Flacăra Iaşului, mai 1971 (Anul 27, nr. 7656-7681)
1971-05-04 / nr. 7658
^’s p Htjymontr »GÍNA Carnet plastic «V 1 H itt * «WS După o adevărată risipă de pictură ea se dorea cit mai plăcută şi în mare parte a reuşit (e vorba de expoziţia Elena Lăpuşneanu, Ileana Sândureanu şi Mariana Baciu), saloanele Casei Universitarilor din Iaşi găzduiesc uleiurile unui pictor amator ce bate atit de discret la porţile recunoaşterii sale ca artist E vorba de loan Năstase, nume ce aminteşte vag unele contribuţii la trecute manifestări colective. loan Năstase expune flori şi puţin peisaj. Neavînd experienţa panotecării şi trierii, el ne prezintă naivităţi de serie, dar printre ele destule lucrări cu anumită personalitate. Expozantul pare a se afla în faza autodescoperirii. Cert e că, inainte de a fi florist, Năstase , un pasionat florar, în sensul pătrunderii şi cunoaşterii tainelor universului vegetal pe care l-a îndrăgit pînă la a dori să-i picteze cu toţi porii fiinţei sale deschişi spre frumuseţile cromatice Ioan Năstase reuşeşte a fi convingător mai gras atunci cind, reţininduşi exuberanţa, îşi consideră florile la modul reflexiv şi jind paleta sa devine sobră, axată pe un verde somnolent, germinativ. Neflatindu-şi temele, el aduce un mod oarecum personal in această lirică spontană, rezultat din acea gravitate a horticultorului, amestec de grijă, duioşie, în-ecintare şi mulţumire pentru lucrul bine făcut. Petuniile sale, florile de măr sau de gutui păstrează încă în suavitatea lor feciorelnică reavănul pâmîntului care le-a zămislit, aşa după cum peisajul „Pădurea de la Breazu" cumulează în tonalităţile lui autumnale toată nostalgia vegetaţiei plecate. Ioan Năstase e pictorul anumitor teme preferate ; e clar că pictează doar pentru propria-i delectare şi numai în anumite ceasuri de intim monolog. De aceea, ne întîmpină atit de jenat în aceasta expoziţie, pe care nu ştiu cum de-a cutezat s-o uite cu uşile deschise. In orice caz rău n-a făcut că in fine, a indrăznit, Aurel LEON Expoziţii , • în holul Poli- nostru de infor-I * clinicii municipa- matuil ,»le a fost desrhi- hi* şi o expoziţie de ■¥■ II artă vl ostiră a cadrelor sanitare za,, e trecute, I * din laşi Această t~a deschis, insa- I expoziţie este de la clubului de la dicată jubileului Casa de cultură ! PutvM. , . mu,napaia „Aie- t \ Printre lucrări›i le prezentate tem- nsu uraţi , nal im ne cele expoziţia de pie-J ›1 ale medicilor Joan tură a prof. › I S mcn• Pdl'lrn Cilia Grecu — /«-1) eatov (pictură), J .. 1> Constantin Gheor- ,■ * *' I ’» ghiu (sculptural. Pictoriţa expu-S ale tehnicianului ne lucrări in n-l I Alexandru Dumi . . . . Jatrie grafică), l*h portret* *1 1 EMII, FETRIȘOR. Peisaje. gxpozipui .1 asistent principal este deschisă pi / (pentru concursul nă la 15 mai. ' Dezlegarea jocului apărut în nr. 7851 al ziarului nostru ORIZONTAL : 1. Profir — Mac ; 7. Roză — Opuși ; 3. Isanos — Sat; 4. Minulescu; 5. Atâ — Ea — A — A ; ii. Va — Bătător; 7. E — Manată — A ; 8. Ri — Nd — I — Om ; 9. însurători ; 10. Cosită - le. Prezenţa scriptica nu ţine tie activitate culturală Prezenţa generalizată a căminului cultural in viata spirituală a satului atestă posibilităţile de acces a fiecărui cetăţean la tezaurul culturii. Alcătuind o reţea densă, menită să acopere aria largă a interesului faţă de cultură al maselor din mediul rural, căminele filiale, in număr de peste 200, funcţionează in aproape toate satele judeţului nostru. Ele au luat fiinţă ca anexe ale căminelor de centru tocmai pentru a spori capacitatea localităţii de reşedinţă de a asigura răspîndirea culturii în rândul unui număr din ce in ce mai mare de cetăţeni. Unele din acestea dau randamentul scontat reuşind să