Flacăra Iaşului, noiembrie 1970 (Anul 26, nr. 7503-7527)
1970-11-25 / nr. 7523
WCXtĂJK nmn PAGINA î1 I Carenţe metodologice I ce trebuie înlăturate Acum, cînd a mai rămas puţin timp pînă la sfîrşitul anului, ne-am propus o privire retrospectivă asupra modului de desfăşurare a acţiunii .Tehnica la zi — 1970" aflată la a treia ediţie, în organizarea Consiliului judeţean al sindicatelor şi Cabinetului judeţean pentru probleme de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii. .Tehnica la zi — Iaşi '70" a însumat uneleactivităţi care au întrunit sufragiul auditorilor. Am putea cita unele acţiuni organizate temeinic la Uzina metalurgică unde noutatea tehnică a fost solicitată mai mult prin însăşi natura modernă a utilajelor: „Zincarea uscată a ţevilor", mese rotunde, concursul şi cercul inovatorilor, activitatea de informare tehnică a bibliotecii uzinale etc. Acţiuni similare din punct de vedere al eficienţei si aderenţei la interes au fost organizate la Trustul de construcţii unde comisia inginerilor şi tehnicienilor, condusă de ing. C. Cozma, şi-a desfăşurat acţiunea de propagare a noutăţii tehnice pe plan local, în colaborare cu alte instituţii din care amintin Institutul politehnic şi Institutul de proiectări din Iaşi. In cadrul manifestărilor s-a bucurat de atenţia celor interesaţi expoziţia „Iaşi 1970" care a cuprins realizările Trustului de construcţii. înşiruirea exemplelor care au trezit ecouri pozitive ar putea continua amintind U.F.S., Uzina mecanică „Nicolina" etc. Dacă intenţia organizatorilor acţiunii „Tehnica la zi-Iaşi 70" este lăudabilă, ea contribuind în bună parte la lărgirea orizontului de cunoştinţe tehnico-ştiinţifice şi la Îndeplinirea indicilor de plan, ea nu şi-a atins decât în parte scopul. Care sunt cauzele acestui succes parţial ? De la început se cuvine să precizăm că acţiunea a avut unele carenţe chiar în concepţia organizatorilor care s-au resimţit atunci cînd s-a trecut la concretizare. Una din lipsuri constă în aceea că acţiunea .Tehnica la zi" nu şi-a asigurat creşterea sferei de cuprindere şi atragere a unui număr tot mai mare de muncitori, ingineri şi tehnicieni tocmai pentru motivul că cele mai multe manifestări nu s-au desfăşurat cu prioritate „jos". In acţiunea „Tehnica la zi“ la locurile de muncă, acolo unde se aplică nemijlocit cunoştinţele propagate, considerîndu-se greşit că noutatea tehnică ar fi mai mult apanajul cadrelor de specialişti cu munci de răspundere. O altă cauză este aceea că nu toate expunerile, simpozioanele, conferinţele au urmărit eficienţa economică imediată, nevoile stringente ale producţiei unităţii respective, unele pierzîndu-se în abisul generalităţilor. Cu prea puţin discernămînt s-a stabilit volumul manifestărilor ca şi programarea acestora. S-au întîlnit cazuri cind la Uzina mecanică „Nicolina" au avut loc trei simpozioane într-o zi, la „Ţesătura" trei acţiuni într-o săptămînă etc. Supraîncărcarea şi mai ales stabilirea unor teme care nu stîrttesc întotdeauna interesul nu fac altceva decit să diminueze eficienţa acţiunii. In fine, am putea să adăugăm aici şi lipsa de corelare uneori a programului acţiunilor organizate de întreprindere cu cel al organului judeţean al sindicatelor. Acest aspect iese în evidenţă mai ales la Fabrica de mobilă unde multe acţiuni stabilite din birou, de către organul sus-amintit, nu s-au ţinut. Preşedintele