Flacăra Iaşului, noiembrie 1970 (Anul 26, nr. 7503-7527)

1970-11-01 / nr. 7503

V Au mai rămas cîteva zile bune de lucru Să se grăbească recoltarea porumbului la ! Lucrarea asupra căreia trebuie să cadă ponderea activităţii din această perioa­dă In multe cooperative agricole de producţie din judeţul nostru este, fără îndoială, recoltarea porumbului, adică tăierea ultimelor suprafeţe, depănuşarea şi transportarea lui in pătule sau in baza de recepţie. Prin eforturi deosebite, ţăranii coope- I ratori din majoritatea unităţilor de pe raza judeţului nostru au reuşit să în- I cheie celelalte lucrări importante de re­coltare ale actualei campanii. Ne refe­rim la recoltarea cartofilor, sfeclei de zahăr, viei, cinepei pentru săminţă, inu­­­­lui, macului etc. Fiind in măsură astfel , să concentreze forţele la recoltatul po­rumbului, aceste cooperative au reuşit să realizeze progrese mari şi la această lucrare, unele chiar epuiztnd-o. Din a­­ceastă categoria, fac parte cooperativele agricole din Dumeşti, Cotnari, Cîrjoaia, Fîntînele, Plugari, Tansa , Belceşti, Ro­mâneşti, Corneşti, Holboca, Ciorteşti, Gorban, Moşna, Răducănenî, Trifeşti ş.a. Cu cîteva zile In urmă, ziarul nostru publica un tabel cu situaţia depănuşa­­tului in cooperativele agricole ale ju­deţului. Pornind de la acel clasament, ne-am propus să vedem care este sta­diul şi ritmul acestei lucrări în cîteva cooperative restantiere. La Heleşteni, am ajuns o dată cu tov. Stelian Stănilă, instructor al U.J.C­.A.P. Iaşi. Spre surprinderea noastră, în se­diu, o şedinţă era în toi. Participanţii erau preşedintele ,3.AP. (Petru Ilaşcu), inginerul (H. Herşcovici) şi toţi briga­dierii cooperativei. — Ce fel de şedinţă ţineţi la această oră? (12—n.n.), a întrebat instructorul U.J.C.A.P. ? ! — Obişnuită, de lucru, ni s-a răs­puns.­­ La 28 octombrie, «S.A.P. Heleşteni a­vea doar 14 hectare depănuşate din to­talul de 690 hectare. Au trecut patru zile şi la această cooperativă nu s-a de­­pănuşat nici măcar un ştiulete de po­rumb. Bineînţeles, s-au găsit o serie de motive care să justifice această întîr­­ziere : suprafaţa mare de cartofi (230 de hectare) şi suprafaţa mare de sfeclă (160 de hectare). Dar, dacă recoltatul cartofilor s-a terminat, sfecla nu s-a scos decit de pe 77 de hectare şi acest lucru va fi, probabil, un impediment şi pe viitor în recoltarea porumbului. După cum ne-au declarat factorii de răspundere ai CAP, Heleşteni, pentru terminarea depănuşării şi transportării porumbului ar mai fi necesare cel puţin încă trei săptămîni. Bineînţeles, dacă va rămine timpul frumos şi şedinţele vor fi mai rare. Altfel.... — Am dat indicaţii cooperativei agri­cole de producţie, ne-a spus tovarăşul Costache Prodan, secretarul comitetului comunal de partid, să nu ţină sub nici o formă şedinţe în timpul zilei. Acest lu­cru a fost subliniat şi de tovarăşul Va­sile Azoiţei, instructorul Comitetului ju­deţean de partid, întrebăm conducerea cooperativei: dacă simţul gospodăresc nu ne îndeam­nă la suspendarea şedinţelor din plină zi de lucru, de ce nu se respectă indi­caţiile primite? Nu cumva această lipsă de organizare şi de înţelegere a sarci­nilor explică slabele rezultate pe care le înregistrează cooperativa? Tovarășul G. Prodan ne-a rugat să apelăm prin intermediul ziarului la Au­tobaza Pașcani pentru a ajuta și această cooperativă la transportarea produselor în bază. In prezent, aceste transporturi se efectuează numai cu atelajele. Auto­baza Paşcani nu dă maşini, pretextînd că distanta este mică şi cursele nu sunt rentabile. In