Flacăra Iaşului, noiembrie 1970 (Anul 26, nr. 7503-7527)

1970-11-25 / nr. 7523

WCXtĂJK nmn PAGINA î1 I Carenţe metodologice I ce trebuie înlăturate Acum, cînd a mai rămas puţin timp pînă la sfîr­şi­­tul anului, ne-am propus o privire retrospectivă a­supra modului de desfă­şurare a acţiunii .Tehnica la zi — 1970" aflată la a treia ediţie, în organiza­rea Consiliului judeţean al sindicatelor şi Cabine­tului judeţean pentru pro­bleme de organizare ştiin­ţifică a producţiei şi a muncii. .Tehnica la zi — Iaşi '70" a însumat unele­­activităţi care au întrunit sufragiul auditori­lor. Am putea cita unele acţiuni organizate temei­nic la Uzina metalurgică unde noutatea tehnică a fost solicitată mai mult prin însăşi natura modernă a utilajelor: „Zincarea us­cată a ţevilor", mese ro­tunde, concursul şi cercul inovatorilor, activitatea de informare tehnică a biblio­tecii uzinale etc. Acţiuni similare din punct de vedere al eficien­ţei si aderenţei la interes au fost organizate la Trus­tul de construcţii unde comisia inginerilor şi teh­nicienilor, condusă de ing. C. Cozma, şi-a desfăşurat acţiunea de propagare a noutăţii tehnice pe plan local, în colaborare cu alte instituţii din care a­­mintin Institutul politeh­nic şi Institutul de proiec­tări din Iaşi. In cadrul manifestărilor s-a bucurat de atenţia celor interesaţi expoziţia „Iaşi 1970" care a cuprins realizările Trus­tului de construcţii. înşiruirea exemplelor care au trezit ecouri pozi­tive ar putea continua a­­mintind U.F.S., Uzina me­canică „Nicolina" etc. Dacă intenţia organizato­rilor acţiunii „Tehnica la zi-Iaşi 70" este lăudabilă, ea contribuind în bună parte la lărgirea orizon­tului de cunoştinţe teh­ni­­co-ştiinţifice şi la Îndepli­nirea indicilor de plan, ea nu şi-a atins decât în par­te scopul. Care sunt cau­zele acestui succes parţi­al ? De la început se cu­vine să precizăm că acţi­unea a avut unele caren­ţe chiar în concepţia orga­nizatorilor care s-au resim­ţit atunci cînd s-a trecut la concretizare. Un­a din lipsuri constă în aceea că acţiunea .Teh­nica la zi" nu şi-a asigu­rat creşterea sferei de cu­prindere şi atragere a u­­nui număr tot mai mare de muncitori, ingineri şi tehnicieni tocmai pentru motivul că cele mai multe manifestări nu s-au desfă­şurat cu prioritate „jos". In acţiunea „Tehnica la zi“ la locurile de muncă, a­­colo unde se aplică nemij­locit cunoştinţele propa­gate, considerîndu-se gre­şit că noutatea tehnică ar fi mai mult apanajul ca­drelor de specialişti cu munci de răspundere. O altă cauză este aceea că nu toate expunerile, sim­pozioanele, conferinţele au urmărit eficienţa economi­că imediată, nevoile strin­gente ale producţiei unită­ţii respective, unele pier­­zîndu-se în abisul generali­tăţilor. Cu prea puţin dis­­cernămînt s-a stabilit volu­mul manifestărilor ca şi programarea acestora. S-au întîlnit cazuri cind la Uzina mecanică „Nico­lina" au avut loc trei sim­pozioane într-o zi, la „Ţe­sătura" trei acţiuni într-o săptămînă etc. Supraîncăr­carea şi mai ales stabili­rea unor teme care nu stîrttesc întotdeauna inte­resul nu fac altceva decit să diminueze eficienţa ac­ţiunii. In fine, am putea să a­­dăugăm aici şi lipsa de corelare uneori a progra­mului acţiunilor organizate de întreprindere cu cel al organului judeţean al sin­dicatelor. Acest aspect iese în evidenţă mai ales la Fabrica de mobilă unde multe acţiuni stabilite din birou, de către organul sus-amintit, nu s-au