comitetului sindicatului, Luţă Rozentzweig, ne-a spus că se va renunţa pentru viitor la manifestările teoretice, Sterile, lipsite de interes, acestea urmînd a fi înlocuite cu filme documentare sau alte acţiuni concrete, specifice fabricii. Tot aici, ne spunea în continuare L. Rozentzweig, se simte nevoia unei mobilizări active a bibliotecii tehnice care la noi, sub „oblăduirea" şefului serviciului tehnic, ing. C-tin Băltatu, nu-şi trăieşte viaţa şi nu-şi aduce nici un aport la difuzarea noutăţii tehnice. Deşi Consiliul judeţean al sindicatelor nu a făcut o analiză temeinică a modului cum s-a desfăşurat acţiunea, dîndu-şi seama de unele neajunsuri, se străduieşte să organizeze această activitate pe temeiul eficienţei pentru anul viitor. Am aflat că se întreprind sondaje în întreprinderi, că se va reduce numărul de activităţi în favoarea calităţii şi se va realiza, în sfîrşit, conexarea acestora la interesele economice, pe ramuri de producţie. Se impune de asemenea îmbunătăţirea metodologiei, găsirea unor forme mai atractive, atragerea în stabilirea jaloanelor de viitor ale „Tehnicii la zi" a unor psihologi, pedagogi, sociologi în scopul valorificării depline şi nemijlocite a noutăţii tehnice în toate întreprinderile ieşene. Ion RĂZEŞI? PE ECRANE „Ultimul mohican“ Titlul Ulmului ne duce imediat, cum e şi firesc, la romanul lui James Fenimore Cooper, vestitul scriitor american, adevărat maestru al literaturii de aventuri, cunoscut simpatizant al vieţii patriarhale a indienilor din America şi al luptei lor împotriva colonialiştilor. Romanul a fost scris în 1826, tradus şi, deci, foarte cunoscut şi la noi, ecranizat de mai multe ori, foarte căutat de cititorii adolescenţi, concurînd popularitatea cârtilor lui Karl May. Pelicula care ■rulează în această săptămînă la cinematogiaful „Republica" — cu sala arhiplină — este opera unui regizor român, Sergiu Nicolaescu, şi este realizată, în colaborare, de Franco — London Film — ORTF şi DEROPA, cu participarea studiourilor „Bucureşti“. Nu este un film românesc cum au crezut unii, nici măcar nu este dublat în româneşte ; cineaştii romani (in afară de Sergiu Nicolaescu — operatorul George Cornea, compozitorul George Grigoriu, actriţa Luminita Iacobescu) au colaborat doar la realizarea lui. Prin ce atrage acest film t Mai Mii prin spiritul lui de aventură, prin ineditul situaţiilor şi tensiunea suspensului, in care regizorul român a pus măsură şi gust, ocolind cu un bun simt exagerările naturaliste in care se cade de obicei în asemenea pelicule. Apoi, Ulmul atrage prin umanismul lui cald, prin pledoaria pentru dreptate şi adevăr. Ii vedem pe indieni prigoniţi, alungaţi de pe pământurile lot de către colonişti, lăsaţi să moară de foame. Dar deşi nedreptăţiţi, ei încearcă să-şi apere cinstit dreptul la Viaţă. Coloniştii le răspund cu brutalitate şi atunci lupta pentru dreptate este Inevitabilă. Tragedia acestor triburi a fost Învrăjbirea dintre ele şi distrugerea lor reciprocă, învrăjbire la care cu abilitate le-au împins coloniştii. Aşa piere tribul mohicanilor din care rămine doar Chingapaok şi fiul sau Uncas. Filmul este, de fapt, povestea acestora. O poveste aventuroasă care conturează două caractere alese de oameni simpli, respectlid legile seculare ale naturii şi ale omeniei şi plinind mare preţ pe prietenie şi cinste. In ciuda faptului că tot răul lor