Flacăra Iaşului, noiembrie 1970 (Anul 26, nr. 7503-7527)
1970-11-01 / nr. 7503
V Au mai rămas cîteva zile bune de lucru Să se grăbească recoltarea porumbului la ! Lucrarea asupra căreia trebuie să cadă ponderea activităţii din această perioadă In multe cooperative agricole de producţie din judeţul nostru este, fără îndoială, recoltarea porumbului, adică tăierea ultimelor suprafeţe, depănuşarea şi transportarea lui in pătule sau in baza de recepţie. Prin eforturi deosebite, ţăranii coope- I ratori din majoritatea unităţilor de pe raza judeţului nostru au reuşit să în- I cheie celelalte lucrări importante de recoltare ale actualei campanii. Ne referim la recoltarea cartofilor, sfeclei de zahăr, viei, cinepei pentru săminţă, inului, macului etc. Fiind in măsură astfel , să concentreze forţele la recoltatul porumbului, aceste cooperative au reuşit să realizeze progrese mari şi la această lucrare, unele chiar epuiztnd-o. Din această categoria, fac parte cooperativele agricole din Dumeşti, Cotnari, Cîrjoaia, Fîntînele, Plugari, Tansa , Belceşti, Româneşti, Corneşti, Holboca, Ciorteşti, Gorban, Moşna, Răducănenî, Trifeşti ş.a. Cu cîteva zile In urmă, ziarul nostru publica un tabel cu situaţia depănuşatului in cooperativele agricole ale judeţului. Pornind de la acel clasament, ne-am propus să vedem care este stadiul şi ritmul acestei lucrări în cîteva cooperative restantiere. La Heleşteni, am ajuns o dată cu tov. Stelian Stănilă, instructor al U.J.C.A.P. Iaşi. Spre surprinderea noastră, în sediu, o şedinţă era în toi. Participanţii erau preşedintele ,3.AP. (Petru Ilaşcu), inginerul (H. Herşcovici) şi toţi brigadierii cooperativei. — Ce fel de şedinţă ţineţi la această oră? (12—n.n.), a întrebat instructorul U.J.C.A.P. ? ! — Obişnuită, de lucru, ni s-a răspuns. La 28 octombrie, «S.A.P. Heleşteni avea doar 14 hectare depănuşate din totalul de 690 hectare. Au trecut patru zile şi la această cooperativă nu s-a depănuşat nici măcar un ştiulete de porumb. Bineînţeles, s-au găsit o serie de motive care să justifice această întîrziere : suprafaţa mare de cartofi (230 de hectare) şi suprafaţa mare de sfeclă (160 de hectare). Dar, dacă recoltatul cartofilor s-a terminat, sfecla nu s-a scos decit de pe 77 de hectare şi acest lucru va fi, probabil, un impediment şi pe viitor în recoltarea porumbului. După cum ne-au declarat factorii de răspundere ai CAP, Heleşteni, pentru terminarea depănuşării şi transportării porumbului ar mai fi necesare cel puţin încă trei săptămîni. Bineînţeles, dacă va rămine timpul frumos şi şedinţele vor fi mai rare. Altfel.... — Am dat indicaţii cooperativei agricole de producţie, ne-a spus tovarăşul Costache Prodan, secretarul comitetului comunal de partid, să nu ţină sub nici o formă şedinţe în timpul zilei. Acest lucru a fost subliniat şi de tovarăşul Vasile Azoiţei, instructorul Comitetului judeţean de partid, întrebăm conducerea cooperativei: dacă simţul gospodăresc nu ne îndeamnă la suspendarea şedinţelor din plină zi de lucru, de ce nu se respectă indicaţiile primite? Nu cumva această lipsă de organizare şi de înţelegere a sarcinilor explică slabele rezultate pe care le înregistrează cooperativa? Tovarășul G. Prodan ne-a rugat să apelăm prin intermediul ziarului la Autobaza Pașcani pentru a ajuta și această cooperativă la transportarea produselor în bază. In prezent, aceste transporturi se efectuează numai cu atelajele. Autobaza Paşcani nu dă maşini, pretextînd că distanta este mică şi cursele nu sunt rentabile. In