Flacăra Iaşului, ianuarie 1971 (Anul 27, nr. 7555-7579)
1971-01-22 / nr. 7571
HAC AR A IAŞULUI PAG MNA H Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU , tnmnare din peg. 1) ijSei'ii. Ua vin Interes se m&nlfestă faţ* «ia combin«!« cerealiere aatotsaropnîsate care s® înscriu «a * realizare de mar« valoare a industriei noastre constructoare de maşini. O asemenea combină recoltează aproape 36 de culturi — practic toată gama cerealelor păioasa, mașina fiind deservită de un singur om — mecanic. Productivitatea ei este de 15 hectare pe *1. Toate reglajele se efectuează foarte ușor de la bord, printr-un sistem de comenzi hidraulice. Tot aici sunt expuse şi o serie de alte utilaje, fabricata U .Semănătoarea“ şi ia o altă mare uzină constructoare de maşini a ţării — „7 Noiembrie“ din Craiova. Membri ai conducerii centralei industriale de maşini şi utilaje agricole şi ai Institutului de proiectări pentru maşini şi instalaţii agricole dau explicaţii oaspeţilor în legătură cu caracteristicile acestor utilaje şi cu preocupările lor pentru îmbunătăţirea lor continuă. Specialiştii Institutului de proiectări pentru maşini şi utilaje agricole informează că în prezent se află în curs de proiectare şi de asimilare alte maşini şi utilaje. In Încheierea vizitei, are loc o discuţie în legătură cu preocupările conducerii uzinei „Semănătoarea“ pentru perfecţionarea cadrelor care lucrează in întreprindere şi pentru formarea unor noi specialişti in acest domeniu. Se subliniază necesitatealărgirii grupului de şcolarizare al întreprinderii. Secretarul general al partidului recomandă conducerii uzinei să pună în centrul activitaţii perfecţionarea procesului de producţie, ridicarea calităţii pentru a se realiza maşini de mare randament, corespunzătoare necesităţilor crescînde ale agriculturii, cere solicită în actualul cincinal o gamă complexă de maşini. „ Vizita de lucru Întreprinsă ieri de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de ceilalţi conducători de partid şi de start in mari întreprinderi ale Capitalei, se încadrează în dialogul permanent dintre conducerea de partid şi popor, dialog care a început fructuos încă în primele zile ale primului an al actualului plan cincinal. Recentele vizite în întreprinderile industriei construcţiilor de maşini, ale conducerii de partid şi de stat, ale secretarului general al partidului au relevat importantele realizări obţinute de zeci de colective in crearea de noi maşini şi utilije, ceea ce conferă acestui sector al economiei naţionale un rol preponderent în vastul program de activitate prevăzut pentru actualul plan cincinal. Discuţiile directe ale conducerii de partid şi de stat cu muncitorii, tehnicienii şi inginerii, cu specialişti din conducerea întreprinderilor şi ministerelor conduc la descoperirea a noi şi noi resurse de sporire a producţiei, 1* apariţia a noi şi noi iniţiative valoroase, menite să ridice activitatea din industrie pe trepte superioare, la nivelul exigenţelor mereu sporite ale progresului tehnic înregistrat în lumea contemporană, la nivelul cerinţelor tot mai înalte ridicate de opera de desăvirşire a construcţiei socialiste în patria noastră. Reportaj realizat de N. Popescu — BOGDANEŞTI ’ Paul DIACONESCU Mircea S. IONESCU Şedinţe ale unor comisii permanente ale Consiliului popular judeţean In cursul zilei de ieri, eu aavut loc şedinţe de lucru ale unor comisii permanente ale Consiliului popular judeţean Iaşi. Comisia