plus, cele 5 autocamioane ale cooperativei nu lucrează din lipsă de benzină. Printre cooperativele restantiere la depănuşat se număra şi cea din Hărmă­­neşti. Ne-am deplasat la brigada I, con­dusă de Alecu Dascălu, pentru a dis­cuta cu Gheorghe T. Buruiană, preşe­dintele acestei cooperative. Aici, era în plină desfăşurare acţiunea de transpor­tare a porumbului în ariile de depănu­­şare. Toate cele 40 de atelaje ale coo­perativei şi alta forţe de muncă cărau porumb. Şi aici, depănuşatul este în întîrziere. Din 555 de hectare cu porumb au fost depănuşate 55 de hectare. Dar, simţind adierea îngheţului, membrii cooperatori au ieşit cu mic şi mare la depănuşat. Peste 450 de braţe de muncă lucrau la tăiatul ultimelor hectare cu porumb şi la depănuşat pe tarlalele .Dealul Bise­ricii", Răgoaza" şi­­Dealul Mijloc“. De aici, ne-am deplasat la C.A.P. Va­tra, unde am discutat cu Ion Rotaru, secretarul comitetului de partid pe C.A.P. La data raidului nostru, tot porumbul fusese tăiat, iar la depănuşat s-a înre­gistrat un progres considerabil. Din cele 430 de hectare cu porumb, fuseseră de­pănuşate 210 faţă de numai 25 cite erau la data de 26 octombrie. Un sprijin deo­sebit au primit în această acţiune mem­brii cooperatori de la elevii şcolii din Sodomeni, precum şi de la elevii licee­lor şi şcolilor din oraşul Paşcani. După cite am fost informaţi, tovarăşul Ion Panaite, secretarul Comitetului orăşenesc Paşcani al P.C.R., primarul oraşului, s-a ocupat personal în mai multe rînduri de sprijinirea depănuşatului atît la C.A.P Vatra cit şi la C.A.P. Lunca. — Pînă la data de 5 noiembrie ne-am planificat să încheiem complet recolta­rea porumbului, ne-a relatat Vasile Scur­­toaia, preşedintele C.A.P. Lunca, deşi mai avem de depănuşat 400 de hectare. Azi au lucrat la depănuşat la Lunca, Blăgeşti, Gîşteşti, mai bine de 200 de braţe de muncă. Intîmpinăm şi noi greu­tăţi cu transporturile. Secţia de meca­nizare are trei remorci, dar numai una singură funcţionează. Celelalte două stau cu pene de cauciuc şi nu se găseşte nimeni să le repare. In drum spre Iaşi, am poposit şi la Butea. Aici, am observat un aspect gos­podăresc care ne-a surprins plăcut. La sediul cooperativei, 100 de atelaje erau încărcate de cu seară cu porumb. A doua zi, dis-de-dimineaţă, urmau să plece la Baza de recepţie din Mirceşti. Fuseseră încărcate dinainte pentru a se putea e­­fectua a doua zi două transporturi. Membrii cooperatori de aici s-au anga­jat să efectueze alte două transporturi și duminică. N. IONESCU De la Cabinetul judeţean de partid laşi Luni, 2 noiembrie 1870, ora 18.00, au loc cursurile Universităţii serale de marxism-leninism, după dum ur­mează I La Universitatea .Al. I. Caza* I Economie în amfit. IIl II Economie In amfit. II/S III Economie în amfit. II/7 I—II Istorie în amfit. P/2 III Istorie In sala P/1 La Cabinetul de partid Secțiile 1 Filozofie, Sociologie și Estetică. Viaţa artistică ieşeană în dialog permanent cu publicul (urmate din pag. 1) Evident că­­ectind un su­biect atU de larg şi cu au­­­tea implicaţii, nu putem face abstracţ­ii de exigenţa unei părţi a publicului ieșean, ci­­teodată pusă sub semnul În­trebării. Un fapt este incon­testabil : ori de cite ori au fost aduse pe scenă spectaco­le de­ o Înaltă ţinută artisti­­că, ori de cite ori au fost lm­­brdfisate creafii de reală au­tenticitate, prezenta în sală a spectatorilor a fost optimă. Să nu ignorăm, Insă, catego­ria celor dispuşi să apară In foaier doar atunci clnd afişul anunţă — să zicem — Aldo Ciccolini. După cum avem In vedere şi spectatorii