plus, cele 5 autocamioane ale cooperativei nu lucrează din lipsă de benzină. Printre cooperativele restantiere la depănuşat se număra şi cea din Hărmăneşti. Ne-am deplasat la brigada I, condusă de Alecu Dascălu, pentru a discuta cu Gheorghe T. Buruiană, preşedintele acestei cooperative. Aici, era în plină desfăşurare acţiunea de transportare a porumbului în ariile de depănuşare. Toate cele 40 de atelaje ale cooperativei şi alta forţe de muncă cărau porumb. Şi aici, depănuşatul este în întîrziere. Din 555 de hectare cu porumb au fost depănuşate 55 de hectare. Dar, simţind adierea îngheţului, membrii cooperatori au ieşit cu mic şi mare la depănuşat. Peste 450 de braţe de muncă lucrau la tăiatul ultimelor hectare cu porumb şi la depănuşat pe tarlalele .Dealul Bisericii", Răgoaza" şiDealul Mijloc“. De aici, ne-am deplasat la C.A.P. Vatra, unde am discutat cu Ion Rotaru, secretarul comitetului de partid pe C.A.P. La data raidului nostru, tot porumbul fusese tăiat, iar la depănuşat s-a înregistrat un progres considerabil. Din cele 430 de hectare cu porumb, fuseseră depănuşate 210 faţă de numai 25 cite erau la data de 26 octombrie. Un sprijin deosebit au primit în această acţiune membrii cooperatori de la elevii şcolii din Sodomeni, precum şi de la elevii liceelor şi şcolilor din oraşul Paşcani. După cite am fost informaţi, tovarăşul Ion Panaite, secretarul Comitetului orăşenesc Paşcani al P.C.R., primarul oraşului, s-a ocupat personal în mai multe rînduri de sprijinirea depănuşatului atît la C.A.P Vatra cit şi la C.A.P. Lunca. — Pînă la data de 5 noiembrie ne-am planificat să încheiem complet recoltarea porumbului, ne-a relatat Vasile Scurtoaia, preşedintele C.A.P. Lunca, deşi mai avem de depănuşat 400 de hectare. Azi au lucrat la depănuşat la Lunca, Blăgeşti, Gîşteşti, mai bine de 200 de braţe de muncă. Intîmpinăm şi noi greutăţi cu transporturile. Secţia de mecanizare are trei remorci, dar numai una singură funcţionează. Celelalte două stau cu pene de cauciuc şi nu se găseşte nimeni să le repare. In drum spre Iaşi, am poposit şi la Butea. Aici, am observat un aspect gospodăresc care ne-a surprins plăcut. La sediul cooperativei, 100 de atelaje erau încărcate de cu seară cu porumb. A doua zi, dis-de-dimineaţă, urmau să plece la Baza de recepţie din Mirceşti. Fuseseră încărcate dinainte pentru a se putea efectua a doua zi două transporturi. Membrii cooperatori de aici s-au angajat să efectueze alte două transporturi și duminică. N. IONESCU De la Cabinetul judeţean de partid laşi Luni, 2 noiembrie 1870, ora 18.00, au loc cursurile Universităţii serale de marxism-leninism, după dum urmează I La Universitatea .Al. I. Caza* I Economie în amfit. IIl II Economie In amfit. II/S III Economie în amfit. II/7 I—II Istorie în amfit. P/2 III Istorie In sala P/1 La Cabinetul de partid Secțiile 1 Filozofie, Sociologie și Estetică. Viaţa artistică ieşeană în dialog permanent cu publicul (urmate din pag. 1) Evident căectind un subiect atU de larg şi cu autea implicaţii, nu putem face abstracţii de exigenţa unei părţi a publicului ieșean, citeodată pusă sub semnul Întrebării. Un fapt este incontestabil : ori de cite ori au fost aduse pe scenă spectacole de o Înaltă ţinută artistică, ori de cite ori au fost lmbrdfisate creafii de reală autenticitate, prezenta în sală a spectatorilor a fost optimă. Să nu ignorăm, Insă, categoria celor dispuşi să apară In foaier doar atunci clnd afişul anunţă — să zicem — Aldo Ciccolini. După cum avem In vedere