vine de la albi, ei nu pregetă să-i apere pe aceştia cină se aUn insiliaţii dificile ; aşa se face că le salvează pe fiicele comandantului fortului alunei cînd acestea sînt răpite de Magua din tribul deiwarilor. Doar pe ei Înșişi nu se pot salva, căci luptele între triburi continuă și Uncas este ucis.Tatăl lui, ultimul mohican, rămîne singur, să poarte o vreme amintirea unui trib dispărut. Filmul lui Sergiu Nicolaescu are ritm şi cursivitate, impresionînd — cum spuneam — prin umanism şi spirit aventuros, dar şi prin caiităţi pur cinematografice : imaginea este limpede, frumoasă, valorificînd splendid peisajul natural, dialogul are calităţi dramatice, este strins şi ascuţit, iar interpreţii (Helmut Lange, Pierre Massimi, Luminiţa Iacobescu, Sybil Maas, Otto Ambros ş.a.) au discreţia şi eleganţa cerută de tonul general al peliculei. „O sută de carabine“ Din păcate şi cea de a doua premieră a săptămînii este tot un film de aventuri, în care se repită unele momente dramatice (incendierea fortului şi decimarea soldaţilor, cavalcadele printr-un peisaj montan etc.) încît dacă eşti neinspirat să le vizionezi unul după altul, la sfîrşit reuşeşti să te amesteci pericol. Singurul reper pentru orientare e vestita sombrero, uriaşa pălărie mexicană care umple adesea ecranul în acest al doilea film (producţie a studiourilor americane) şi el, ca şi primul, ecranizare a unui roman (de Robert MacLeod) şi el, ca şi primul, înfăţişînd luptele dintre triburile de indieni (din Mexic) şi armatele guvernamentale. Povestea este aici mai alambicată decât în primul film, complicată artificial şi „trasă“ spre western, căci apare cavalerul rătăcitor din filmele vestului, omul „fără teamă şi reproş“, împărţitorul de dreptate — aici, în persoana unui negru. Acesta îi conduce pe răsculaţi la victorie, după care încalecă şi pleacă Filmul este eterogen, pe alocuri format patetic, avind foarte îngroşate intenţii comerciale. Doc/r/fd ca Raquel Welch („Loana", „Călătorie fantastică“) apare aici în chip de războinică aproape fanatică, reuşind să fie — dincolo de frumuseţea şi de vigoarea ei — aproape ridicolă. Şt. O. MUGUR Material didactic confecţionat cu mijloace proprii Pentru o mai eficientă legătură a teoriei cu practica, harnicul colectiv de la Şcoala profesională agricolă Miroslava şi-a îmbogăţit laboratoarele cu noi materiale didactice confecţionate cu mijloace proprii. Amintim din acestea filmul didactic „Străbătînd Iaşul" realizat de ing. Valeriu Slusaru. Cu ajutorul acestuia elevii sunt puşi în situaţia de conducători auto pe diferite trasee şi în diferite situaţii, iar reacţiile lor sunt înregistrate automat pe un panou de control. De asemenea, tot inginerul Valeriu Slusaru a confecţionat o tablă magnetică şi un poligon care contribuie la învăţarea intuitivă a regulilor de circulaţie. Ni s-a comunicat că acelaşi pasionat inginer lucrează în prezent la realizarea unei maşini destinate învăţămîntului programat. Confecţionarea acestor materiale, pe lingă faptul că a sporit numărul celor existente, a dus și la realizarea unor însemnate economii. In Editura „JUNIMEA“ a apărut LUCEAFĂRUL POEZIEI ROMÂNEŞTI despre Cultură şi limbă 0 cultură şi educaţiune 0 cultură şi naţionalitate 0 instituţiile de cultură 0 arta literară 0 talent 0 sentiment 0 fantezie 0 literatura populară 0 scriitorii naţionali 0 scriitorii înaintaşi şi contemporani 