dornici mimai de divertismente. Insă această situaţie nu caracteri­zează doar publicul ieşean, el pe cel dirn lumea Întreagă. .De aceea — opinează tov. L Ripepa, tehnician, programa­­rea spectacolelor şi concerte­lor trebuie să satisfacă ma­joritatea categoriilor de spec­tatori. Să se aleagă un reper­toriu teatral, de operă şi con­­certistic care să delecteze a­­tit pe cel cu Înaltă pregătire intelectuală, cit şi pe cei care după o săptămînă de intensă muncă fizică au nevoie să se destindă, să se amuze în sala de spectacol. Aş sugera un număr sporit de spectacole de operetă, de estradă, varietăţi, de bună calitate, Ia sflrşitul săptămtnii artistice ieşene. E nevoie şi de o anumită ritmi­citate In acest domeniu, căci sunt săptămîni In care se a­­glomerează 3—4 spectacole­­uşoare“, iar in altele nu es­te programat nici unul". — Persistă In anumite me­dii o falsă considerare a ar­tei amatoare, este de părere tov. prof. Const. Luce. Rap­sodul care ştie sa evite zeci de minute In şir, fără să se Întrebe cite bilete s-au vlndut In seara reprezentaţiei, dan­satorul sau actorul amator veşnic anonim, pentru care ,reclama" Înseamnă aplauzele unei săli generoase, benefi­ciază, din partea unora dintre cei obişnuiţi să privească ar­ta din fotoliu, de o superioa­ră reţinere sau de indulgenţă amabilă. Ei socotesc, în mod greşit, că arta amatoare este, In cazul cel mai bun, apana­jul unui public suburban şi, prin urmare, gustul lor „no­­bil“ nu se pretează la a au­dia şi viziona astfel de ma­nifestări. Dacă lăcaşurile cu­l­­tural-artistice ar face o mai vie publicitate formaţiilor ar­tistice de amatori valoroase, artiştilor autentici din rîndul maselor de oameni ai muncii şi dacă organizarea spectaco­lelor artiştilor amatori ar în­registra o substanţială amelio­rare, de la primatul originali­tăţii şi diversităţii repertoriu­lui şi până la asigurarea com­portării civilizate a tuturor spectatorilor In sală, o ase­menea optică deformată nu şi-ar mai avea nici un temei. Intrucit arta amatoare, care se bucură, In principiu, de laurii unei recunoaşteri valo­rice, unanime, reprezintă un factor de seamă In susţinerea prestigiului artistic al jude­ţului nostru. Opiniile expuse au punctat de fapt şi concluziile. Conver­gente sau divergente, ne în­­tilnim totuşi pe aceeaşi idee: trebuie acţionat mai bine, mai mult şi pe variate direc­ţii, cu forme şi mijloace adec­vate fiecărei categorii­­ de spectatori pentru a dezvolta maselor largi obişnuinţe cul­­tural-artistice şi a le facilita accesul spre creaţii valoroa­se. Toate canalele de cultură, toate mijloacele culturale de masă au această destinaţie. Totul e ca ele să le foloseas­­că, să fie preocupate mai in­tens de educaţia artistică a omului cit de timpuriu posi­bil. Ne gândim că Teatrul Na­ţional, Opera, Filarmonica ar trebui să-şi includă în pro­gramele lor acţiuni artistico­­educative de masă, un dialog mai viu cu marele public pe o durată mare de timp, cu continuitate, coordonate de forurile culturale locale, susfi­­fm­ute mai mult de organiza­ţiile de tineret. Pledăm cu precădere pentru aceasta, de­oarece ea este cheia cu care pot fi deschise porţile succese­lor viitoare. SPORT Ieri, pe stadionul Dinamo din Bucureşti, «chipa Dinamo a în­vins U. T. Arad, în cadrul div. A de fotbal, cu 4—1 (2—0), Posibilităţi care pot fi mai bine valorificate (urmare dia pag- 1) puneri judicioase. Printre alte­le, se criticaseră aspecte pri­vind calitatea lucrărilor in u­­nităţile de:„prestări, eliberarea bonurilor, cunoaşterea cererii de consum. Planul de