ţinut. Preşedintele comitetului sindicatului, Luţă Rozentz­­weig, ne-a spus că se va renunţa pentru viitor la manifestările teoretice, Ste­rile, lipsite de interes, a­­cestea urmînd a fi înlocu­ite cu filme documentare sau alte acţiuni concrete, specifice fabricii. Tot aici, ne spunea în continuare L. Rozentzweig, se simte ne­voia unei mobilizări acti­ve a bibliotecii tehnice care la noi, sub „oblădui­rea" şefului serviciului teh­nic, ing. C-tin Băltatu, nu-şi trăieşte viaţa şi nu-şi aduce nici un aport la difuzarea noutăţii teh­nice. Deşi Consiliul judeţean al sindicatelor nu a făcut o analiză temeinică a mo­dului cum s-a desfăşurat acţiunea, dîndu-şi seama de unele neajunsuri, se străduieşte să organizeze această activitate pe te­meiul eficienţei pentru a­­nul viitor. Am aflat că se între­prind sondaje în întreprin­deri, că se va reduce nu­mărul de activităţi în fa­­voarea calităţii şi se va realiza, în sfîrşit, conexa­rea acestora la interesele economice, pe ramuri de producţie. Se impune de asemenea îmbunătăţirea metodologiei, găsirea unor forme mai atractive, atra­gerea în stabilirea jaloa­­­nelor de viitor ale „Teh­nicii la zi" a unor psiho­logi, pedagogi, sociologi în scopul valorificării de­pline şi nemijlocite a nou­tăţii tehnice în toate în­treprinderile ieşene. Ion RĂZEŞI? PE ECRANE „Ultimul mohican“ Titlul Ulmului ne duce imediat, cum e şi firesc, la romanul lui James Fenimo­­re Cooper, vestitul scrii­tor american, adevărat ma­estru al literaturii de a­­venturi, cunoscut simpati­zant al vieţii patriarhale a indienilor din America şi al luptei lor împotriva co­lonialiştilor. Romanul a fost scris în 1826, tradus şi, deci, foarte cunoscut şi la noi, ecranizat de mai multe ori, foarte căutat de citi­torii adolescenţi, concurînd popularitatea cârtilor lui Karl May. Pelicula care ■rulează în această săptămînă la cine­­matogiaful „Republica" — cu sala arhiplină —­ este o­­pera unui regizor român, Sergiu Nicolaescu, şi este realizată, în colaborare, de Franco — London Film — ORTF şi DEROPA, cu par­ticiparea studiourilor „Bucu­reşti“. Nu este un film ro­mânesc cum au crezut unii, nici măcar nu este dublat în româneşte ; cineaştii ro­mani (in afară de Sergiu Nicolaescu — operatorul George Cornea, compozito­rul George Grigoriu, actri­ţa Luminita Iacobescu) au colaborat doar la realizarea lui. Prin ce atrage acest film t Mai Mii prin spiritul lui de aventură, prin ineditul situaţiilor şi tensiunea sus­­pensului, in care regizorul român a pus măsură şi gust, ocolind cu un bun simt exagerările naturalis­te in care se cade de obi­cei în asemenea pelicule. Apoi, Ulmul atrage prin u­­manismul lui cald, prin ple­doaria pentru dreptate şi a­­devăr. Ii vedem pe indieni prigoniţi, alungaţi de pe pă­mânturile lot de către co­lonişti, lăsaţi să moară de foame. Dar deşi nedreptă­ţiţi, ei încearcă să-şi ape­re cinstit dreptul la Viaţă. Coloniştii le răspund cu brutalitate şi atunci lupta pentru dreptate este Inevi­tabilă. Tragedia acestor tri­buri a fost Învrăjbirea din­tre ele şi distrugerea lor reciprocă, învrăjbire la care cu abilitate le-au împins coloniştii. Aşa piere tribul mohicanilor din care rămi­­ne doar Chingapaok şi fiul sau Uncas. Filmul este, de fapt, povestea acestora. O poveste aventuroasă care conturează două caractere alese de oameni simpli, res­­pectli­d legile seculare ale naturii şi ale omeniei şi pli­nind mare preţ pe priete­nie şi cinste. In ciuda faptu­lui că tot răul lor vine de la albi, ei nu pregetă să-i apere pe aceştia cină se a­Un in­sil­iaţii dificile ; aşa se face că le salvează pe fiicele comandantului fortu­lui alunei cînd acestea sînt răpite de Magua din tri­bul deiwarilor. Doar pe ei Înșişi nu se pot salva, căci luptele între triburi conti­nuă și Uncas este ucis.