0 Bălcescu 0 Eliade 0 Maiorescu 0 Hasdeu 0 Odobescu 0 Slavici 0 complexitatea spectacolului de teatru 0 repertoriul 0 drama de caracter şi intriga 0 obiectul tragicului 0 comedia clasică 0 farsa 0 drama 0 comedia de bulevard şi jocul actorilor 0 public 0 specific naţional în teatru 0 unitate lingvistică şi etnică 0 limbă şi naţionalitate 0 limba cărţilor vechi 0 limba presei 0 purificarea limbii 0 aspecte dialectale 0 locuţiuni 0 sinonimie. In librării: "„MIHAI EMINESCU DESPRE CULTURĂ ŞI ARTA" Ediţie Îngrijită de D. Irimia. 318 pagini, 9 lei. MIHAI EMiniSCU despre GermA m AMŢA Alte noutăţi fii librării Ed. Colectiv Aspecte din filozofia contemporană Academiei, lei 20,50 ; Ion Fiorea Dialectica logicului şi istoricului în cunoaşterea socială — Ed. Ştiinţifică, lei 6,25 ; I. Rachmuth Teorie şi practică în domeniul preţurilor — Ed. Ştiinţifică, Iei 9,75, Colectiv Alertă la miliţie — Ed. Albatros, 1*15,00 . Pârghia legislaţiei C. T. C. (urmare din pag. 1) bunătăţirea calităţii a făcut ca în cele trei trimestre refuzurile de plată pentru produsele livrate să se ridice la suma de 10,8 milioane lei, respectiv 245 cazuri. Dacă privim dinamica refuzurilor datorate calităţii necorespunzătoare înainte,- şi după obligativitatea aplicării legii (27 iunie a.c.), la trei luni de la publicare, constatăm aceeaşi lipsă degrijă. In trimestrul I, valoarea refuzurilor cumulează 51 de cazuri şi au fost penalizate cu 5 la sute din salar 16 persoane pentru neeroecutarea corectă a sarcinilor de serviciu privind calitatea. In trimestrul al ll-lea, pentru aceleași motive, cu aceeași cotă au fost penalizate doar 6 persoane, în timp ce refuzurile crescuseră la 92 cazuri. Dupa intrarea in vigoare a legii (trimestrul al III- lea), refuzurile de calitate în loc sa scadă au crescut la 102, dar fără să se aplice vreo măsură disciplinară sau tragere la răspundere materială. S-a recuperat doar contravaloarea cheltuielilor de transport la returnarea mărfii, de la 8 persoane, in luna iulie. Acest aspect ne face să ne întrebăm dacă nu cumva pîrghia legislaţiei C.T.C. şi financiare la Combinatul textil a fost dată uitării. Nu este lipsită de importamţă nici tergiversarea in rezolvarea refuzurilor de calitate, duh care cauzel acestea constituie t o altă povară financiară ce apară greu în balanţa mijloacelor circulante (stocuri fără desfacere asigurată, credite restante). Aspectul sus-citat se concretizează In 24 refuzuri de calitate in valoare de peste 972.000 lei, nelichidate la 30 iunie a.c. , după aplicarea noii legislaţii C.T.C. refuzurile nelichidate la 30 septembrie a.c. au crescut la 28 de cazuri. Produsele refuzate cuprind in general întreaga gamă a producţiei combinatului: ţesături, tricotaje, confecţii. La aceasta se adaugă cupoanele care numai un semestru I I s-au ridicat la aproape 400.000 de m.p. şi alte 75.000 m.p. ţesături cu defecte pentru care s-au plătit beneficiarilor bonificaţi. De remarcat că preţul cupoanelor, fiind mai mic, a influenţat negativ acumulările (în semestrul I) la preţ cu ridicata al industriei cu 2.695.000 lei, iar bonificaţiile cu 2.478.000. In trimestrul al lil-lea s-au adăugat alte milioane. De asemenea, au fost declasate 15.500 tricotaje ducînd la o pierdere de 79.000 lei la unitatea din Suceava, pentru neincadrarea dimensiunilor conform stasului prevăzut, precum şi pentru fire uleiate. La Fabrica