măsuri întocmit la această plenară prevedea: organizarea unor consfătuiri periodice cu consu­matorii, înfiinţarea caietelor de studiere a cererii de consum, înlăturarea cazurilor de indis­ciplină etc. Lăsăm la o parte faptul, curios, că o indicaţie veche dată de organele supe­rioare ale cooperaţiei de con­sum, referitoare la obligativi­tatea existenţei în unităţi a unor caiete pentru studiul ce­rerii populaţiei, este trecută în planul de măsuri al comite­tului comunal de partid. Im­portant ni se pare că în acti­vitatea unităţilor cooperativei de consum din Lespezi se ob­servă o substanţială Îmbună­tăţire, îndeosebi In reţeaua prestărilor de servicii. In comună funcţionează 15 unităţi de prestări, dintre care 4 înfiinţate anul acesta. Prin­tre cele mai rentabile se află laboratorul de cofetărie. Şeful unităţii, Ştefan Florea, ne spu­nea că lunar se vând produse în valoare de circa 35.000 de Iei, produse solicitate nu nu­mai in Lespezi, ci şi la Paş­cani şi Iaşi. In general, s-a mers pe li­nia înfiinţării unor secţii care să fie rentabile. De pildă, nu de mult, a început să func­ţioneze o secţie de tricotaje de lînă, produsele acesteia sunt solicitate, de asemenea, şi în alte localităţi. Aici, la Lespezi, se ridică însă şi cîteva probleme. Unele pot fi rezolvate pe plan lo­cal, altele nu, la frizerie, i­­giena lasă de dorit. In majo­ritatea unităţilor nu există so­be, oamenii fiind obligaţi să lucreze in frig. Sifonăria nu funcţionează. Am primit expli­caţii cum că tuburile de bio­xid de carbon au fost trimise de mai bine de o lună la Iaşi pentru a fi reparate, dar că nu-s gata nici acum. Dacă se va aştepta in linişte sosirea tuburilor, probabil că sifoneria va intra in funcţiune la anal. Şi nu e sigur nici atunci... O situaţie mai deosebită e­­xistă la brutăria care a fost dată In folosinţă la începutul anului. Este o construcţie mo­dernă, care lucrează însă cu mai puţin de jumătate din ca­pacitate, deşi are şi materia primă şi lucrătorii necesari. Cauza? Puţul In care se află pompa de apă, nou construit, începuse să se surpe. Acum apa se scoate cu găleata, este încălzită la un cazan, în curte, şi productivitatea a scăzut mult. Situaţia mai durează, pentru că lucrările de refacere înain­tea?,i anevoios. Condiţii sunt, rezultate... mai puţine La Lespezi există condiţii materiale corespunzătoare pen­tru desfăşurarea unei munci culturale susţinute. Incepind cu localul căminului cultural, care asigură spaţiul necesar pentru susţinerea unor activităţi cul­tural-educative variate şi a­­tractive, la care se adaugă a­­paratura necesară (magnetofon, picup, televizor, aparat de ra­dio, stafie de amplificare, in­strumente muzicale, diferite jocuri de club etc.), constituie un întreg arsenal căruia mulţi dintre activiştii culturali din alte comune îi duc dorul. Con­­tinuind cu posibilităţile mate­riale pentru desfăşurarea unei activităţi culturale susţinute, nu putem trece peste faptul că biblioteca comunală a fost în­zestrată anul acesta cu mo­bilier nou in valoare de peste 26.000 de lei, iar fondul de cărţi asigură toate condiţiile pentru organizarea unei munci instructiv-educative cu cartea la un nivel corespunzător. Am amintit aceste lucruri pentru a atrage atenţia res­ponsabililor muncii culturale din Lespezi că rezultatele din acest domeniu nu sunt pe mă­sura posibilităţilor materiale existente. Astfel, in afară de corul căminului cultural care a obţinut rezultate frumoase, celelalte formaţii artistice din comună nu se ridică la un ni­vel artistic deosebit. Aşa, de pildă, echipa de