­­Ta­tăl lui, ultimul mohican, rămîne singur, să poarte o vreme amintirea unui trib dispărut. Filmul lui Sergiu Nico­­laescu are ritm şi cursivi­tate, impresionînd — cum spuneam — prin umanism şi spirit aventuros, dar şi prin caiităţi pur cinemato­grafice : imaginea este lim­pede, frumoasă, valorificînd splendid peisajul natural, dialogul are calităţi drama­tice, este strins şi ascuţit, iar interpreţii (Helmut Lan­ge, Pierre Massimi, Lumi­niţa Iacobescu, Sybil Maas, Otto Ambros ş.a.) au dis­creţia şi eleganţa cerută de tonul general al peliculei. „O sută de carabine“ Din păcate şi cea d­e a doua premieră a săptămî­­nii este tot un film de a­­venturi, în care se repită unele momente dramatice (incendierea fortului şi de­cimarea soldaţilor, caval­cadele print­r-un peisaj montan etc.) încît dacă eşti neinspirat să le vizio­nezi unul după altul, la sfîrşit reuşeşti să te ames­teci pericol. Singurul reper pentru orientare e vestita sombrero, uriaşa pălărie mexicană care umple ade­sea ecranul în acest al doilea film (producţie a studiourilor americane) şi el, ca şi primul, ecranizare a unui roman (de Robert Mac­Leod) şi el, ca şi primul, înfăţişînd luptele dintre triburile de indieni (din Mexic) şi armatele guver­namentale. Povestea este aici mai alambicată decât în primul film, complicată artificial şi „trasă“ spre western, căci apare cava­lerul rătăcitor din filmele vestului, omul „fără teamă şi reproş“, împărţitorul de dreptate — aici, în per­soana unui negru. Acesta îi conduce pe răsculaţi la victorie, după care înca­lecă şi pleacă­ Filmul este eterogen, pe alocuri format patetic, a­­vind­ foarte îngroşate in­tenţii comerciale. D­oc/r/fd ca Raquel Welch („Loana", „Călătorie fantastică“) apare aici în chip de războinică aproape fanatică, reuşind să fie — dincolo de fru­museţea şi de vigoarea ei — aproape ridicolă. Şt. O. MUGUR Material didactic confecţionat cu mijloace proprii Pentru o mai eficientă legă­tură a teoriei cu practica, har­nicul colectiv de la Şcoala profesională agricolă Mi­roslava şi-a îmbogăţit labora­toarele cu noi materiale di­dactice confecţionate cu mij­loace proprii. Amintim din acestea filmul didactic „Străbătînd Iaşul" realizat de ing. Valeriu Slu­­saru. Cu ajutorul acestuia elevii sunt puşi în situaţia de conducători auto pe diferite trasee şi în diferite situaţii, iar reacţiile lor sunt înregis­trate automat pe un panou de control. De asemenea, tot in­ginerul Valeriu Slusaru a con­fecţionat o tablă magnetică şi un poligon care contribuie la învăţarea intuitivă a regu­lilor de circulaţie. Ni s-a co­municat că acelaşi pasionat inginer lucrează în prezent la realizarea unei maşini desti­nate învăţămîntului programat. Confecţionarea acestor ma­teriale, pe lingă faptul că a sporit numărul celor existente, a dus și la realizarea unor însemnate economii. In Editura „JUNIMEA“ a apărut LUCEAFĂRUL POEZIEI RO­MÂNEŞTI despre Cultură şi limbă 0 cultură şi educa­­ţiune 0 cultură şi naţionali­tate 0 instituţiile de cultură 0 arta literară 0 talent 0 sentiment 0 fantezie 0 li­teratura populară 0 scriitorii naţionali 0 