polarizeze in jurul lor toată activitatea spirituală a satului. Un bun extemplu mi-l oferă căminul cultural din Căuieşti, comuna Şcheia. Aici, învăţătorul T. Floren a reuşit să găsească calea cea mai scurtă spre inima oamenilor şi să-i atragă duminică de duminică la cămin. Este vreun secret? Nu! E vorba de alegerea unor acţiuni care răspund intereselor sătenilor, ce vin să asculte pe dascălii şcolii şi pleacă apoi spre casă cu nişte învăţăminte ce-şi găsesc rezonanţă in viaţa lor de toate zilele : creşterea şi educaţia copiilor, înţelegerea unor fenomene ale naturii şi a unor noutăţi ştiinţifice, întregirea orizontului politic, îmbogăţirea cunoştinţelor profesionale. Bineînţeles, nu lipsesc acţiunile distractive care înseninează frunţile oamenilor după o săptămână de muncă. Exemple similare putem cita la Mădirjeşti, Dumbrăvile, Hăbăşeşti. Cine teft, auzit de dansat firiiy din Dumbrăviţa, Costeşti, Păuţeşti ? Cine n-a auzit despre frumoasa şi tradiţionala activitate culturală field ‘Topite vinde prezenţa in masă a sătenilor la căminul cultural este o obişnuinţă ? Factorul ce determină aceste succese, şi poate cel mai important, este pasiunea, dăruirea directorilor de cămine culturale şi a celorlalţi intelectuali care şi-au înţeles menirea de luminători ai satului nu numai cu mintea, dar şi cu inima. Pentru că sunt asemenea oameni care au înţeles satul, care s-au integrat in el, care şi-au legat idealurile lor de cele ale satului. Şi, dacă ar fi peste tot aşa... Există, din nefericire, unele instituţii formale, lipsite de îndrumare, care se numesc cămine, culturale doar pe antalele situaţiilor statistice şi care sunt absente de la misiunea lor primordială: instrucţia şi educaţia adulţilor de la sate. Citind pe cele din Cliniceni, Iacobeni, Podolenii de sus şi Podolenii de jos, Spinoasa, M. Kogălniceanu, Larga-Jijia, nu facem decit să lăsăm a se înţelege că aceste cazuri ca şi altele devin o problemă, din păcate neglijată încă de cei un drept. Tocmai de aceea ne-am propus să relevăm cîteva din cauzele ce declanşează asemenea efecte negative. In primul rind, carenţa se simte Intr-o orientare greşită In alegerea şi numirea directorilor. Or, cum la căminele culturale filiale directorii sunt onorifici, e lesne să ne închipuim cum va munci un om care, pe lingă faptul că nu este remunerat, nu are nici înclinaţii şi adesea este numit fără adeziunea deplină a acestuia. Chiar atunci cînd conducătorii acestor instituţii sunt bine intenţionaţi, se descurajează datorită lipsei parţiale sau toenmnMHMHM tale de mijloace materiale. Există într-adevăr tendinţa de stocare la centrul de comună a tuturor mijloacelor bugerT-TimiranT-Kurm »mii tare în înzestrarea — uneori excesivă — doar a unei singure unităţi: căminul cultural de centru. Am întîlnit unităţi filiale care nu au nici măcar un aparat de radio sau un jog de şah. Mai mult, in unele cazuri am văzut directori făcând dese drumuri la comună pentru obţinerea combustibilului necesar sau a unor elementare mijloace de întreţinere (clrpe, mături, petrol etc.) şi nu mare ne-a fost mirarea cînd am aflat că se întorceau cu mina goală. Or, în asemenea condiţii, a atrage oamenii la căminul cultural afiliat este desigur foarte greu. Nu întâmplător activitatea unei atari instituţii se rezumă la două trei serbări şcolare cu care prilej se ţin nişte expuneri, iar pentru tineret se organizează o horă, două pe an sau se proiectează citeva filme. Discutind cu ciţiva directori „de centru“ am rămas surprinşi au.