permanentă pentru comerţ şi cooperaţie a luat în discuţie studiul şi proiectul de decizie elaborat de Comitetul executiv cu pritcire la înfiinţarea întreprinderii de alimentaţie publică şi hoteluri şi a întreprinderii de cofetării şi răcoritoare — activităţi desfăşurate pînă acum în cadrul T.A.P.L. Comisia permanentă jwhtrh industrie lorsală, gospodări® comunală şi transporturi a dezbătut planul de măsuri pentru desfăşurarea producţiei de prefabricate din beton armat pe anul 1971. Comisia permanentă pentru sistematizare, construcţii şi arhitectură a luat în dezbatere activitatea Comisiei judeţene (de sistematizare şi programul lucrărilor de sistematizare în perioada 1971—1975. Comisiile permanente au avizat materialele respective. Comedia „DUET“ pe diferite scene ale ţării De numai o lună de la premiera pe ţară a piesei „Duet" de Andi Andrieş, care a avut loc la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandr" din Iaşi, unde s-a bucurat de succes, aceeaşi comedie se joacă la Teatrul tineretului din Piatra Neamţ şi Teatrul „Mihai Eminescu" din Botoşani, aflîndu-se, de aurind, în pregătire şi la Teatrul de stat din Arad. Elevi unur din din anul II de la Liceul industrial de industrie uşoară din Iaşi, laboratoarele Combinatului textil, în SPORT Politehnica Iaşi la Politehnica Iaşi... De nenumărate ori aureolată cu expresia de cea mai bună formaţie din provincie, singura echipă din ţară care n-a pierdut nici un meci internaţional pe teren propriu in cei aproape 20 de ani de activitate... Politehnica reprezenta (şi va continua să reprezinte, sperăm noi) un nume în campionatul primei divizii. Dar, ci în viaţa oricărei echipe, există şi perioade critice. O asemenea pe-^rioadă străbate acum, pentru prime dată, şi Politehnica. După fulminanta victorie de la Bucureşti, asupra puternicului „XV" al dinamoviştilor, ieşenii au mai reuşit să cîştige doar în faţa Constructorului şi a Agronomiei. In celelalte 8 confruntări, fie că au evoluat în deplasare, fie acasă, n-au mai realizat decit un rezultat de egalitate (cu Farul, la Iaşi)! In rest, numai eşecuri, care i-au plasat pe locul XI in clasament. Oare acest trist palmares poate fi pus exclusiv pe seama plecării unor jucători (7) cu experienţă şi a întineririi bruşte a formaţiei ? Sau să fi contribuit numai insuficienta pregătire tehnică şi tactică a echipei? Separat, luate, nul împreună însă, da! Şi nu numai ,ele singure. Ar mai trebui asociate lipsa de interes în pregătirea unor jucători, accidentarea altora, condiţiile vitrege de antrenament, unele arbitraje net defavorabile, o insuficientă supraveghere a procesului de pregătire din partea secţiei. O dată cristalizate cauzele care au generat actualul impas în care se află Politehnica, să încercăm să le analizăm, mai în profunzime, pe cele mai importante. Aşadar, echipa a activat în toamnă fără Eftimie, Gheţu, Senic, Şimonea, Popa, Dăscălescu şi Zamfir. Şi s-a pus astfel problema reconstrucţiei echipei. Desigur, problema nu se rezolvă prin simpla ei enunţare sau prin înscrierea în documentele secţiei, ale clubului. Reconstrucţia unei echipe reclamă o muncă de profunzime, reclamă crearea unui alt sistem de joc adecvat posibilităţilor din lot. Dar acest lucru nu se putea realiza în pripă şi în condiţiile în care s-a apelat (aşa cum se procedează de cîţiva ani) la efectivul Agronomiei Iaşi, din divizia B. E drept, au mai fost promovaţi şi cîţiva tineri jucători crescuţi pe lingă