scriitorii înain­taşi şi contemporani 0 Băl­­cescu 0 Eliade 0 Maiorescu 0 Hasdeu 0 Odobescu 0 Slavici 0 complexitatea spectacolului de teatru 0 repertoriul 0 drama de ca­racter şi intriga 0 obiectul tragicului 0 comedia clasi­că 0 farsa 0 drama 0­ comedia de bulevard şi jocul actorilor 0 pu­blic 0 specific naţional în teatru 0 unitate lingvistică şi etnică 0 limbă şi naţio­nalitate 0 limba cărţilor vechi 0 limba presei 0 pu­rificarea limbii 0 aspecte dialectale 0 locuţiuni 0 sinonimie. In librării: "„MIHAI EMINESCU DESPRE CULTURĂ ŞI ARTA" Ediţie Îngrijită de D. Irimia. 318 pagini, 9 lei. MIHAI EMiniSCU despre GermA m AMŢA Alte noutăţi fii librării Ed. Colectiv Aspecte din filozofia contemporană Academiei, lei 20,50 ; Ion Fiorea Dialectica logicului şi istoricului în cunoaş­terea socială — Ed. Ştiinţifică, lei 6,25 ; I. Rachmuth Teorie şi practică în domeniul preţurilor — Ed. Ştiinţifică, Iei 9,75, Colectiv Alertă la miliţie — Ed. Albatros, 1*1­5,00 . Pârghia legislaţiei C. T. C. (urmare din pag. 1) bunătăţirea calităţii a făcut ca în cele trei trimestre refuzurile de plată pentru produsele li­vrate să se ridice la suma de 10,8 milioane lei, respectiv 245 cazuri. Dacă privim dinamica refuzurilor datorate calităţii ne­­corespunzătoare înainte,- şi după obligativitatea aplicării legii (27 iunie a.c.), la trei luni de la publicare, constatăm aceeaşi lip­­să de­­grijă. In trimestrul I, va­loarea refuzurilor cumulează 51 de cazuri şi au fost penalizate cu 5 la sute din salar 16 per­soane pentru neeroecutarea co­rectă a sarcinilor de serviciu privind calitatea. In trimestrul al ll-lea, pentru aceleași moti­ve, cu aceeași cotă au fost penalizate doar 6 persoane, în timp ce refuzurile crescuseră la 92 cazuri. Dupa intrarea in vi­goare a legii (trimestrul al III- lea), refuzurile de calitate în loc sa scadă au crescut la 102, dar fără să se aplice vreo mă­sură disciplinară sau tragere la răspundere materială. S-a recu­perat doar contravaloarea chel­tuielilor de transport la retur­­narea mărfii, de la 8 persoane, in luna iulie. Acest aspect ne face să ne întrebăm dacă nu cumva pîrghia legislaţiei C.T.C. şi financiare la Combinatul tex­til a fost dată uitării. Nu este lipsită de importamţă nici tergiversarea in rezolvarea refuzurilor de calitate, du­h care cauzel acestea constituie t o altă povară financiară ce apară greu în balanţa mijloacelor circu­lante (stocuri fără desfacere a­­sigurată, credite restante). As­pectul sus-citat se concretizează In 24 refuzuri­ de calitate in valoare de­­ peste 972.000 lei, nelichidate la 30 iunie a.c. , după aplicarea noii legislaţii C.T.C. refuzurile nelichidate la 30 septembrie a.c. au crescut la 28 de cazuri. Produsele refuzate cuprind in general întreaga gamă a pro­ducţiei combinatului: ţesături, tricotaje, confecţii. La aceasta se adaugă cupoanele care nu­mai un semestru I I s-au ridicat la aproape 400.000 de m.p. şi alte 75.000 m.p. ţesături cu de­fecte pentru care s-au plătit beneficiarilor bonificaţi­. De re­marcat că preţul cupoanelor, fiind mai mic, a influenţat ne­gativ acumulările (în semestrul I) la preţ cu ridicata al indus­triei cu 2.695.000 lei, iar boni­ficaţiile cu 2.478.000. In trimes­trul al lil-lea s-au adăugat alte milioane. De asemenea, au fost declasate 15.500 tricotaje du­­cînd la o pierdere de 79.000 lei la unitatea din Suceava, pentru neincadrarea dimensiunilor con­form stasului prevăzut, precum şi pentru