teatru care, în anii precedenţi, reuşise să prezinte spectacole frumoase atît în Lespezi cît şi în sa­tele componente ale comunei, se zbate în anonimat, lucru do­vedit de faza Intercomunală a Festivalului bienal de teatru care s-a desfăşurat recent la Lespezi. Acelaşi lucru se in­­timplă şi cu formaţia de mu­zică uşoară care, după cum ne informa directorul căminu­lui cultural, Gheorghe Toma, dispune de solişti vocali ta­lentaţi. Ne exprimăm îndoiala că intr-o comună destul de mare, cu 6 sate componente şi unde activează peste 90 de Intelec­tuali, nu se găsesc cîţiva ti­neri instrumentişti talentaţi care să facă parte din formaţie. Cît despre participarea in­telectualilor la viaţa spirituală a comunei, activiştii culturali de aici nu se pot plînge in această direcţie. Astfel, Ingi­nerii Alexandrina Străchinanu şi Constantin Hangu, profesoa­rele Elena Sidor şi Elena San­du şi mulţi alţii, ori de cfte ori sunt solicitat! In vreo ac­ţiune, răspund cu promptitu­dine. Cu alte cuvinte, există toate posibilităţile pentru desfăşura­rea unei munci culturale sus­ţinute şi eficiente. Pentru a­­ceasta însă este nevoie de mai multă iniţiativă, atât din par­tea organizaţiilor de tineret, cît şi din partea organizatori­lor şi coordonatorilor muncii instructiv-educative. Se impune, de asemenea, o diversificare a acţiunilor cul­turale, o orientare a muncii şi spre alte probleme instructiv­­educative : răspindirea cunoş­tinţelor cultural-ştiinţifice, edu­caţia patriotică şi cetăţeneas­că etc., probleme care sunt a­­tinse doar tangențial în planul de muncă al căminului cultu­ral. Următorul popas: ȘCHEIA GRUPUL ȘCOLAR COMERCIAL IAȘI au dulit examen de admitere la şcoala de specializare post­­liceală pentru „Conducători de unități comerciale". SE PRIMESC ABSOLVENȚI AI LICEULUI DE CULTURĂ GENERALĂ cu sau fără examen de bacalaureat. înscrierile se fac la Grupul şco­lar comercial Iaşi, str. Max Wexler nr. 9, tel. 16238, pînă în preziua examenului. Examenul Începe pe data de 5 noiem­brie 1970, ora 9,00 dim., şi constă in: - Limba română scris şi oral - Economie politică oral Inf­ormaţii suplimentare se primesc la sediul şcolii. ÎNTREPRINDEREA COMUNALA APA, CANAL, GAZE, BAI IAŞI angajează urgent, un eco­nomist contabil cu stagiu. Salarizarea conform H.C.M. nr. 914/1968. — 3 ingineri proiectanti, sau proiectanti pentru ate­lierul de proiectare — 1 magaziner principal — 15 electricieni califi­caţi prin şcoli profesionale, pentru Exploatarea Iaşi şi secţia P.R.A.M. — 1 şef serv. financiar, cu studii superioare eco­nomice şi 8 ani in funcţii economice, pentru şantierul construcţii-montaj — 2 contabili principali, pentru şantierul construcţii- montaj — 1 contabil principal, pentru lotul Vaslui — 10 muncitori necalifi­­caţi, temporar una lună, pentru Exploatarea Iaşi — 2 cititori-încasatori la centrul reţele­ mixt Paşcani, angajează întreprinderea de reţele elec­trice Iaşi Cel interesat! se vor­­a­dresa la I.R.E. Iaşi — ser­viciul personal, strada Uzi­nei nr. 38. ­ două posturi de economişti principali la serviciul financiar-contabil are vacante UZINA DE PRELUCRARE A MASELOR PLASTICE IAȘI Condiţii de angajare pentru economist principal: studii superioare şi 8 ani ve­chime în funcţii economice. Posturile se ocupă prin concurs. Concursul va avea loc la data de 6 noiembrie 1970. Se pot prezenta la concurs şi economişti cu studii superioare fără stagiu în func­ţii economice. — un Inginer me­canic principal — an inginer mecanic — fîmplari de mo­bilă şi articole tehnice angajează de urgenţă C.E.I.L. Iaşi strada