Flacăra Iaşului, ianuarie 1971 (Anul 27, nr. 7555-7579)

1971-01-22 / nr. 7571

HAC AR A IAŞULUI PAG MNA H Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU , tnmnare din peg. 1) ijSei'ii. Ua vin Interes se m&nl­­festă faţ* «ia combin«!« ce­realiere aatotsaropnîsate care s® înscriu «a * realizare de mar« valoare a industriei noastre constructoare de ma­şini. O asemenea combină re­coltează aproape 36 de cul­turi — practic toată gama ce­realelor păioasa, mașina fiind deservită de un singur om — mecanic. Productivitatea ei este de 15 hectare pe *1. Toate regla­­jele se efectuează foarte u­­șor de la bord, printr-un sis­tem de comenzi hidraulice. Tot aici sunt expuse şi o se­rie de alte utilaje, fabricata U .Semănătoarea“ şi ia o al­tă mare uzină constructoare de maşini a ţării — „7 Noiem­brie“ din Craiova. Membri ai conducerii centralei industria­le de maşini şi utilaje agrico­le şi ai Institutului de proiec­tări pentru maşini şi instalaţii agricole dau explicaţii oaspe­ţilor în legătură cu caracteris­ticile acestor utilaje şi cu preocupările lor pentru îmbu­­nătăţire­a lor continuă. Spe­cialiştii Institutului de pro­iectări pentru maşini şi utila­je agricole informează că în prezent se află în curs de proiectare şi de asimilare alte maşini şi utilaje. In Încheierea vizitei, are loc o discuţie în legătură cu preo­cupările conducerii uzinei „Semănătoarea“ pentru perfec­ţionarea cadrelor care lucrea­ză in întreprindere şi pentru formarea unor noi specialişti in acest domeniu. Se sublinia­ză necesitatea­­lărgirii grupu­lui de şcolarizare al între­prinderii. Secretarul general al partidului recomandă con­ducerii uzinei să pună în cen­trul activitaţii perfecţionarea procesului de producţie, ridi­carea calităţii pentru a se rea­liza maşini de mare randa­ment, corespunzătoare necesi­tăţilor crescînde ale agricultu­rii, cere solicită în actualul cincinal o gamă complexă de maşini. „ Vizita de lucru Întreprinsă ieri de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de ceilalţi condu­cători de partid şi de start in mari întreprinderi ale Capita­lei, se încadrează în dialogul permanent dintre conducerea de partid şi popor, dialog care a început fructuos încă în pri­mele zile ale primului an al actualului plan cincinal. Recentele vizite în întreprin­derile industriei construcţiilor de maşini, ale conducerii de partid şi de stat, ale secreta­rului general al partidului au relevat importantele realizări obţinute de zeci de colective in crearea de noi maşini şi u­­tilije, ceea ce conferă acestui sector al economiei naţionale un rol preponderent în vastul program de activitate prevăzut pentru actualul plan cincinal. Discuţiile directe ale conduce­rii de partid şi de stat cu mun­citorii, tehnicienii şi inginerii, cu specialişti din conducerea întreprinderilor şi ministerelor conduc la descoperirea a noi şi noi resurse de sporire a producţiei, 1* apariţia a noi şi noi iniţiative valoroase, me­nite să ridice activitatea din industrie pe trepte superioare, la nivelul exigenţelor mereu sporite ale progresului tehnic înregistrat în lumea contem­porană, la nivelul cerinţelor tot mai înalte ridicate de opera de desăvirşire a construcţiei socialiste în patria noastră. Reportaj realizat de­­ N. Popescu — BOGDANEŞTI ’ Paul DIACONESCU Mircea S. IONESCU Şedinţe ale unor comisii permanente ale Consiliului popular judeţean In cursul zilei de ieri, eu a­­avut loc şedinţe de lucru ale unor comisii permanente ale Consiliului popular judeţean Iaşi. Comisia