fire uleiate. La Fabri­ca de confecţii din Iaşi au fost declasate produse în valoare de alte zeci de mii de lei. Tre­buie să reţinem însă şi faptul că aspectele negative din acti­vitatea combinatului referitoare la calitate au influenţat şi acti­vitatea beneficiarilor în ceea ce priveşte îndeplinirea la timp a sarcinilor de plan (producţie — desfacere), în obţinerea rezul­tatelor financiare finale scon­tate. Faţă de această situaţie, con­siliul de administraţie al com­binatului este obligat să spri­jine mai îndeaproape comparti­mentul C.T.C., celelalte com­partimente şi secţiile producti­ve pentru imprimarea unei exi­genţe maxime in desfăşurarea procesului de producție. SPORI Echipa braziliană de fotbal F. C. Curitiba şi-a început turneul în ţara noastră, jucind ieri pe stadionul Republicii din Capitală cu formaţia Rapid. Fartida s-a încheiat cu scorul de 4—1 (3—1) in favoarea fotbaliştilor români. Astăzi, formaţia braziliană evoluează la Piteşti, în compania echi­pei F. C. Argeş.­­ La 2 decembrie, la Istanbul, în cadrul „Cupei cupelor" la baschet masculin, Steaua Bu­cureşti va întîlni formaţia Ga­­latasaray. Returul se va dis­puta la 9 decembrie la Bucu­reşti. (Agerpres). RIO DE JANEIRO 24 (A­­gerpres). — Cunoscutul fot­balist brazilian Camargo, mem­bru al echipei naţionale şi al echipei F. C. Santos, a suferit un accident de circulaţie. A­­utomobilul condus de Camar­go a intrat intr-un stu­p. U­­nul din ocupanţii maşinii a decedat. Camargo a fost in­ternat la spital în stare gravă. MADRID 24 (Agerpres). După disputarea a 11 runde în turneul interzonal de șah de la Palma de Mallorca con­tinuă să conducă marele ma­estru sovietic Efim Gheller cu 8 puncte. Ii urmează Fischer (S.U.A.) — 7 puncte (2), Ivkov (Iugo­slavia), Mecking (Brazilia), Uhlmann (R. D. Germană) — 6.5 puncte, Portisch (Ungaria), Polugaevski (U.R.S.S.) — 6 puncte, Panno (Argentina) — 5,5 puncte (3), Gligorici (Iugo­slavia) — 5,5 puncte (1), Tai­­manov (U.R.S.S.) — 5,5 punc­te, Smîslov (U.R.S.S.) — 5 puncte (1), Vitumen (R. P. Mongolă) — 5 puncte, Larsen (Danemarca) — 4,5 puncte (3) etc. BUENOS AIRES 24 (Ager­pres). — în cursul meciului de fotbal dintre echipele argen­­tiniene Racing şi River Plata, care a avut loc la Buenos A­­ires, au fost înregistrate o se­rie de incidente. Ca urmare a intervenţiei poliţiei, două per­soane au fost arestate. Spec­tatorii au aruncat cu pietre în organele de ordine, în ur­ma busculadei care s-a pro­dus, 50 de spectatori, printre care şi 10 poliţişti, au fost ac­cidentati. JOCURI ^ Io noieibrie ORIZONTAL: 1. 1 Autorul poeziei J „Noapte de noiem­­brie"; 2. A scris­­ poezia „Și da- 2ă că...", la 13 no­­l­eftmbrie 1883; 3. De­­ obicei, ploioa­se în noiembrie — tiu (în vechime); 4. Ti-Ze­ce! — Scriitor român, auto­rul versurilor : „In despletirea pădurilor, în despletirea co­corilor, / In despletirea amur­gului roşu, în nori, / Văd pă­rul iubitei, numai pă­rul iubitei / în vulpile roşii ale toamnei" („In măceşii roşii"); 5. .. .de Barbu, cintăreaţă ro­mână de operă — Pînză de corabie; 6. Inscripţie de odi­nioară (din primăvara culturii) — Dispozitivul de zbor al ra­ţelor sălbatice, toamna; 7. In refrenele populare — însuşit; 8. Din Octombrie pînă-n de­cembrie. VERTICAL : 1. Compozitor român, de origine italiană, director al Conservatorului din Iaşi, autor al feeriei mu­zicale „Luceafărul", de la naş­terea căruia s-au împlinit la 19 noiembrie, 100 de ani; 