinemeridian I 21.40 Jazz?... con«* cert (continuare). Programul de dimineaţă (24 octombrie) i 6.00 Buletin de ştiri i 0.05 Matineu muzical ; 6.30 Emisiune pentru sate i 6.40 Drag mi-e Jocul românesc i 7.00 Informaţii şi muzică. Televiziune 18.00 Deschiderea emisiunii 18.05 Copiii cîntă. Selecţiuni din Festivalul de cîntece şi dansuri „Bucuria Europei, desfăşurat recent la Belgrad; 18.45 Actualitatea In economie; 19.20 1001 da F seri — emisiune pentru cei micii 19.30 Telejurnalul de seară; 20.00 Reflector; 20.15 Seară da teatrul; .Iertarea de Ion Băieşu. Inter**pretează un colectiv de la Teatrul Mic; 21.50 Prim plan. Com-* pozitorul Filaret Barbu; 22.20 Divertisment muzical pe teme folclorice românești cu orchestra: Electrecord; 22.40 Telejurnalul c*a noapte; 23.00 închiderea emisiiu nii. Cinematografe VICTORIA, orele 0.45 ; 11.19 , 15 . 18 , 20.45 : .Păsările", producţie a studiourilor americane,« în regia lui Alfred Hitchcock | REPUBLICA, orele 9 , 11 » 15 , 17, 19 * 21 : .Degetul de .fier", cinemascop-color, producţie a studiourilor japoneze; Cinematograful de crik „COPOU«, orele 9 , ll.lSi; .Baltagul", coproducţie românoitaliană. Ecranizare după cunoscutul roman cu acelaşi titlu de M. Sadoveanu. In distribuţie : Margarita Lozano, Folco Lull, Sidonia Manolache, Florin Scărlăttescu. Grafică şi regie : Mircea I. Mureşan. La orele 14 , 16.20 ( 18.40 şi 21 : .Dreptul de a tel naşte", producţie a studiourilor mexicane. In distribuţie : Aurorei Bautista, Julio Aleman; ARTA’,orele 9,15 , 11,15 , 15 , 17 , 19 , 21 .Argoman superdiabolicul-f „TATARASI“, orele 16 , 18 , 20« «Afurisitul de bunic", completare, ,Orga", producţie a studiourilor franceze ; NICOLINA', orele 16 i • 18 . 20 : .Explozie In munţi* Teatrul Naţional La ora 19.30, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri prezintă uri spectacol cu piesa : .Catiheţii de la Humuleşti". Sunt valabile bl*«letele cu seria 138, Casa de cultură a sindicatelor La ora 20.00, în sala de spectacole a Casei de cultură a gift* dicatelor, Teatrul de estradă dirn Deva prezintă un spectacol de revistă intitulat : jApolo la Deva,, Meciuri amicale de fotbal Astăzi, la ora 15, pe stadionul „23 August", echipa de fotbal Moldova Chişinău (juniori) va susţine un meci amical în com."pania formaţiei ieşene Politehnica .(div. A). In deschidere, la ora 13.30, voi avea loc meciul amical între chipele feminine Unirea şi Fermina din Iaşi. Seară de filme franceze Azi, la ora 20.15, în amfiteatrul 1 al Universităţii ieşene va avea loc o seară de filme franceze. ■. Cu acest prilej, iubitorii celei de a 7-a arte vor putea viziona spectacolele : „Les tachistes, „Autun" (oraş galo-roman şi medieval),Magazin ştiinţific, „O repetiţie la J. L. Barrault". Filmele vor fi prezentate de lectorul francez Jean Delaperrière. Timpul probabil ! Vreme un curs de încălzire cu cerul noros la temporar acoperit. Local, în nordul Moldovei, va ploua slab. Vîntul va sufla po-I trivit, cu intensificări, din sectorul sud-vestic. Temperatura aerului în creştere uşoară, minimele vor fi cuprinse între minus 1 grad şi plus 4 grade, iar maximele între ,10 și 15 grade.