permanentă pentru comerţ şi cooperaţie a luat în discuţie studiul şi proiectul de decizie elaborat de Comitetul executiv cu pritcire la înfiinţa­rea întreprinderii de alimenta­ţie publică şi hoteluri şi a în­treprinderii de cofetării şi ră­coritoare — activităţi desfăşu­rate pînă acum în cadrul T.A.P.L. Comisia permanentă jwhtrh industrie lorsală, gospodări® co­munală şi transporturi a dezbă­tut planul de măsuri pentru desfăşurarea producţiei de pre­fabricate din beton armat pe anul 1971. Comisia permanentă pentru sistematizare, construcţii şi arhitectură a luat în dezbatere activitatea Comisiei judeţene (de sistematizare şi programul lucrărilor de sistematizare în perioada 1971—1975. Comisiile permanente au a­­vizat materialele respective. Comedia „DUET“ pe diferite scene ale ţării De numai o lună de la pre­miera pe ţară a piesei „Duet" de Andi Andrieş, care a avut loc la Teatrul Naţional „Va­sile Alecsandr" din Iaşi, unde s-a bucurat de succes, aceeaşi comedie se joacă la Teatrul tineretului din Piatra Neamţ şi Teatrul „Mihai Eminescu" din Botoşani, aflîndu-se, de aurind, în pregătire şi la Tea­trul de stat din Arad. Elevi unu­r din din anul II de la Liceul industrial de industrie uşoară din Iaşi, laboratoarele Combinatului textil, în S­PORT Politehnica Iaşi­­ la Politehnica Iaşi... De ne­numărate ori aureolată cu ex­presia de cea mai bună for­maţie din provincie, singura echipă din ţară care n-a pier­dut nici un meci internaţional pe teren propriu in cei aproa­pe 20 de ani de activitate... Politehnica reprezenta (şi va continua să reprezinte, sperăm noi) un nume în campionatul primei divizii. Dar, ci în viaţa oricărei echipe, există şi pe­rioade critice. O asemenea pe-^­rioadă străbate acum, pentru prime dată, şi Politehnica. După fulminanta victorie de la Bucureşti, asupra puterni­cului „XV" al dinamoviştilor, ieşenii au mai reuşit să cîş­­tige doar în faţa Constructo­rului şi a Agronomiei. In ce­lelalte 8 confruntări, fie că au evoluat în deplasare, fie a­­casă, n-au mai realizat decit un rezultat de egalitate (cu Farul, la Iaşi)! In rest, numai eşecuri, care i-au plasat pe locul XI in clasament. Oare acest trist palmares poate fi pus exclusiv pe seama plecării unor jucători (7) cu experienţă şi a întineririi bruşte a formaţiei ? Sau să fi contribuit numai insuficienta pregătire tehnică şi tactică a echipei? Separat, luate, nul împreună însă, da! Şi nu nu­­­­mai ,ele singure. Ar mai tre­bui asociate lipsa de interes în pregătire­a unor jucători, accidentarea altora, condiţiile vitrege de antrenament, unele arbitraje net defavorabile, o insuficientă supraveghere a procesului de pregătire din partea secţiei. O dată cristalizate cauzele care au generat actualul impas în care se află Politehnica, să încercăm să le analizăm, mai în profunzime, pe cele mai importante. Aşadar, echi­pa a activat în toamnă fără Eftimie, Gheţu, Senic, Şim­o­­nea, Popa, Dăscălescu şi Zamfir. Şi s-a pus astfel pro­blema reconstrucţiei echipei. Desigur, problema nu se re­zolvă prin simpla ei enunţare sau prin înscrierea în docu­mentele secţiei, ale clubului. Reconstrucţia unei echipe re­clamă o muncă de profunzime, reclamă crearea unui alt sis­tem de joc adecvat posibilită­ţilor din lot. Dar acest lucru nu se putea realiza în pripă şi în condiţiile în care s-a apelat (aşa cum se procedea­ză de cîţiva ani) la efectivul Agronomiei Iaşi, din divizia B. E drept, au mai fost pro­movaţi şi cîţiva tineri jucă­tori crescuţi pe lingă forma­ţia