2. Prieten, des întilnit în schi­ţele lui Caragiale — Acid al vieţii (de noiembrie); 3. Prelungire protoplasmatică — Induc în eroare; 4. Mare compozitor român care, la 24 noiembrie 1936, este procla­mat cetăţean de onoare al o­­raşului Iaşi; 5. Prepoziţie — Braţ al balanţei; 6. Organiza­torul unor spectacole la Iaşi, şi în această lună ;­ 7. La în­ceput ! — In conveier! — Notă: 8. Roman de Lion Feuchtwanger; 9. Alba... lo­calitate unde, la 1599, intră Mihai Viteazul, începînd rea­lizarea planului de unire a celor trei ţări româneşti; 10. .. .Minulescu, autorul versuri­lor ! „Mi-a bătut azi noapte Toamna-n geam, / Mi-a bă­tut cu degete de ploaie" — Şi cea de-a şaptea .. .filmul. L. BR­ADU UlÎSJJ 9 to VINZATORI CERTAŢI CU POLITEŢEA La redacţia noastră au sosit in ultimul timp nume­roase scrisori prin care autorii lor se ocupă de o problemă mult disputată în rîndurile cititorilor: atitu­dinea unor lucrători din comerţ faţă de cumpără­tori. Din aceste scrisori am desprins doar citeva fap­te pe care le redăm mai jos. 1 noiembrie a.c., ora 8 dimineaţa. La unitatea „A­­limentara" nr. 343 din apropierea complexului co­mercial Podul de Piatră mulţi cumpărători solicită produse panificate. Ei rămîn însă neplăcut surprinşi de pîinea veche, aproape uscată. O cumpărătoare vîrstnică îi atrage atenţia gestionarei Rodica Homi­­ceanu şi asupra încălcării normelor de igienă. Şi răs­punsul a venit prompt : „Nu-ţi convine ? Na-ţi banii şi pleacă!11. Dar cumpărătoarea trece peste obrăznicia răspunsului (probabil că nu prima oară a fost pusă de aceeaşi gestionară într-o asemenea postură) Și-î solicită 2,5 kg. de­spre bulgări. „Ai traistă?" - o întreabă gestionara. „N-am. Dar după cite știu un magazin ar trebui să se găsească pungi, hu?", „Asta nu-i treaba durd­itate. Vrei Sârg bulgări? Adu-ți am­balaj de-acasă! Dacă h­u ... altu’ la rînd.". Comen­tariile sunt inutile. Credem că forurile de resort tre­buie să ia măsurile cuvenite. Dintre scrisorile primite sínt citeva şi din oraşul Paşcani. Una din acestea este semnată de cetăţeanul Constantin Ignat cu domiciliul în str. 7 Noiembrie, bloc S 1. In una din zilele de la începutul lunii cu­rente acest cetăţean a intrat în măcelăria comple­xului comercial cu autoservire dii str. Ştefan Cel Mare pentru a cumpăra 1 kg. de carne. Nici nu a apucat bine să-şi exprime preferinţa, că vînzătorul Ştefan Rusu - din cele-afară de nervos - l-a şi luat la în­jurături. Faptul pare neverosimil. Din păcate, este cit se poate de veridic şi surprinde cum de nu s-au luat pînă acum măsuri severe împotriva unei asemenea comportări, dat fiind desele abateri săvîrşite de a­­cest vinzător. Tot din Paşcani ne-a fost trimisă Şi scrisoarea gos­podinei Aneta T. Selceanu, domiciliată în blocul A3. Indignată, şi pe bună dreptate, ea ne descrie cu numeroase detalii cum vînzătoarea Elena Puşcaşu de la unitatea nr. 13 „Legume-fructe" din localitate obişnuieşte să vîndă fruntea produselor cu preferinţe, cum admite să se consume la pahar, în Interiorul unităţii,­ vinul îmbuteliat, dar, mai ales, cum insultă cumpărătorii care îndrăznesc să-i ceară condica de reclamaţii. Citind asemenea scrisori, ai impresia că salariaţi comerciali ca Elena Puşcaşu şi Ştefan Rusu din Paş-­ Din scrisorile sosite le redacţie câm­ sunt pur şi simplu lăsaţi să-şi facă de cap şi să-şi bată joc de cumpărători. Să revenim la scrisorile din Iaşi, mai exact, la o­ categorie de vinzători care nu se