şi spectatorii dornici mimai de divertismente. Insă această situaţie nu caracterizează doar publicul ieşean, el pe cel dirn lumea Întreagă. .De aceea — opinează tov. L Ripepa, tehnician, programarea spectacolelor şi concertelor trebuie să satisfacă majoritatea categoriilor de spectatori. Să se aleagă un repertoriu teatral, de operă şi concertistic care să delecteze atit pe cel cu Înaltă pregătire intelectuală, cit şi pe cei care după o săptămînă de intensă muncă fizică au nevoie să se destindă, să se amuze în sala de spectacol. Aş sugera un număr sporit de spectacole de operetă, de estradă, varietăţi, de bună calitate, Ia sflrşitul săptămtnii artistice ieşene. E nevoie şi de o anumită ritmicitate In acest domeniu, căci sunt săptămîni In care se aglomerează 3—4 spectacoleuşoare“, iar in altele nu este programat nici unul". — Persistă In anumite medii o falsă considerare a artei amatoare, este de părere tov. prof. Const. Luce. Rapsodul care ştie sa evite zeci de minute In şir, fără să se Întrebe cite bilete s-au vlndut In seara reprezentaţiei, dansatorul sau actorul amator veşnic anonim, pentru care ,reclama" Înseamnă aplauzele unei săli generoase, beneficiază, din partea unora dintre cei obişnuiţi să privească arta din fotoliu, de o superioară reţinere sau de indulgenţă amabilă. Ei socotesc, în mod greşit, că arta amatoare este, In cazul cel mai bun, apanajul unui public suburban şi, prin urmare, gustul lor „nobil“ nu se pretează la a audia şi viziona astfel de manifestări. Dacă lăcaşurile cultural-artistice ar face o mai vie publicitate formaţiilor artistice de amatori valoroase, artiştilor autentici din rîndul maselor de oameni ai muncii şi dacă organizarea spectacolelor artiştilor amatori ar înregistra o substanţială ameliorare, de la primatul originalităţii şi diversităţii repertoriului şi până la asigurarea comportării civilizate a tuturor spectatorilor In sală, o asemenea optică deformată nu şi-ar mai avea nici un temei. Intrucit arta amatoare, care se bucură, In principiu, de laurii unei recunoaşteri valorice, unanime, reprezintă un factor de seamă In susţinerea prestigiului artistic al judeţului nostru. Opiniile expuse au punctat de fapt şi concluziile. Convergente sau divergente, ne întilnim totuşi pe aceeaşi idee: trebuie acţionat mai bine, mai mult şi pe variate direcţii, cu forme şi mijloace adecvate fiecărei categorii de spectatori pentru a dezvolta maselor largi obişnuinţe cultural-artistice şi a le facilita accesul spre creaţii valoroase. Toate canalele de cultură, toate mijloacele culturale de masă au această destinaţie. Totul e ca ele să le folosească, să fie preocupate mai intens de educaţia artistică a omului cit de timpuriu posibil. Ne gândim că Teatrul Naţional, Opera, Filarmonica ar trebui să-şi includă în programele lor acţiuni artisticoeducative de masă, un dialog mai viu cu marele public pe o durată mare de timp, cu continuitate, coordonate de forurile culturale locale, susfifmute mai mult de organizaţiile de tineret. Pledăm cu precădere pentru aceasta, deoarece ea este cheia cu care pot fi deschise porţile succeselor viitoare. SPORT Ieri, pe stadionul Dinamo din Bucureşti, «chipa Dinamo a învins U. T. Arad, în cadrul div. A de fotbal, cu 4—1 (2—0), Posibilităţi care pot fi mai bine valorificate (urmare dia pag- 1) puneri judicioase. Printre altele, se criticaseră aspecte privind calitatea lucrărilor in unităţile de:„prestări, eliberarea bonurilor, cunoaşterea cererii de consum. Planul de măsuri