de confecţii din Iaşi au fost declasate produse în valoare de alte zeci de mii de lei. Trebuie să reţinem însă şi faptul că aspectele negative din activitatea combinatului referitoare la calitate au influenţat şi activitatea beneficiarilor în ceea ce priveşte îndeplinirea la timp a sarcinilor de plan (producţie — desfacere), în obţinerea rezultatelor financiare finale scontate. Faţă de această situaţie, consiliul de administraţie al combinatului este obligat să sprijine mai îndeaproape compartimentul C.T.C., celelalte compartimente şi secţiile productive pentru imprimarea unei exigenţe maxime in desfăşurarea procesului de producție. SPORI Echipa braziliană de fotbal F. C. Curitiba şi-a început turneul în ţara noastră, jucind ieri pe stadionul Republicii din Capitală cu formaţia Rapid. Fartida s-a încheiat cu scorul de 4—1 (3—1) in favoarea fotbaliştilor români. Astăzi, formaţia braziliană evoluează la Piteşti, în compania echipei F. C. Argeş. La 2 decembrie, la Istanbul, în cadrul „Cupei cupelor" la baschet masculin, Steaua Bucureşti va întîlni formaţia Galatasaray. Returul se va disputa la 9 decembrie la Bucureşti. (Agerpres). RIO DE JANEIRO 24 (Agerpres). — Cunoscutul fotbalist brazilian Camargo, membru al echipei naţionale şi al echipei F. C. Santos, a suferit un accident de circulaţie. Automobilul condus de Camargo a intrat intr-un stup. Unul din ocupanţii maşinii a decedat. Camargo a fost internat la spital în stare gravă. MADRID 24 (Agerpres). După disputarea a 11 runde în turneul interzonal de șah de la Palma de Mallorca continuă să conducă marele maestru sovietic Efim Gheller cu 8 puncte. Ii urmează Fischer (S.U.A.) — 7 puncte (2), Ivkov (Iugoslavia), Mecking (Brazilia), Uhlmann (R. D. Germană) — 6.5 puncte, Portisch (Ungaria), Polugaevski (U.R.S.S.) — 6 puncte, Panno (Argentina) — 5,5 puncte (3), Gligorici (Iugoslavia) — 5,5 puncte (1), Taimanov (U.R.S.S.) — 5,5 puncte, Smîslov (U.R.S.S.) — 5 puncte (1), Vitumen (R. P. Mongolă) — 5 puncte, Larsen (Danemarca) — 4,5 puncte (3) etc. BUENOS AIRES 24 (Agerpres). — în cursul meciului de fotbal dintre echipele argentiniene Racing şi River Plata, care a avut loc la Buenos Aires, au fost înregistrate o serie de incidente. Ca urmare a intervenţiei poliţiei, două persoane au fost arestate. Spectatorii au aruncat cu pietre în organele de ordine, în urma busculadei care s-a produs, 50 de spectatori, printre care şi 10 poliţişti, au fost accidentati. JOCURI ^ Io noieibrie ORIZONTAL: 1. 1 Autorul poeziei J „Noapte de noiembrie"; 2. A scris poezia „Și da- 2ă că...", la 13 noleftmbrie 1883; 3. De obicei, ploioase în noiembrie — tiu (în vechime); 4. Ti-Zece! — Scriitor român, autorul versurilor : „In despletirea pădurilor, în despletirea cocorilor, / In despletirea amurgului roşu, în nori, / Văd părul iubitei, numai părul iubitei / în vulpile roşii ale toamnei" („In măceşii roşii"); 5. .. .de Barbu, cintăreaţă română de operă — Pînză de corabie; 6. Inscripţie de odinioară (din primăvara culturii) — Dispozitivul de zbor al raţelor sălbatice, toamna; 7. In refrenele populare — însuşit; 8. Din Octombrie pînă-n decembrie. VERTICAL : 1. Compozitor român, de origine italiană, director al Conservatorului din Iaşi, autor al feeriei muzicale „Luceafărul", de la naşterea căruia s-au împlinit la 19 noiembrie, 100 de ani; 2. Prieten, des întilnit în schiţele lui