formaţia divizionară A, dar şi intr-un caz şi in altul cei cooptaţi, datorită stagiului redus de „ucenicie" în rugbi, în general, nu justificau acest lucru. Situaţia putea fi însă mult mai bine rezolvată dacă s-ar fi apelat la serviciile a 2—3 jucători cu experienţă, din alte centre rugbistice din ţară (Universitatea Timişoara, RUGBI de pildă, a adunat jucători cît pentru o echipă întreagă !) care să fi fost atraşi pentru a urma cursurile învăţămîntului superior la Iaşi. Dar s-a aşteptat ca ei să vină singuri. Şi n-a venit nimeni ! Deşi cu efectivul de jucători diminuat, totuşi, valoarea jocului în ansamblu a echipei nu a fost decit arareori în concordanţă cu valoarea individuală a componenţilor săi. Deficienţa aceasta îşi are explicaţia în faptul că antrenamentele au scăzut, în primul rînd, ca număr, ajungîndu-se uneori să se dispute doar unnul singur pe săptămînă. Apoi, antrenorul principal, asist. univ. Gh. Drobotă, avînd de pregătit lucrarea de doctorat, nu s-a mai putut ocupa de echipă aşa cum o făcuse înainte. Şi atunci, conducerea clubului a angajat un antrenor secund. O intenţie foarte bună, dar care nu şi-a putut atinge scopul, deoarece antrenorul respectiv era un specialist in... handbal. Profitind de situaţia creată, jucătorii s-au lăsat pe tînjeală, cantitatea de efort depusă la antrenamente fiind mult sub aceea cu care ne obişnuiseră în trecut. Şi, de aici, o insuficientă rezistenţă, lipsă de mobilitate etc. care au atras eşecurile cunoscute. Desigur, este greu s-o iei de la început, dar este singura cale justă, în măsură să servească interesele echipei, ale rugbiului ieșean în general. În urma analizei care a răscruce avut loc, jucătorii, antrenorul, conducerea secţiei au scos în relief lipsurile principale ce au dus echipa la un pas de divizia B. In consecinţă, au început antrenamentele (de la 6 ianuarie), deocamdată în sală, cite 4 pe săptămînă, şi se desfăşoară intr-un ritm intens, iar secţia a promis că se va ocupa de completarea lotului cu jucători cu experienţă, lingă care vor „creşte" actualii tineri promovaţi (deocamdată, este certă transferarea la Iaşi a cunoscutului înaintaş bîrlădean V. Mihalaşcu). Dar răspunderea majoră pentru succesul măsurilor menite să asigure reconstrucţia echipei revine jucătorilor. Spunem aceasta gîndindu-ne la întregul lot, începînd cu ing. Cihodaru (de 10 ani în formaţie), cu prof. Crişan, cu medicul Pandele şi cu ceilalţi „veterani“ ai echipei, pînă la debuta fiţii Motrescu, Filipescu sau Bostan. Gh. VASILIU S-a redeschis Club-studentbar Ieri, la Casa de cultură a tineretului şi studenţilor din Iaşi s-a redeschis Club-student-barul, al cărui interior a fost renovat prin contribuţia pictorilor Francisc Bartók şi Corneliu Ionescu. Cu acest prilej în sala Club-student-barului a avut loc un spectacol susţinut de formaţii ale Casei de cultură. A fost prezentată piesa de teatru : „Cerşetorul sau clinele mort" de B. Brecht, după care a urmat un divertisment muzical cu Dorin Cernei şi un recital de poezie, susţinut de membri ai cenaclului literar „M. Eminescu", autori ai volumului „Asterisc". Formaţia clubului de jazz, de curind înfiinţată, a oferit un program de muzică uşoară şi de jazz, sub conducerea compozitorului Titel Popovici. „Cupa României“ la fotbal Aseară s-au tras la sorţi „şaisprezecimile" de finale ale Cupei României la fotbal. Iată ordinea meciurilor ce se vor disputa la 7 martie: Aurora Urziceni — Dinamo Bucureşti ; Fulgerul Dorohoi— C.F.R. Timişoara! Minerul Comăneşti — Sport Club Bacău; I.M.U.M. Medgidia — Farul Constanţa — I.R.A. Cîmpina — Rapid Bucureşti — Steagul Roşu Pleniţa — U. T. Arad; Unirea Dej — Universitatea Cluj! Oltul Sfîntul Gheorghe — Petrolul Ploieşti ; Chimia Făgăraş — C.F.R. Cluj; Metalul Bucureşti — Universitatea Craiova; Progresul Brăila — Jiul Petroşeni ; Politehnica Timişoara — Steagul Roşu Braşov! C.F.R. Arad — F.C. Argeş ! Corvinul Hunedoara — Steaua Bucureşti ! C.S.M. Sibiu — Progresul Bucureşti; Crişul Oradea — Politehnica Iaşi. (Agerpres) . JOCURI CHEI ORIZONTAL. 1. Intersectată; 2. Corp geometric— Examenul cifrelor la tablă; 3. Intr-o ipoteză! — Latură de pătrat! — A zugrăvi; 4. Teșită; 5. Mijloc de cerc! — Se verifică și cu ajutorul cifrelor la un control medical — Intr-o sumă ! ; 6. Punct terminus al îngimfării — Cel puțin ! 7. Uitare; 8. Infinit de mare (pl.) — Unu la mînă! ; 9. A.B.C.-ul matematicii. VERTICAL: 1. Element component al triunghiului; 2. Condusă şi de legi matematice — Primele noţiuni din Aritmetică! ; 3. Două din pătrat! — Corpuri cereşti ce intră in studiul Astronomiei; 4. Rectifică un număr mai mare sau mai mic de greşeli — Povestire fabuloasă; 5. Facultate necesară şi pentru înţelegerea matematicii (pl.); 6. In funcţie : 1,5! — Teze! — Prefix numeric ; 7. Aflate în paranteză ! — Sfîrşit de teoreme I ; 8. O mulţime de ... albine — Cultură de... peri (pl.); 9. îngrămădire de oameni și animale (fig.) — Element geometric ; 10. Tot (mold.) —* Două din elipsă! — Adunată pe margini! I 11 Tangent. Virgil GHEORGHIU La C. A. P. Ţigănaşi ZOOTEHNIA nu şi-a cucerit singură locul cuvenit .A trecut aproape un an de cînd ţăranii cooperatori din Ţigănaşi analizau în adunarea generală bilanţul activităţii economice a unităţii pe 1969. Ne amintim că în darea de seamă prezentată in faţa obştei de consiliul de conducere zootehnia reprezenta unul din capitolele cele mai anemice în realizări. Ba chiar, putem, spune că C.A.P.-ul de aici nu avea aproape nimic cu care să se laude In această privinţă. Producţia de lapte, de exemplu, nu se ridicase nici măcar la 800 de litri pe cap de vacă furajată. In schimb, mortalităţile în sectorul zootehnic în general, şi îndeosebi în rîndul viţeilor, atinseseră proporţii îngrijoră- toare. Atunci s-a hotărît organizarea unei ferme zootehnice, stabilindu-se, totodată, şi măsurile necesare pentru îndreptarea treburilor în acest sector. In sinea lor, oamenii se cam îndoiau că lucrurile mai pot fi schimbate, căci de cîţiva ani se tot preconizau astfel de măsuri care nu aduceau însă cotitura aşteptată. Cea mai multă încredere în posibilităţile de redresare a zootehniei o avea, poate, numai inginerul Petru Dascălu, care tocmai fusese ales ca preşedinte al cooperativei- Sarcina nu era însă de loc uşoară. La jumătatea iernii, stocurile de furaje erau pe terminate şi se cumpărau deja chiar şi coceni de porumb de la unităţi situate la zeci de tipul, nu fuseseră pregătite pentru sezonul friguros şi numai de o cazare corespunzătoare nu putea fi vorba. In preajma înfiinţării fermei situaţia nu era deci de invidiat. Problema care se punea pentru prima urgenţă era nu sporirea producţiei ci menţinerea efectivelor. De aceea s-a trecut la gospodărirea cu grijă a nutreţurilor căutindu-se în acelaşi timp să se îmbunătăţească, pe cît posibil, fi ce,lelalte condiţii pentru stabulaţie. Faptul că din februarie s-a reuşit să se pună capăt