întocmit la această plenară prevedea: organizarea unor consfătuiri periodice cu consumatorii, înfiinţarea caietelor de studiere a cererii de consum, înlăturarea cazurilor de indisciplină etc. Lăsăm la o parte faptul, curios, că o indicaţie veche dată de organele superioare ale cooperaţiei de consum, referitoare la obligativitatea existenţei în unităţi a unor caiete pentru studiul cererii populaţiei, este trecută în planul de măsuri al comitetului comunal de partid. Important ni se pare că în activitatea unităţilor cooperativei de consum din Lespezi se observă o substanţială Îmbunătăţire, îndeosebi In reţeaua prestărilor de servicii. In comună funcţionează 15 unităţi de prestări, dintre care 4 înfiinţate anul acesta. Printre cele mai rentabile se află laboratorul de cofetărie. Şeful unităţii, Ştefan Florea, ne spunea că lunar se vând produse în valoare de circa 35.000 de Iei, produse solicitate nu numai in Lespezi, ci şi la Paşcani şi Iaşi. In general, s-a mers pe linia înfiinţării unor secţii care să fie rentabile. De pildă, nu de mult, a început să funcţioneze o secţie de tricotaje de lînă, produsele acesteia sunt solicitate, de asemenea, şi în alte localităţi. Aici, la Lespezi, se ridică însă şi cîteva probleme. Unele pot fi rezolvate pe plan local, altele nu, la frizerie, igiena lasă de dorit. In majoritatea unităţilor nu există sobe, oamenii fiind obligaţi să lucreze in frig. Sifonăria nu funcţionează. Am primit explicaţii cum că tuburile de bioxid de carbon au fost trimise de mai bine de o lună la Iaşi pentru a fi reparate, dar că nu-s gata nici acum. Dacă se va aştepta in linişte sosirea tuburilor, probabil că sifoneria va intra in funcţiune la anal. Şi nu e sigur nici atunci... O situaţie mai deosebită există la brutăria care a fost dată In folosinţă la începutul anului. Este o construcţie modernă, care lucrează însă cu mai puţin de jumătate din capacitate, deşi are şi materia primă şi lucrătorii necesari. Cauza? Puţul In care se află pompa de apă, nou construit, începuse să se surpe. Acum apa se scoate cu găleata, este încălzită la un cazan, în curte, şi productivitatea a scăzut mult. Situaţia mai durează, pentru că lucrările de refacere înaintea?,i anevoios. Condiţii sunt, rezultate... mai puţine La Lespezi există condiţii materiale corespunzătoare pentru desfăşurarea unei munci culturale susţinute. Incepind cu localul căminului cultural, care asigură spaţiul necesar pentru susţinerea unor activităţi cultural-educative variate şi atractive, la care se adaugă aparatura necesară (magnetofon, picup, televizor, aparat de radio, stafie de amplificare, instrumente muzicale, diferite jocuri de club etc.), constituie un întreg arsenal căruia mulţi dintre activiştii culturali din alte comune îi duc dorul. Continuind cu posibilităţile materiale pentru desfăşurarea unei activităţi culturale susţinute, nu putem trece peste faptul că biblioteca comunală a fost înzestrată anul acesta cu mobilier nou in valoare de peste 26.000 de lei, iar fondul de cărţi asigură toate condiţiile pentru organizarea unei munci instructiv-educative cu cartea la un nivel corespunzător. Am amintit aceste lucruri pentru a atrage atenţia responsabililor muncii culturale din Lespezi că rezultatele din acest domeniu nu sunt pe măsura posibilităţilor materiale existente. Astfel, in afară de corul căminului cultural care a obţinut rezultate frumoase, celelalte formaţii artistice din comună nu se ridică la un nivel artistic deosebit. Aşa, de pildă, echipa