Caragiale — Acid al vieţii (de noiembrie); 3. Prelungire protoplasmatică — Induc în eroare; 4. Mare compozitor român care, la 24 noiembrie 1936, este proclamat cetăţean de onoare al oraşului Iaşi; 5. Prepoziţie — Braţ al balanţei; 6. Organizatorul unor spectacole la Iaşi, şi în această lună ; 7. La început ! — In conveier! — Notă: 8. Roman de Lion Feuchtwanger; 9. Alba... localitate unde, la 1599, intră Mihai Viteazul, începînd realizarea planului de unire a celor trei ţări româneşti; 10. .. .Minulescu, autorul versurilor ! „Mi-a bătut azi noapte Toamna-n geam, / Mi-a bătut cu degete de ploaie" — Şi cea de-a şaptea .. .filmul. L. BRADU UlÎSJJ 9 to VINZATORI CERTAŢI CU POLITEŢEA La redacţia noastră au sosit in ultimul timp numeroase scrisori prin care autorii lor se ocupă de o problemă mult disputată în rîndurile cititorilor: atitudinea unor lucrători din comerţ faţă de cumpărători. Din aceste scrisori am desprins doar citeva fapte pe care le redăm mai jos. 1 noiembrie a.c., ora 8 dimineaţa. La unitatea „Alimentara" nr. 343 din apropierea complexului comercial Podul de Piatră mulţi cumpărători solicită produse panificate. Ei rămîn însă neplăcut surprinşi de pîinea veche, aproape uscată. O cumpărătoare vîrstnică îi atrage atenţia gestionarei Rodica Homiceanu şi asupra încălcării normelor de igienă. Şi răspunsul a venit prompt : „Nu-ţi convine ? Na-ţi banii şi pleacă!11. Dar cumpărătoarea trece peste obrăznicia răspunsului (probabil că nu prima oară a fost pusă de aceeaşi gestionară într-o asemenea postură) Și-î solicită 2,5 kg. despre bulgări. „Ai traistă?" - o întreabă gestionara. „N-am. Dar după cite știu un magazin ar trebui să se găsească pungi, hu?", „Asta nu-i treaba durditate. Vrei Sârg bulgări? Adu-ți ambalaj de-acasă! Dacă hu ... altu’ la rînd.". Comentariile sunt inutile. Credem că forurile de resort trebuie să ia măsurile cuvenite. Dintre scrisorile primite sínt citeva şi din oraşul Paşcani. Una din acestea este semnată de cetăţeanul Constantin Ignat cu domiciliul în str. 7 Noiembrie, bloc S 1. In una din zilele de la începutul lunii curente acest cetăţean a intrat în măcelăria complexului comercial cu autoservire dii str. Ştefan Cel Mare pentru a cumpăra 1 kg. de carne. Nici nu a apucat bine să-şi exprime preferinţa, că vînzătorul Ştefan Rusu - din cele-afară de nervos - l-a şi luat la înjurături. Faptul pare neverosimil. Din păcate, este cit se poate de veridic şi surprinde cum de nu s-au luat pînă acum măsuri severe împotriva unei asemenea comportări, dat fiind desele abateri săvîrşite de acest vinzător. Tot din Paşcani ne-a fost trimisă Şi scrisoarea gospodinei Aneta T. Selceanu, domiciliată în blocul A3. Indignată, şi pe bună dreptate, ea ne descrie cu numeroase detalii cum vînzătoarea Elena Puşcaşu de la unitatea nr. 13 „Legume-fructe" din localitate obişnuieşte să vîndă fruntea produselor cu preferinţe, cum admite să se consume la pahar, în Interiorul unităţii, vinul îmbuteliat, dar, mai ales, cum insultă cumpărătorii care îndrăznesc să-i ceară condica de reclamaţii. Citind asemenea scrisori, ai impresia că salariaţi comerciali ca Elena Puşcaşu şi Ştefan Rusu din Paş- Din scrisorile sosite le redacţie câm sunt pur şi simplu lăsaţi să-şi facă de cap şi să-şi bată joc de cumpărători. Să revenim la scrisorile din Iaşi, mai exact, la o categorie de vinzători care nu se răstesc şi nici nu