divizionară A, dar şi in­tr-un caz şi in altul cei cooptaţi, datorită stagiului re­dus de „ucenicie" în rugbi, în general, nu justificau acest lucru. Situaţia putea fi însă mult mai bine rezolvată dacă s-ar fi apelat la serviciile a 2—3 jucători cu experienţă, din alte centre rugbistice din ţară (Universitatea Timişoara, RUGBI de pildă, a adunat jucători cît pentru o echipă întrea­gă !) care să fi fost atraşi pentru a urma cursurile în­­văţămîntului superior la Iaşi. Dar s-a aşteptat ca ei să vi­nă singuri. Şi n-a venit ni­meni ! Deşi cu efectivul de jucă­tori diminuat, totuşi, valoarea jocului în ansamblu a echi­pei nu a fost decit arareori în concordanţă cu valoarea indi­viduală a componenţilor săi. Deficienţa aceasta îşi are ex­plicaţia în faptul că antrena­mentele au scăzut, în primul rînd, ca număr, ajungîndu-se uneori să se dispute doar un­nul singur pe săptămînă. A­­poi, antrenorul principal, asist. univ. Gh. Drobotă, a­­vînd de pregătit lucrarea de doctorat, nu s-a mai putut ocupa de echipă aşa cum o făcuse înainte. Şi atunci, con­ducerea clubului a angajat un antrenor secund. O intenţie foarte bună, dar care nu şi-a putut atinge scopul, deoarece antrenorul respectiv era un specialist in... handbal. Pro­­fitind de situaţia creată, ju­cătorii s-au lăsat pe tînjeală, cantitatea de efort depusă la antrenamente fiind mult sub aceea cu care ne obişnuiseră în trecut. Şi, de aici, o insu­ficientă rezistenţă, lipsă de mobilitate etc. care au atras eşecurile cunoscute. Desigur, este greu s-o iei de la început, dar este sin­gura cale justă, în măsură să servească interesele echipei, ale rugbiului ieșean în gene­ral. În urma analizei care a răscruce avut loc, jucătorii, antrenorul, conducerea secţiei au scos în relief lipsurile principale ce au dus echipa la un pas de divizia B. In consecinţă, au început antrenamentele (de la 6 ianuarie), deocamdată în sală, cite 4 pe săptămînă, şi se desfăşoară intr-un ritm in­tens, iar secţia a promis că se va ocupa de completarea lotului cu jucători cu expe­rienţă, lingă care vor „creşte" actualii tineri promovaţi (de­ocamdată, este certă transfe­rarea la Iaşi a cunoscutului înaintaş bîrlădean V. Miha­­laşcu). Dar răspunderea majo­ră pentru succesul măsurilor menite să asigure reconstruc­ţia echipei revine jucătorilor. Spunem aceasta gîndindu-ne la întregul lot, începînd cu ing. Cihodaru (de 10 ani în formaţie), cu prof. Crişan, cu medicul Pandele şi cu cei­lalţi „veterani“ ai echipei, pînă la debuta fiţii Motrescu, Filipescu sau Bostan. Gh. VASILIU S-a redeschis Club-student­­bar Ieri, la Casa de cultură a tineretului şi studenţilor din Iaşi s-a redeschis Club-stu­­dent-barul, al cărui interior a fost renovat prin contribuţia pictorilor Francisc Bartók şi Corneliu Ionescu. Cu acest prilej în sala Club-student-barului a avut loc un spectacol susţinut de formaţii ale Casei de cultu­ră. A fost prezentată piesa de teatru : „Cerşetorul sau clinele mort" de B. Brecht, după care a urmat un diver­tisment muzical cu Dorin Cer­­nei şi un recital de poezie, susţinut de membri ai cena­clului literar „M. Eminescu", autori ai volumului „Asterisc". Formaţia clubului de jazz, de curind înfiinţată, a oferit un program de muzică uşoa­ră şi de jazz, sub conducerea compozitorului Titel Popovici. „Cupa României“ la fotbal Aseară s-au tras la sorţi „şaisprezecimile" de finale ale Cupei României la fotbal. Iată ordinea meciurilor ce se vor disputa la 7 martie: Au­rora Urziceni — Dinamo Bucureşti ; Fulgerul