răstesc şi nici nu înjură cumpărătorii, dar care, în schimb, fac uz de alte „procedee", ceva mai ... subtile. Despre un ase­menea caz ne-a scris ing. Laurenţiu Simionescu din str. Socola nr. 14. „In ziua de 12 octombrie a.c. am venit să cumpăr peşte viu de la magazinul „Gostat" din str. Juţofa. Tocmai atunci o vînzătoare de la unitatea „Legume-fructe" din Podu-Roş dă buzna la bazinul cu apă, încarcă peşte Intr-o ladă de mate­rial plastic şi pleacă, ca după citeva minute să re­vină pentru a repeta operaţia. Supărat, m-am adre­sat atunci responsabilului unităţii. Dar pe moment am devenit „prietenul" acestuia şi am rămas sur­prins văzîndu-mă invitat să cumpăr ci­t peşte vreau din bazirtul cu apă. „De ce să mai pierdeţi timpul lg­rind" - mi-a şoptit mieros responsabilul. L-am refuzat categoric, invitindu-l, la rîndul meu, fără succes fireşte, să renunţe la asemenea fapte reprobabile". „La acelaşi magazin „Gostat" din str. Ţuţora — ne-a scris şi locuitoarea Maria Popa din Iaşi, str. Decebal nr. 4 - se vînd, cu bună ştiinţă, la 15 ouă este Uh Ou alterat. Şi dacă am refuzat să cumpăr oul alterat, una din vînzătoare mi-a replicat ironic: „Aşa-i regula ! Dacă nu vă place, n-aveţi decit ..." N-am crezut-o şi am cerut condica de reclamaţii pentru a consemna faptul. O dată cu condica, însă, am pri­mit Şi o altă replică, cu un vizibil iz de batjocură : ,,Credeţi că dacă scrieţi în condică Se-ntîmplă ceva? Aş ... !". Sînt convinsă că tovărăşii din conducerea I.A.S. Bucium nu cunosc asemenea stări de lucruri. Iar dacă le cunosc, rău fac că unii iau măsurile de rigoare". „Sunt și cazuri — citim în scrisoarea locuitorului Constantin Flueraru, domiciliat în Iaşi, str. V. Lupu nr. 88, bloc Z, sc. E, parter­­ cînd protestele legitime ale cumpărătorilor sunt privite cu indiferenţă de către unii vinzători. La magazinul „Alimentara" din str. A. Penu am observat, în zilele de 12, 15 şi 24 octom­brie a.c., un cintar automat care indica cu 10-15 grame mai puţin. De fiecare dată am atras atenţia vînzătoarelor asupra acestei deficienţe, dar nici una nu s-a ostenit măcar să-mi răspundă. Şi cum cu acest cintar se măsoară zilnic cantităţi mări de mărfuri ali­mentare, tare mult aş dori să aflu cam cine anume beneficiază de diferenţa de gramaj". „Nici pe lucrătorii care aduc pline (in ultimul timp, tocmai către ora 9:30) la Unitatea de desfacere nr. 105 de lingă rampa C.F.R. „Nicolina" nu-i interesea­ză observaţiile cetăţenilor - ne-a semnalat un grup de locuitori din şoseaua Nicolina. Şi chiar dacă in­sişti, ei tot nu-ţi răspund de ce ajung atît de tîrziu cu pîinea la unitate, după cum nu răspunde nici vîn­­zătorul unităţii „Alimentata" nr. 6 din apropiere". In fine, redăm textual şi citeva cuvinte din scri­soarea maistrului tipograf Vasile Coroamă. „ ... Pen­tru că am îndrăznit să-l întreb pe responsabilul uni­tăţii „Jijia , Constantin Anghiuc, de ce vinde berea alterată, acesta m-a luat peste picior şi mi-a rîs în nas. Şi cum nu o dată mi s-a întîmplat să fiu martor la scene penibile în magazine comerciale, cred că asemenea comportări lipsite de demnitate ar trebui s­tîrpite din rădăcină". Subscriem la părerea maistrului tipograf şi, drept concluzie la cele arătate pînă aici, adăugăm: în comerţul ieşean asemenea elemente retrograde, cer­tate cu politeţea, trebuie puse la punct cu seve­ritate.