de teatru care, în anii precedenţi, reuşise să prezinte spectacole frumoase atît în Lespezi cît şi în satele componente ale comunei, se zbate în anonimat, lucru dovedit de faza Intercomunală a Festivalului bienal de teatru care s-a desfăşurat recent la Lespezi. Acelaşi lucru se intimplă şi cu formaţia de muzică uşoară care, după cum ne informa directorul căminului cultural, Gheorghe Toma, dispune de solişti vocali talentaţi. Ne exprimăm îndoiala că intr-o comună destul de mare, cu 6 sate componente şi unde activează peste 90 de Intelectuali, nu se găsesc cîţiva tineri instrumentişti talentaţi care să facă parte din formaţie. Cît despre participarea intelectualilor la viaţa spirituală a comunei, activiştii culturali de aici nu se pot plînge in această direcţie. Astfel, Inginerii Alexandrina Străchinanu şi Constantin Hangu, profesoarele Elena Sidor şi Elena Sandu şi mulţi alţii, ori de cfte ori sunt solicitat! In vreo acţiune, răspund cu promptitudine. Cu alte cuvinte, există toate posibilităţile pentru desfăşurarea unei munci culturale susţinute şi eficiente. Pentru aceasta însă este nevoie de mai multă iniţiativă, atât din partea organizaţiilor de tineret, cît şi din partea organizatorilor şi coordonatorilor muncii instructiv-educative. Se impune, de asemenea, o diversificare a acţiunilor culturale, o orientare a muncii şi spre alte probleme instructiveducative : răspindirea cunoştinţelor cultural-ştiinţifice, educaţia patriotică şi cetăţenească etc., probleme care sunt atinse doar tangențial în planul de muncă al căminului cultural. Următorul popas: ȘCHEIA GRUPUL ȘCOLAR COMERCIAL IAȘI au dulit examen de admitere la şcoala de specializare postliceală pentru „Conducători de unități comerciale". SE PRIMESC ABSOLVENȚI AI LICEULUI DE CULTURĂ GENERALĂ cu sau fără examen de bacalaureat. înscrierile se fac la Grupul şcolar comercial Iaşi, str. Max Wexler nr. 9, tel. 16238, pînă în preziua examenului. Examenul Începe pe data de 5 noiembrie 1970, ora 9,00 dim., şi constă in: - Limba română scris şi oral - Economie politică oral Informaţii suplimentare se primesc la sediul şcolii. ÎNTREPRINDEREA COMUNALA APA, CANAL, GAZE, BAI IAŞI angajează urgent, un economist contabil cu stagiu. Salarizarea conform H.C.M. nr. 914/1968. — 3 ingineri proiectanti, sau proiectanti pentru atelierul de proiectare — 1 magaziner principal — 15 electricieni calificaţi prin şcoli profesionale, pentru Exploatarea Iaşi şi secţia P.R.A.M. — 1 şef serv. financiar, cu studii superioare economice şi 8 ani in funcţii economice, pentru şantierul construcţii-montaj — 2 contabili principali, pentru şantierul construcţii- montaj — 1 contabil principal, pentru lotul Vaslui — 10 muncitori necalificaţi, temporar una lună, pentru Exploatarea Iaşi — 2 cititori-încasatori la centrul reţele mixt Paşcani, angajează întreprinderea de reţele electrice Iaşi Cel interesat! se voradresa la I.R.E. Iaşi — serviciul personal, strada Uzinei nr. 38. două posturi de economişti principali la serviciul financiar-contabil are vacante UZINA DE PRELUCRARE A MASELOR PLASTICE IAȘI Condiţii de angajare pentru economist principal: studii superioare şi 8 ani vechime în funcţii economice. Posturile se ocupă prin concurs. Concursul va avea loc la data de 6 noiembrie 1970. Se pot prezenta la concurs şi economişti cu studii superioare fără stagiu în funcţii economice. — un Inginer mecanic principal — an inginer mecanic — fîmplari de mobilă şi articole tehnice angajează de urgenţă C.E.I.L. Iaşi strada