Dorohoi— C.F.R. Timişoara! Minerul Co­­măneşti — Sport Club Bacău; I.M.U.M. Medgidia — Farul Constanţa — I.R.A. Cîmpina — Rapid Bucureşti — Steagul Ro­şu Pleniţa — U. T. Arad; U­­nirea Dej — Universitatea Cluj! Oltul Sfîntul Gheorghe — Petrolul Ploieşti ; Chimia Făgăraş — C.F.R. Cluj; Me­talul Bucureşti — Universita­tea Craiova; Progresul Brăi­la — Jiul Petroşeni ; Politeh­nica Timişoara — Steagul Roşu Braşov! C.F.R. Arad — F.C. Argeş ! Corvinul Hune­doara — Steaua Bucureşti ! C.S.M. Sibiu — Progresul Bucureşti; Crişul Oradea — Politehnica Iaşi. (Agerpres) . JOCURI CHEI ORIZONTAL. 1. Intersectată; 2. Corp geometric— Examenul cifrelor la tablă; 3. Intr-o ipoteză! — Latu­ră de pătrat! — A zugrăvi; 4. Te­șită; 5. Mijloc de cerc! — Se veri­fică și cu ajutorul cifrelor la un control medical — Intr-o sumă ! ; 6. Punct ter­minus al îngimfării — Cel pu­țin !­­ 7. Uitare; 8. Infinit de mare (pl.) — Unu la mînă! ; 9. A.B.C.-ul matematicii. VERTICAL: 1. Element com­ponent al triunghiului; 2. Con­dusă şi de legi matematice — Primele noţiuni din Aritmeti­că! ; 3. Două din pătrat! — Corpuri cereşti ce intră in studiul Astronomiei; 4. Rec­tifică un număr mai mare sau mai mic de greşeli — Povesti­re fabuloasă; 5. Facultate ne­cesară şi pentru înţelegerea matematicii (pl.); 6. In func­ţie : 1,5! — Teze! — Prefix numeric ; 7.­ Aflate în paran­teză ! — Sfîrşit de teoreme I ; 8. O mulţime de ... albine — Cultură de... peri (pl.); 9. îngrămădire de oameni și a­­nimale (fig.) — Element geo­metric ; 10. Tot (mold.) —* Două din elipsă! — Adunată pe margini! I 11 Tangent. Virgil GHEORGHIU La C. A. P. Ţigănaşi ZOOTEHNIA nu şi-a cucerit singură locul cuvenit .A trecut aproape un an de cînd ţăranii cooperatori din Ţigănaşi analizau în aduna­rea generală bilanţul activită­ţii economice a unităţii pe 1969. Ne amintim că în da­rea de seamă prezentată in faţa obştei de consiliul de conducere zootehnia reprezen­ta unul din capitolele cele mai anemice în realizări. Ba chiar, putem, spune că C.A.P.-ul de aici nu avea aproape ni­mic cu care să se laude In această privinţă. Producţia de lapte, de exemplu, nu se ri­dicase nici măcar la 800 de litri pe cap de vacă furajată. In schimb, mortalităţile în sectorul zootehnic în general, şi îndeosebi în rîndul viţeilor, atinseseră proporţii îngrijoră-­ toare. Atunci s-a hotărît or­ganizarea unei ferme zooteh­nice, stabilindu-se, totodată, şi măsurile necesare pentru în­dreptarea treburilor în acest sector. In sinea lor, oamenii se cam îndoiau că lucrurile mai pot fi schimbate, căci de cîţiva ani se tot preconizau astfel de măsuri care nu adu­ceau însă cotitura aşteptat­ă. Cea mai multă încredere în posibilităţile de redresare a zootehniei o avea, poate, nu­mai inginerul Petru Dascălu­, care tocmai fusese ales ca preşedinte al cooperativei- Sarcina nu era însă de loc u­­şoară. La jumătatea iernii, stocurile de furaje erau pe terminate şi se cumpărau deja chiar şi coceni de porumb de la unităţi situate la zeci de tip­u­l, nu fuseseră pregătite pen­tru sezonul friguros şi numai de o cazare corespunzătoare nu putea fi vorba. In preajma înfiinţării fermei situaţia nu era deci de invidiat. Proble­ma care se punea pentru pri­ma urgenţă era nu sporirea producţiei ci menţinerea e­­fectivelor. De aceea s-a tre­cut la gospodărirea cu grijă a nutreţurilor căutindu-se în acelaşi timp să se îmbunătă­ţească, pe cît posibil, fi ce­,­lelalte condiţii pentru stabu­laţie. Faptul că din februarie s-a reuşit să se pună capăt morta­­lităţilor a