mortalităţilor a fost considerat primul pas spre lichidarea neajunsurilor, care la Ţigănaşi intraseră deja în tradiţie. Noua conducere a unităţii şi-a propus însă ca să desrădăcineze total şi cît mai repede această tradiţie. Iată hoţ.Starea cu care a pornit în aprilie 1970 la organizarea fermei zootehnice. Nu s-au schimbat nici animalele şi nici oamenii care le îngrijeau. S-a schimbat, in schimb, fundamente stilul de muncă al tuturor celor care răspundeau de soarta acestui sector. Noul preşedinte, care lucrase mai de mult la C.A.P. Ţigănaşi şi cunoştea bine potenţialul unităţii, a intuit că aceasta este pîrghia pe care trebuie să se acţioneze în primul rînd. Şi, împreună cu fermierul I. Lafazanis şi ceilalţi membri ai consiliului de conducere, a pus cu nădejde umărul la temeinica organizare a procesului de Mirrare, lipsurile moştenite să nu se mai repete. Atenţia a fost Îndreptată spre factorii-cheie ai producţiei. Suprafaţa arabilă afectată bazei furajere n-a crescut în 1970. In plus, spre deosebire de alţi ani, cele 1.500 de hectare cu păşuni şi fineţe naturale au fost aproape total compromise de inundaţiile din primăvara şi vara anului trecut. Cu toate acestea unitatea a avut nutreţuri din abundenţă. Cum s-a procedat? „Inainte de toate — ne expiica tovarăşul preşedinte Dascălu — am aplicat culturilor furajere aceeaşi agrotehnică ca şi de restul culturilor. Pe cele 110 hectare cu lucernă, in afara gunoiului de grajd, am administrat şi îngrăşăminte chimice complexe, după fiecare coasă, executînd cu acest prilej şi cite o grăpare. Astfel, de la cele patru coase am scos peste 20 tone de masă verde în media la bec«* Porumbul „ .iuiaiw mfiind la fel de bine Îngrijit ca şi cel pentru boabe — ne-a dat o producţie de 33 tone, faţă de 18 tone cît planificasem la hectar". Ne-am interesat dacă prin consumul sporit de nutreţuri verzi cultivate, determinat de inundarea păşunii, nu s-au micşorat stocurile pentru perioada de stabulaţie. A fost prevenit însă şi acest pericol. Pe lingă cele 1.200 de tone de porumb însilozate, s-au valorificat toate resursele ocazionale. Astfel, vegetaţia spontană de lingă drumuri şi tarlale, ca şi ierburile de tot felul au dat încă 300 de tone de nutreţuri însilozate. Apoi, recoltarea s-a făcut rapid, in cea mai mare parte mecanizat, iar transportul şi depozitarea au fost la fel de operative — pentru reducerea pierderilor la minimum. O mare parte din fînuri, ca de altfel şi paiele, sunt balotate, iar grosierele legate ise spun si clădite cu multă grijă. In acest fel, toate sortimentele de furaje au putut fi asigurate pentru iarnă în proporţie de 100—115 la sută, faţă de necesar. Cu toate acestea nu se face nici cea mai neînsemnată concesie risipei de furaje. Grosierele, de exemplu, sunt acum tocate şi preparate prin saramurare în mod obligatoriu. In adăposturi s-au amenajat din timpul , verii in acest scop încă 3 bazine de beton şi au fost revizuite celelalte şase existente (care se degradaseră în anii trecuţi fără ca nimeni să le folosească). E locul să amintim că grajdurile aproape nu mai seamănă cu cele din iarna trecută. Nu au numai bazine pentru saramurare noi, ci şi uluce de adăpare, lumină electrică, precum şi pardoseli de ciment. Intr-un cuvînt, spredeosebire de 1969, ele îşi merită acum numele de adăposturi. Ş, fălmos în domeniulamintirii şi timpul cînd viţeii stăteau in frig, împotmoliţi în noroiul din grajdurile nepardosite, unde erau foarte