Bucium nr. 32. Relaţii suplimentar se pot obţine la sediul com­binatului, strada Bucium nr. 34, telefon 11120, interior 131. Solicitanţii trebuie să posede buletin de oraş Iaşi. STAŢIA MECANICA IAŞI, şos. Ţuţora nr. 162, an­gajează urgent: — strungari­­ — lăcătuşi­ — instalatori­st — electricieni Condiţii: respectarea H.C.M. 914/1968 şi do­­miciliul în municipiul Iaşi. Relaţii suplimentare la sediul unităţii. Se angajează de urgenţă­­ contabil şef Cei interesaţi se vor adresa la întreprinderea de materiale izolatoare cu sediul in oraşul Vaslui, strada Călu­găreni nr. 88, judeţul Vaslui. Condiţii de angajare: studii supe­rioare economice, vechime în specialitate de minimum 8 ani. Salarizarea con­form H.C.M. 914/1968. Informaţii suplimentare se pot obţine zilnic la sediul unităţii între orele 7—15. FLACIRA IAŞULUI PAGlfIA 3 Oficiul pentru construcţia de locuinţe proprietate aduce la cunoştinţa celor care au depus opţiuni pentru blocurile U-2, K-2 Tătăraşi că şedinţa de repartizare şi contractare va avea loc în ziua de 3 noiembrie 1970, ora 9,00 dimineaţa, la sediul o­­ficiului din str. Cuza Vodă nr. 53. Reamintim solicitanţilor care nu se vor prezenta la şedinţă că nu li se vor repartiza apartamente în lipsă. Se informează publicul că în ziua de 3 noiembrie la oficiu nu se lucrează decât cu solicitanţii blocurilor U-2, K-2. LUNA PREPARATELOR CULINARE Cu ocazia acestui eveniment în alimentaţia publică, specialiştii în arta culinară îşi vor dovedi mă­iestria prin gama sortimentală ex­pusă în faţa consumatorilor ieșeni.­­ ÎN ZIUA DE 1 NOIEMBRIE 1970 LA RESTAURANTUL CU AUTOSERVIRE EXPRES participă pentru concurs restaurantele MOLDOVA IAŞUL EXPRES Liceul agricol UŞI primeşte înscrieri la concursul de admitere -curs fără frecvenţă­ la specialitatea HORTICULTURA Concursul de admitere va avea loc intre 10-18 noiembrie a. c. înscrierile se fac pînă la data de 9 noiembrie. Se primesc can­didaţi din unităţile agricole socia­liste din judeţele Iaşi, Vaslui şi Bacău. Relaţii suplimentare se pot obţine la telefon 15503, orele 7—15. Mica publicitate RIERJ închiriez garaj. Scobai Mircea, strada Misai nr. 1. CHIMBURI I­­LOCUIINTA Schimb apartament bloc confort I, 3 camere, încăl­zire centrală — gaz me­tan Iași — pentru similar București. Telefon 38224. P­­ERDER Pierdut decizia de pensie eliberată de Secţia preve­deri sociale Iaşi pe numele Gojocaru Scalinschi Ţinea. © declar nulă. Pierdut legitimaţia elibe­rată de Fabrica de trico­taje .Moldova“ pe numele Porumb Ana. ® declar nulă. Pierdut legitimaţia elibe­rată de Uzina metalurgi­că pe numele Radu Con­stantin. © declar nulă. Pierdut carnet student pe numele Răschip Constantin. II declar nul. Pierdut legitimaţia elibe­rată de „Ţesătura" pe nu­mele Bejenaru Constantin. II declar nulă. Pierdut abonamente tram­vai pe numele Drop Elena, Alexandroaie Elena, Hu­ceag Ancuţa, Bureş Mihai, Bureş Georgeta, Daru Nuţa Copae Maria, eliberate de I.T.I. Le declarăm nule. DIVERSE Familia colonel, profesor, Caras mulţumeşte celor care i-au împărtăşit durerea pri­cinuită de prematura dispari­ţie a Elenei Nuţica Caras (Constantinov). Schimb „Daria 1.300" din depozit cu „Fiat 850" nou, sau eventual vind. Infor­maţii strada F. Engels 23, Dobrea. DECESE Adine îndureraţi, Vera, soţie, Mihai şi Lidia, cum­naţi, finii şi nepoţii anun­ţă încetarea din viaţă a scumpului lor moraru gheorghe pensionar brutar în vîrstă de 79 ani. Inmormîntarea are loc astăzi, 1 noiembrie, ora 12.30, la cimitirul Eternitatea. Cortegiul funebru va por­ni din strada Obreja nr. 19.

Next