fost considerat pri­mul pas spre lichidarea nea­junsurilor, care la Ţigănaşi intraseră deja în tradiţie. Noua conducere a unităţii şi-a propus însă ca să desrădăci­­neze total şi cît mai repede această tradiţie. Iată hoţ.Starea cu care a pornit în aprilie 1970 la organizarea fermei zo­otehnice. Nu s-au schimbat nici animalele şi nici oamenii care le îngrijeau. S-a schim­bat, in schimb, fundamente­ stilul de muncă al tuturor ce­lor care răspundeau de soar­ta acestui sector. Noul preşe­dinte, care lucrase mai de mult la C.A.P. Ţigănaşi şi cu­noştea bine potenţialul unită­ţii, a intuit că aceasta este pîrghia pe care­ trebuie să se acţioneze în primul rînd. Şi, împreună cu fermierul I. Lafa­­zanis şi ceilalţi membri ai consiliului de conducere, a pus cu nădejde umărul la te­meinica organizare a procesu­lui de M­irrare, lipsurile moştenite să nu se mai repete. Atenţia a fost În­dreptată spre factorii-cheie ai producţiei. Suprafaţa arabilă afectată bazei furajere n-a crescut în 1970. In plus, spre deosebire de alţi ani, cele 1.500 de hectare cu păşuni şi fineţe naturale au fost aproa­pe total compromise de inun­daţiile din primăvara şi vara anului trecut. Cu toate aces­tea unitatea a avut nutreţuri din abundenţă. Cum s-a pro­cedat? „Inainte de toate — ne expiica tovarăşul preşedinte Dascălu — am aplicat culturi­lor furajere aceeaşi agrotehni­că c­a şi de restul cultu­rilor. Pe cele 110 hectare cu lucernă, in afara gunoiului de grajd, am administrat şi în­grăşăminte chimice complexe, după fiecare coasă, executînd cu acest prilej şi cite o gră­­pare. Astfel, de la cele patru coase am scos peste 20 tone de masă verde în media la bec­«* Porumbul „ .iuiaiw m­fiind la fel de bine Îngrijit ca şi cel pentru boabe — ne-a dat o producţie de 33 tone, faţă de 18 tone cît planifica­sem la hectar". Ne-am interesat dacă prin consumul sporit de nutreţuri verzi cultivate, determinat de inundarea păşunii, nu s-au micşorat stocurile pentru pe­rioada de stabulaţie. A fost prevenit însă şi acest pericol. Pe lingă cele 1.200 de tone de porumb însilozate, s-au valo­rificat toate resursele ocazio­nale. Astfel, vegetaţia spon­tană de lingă drumuri şi tarlale, ca şi ierburile de tot felul au dat încă 300 de tone de nutreţuri însilozate. Apoi, recoltarea s-a făcut rapid, in cea mai mare parte mecani­zat, iar transportul şi depo­zitarea au fost la fel de ope­rative — pentru reducerea pierderilor la minimum. O ma­re parte din fînuri, ca de alt­fel şi paiele, sunt balotate, iar grosierele legate is­e spun si clădite cu multă grijă. In a­­cest fel, toate sortimentele de furaje au putut fi asigurate pentru iarnă în proporţie de 100—115 la sută, faţă de ne­cesar. Cu toate acestea nu se face nici cea mai neînsemnată concesie risipei de furaje. Grosierele, de exemplu, sunt acum tocate şi preparate prin saramurare în mod obligato­riu. In adăposturi s-au amena­jat din timpul , verii in acest scop încă 3 bazine de beton şi au fost revizuite celelalte şase existente (care se degra­daseră în anii trecuţi fără ca nimeni să le folosească). E locul să amintim că grajdurile aproape nu mai seamănă cu cele din iarna trecută. Nu au numai bazine pentru saramurare noi, ci şi uluce de adăpare, lumină elec­trică, precum şi pardoseli de ciment. Intr-un cuvînt, spre­­deosebire de 1969, ele îşi me­rită acum numele de adăpos­turi. Ş, fălmos în domeniul­­a­mintirii şi timpul cînd viţeii stăteau in frig, împotmoliţi în noroiul din grajdurile nepar­dosite, unde erau foarte frecvent