frecvent atinşi de bronhopneumonie. O construcţie a fost reamenajată în maternitate pentru vaci şi profilactoriu de viţei , încălzit deocamdată prin intermediul unei sobe, dar care va fi cît de curind înlocuită de o aerotermă. O dată cu crearea unei baze materiale capabile să ducă la sporirea producţiei zootehnice a început să se schimbe şi optica îngrijitorilor. In anii „vacilor slabe" fiecare ar fi dorit să-şi părăsească locul de muncă şi să lucreze în alt sector, iar unii chiar o făceau. Treptat, oamenii au văzut că li se pune totul la dispoziţie şi că îndeplinirea sarcinilor ce le reveneau nu mai depindea decit de priceperea lor. Mult i-a stimulat, desigur, şi formele de retribuţie aplicate. Încă din 1970 plata îngrijitorilor-mulgători sau a celor de viţei s-a făcut în acord global. Astfel, pentru un litru de lapte muls — cu un conţinut de 3,5 la sută grăsime — plata manoperei a fost de 0,41 lei. Cum retribuţia era condiţionată de procentul de grăsime, îngrijitorii n-au mai fost ispitiţi să diminueze calitatea laptelui şi se străduiau să mulgă şi ultimele picături care sunt şi cele mai grase. In creşterea tineretului taurin, obţinerea sporului în greutate a fost retribuită cu 0,95—1,45 lei per kg., în raport cu vîrsta animalelor. Preocuparea pentru îmbunătăţirea activităţii sectorului zootehnic n-a slăbit nici un moment. Zi de zi, specialiştii unităţii au urmărit desfăşurarea procesului de producţie, intervenind operativ în rezolvarea tuturor problemelor. Lunar, rezultatele fermei erau analizate de conducerea cooperativei, luindu-se noi măsuri pentru a atinge şi depăşi indicatorii prevăzuţi. Şi trebuie .fSpunenj&jnBWMS renţa a avut efectul scontat. Anul 1970 a săltat producţia de lapte la 1.800 litri pe cap de vacă furajată, lăsînd simţitor în urmă cifra planificată. De la cele 300 de vaci ferma a livrat fondului central cu 700 hl. de lapte mai mult decit îşi propusese iniţial — la care s-au adăugat însemnate cantităţi de smîntînă, brînză şi alte produse. De reţinut că acest sector a vărsat în caseria C.A.P.-ului 300.000 de lei peste veniturile planificate. O dată învinsă inerţia, lucrătorii C.A.P. Ţigănaşi se pregătesc să urce în acest an realizările zootehniei şi mai sus. Premisele viitoarelor succese sunt deja create. Baza furajeră existentă asigură până la noua recoltă o alimentaţie bogată în principii nutritivi, deci condiţia de bază a sporirii producţiei. Indicele de fecunditate a vacilor se apropie azi de 100 la sută, fiind de circa două ori mai mare ca în anii anteriori. Pentru împrospătarea efectivului există deja 90 de juninci, din care jumătate provin din fermele de stat. Acest nucleu din rase valoroase constituie punctul de plecare spre aplicarea selecţiei. De asemenea, 1971 va fi anul de promovare a tehnologiilor moderne. Astfel, se prevede construirea primului grajd în care principalele lucrări — începînd cu mulsul şi terrmnînd cu evacuarea gunoiului — vor fi mecanizate. Cooperativa din Ţigănaşi a demonstrat cum o ramură considerată ani de-a rîndul „cenuşăreasa" unităţii poate ajunge, în scurt timp şi ,cu toate vitregiile naturii, la locul ce î se cuvine. E o experienţă pe care dorim s-o vedem „reeditată" peste tot acolo unde se consideră fără temei că zootehnia nu are şanse de afirmare. JQ. GRIGORAŞ ■ Ceea ce au „muşcat" apele din baza furajeră au completat oamenii ■ Contrar unor pronosticuri, 1970 a fost „anul redresării“ ■ O experienţă ce merită reeditată şi in alte unităţi ore Radio laşi Programul de seara (22 /annaste) I 17.00 Buletin de ştiri , Publicitate radio, 17.10 Pe portativul undelor, melodia preferată I 17.