­ ­ Al. SEVERIN In de 24 ore Radio Iaşi Programul de seară (96 brne): 17.00 Buletin de ştirii 17.00 Estrada zilei» 17.30 Actualitatea economică» 17.45 Interpreţi neuitat al muzicii populare» Teo­­dor Zavaidoc, Maria T&nas® ş­i Fănică Luca» 18.00 Viaţa uni­­versitară» 18.20 Pe portativul uni­delor, melodia preferată» .19.0$ Radiojurnal» 19.15 Romanțe Interi pretate de Lia Crficiunescu 9$ Dorel Liveanu» 19.30 Actul n$ din opera .Othelo*, de Verdi­­ 20.05 Metodii-club (reluare)» 21.0* Buletin de știrii 21.05 Piese in* strumentale» 21.20 Cantonete in­­terpretate de Valentin Teodorlani 21.30 Cărţi, scriitori, opinii» Poe­­zia deceniului ’60—70. Participă: Radu Cîrneci, Horia Zilieru şi Corneliu Sturzu» 21.45 Valsuri şi tangouri celebre. Programul de dimineaţă (26 noi* lembrie): 6.00 Buletin de ştiri 5 6.05 Matineu muzical» 6.30 Ac­tualitatea In agricultură» 6.40­ Bucurie, mtndră floare» 7.00 In­­formaţii şi muzică. Televiziune 18.00 Deschiderea emisiunii.­ Ca­­ruselul năzdrăvan » 18.30 Cabl­­netul economic TV. Perfecţionarea­ activităţii de cercetare ştiinţifică»­ 19.10 Tragerea concursului Pro« nperpres » 19.20 1001 de seri -­ emisiune pentru cei mici 1 19.30 Telejurnalul de seară » 20.00 Tele cinemateca . .Hotarul întuneri­cului* , 22.00 Poşta TV de iod Bucheru » 22.15 Cadran interna«­ţional 1 22.50 Telejurnalul dă noapte » 23.00 Inchiderea emisi­­unii.­­. Cinematografe VICTORIA­, orele 9» 11.10» 14.33, 16.40» 18.50» 21, „100 de cararî bine". REPUBLICA, orele 9.15­­ 11.15, 15, 17, 19, 21: .Ultim­ul mohican“. CINEMATOGRAFUL D^ ARTA .COPOU*, orele 9, 11.40 , 15, 17.40, 20.15: „Noaptea gene»? ralilor", ambele serii. ARTA, o­­rele 9.15» 11.15» 15, 17, 19, 21fl „Intîlnire la vechea moschee*!, cinemascop. Completare .Intrai Atlas si oaze*. TATARASI, orele 16, 18, 20: „D-ale carnavalului^ NICOLINA, orele 16, 18, 20 s »Anicika*. Completare „Trei mf*t lennig Opera de stat la ora 19.30, Opera de stat prezintă un spectacol cu operaț] „Carmen*. Sunt valabil® bileţele cu seria 19. Teatrul de păpuşi La ora 11.00, Teatrul de pâ*? puşi prezintă în sal® de spec* tacole de la sediu un spectacol cu piesa .Vînt — expresul vel seriei*. !" La ora 15.00, la Şcoala gene rală din Podu-Iloaiei, un colec* tiv al Teatrului de păpuşi din Iaşi va prezenta un spectacol est piesa „Dănilă Prepeleac“.­ Seară de filme germane La ora 20.15, un amfiteatrul Itt­ere la Universitatea „Al. I. Cu­za“ va avea loc o seară d 19 fii­­­me germane. Cu acest prilej vor rula „Student la Hamburg­, „Bai Ionul" şi „Litere, urme scrise şi semnale". Filmele vor fi prezentate de lectorul universitar dr. Klaus­­ Steinke. O.N.T.- Agenţia judeţeană Aenţia judeţeană de turism Iaşi organizează pentru vacanţe­i­­de iarnă a elevilor şi studenţi­lor excursii cu trenul personal pentru grupuri de cel puţin 15 persoane, beneficiindu-se de 50 la sută reducere pe C.F.R. Preţurile, dus şi întors, pe lo­­calităţi, sîunt ur­­ăt­oarele: Cluj, Ploieşti, Braşov, Bucu­reşti, Călăraşi — 92 Iei, Sibiu, Oradea, Craiova, Constanţa, A­­rad — 118 lei, Tg. Mureş, Satu Mare, Timişoara­­— 146 lei, Bră­ila — Galaţi, Buzău — 64 lei, înscrierile se fac colectiv sau îrn grup la sediul Agenţiei O.N.T.­­Iaşi. Timpul probabil Vreme relativ închisă şi u­­medă cu cerul noros la acoperit. Local vor cădea precipitaţii slabe temporare sub formă de burniţă. Vint slab pînă la potrivit din sec­torul nord-estic. Temperatura ae­rului în scădere uşoară , mini­mele vor fi cuprinse între minus 3 şi plus 1 grad, iar maximele între 2 şi 5 grade. 4 k V

Next