atinşi de bronhopneu­­monie. O construcţie a fost reamenajată în maternitate pentru vaci şi profilactoriu de viţei , încălzit deocamdată prin intermediul unei sobe, dar care va fi cît de curind înlocuită de o aerotermă. O dată cu crearea unei ba­ze materiale capabile să ducă la sporirea producţiei zooteh­nice a început să se schimbe şi optica îngrijitorilor. In anii „vacilor slabe" fiecare ar fi dorit să-şi părăsească locul de muncă şi să lucreze în alt sector, iar unii chiar o făceau. Treptat, oamenii au văzut că li se pune totul la dispoziţie şi că îndeplinirea sarcinilor ce le reveneau nu mai depin­dea­­ decit de priceperea lor. Mult i-a stimulat, desigur, şi formele de retribuţie aplicate. Încă din 1970 plata îngrijitori­­lor-mulgători sau a celor de viţei s-a făcut în acord global. Astfel, pentru un li­tru de lapte muls — cu un conţinut de 3,5 la sută grăsi­me — plata manoperei a fost de 0,41 lei. Cum retribuţia era condiţionată de procentul de grăsime, îngrijitorii n-au mai fost ispitiţi să diminueze ca­litatea laptelui şi se străduiau să mulgă şi ultimele picături care sunt şi cele mai grase. In creşterea tineretului tau­rin, obţinerea sporului în greutate a fost retribuită cu 0,95—1,45 lei per kg., în ra­port cu vîrsta animalelor. Preocuparea pentru îmbună­tăţirea activităţii sectorului zootehnic n-a slăbit nici un moment. Zi de zi, specialiştii unităţii au urmărit desfăşura­rea procesului de producţie, intervenind operativ în re­zolvarea tuturor problemelor. Lunar, rezultatele fermei erau analizate de conducerea co­operativei, luindu-se noi mă­suri pentru a atinge şi depăşi indicatorii prevăzuţi. Şi tre­buie .fSpunenj­­&jnBWMS renţa a avut efectul scontat. Anul 1970 a săltat producţia de lapte la 1.800 litri pe cap de vacă furajată, lăsînd sim­ţitor în urmă cifra planificată. De la cele 300 de vaci ferma a livrat fondului central cu 700 hl. de lapte mai mult de­cit îşi propusese iniţial — la care s-au adăugat însem­nate cantităţi de smîntînă, brînză şi alte produse. De re­ţinut că acest sector a vărsat în caseria C.A.P.-ului 300.000 de lei peste veniturile pla­nificate. O dată învinsă inerţia, lu­crătorii C.A.P. Ţigănaşi se pregătesc să urce în acest an realizările zootehniei şi mai sus. Premisele viitoarelor succese sunt deja create. Ba­za furajeră existentă asigură până la noua recoltă o ali­mentaţie bogată în principii nutritivi, deci condiţia de bază a sporirii producţiei. Indicele de fecunditate a vacilor se apropie azi de 100 la sută, fi­ind de circa două ori mai mare ca în anii anteriori. Pen­tru împrospătarea efectivului există deja 90 de juninci, din care jumătate provin din fermele de stat. Acest nucleu din rase valoroase constituie punctul de plecare spre apli­carea selecţiei. De asemenea, 1971 va fi anul de promovare a tehnologiilor moderne. Ast­fel, se prevede construirea primului grajd în care princi­palele lucrări — începînd cu mulsul şi terrmnînd cu evacu­area gunoiului — vor fi me­canizate. Cooperativa din Ţigănaşi a demonstrat cum o ramură considerată ani de-a rîndul „cenuşăreasa" unităţii poate ajunge, în scurt timp şi ,cu toate vitregiile naturii, la lo­cul ce î se cuvine. E o expe­rienţă pe care dorim s-o ve­dem „reeditată" peste tot a­­colo unde se consideră fără tem­ei că zootehnia nu are şanse de afirmare. JQ. GRIGORAŞ ■ Ceea ce au „muşcat" apele din baza furajeră au completat oamenii ■ Contrar unor pronosticuri, 1970 a fost „anul redresării“ ■ O experienţă ce merită reeditată şi in alte unităţi ore Radio laşi Programul de seara (22 /annas­­te) I 17.00 Buletin de ştiri , Pu­blicitate radio, 17.10 Pe porta­tivul undelor, melodia prefera­tă I 17.