Bucium nr. 32. Relaţii suplimentar se pot obţine la sediul combinatului, strada Bucium nr. 34, telefon 11120, interior 131. Solicitanţii trebuie să posede buletin de oraş Iaşi. STAŢIA MECANICA IAŞI, şos. Ţuţora nr. 162, angajează urgent: — strungari — lăcătuşi — instalatorist — electricieni Condiţii: respectarea H.C.M. 914/1968 şi domiciliul în municipiul Iaşi. Relaţii suplimentare la sediul unităţii. Se angajează de urgenţă contabil şef Cei interesaţi se vor adresa la întreprinderea de materiale izolatoare cu sediul in oraşul Vaslui, strada Călugăreni nr. 88, judeţul Vaslui. Condiţii de angajare: studii superioare economice, vechime în specialitate de minimum 8 ani. Salarizarea conform H.C.M. 914/1968. Informaţii suplimentare se pot obţine zilnic la sediul unităţii între orele 7—15. FLACIRA IAŞULUI PAGlfIA 3 Oficiul pentru construcţia de locuinţe proprietate aduce la cunoştinţa celor care au depus opţiuni pentru blocurile U-2, K-2 Tătăraşi că şedinţa de repartizare şi contractare va avea loc în ziua de 3 noiembrie 1970, ora 9,00 dimineaţa, la sediul oficiului din str. Cuza Vodă nr. 53. Reamintim solicitanţilor care nu se vor prezenta la şedinţă că nu li se vor repartiza apartamente în lipsă. Se informează publicul că în ziua de 3 noiembrie la oficiu nu se lucrează decât cu solicitanţii blocurilor U-2, K-2. LUNA PREPARATELOR CULINARE Cu ocazia acestui eveniment în alimentaţia publică, specialiştii în arta culinară îşi vor dovedi măiestria prin gama sortimentală expusă în faţa consumatorilor ieșeni. ÎN ZIUA DE 1 NOIEMBRIE 1970 LA RESTAURANTUL CU AUTOSERVIRE EXPRES participă pentru concurs restaurantele MOLDOVA IAŞUL EXPRES Liceul agricol UŞI primeşte înscrieri la concursul de admitere -curs fără frecvenţă la specialitatea HORTICULTURA Concursul de admitere va avea loc intre 10-18 noiembrie a. c. înscrierile se fac pînă la data de 9 noiembrie. Se primesc candidaţi din unităţile agricole socialiste din judeţele Iaşi, Vaslui şi Bacău. Relaţii suplimentare se pot obţine la telefon 15503, orele 7—15. Mica publicitate RIERJ închiriez garaj. Scobai Mircea, strada Misai nr. 1. CHIMBURI ILOCUIINTA Schimb apartament bloc confort I, 3 camere, încălzire centrală — gaz metan Iași — pentru similar București. Telefon 38224. PERDER Pierdut decizia de pensie eliberată de Secţia prevederi sociale Iaşi pe numele Gojocaru Scalinschi Ţinea. © declar nulă. Pierdut legitimaţia eliberată de Fabrica de tricotaje .Moldova“ pe numele Porumb Ana. ® declar nulă. Pierdut legitimaţia eliberată de Uzina metalurgică pe numele Radu Constantin. © declar nulă. Pierdut carnet student pe numele Răschip Constantin. II declar nul. Pierdut legitimaţia eliberată de „Ţesătura" pe numele Bejenaru Constantin. II declar nulă. Pierdut abonamente tramvai pe numele Drop Elena, Alexandroaie Elena, Huceag Ancuţa, Bureş Mihai, Bureş Georgeta, Daru Nuţa Copae Maria, eliberate de I.T.I. Le declarăm nule. DIVERSE Familia colonel, profesor, Caras mulţumeşte celor care i-au împărtăşit durerea pricinuită de prematura dispariţie a Elenei Nuţica Caras (Constantinov). Schimb „Daria 1.300" din depozit cu „Fiat 850" nou, sau eventual vind. Informaţii strada F. Engels 23, Dobrea. DECESE Adine îndureraţi, Vera, soţie, Mihai şi Lidia, cumnaţi, finii şi nepoţii anunţă încetarea din viaţă a scumpului lor moraru gheorghe pensionar brutar în vîrstă de 79 ani. Inmormîntarea are loc astăzi, 1 noiembrie, ora 12.30, la cimitirul Eternitatea. Cortegiul funebru va porni din strada Obreja nr. 19.