înjură cumpărătorii, dar care, în schimb, fac uz de alte „procedee", ceva mai ... subtile. Despre un asemenea caz ne-a scris ing. Laurenţiu Simionescu din str. Socola nr. 14. „In ziua de 12 octombrie a.c. am venit să cumpăr peşte viu de la magazinul „Gostat" din str. Juţofa. Tocmai atunci o vînzătoare de la unitatea „Legume-fructe" din Podu-Roş dă buzna la bazinul cu apă, încarcă peşte Intr-o ladă de material plastic şi pleacă, ca după citeva minute să revină pentru a repeta operaţia. Supărat, m-am adresat atunci responsabilului unităţii. Dar pe moment am devenit „prietenul" acestuia şi am rămas surprins văzîndu-mă invitat să cumpăr cit peşte vreau din bazirtul cu apă. „De ce să mai pierdeţi timpul lgrind" - mi-a şoptit mieros responsabilul. L-am refuzat categoric, invitindu-l, la rîndul meu, fără succes fireşte, să renunţe la asemenea fapte reprobabile". „La acelaşi magazin „Gostat" din str. Ţuţora — ne-a scris şi locuitoarea Maria Popa din Iaşi, str. Decebal nr. 4 - se vînd, cu bună ştiinţă, la 15 ouă este Uh Ou alterat. Şi dacă am refuzat să cumpăr oul alterat, una din vînzătoare mi-a replicat ironic: „Aşa-i regula ! Dacă nu vă place, n-aveţi decit ..." N-am crezut-o şi am cerut condica de reclamaţii pentru a consemna faptul. O dată cu condica, însă, am primit Şi o altă replică, cu un vizibil iz de batjocură : ,,Credeţi că dacă scrieţi în condică Se-ntîmplă ceva? Aş ... !". Sînt convinsă că tovărăşii din conducerea I.A.S. Bucium nu cunosc asemenea stări de lucruri. Iar dacă le cunosc, rău fac că unii iau măsurile de rigoare". „Sunt și cazuri — citim în scrisoarea locuitorului Constantin Flueraru, domiciliat în Iaşi, str. V. Lupu nr. 88, bloc Z, sc. E, parter cînd protestele legitime ale cumpărătorilor sunt privite cu indiferenţă de către unii vinzători. La magazinul „Alimentara" din str. A. Penu am observat, în zilele de 12, 15 şi 24 octombrie a.c., un cintar automat care indica cu 10-15 grame mai puţin. De fiecare dată am atras atenţia vînzătoarelor asupra acestei deficienţe, dar nici una nu s-a ostenit măcar să-mi răspundă. Şi cum cu acest cintar se măsoară zilnic cantităţi mări de mărfuri alimentare, tare mult aş dori să aflu cam cine anume beneficiază de diferenţa de gramaj". „Nici pe lucrătorii care aduc pline (in ultimul timp, tocmai către ora 9:30) la Unitatea de desfacere nr. 105 de lingă rampa C.F.R. „Nicolina" nu-i interesează observaţiile cetăţenilor - ne-a semnalat un grup de locuitori din şoseaua Nicolina. Şi chiar dacă insişti, ei tot nu-ţi răspund de ce ajung atît de tîrziu cu pîinea la unitate, după cum nu răspunde nici vînzătorul unităţii „Alimentata" nr. 6 din apropiere". In fine, redăm textual şi citeva cuvinte din scrisoarea maistrului tipograf Vasile Coroamă. „ ... Pentru că am îndrăznit să-l întreb pe responsabilul unităţii „Jijia , Constantin Anghiuc, de ce vinde berea alterată, acesta m-a luat peste picior şi mi-a rîs în nas. Şi cum nu o dată mi s-a întîmplat să fiu martor la scene penibile în magazine comerciale, cred că asemenea comportări lipsite de demnitate ar trebui stîrpite din rădăcină". Subscriem la părerea maistrului tipograf şi, drept concluzie la cele arătate pînă aici, adăugăm: în comerţul ieşean asemenea elemente retrograde, certate cu politeţea, trebuie puse la punct cu severitate. Al. SEVERIN In de 24 ore Radio Iaşi Programul de seară (96 brne): 17.00 Buletin