« Preocupări cotidiena I 18.00 Da la muzica uşoară 1« jazz I 18.30 Prezenţa româneşti pe glob I 18.80 Cântare Româ­niei socialiste , 19.00 Radiojur­nal , 19.18 Muzică populară ro­mânească I 19.30 Orizonturl­­ 19.« Din creaţia corală românească , 20.00 Şapte arte ! Serile muzica­le ale operei , 20.30 Pagini lite­rara , 20.« Serii» muzicale ale operei , 22.10 De la calfe-concert la mus­c­halli Programul da diminea/S (83 Iar­nuarfa) , 6.00 Buletin de ştiri , 6.03 Radiomatrien­­ Piese clasica In Interpretări modere , 6.30 Actualitatea In agricultură . Cîn­­teca din toată ţara , 7.00 Sport. Melodii de muzică uşoară , 7.311 Microemisiune pentru pietoni şi eutomobilişti. Informaţii utilita­re. Televiziune 10.00—11.30 — Emisiuni-Secţii pentru lucrătorii din agricultură, Creşterea păsărilor pentru pro­ducţia de carne, 17.00 Deschi­derea emisiunii — Teleşcoală­­ Fizică — clasa a XlI-a , Mă­­suri electrice (II). Emisiune des­tinată metodelor de măsurare * rezistenţelor — Istorie ■— clasa­ a VTII-a—a XlI-a: Unirea Principa­telor Române — Matematică —* clasa a XlI-a — Integrala, 18.00 Căminul — Reportaj la Uzinele .Electronica* — noutăţi în 1971 —­ Ancheta .Televizorul şi fa­milia“ — Omenie şi recunoştin­­ţă — Sfatul medicului — Mo­ment vesel, 18.50 România '711 — Azi — judeţul Bacău, 19.20 1001 de seri — emisiune pentnu cei mici, 19.30 Telejurnalul de seară, 20.00 Tragerea LOTO , 20.15 Film artistic­­ .Un cuib d® nobili* — producţie • studiouri­lor Mosfilm , 22.00 — Panoramid ştiinţific — Jurisconsult auto* mat — Fra Maure — România — ţară producătoare de laseri — Operaţiunea „Gamma“ —­ T.V. '70 — Caleidoscop, 22.40 Telejurnalul de noapte. Cinematografe VICTORIA, orele 8, 11.15 , 14.31­ , 17.45 , 21 , „Vagabondul“, ambele serii , REPUBLICA, oreie 8.50 , 11 , 14.15 , 16.25 , 18.35 , 20.45 , „King Kong evadează“, COPOU, orele 9 , 11 , 15 , 17 * 19 , 21 : .Răzbunarea sfîntului*I ARTA, orele 9,15, 11,15, 15, 17* 19 , 21­­ .Povestirile piticului Bimbo* . TATARASI, orele 16 , 18 , 20 : .Afurisitul de bunic* . NICOLINA, orele 16 , 18 , 20: .Salariul groazei*. Teatrul Naţional La ore 19,30. Teatrul Naţionel prezintă un spectacol Cu piesa „Paquito cel negru“ (.Convertirea căpitanului Brassbound*), sunt va­­labila biletele cu serie 18. Teatrul de păpuşi Le ora 10.00, Teatrul de pă­puşi prezintă un spectacol d­e plasa .Prinţesa Turandot*. Filarmonica de stat „Moldova"1 La ora 20.00, In sala de con-­ certe a Filarmonicii de stat „Mol­dova" va avea loc o seară Gershwin cu pianistul Dan Miz­­rahy. Dirijor : Ion Baciu. In program : Concert în fa, Rapsodia a Il-a si Rapsodia al­­bastră. Sunt valabile abonamentele tot literele A si B. Şezătorile „Cronicii" In sala de spectacole a Casei­­ de cultură a tineretului şi stu­denţilor, azi, la ora 17.00, va avea loc prima din seria de în­­tîlniri cu cititorii ale revistei „Cronica". Totodată, va avea loc şi o şe­zătoare literară la care îşi vor da concursul scriitori ieşeni. Timpul probabil Vremea se menţine închisă şi­­se va încălzi uşor. Se vor sem­nala precipitaţii sub formă de ploaie, burniţă şi lapoviţă. Vînt potrivit cu intensificări din sec­torul sudic. Temperatura aerului fi în creştere uşoară, minimele vor fi cuprinse între minus 6 şi mi­nus 1 grad, iar maximele între minus 3 grade și plus .4 grade. 5**i! M JU fSk'Ms .refPM ( 1 t. +■ te y

Next