« Preocupări cotidiena I 18.00 Da la muzica uşoară 1« jazz I 18.30 Prezenţa româneşti pe glob I 18.80 Cântare României socialiste , 19.00 Radiojurnal , 19.18 Muzică populară românească I 19.30 Orizonturl 19.« Din creaţia corală românească , 20.00 Şapte arte ! Serile muzicale ale operei , 20.30 Pagini literara , 20.« Serii» muzicale ale operei , 22.10 De la calfe-concert la muschalli Programul da diminea/S (83 Iarnuarfa) , 6.00 Buletin de ştiri , 6.03 Radiomatrien Piese clasica In Interpretări modere , 6.30 Actualitatea In agricultură . Cînteca din toată ţara , 7.00 Sport. Melodii de muzică uşoară , 7.311 Microemisiune pentru pietoni şi eutomobilişti. Informaţii utilitare. Televiziune 10.00—11.30 — Emisiuni-Secţii pentru lucrătorii din agricultură, Creşterea păsărilor pentru producţia de carne, 17.00 Deschiderea emisiunii — Teleşcoală Fizică — clasa a XlI-a , Măsuri electrice (II). Emisiune destinată metodelor de măsurare * rezistenţelor — Istorie ■— clasa a VTII-a—a XlI-a: Unirea Principatelor Române — Matematică —* clasa a XlI-a — Integrala, 18.00 Căminul — Reportaj la Uzinele .Electronica* — noutăţi în 1971 — Ancheta .Televizorul şi familia“ — Omenie şi recunoştinţă — Sfatul medicului — Moment vesel, 18.50 România '711 — Azi — judeţul Bacău, 19.20 1001 de seri — emisiune pentnu cei mici, 19.30 Telejurnalul de seară, 20.00 Tragerea LOTO , 20.15 Film artistic .Un cuib d® nobili* — producţie • studiourilor Mosfilm , 22.00 — Panoramid ştiinţific — Jurisconsult auto* mat — Fra Maure — România — ţară producătoare de laseri — Operaţiunea „Gamma“ — T.V. '70 — Caleidoscop, 22.40 Telejurnalul de noapte. Cinematografe VICTORIA, orele 8, 11.15 , 14.31 , 17.45 , 21 , „Vagabondul“, ambele serii , REPUBLICA, oreie 8.50 , 11 , 14.15 , 16.25 , 18.35 , 20.45 , „King Kong evadează“, COPOU, orele 9 , 11 , 15 , 17 * 19 , 21 : .Răzbunarea sfîntului*I ARTA, orele 9,15, 11,15, 15, 17* 19 , 21 .Povestirile piticului Bimbo* . TATARASI, orele 16 , 18 , 20 : .Afurisitul de bunic* . NICOLINA, orele 16 , 18 , 20: .Salariul groazei*. Teatrul Naţional La ore 19,30. Teatrul Naţionel prezintă un spectacol Cu piesa „Paquito cel negru“ (.Convertirea căpitanului Brassbound*), sunt valabila biletele cu serie 18. Teatrul de păpuşi Le ora 10.00, Teatrul de păpuşi prezintă un spectacol de plasa .Prinţesa Turandot*. Filarmonica de stat „Moldova"1 La ora 20.00, In sala de con- certe a Filarmonicii de stat „Moldova" va avea loc o seară Gershwin cu pianistul Dan Mizrahy. Dirijor : Ion Baciu. In program : Concert în fa, Rapsodia a Il-a si Rapsodia albastră. Sunt valabile abonamentele tot literele A si B. Şezătorile „Cronicii" In sala de spectacole a Casei de cultură a tineretului şi studenţilor, azi, la ora 17.00, va avea loc prima din seria de întîlniri cu cititorii ale revistei „Cronica". Totodată, va avea loc şi o şezătoare literară la care îşi vor da concursul scriitori ieşeni. Timpul probabil Vremea se menţine închisă şise va încălzi uşor. Se vor semnala precipitaţii sub formă de ploaie, burniţă şi lapoviţă. Vînt potrivit cu intensificări din sectorul sudic. Temperatura aerului fi în creştere uşoară, minimele vor fi cuprinse între minus 6 şi minus 1 grad, iar maximele între minus 3 grade și plus .4 grade. 5**i! M JU fSk'Ms .refPM ( 1 t. +■ te y