de ştirii 17.00 Estrada zilei» 17.30 Actualitatea economică» 17.45 Interpreţi neuitat al muzicii populare» Teodor Zavaidoc, Maria T&nas® şi Fănică Luca» 18.00 Viaţa universitară» 18.20 Pe portativul unidelor, melodia preferată» .19.0$ Radiojurnal» 19.15 Romanțe Interi pretate de Lia Crficiunescu 9$ Dorel Liveanu» 19.30 Actul n$ din opera .Othelo*, de Verdi 20.05 Metodii-club (reluare)» 21.0* Buletin de știrii 21.05 Piese in* strumentale» 21.20 Cantonete interpretate de Valentin Teodorlani 21.30 Cărţi, scriitori, opinii» Poezia deceniului ’60—70. Participă: Radu Cîrneci, Horia Zilieru şi Corneliu Sturzu» 21.45 Valsuri şi tangouri celebre. Programul de dimineaţă (26 noi* lembrie): 6.00 Buletin de ştiri 5 6.05 Matineu muzical» 6.30 Actualitatea In agricultură» 6.40 Bucurie, mtndră floare» 7.00 Informaţii şi muzică. Televiziune 18.00 Deschiderea emisiunii. Caruselul năzdrăvan » 18.30 Cablnetul economic TV. Perfecţionarea activităţii de cercetare ştiinţifică» 19.10 Tragerea concursului Pro« nperpres » 19.20 1001 de seri - emisiune pentru cei mici 1 19.30 Telejurnalul de seară » 20.00 Tele cinemateca . .Hotarul întunericului* , 22.00 Poşta TV de iod Bucheru » 22.15 Cadran interna«ţional 1 22.50 Telejurnalul dă noapte » 23.00 Inchiderea emisiunii.. Cinematografe VICTORIA, orele 9» 11.10» 14.33, 16.40» 18.50» 21, „100 de cararî bine". REPUBLICA, orele 9.15 11.15, 15, 17, 19, 21: .Ultimul mohican“. CINEMATOGRAFUL D^ ARTA .COPOU*, orele 9, 11.40 , 15, 17.40, 20.15: „Noaptea gene»? ralilor", ambele serii. ARTA, orele 9.15» 11.15» 15, 17, 19, 21fl „Intîlnire la vechea moschee*!, cinemascop. Completare .Intrai Atlas si oaze*. TATARASI, orele 16, 18, 20: „D-ale carnavalului^ NICOLINA, orele 16, 18, 20 s »Anicika*. Completare „Trei mf*t lennig Opera de stat la ora 19.30, Opera de stat prezintă un spectacol cu operaț] „Carmen*. Sunt valabil® bileţele cu seria 19. Teatrul de păpuşi La ora 11.00, Teatrul de pâ*? puşi prezintă în sal® de spec* tacole de la sediu un spectacol cu piesa .Vînt — expresul vel seriei*. !" La ora 15.00, la Şcoala gene rală din Podu-Iloaiei, un colec* tiv al Teatrului de păpuşi din Iaşi va prezenta un spectacol est piesa „Dănilă Prepeleac“. Seară de filme germane La ora 20.15, un amfiteatrul Ittere la Universitatea „Al. I. Cuza“ va avea loc o seară d 19 fiime germane. Cu acest prilej vor rula „Student la Hamburg, „Bai Ionul" şi „Litere, urme scrise şi semnale". Filmele vor fi prezentate de lectorul universitar dr. Klaus Steinke. O.N.T.- Agenţia judeţeană Aenţia judeţeană de turism Iaşi organizează pentru vacanţeide iarnă a elevilor şi studenţilor excursii cu trenul personal pentru grupuri de cel puţin 15 persoane, beneficiindu-se de 50 la sută reducere pe C.F.R. Preţurile, dus şi întors, pe localităţi, sîunt urătoarele: Cluj, Ploieşti, Braşov, Bucureşti, Călăraşi — 92 Iei, Sibiu, Oradea, Craiova, Constanţa, Arad — 118 lei, Tg. Mureş, Satu Mare, Timişoara— 146 lei, Brăila — Galaţi, Buzău — 64 lei, înscrierile se fac colectiv sau îrn grup la sediul Agenţiei O.N.T.Iaşi. Timpul probabil Vreme relativ închisă şi umedă cu cerul noros la acoperit. Local vor cădea precipitaţii slabe temporare sub formă de burniţă. Vint slab pînă la potrivit din sectorul nord-estic. Temperatura aerului în scădere uşoară , minimele vor fi cuprinse între minus 3 şi plus 1 grad, iar maximele între 2 şi 5 grade. 4 k V