îţindu-i plingindu-'sS' dă indânţâtâtea in 'satele corni ponente. Dar ce au făcut aceştia pentru a înlătura asemenea stări de fapt ? S-au mulţumit a se deplasa, din cînd in cînd, de a face pe controlorii sau de a da citeva sfaturi sterile. Este deficitară îndeosebi îndrumarea şi ajutorul concret, realizarea unor acţiuni model cu forţe chiar de la centru, menţinerea unui flux reversibil permanent şi mai ales priceperea (dacă nu măiestria) de a discuta cu oamenii, de a-i stimula moral şi material, de a introduce un spirit de muncă emulaţii, asigurind in acelaşi timp un echilibru al bazei materiale între centru şi periferie. Să nu se uite in nici un caz că de activitatea spirituală a tuturor satelor din comună răspunde nu numai directorul de cămin cultural, ci şi organele de partid şi de stat locale care trebuie să adopte soluţii originale şi realiste, moderne şi eficiente, la nivelul exigenţelor timpului pe care-l trăim. Ion RAZEŞU Căminele filiale de la sate fac Popasul „Stîna Călimani“ de pe drumul dintre Borsec şi Gheorghieni. Foto : P. VASILIU, corespondent Legalitate şi responsabilitate socială (urmate din pag. 1) necesare desfăşurării normale a activităţii in toate sectoarele vieţii. Orice fisură în sistemul legalităţii noastre socialiste poate avea influenţe negative asupra unor laturi ale ordinii noastre socialiste şi de stat. Pornind de la aceste considerente, conducerea partidului acordă o importanţă deosebită întăririi legalităţii socialiste. Indicaţiile date de conducerea de partid şi personal de către tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU ca legea să fie riguros respectată în primul rînd de către toţi cei chemaţi să vegheze la aplicarea şi respectarea ei, subliniază principialitatea şi fermitatea partidului nostru în asigurarea unui adevărat climat de respect al legilor, al normelor de convieţuire socială, al obligaţiilor ce revin tuturor cetăţenilor şi organelor de stat şi obşteşti faţă de societate. Pe măsură ce nivelul de conştiinţă şi gradul de cultură al cetăţenilor vor fi mai ridicate va creşte şi simţul lor de răspundere faţă de problemele sociale, faţă de interesele colectivităţii, iar respectul legii va fi asigurat intr-o măsură mai mare. In acest sens, sunt deosebit de preţioase măsurile stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R. pentru dezvoltarea nivelului de cultură, lărgirea orizontului politic şi ideologic, îmbogăţirea cunoştinţelor ştiinţifice şi profesionale ale cetăţenilor. Un loc important în ansamblul acestor măsuri, care au început să fie traduse în viaţă, îl ocupă reglementările, stabilite pe baza ultimelor acte legislative în domeniul perfecţionării continue a cunoştinţelor profesionale ale salariaţilor prin sistemul învăţămîntului ciclic, al recalificării şi policalificării. Edificarea socialismului reclamă efortul conştient al tuturor cetăţenilor patriei, al întregului popor, lichidind antagonismele de clasă şi naţionale, făurind şi perfecţionind noile relaţii sociale, socialismul creează condiţiile necesare şi face posibilă dezvoltarea liberă şi multilaterală a tuturor membrilor societăţii. Crearea in cadrul sistemului democraţiei socialiste a condiţiilor unor largi participări a cetăţenilor la conducerea treburilor publice, asigurarea condiţiilor unei depline respectări a drepturilor şi libertăţilor democratice reclamă, totodată, şi o mai mare exigenţă faţă de răspunderea ce revine fiecărui cetăţean, membru al patriei socialiste. In această privinţă, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU arăta că „In democraţia socialistă trebuie să se îmbine consultarea largă, expunerea liberă a părerilor, discuţiilor critice şi autocritice cu simţul de răspundere al tuturor în faţa poporului, căruia fiecare dintre noi trebuie să-i dea socoteală". Avînd asigurate toate condiţiile necesare manifestării plenare a personalităţii, cetăţeanul nu poate şi nu trebuia să rămână pasiv, indiferent faţă de eforturile societăţii. Dimpotrivă, el are înalta obligaţie de a se integra organic în colectivitatea căreia li aparţine, fe a milita pentru binele societăţii, d® a contribui, prin eforturile sale, la opera de edificare a noii orlnduiri. Manifestez un spirit de receptivitate faţă de tot ceea ce este nou şi folositor, abordînd o atitudine novatoare in toate acţiunile pe care le întreprinde, fiecare cetăţean are obligaţia de a răspunde la solicitările societăţii, restituind astfel colectivităţii capitalul pe care ea l-a investit, dindu-i creşterea şi educaţia care au contribuit la formarea individualităţii şi personalităţii sale. Legătura dintre statutul larg al drepturilor şi libertăţilor democratice, garantate de sistemul nostru socialist, şi obligaţiile fundamentale ale cetăţeanului care incumbă acestora o înaltă responsabilitate socială, definesc poziţia liberă a cetăţeanului în societatea şi statul nostru socialist. Manifestarea personalităţii in toate domeniile vieţii sociale pun în evidenţă caracterul autentic al democraţiei noastre socialiste care se află într-un proces de continui dezvoltare şi perfecţionare. Expoziţia „50 de ani de lupte şi victorii“ Expoziţia jubiliară .50 de ani de lupte şi victorii", organizată în holul central al Casei de cultură a tineretului şi studenţilor din Iaşi, poate fi vizitată între orele 10—13 şi 17—20. Casa memorială „Ilie Pintilie“ Casa memorială „Ilie Pintilie*, situată pe șoseaua Iași — Ciurea nr. 28, poate fi vizitată intre orele 10—16. Concurs cu un bogat conţinut educativ Recent, s-a desfăşurat la Casa de cultură a tineretului şi studenţilor din Iaşi etapa finală a Concursului „Judeţul Iaşi — mărturii ale luptei revoluţionare, realizări şi perspective", iniţiat de Consiliul judeţean Iaşi al Organizaţiei pionierilor în cinstea semicentenarului partidului. Dintre cei 16 pionieri finalişti au primit, premii următorii : Ana Mărculeţ de la Şcoala generală Heci, din comuna Lespezi — premiul IV Ana Popa, de la Şcoala generală din Bursa, comuna Vlădeni, Şi Laura Paulă de la Şcoala generală nr. 12 din Iaşi — premiul II, iar Mărioara P®itrescu de la Şcoala generală nr. 11 Iaşi, Adriana Lázar de la Liceul din Tg. Frumos şi Corneliu Hameiuc de la Şcoala generală din Ruginoasa —, premiul III. S -au mai acordat 11 menţiuni. La sfîrşitul întrecerii, formaţia de teatru a Casei pionierilor din Iaşi a susţinut un reuşit spectacol cu piesa ..Cocoşelul neascultător* de Ion Lucian. ION IFTIMOAIE coresp. Cooperativa de credit în acţiune In urma cu aproape 16 ani, cînd a luat fiinţă cooperativa de credit din comuna Ruginoasa, ea nu cuprindea mai mult de 20 de membri, iar fondul social abia dacă rotunjea suma de 500 de lei. Dar de atunci şi pină acum, o dată cu sporirea numărului de membri cotizanţi pînă la 5.201, a ajuns şi fondul social la peste 1.235.000 de lei. Nu de mult, adunarea de dare de seamă a acestei cooperative de credit a trecut în revistă activitatea depusă anul trecut şi în primul trimestru din 1971. În această perioadă s-a acordat, celor 750 de solicitanţi, Împrumuturi care însumează un total de două milioane şi ceva de lei, ceea ce revine fiecăruia, in medie, mai bine de 2.800 de lei. Printre cei care au beneficiat de asemenea împrumuturi, pentru construcţii de case sau pentru procurarea de mărfuri de folosinţă îndelungată, figurează şi numele locuitorilor I. Braşoveanu, S. Dăguţă şi M. Bîrleanu din Ruginoasa, sau Elena Gheorghiu, şi Toader Petruşca din comuna alăturată I. Todireşti. Cei care au luat cuvintul în adunare au reliefat şi simţul de răspundere cu care preşedintele Ioan Marca, contabila Elena Tun şi casierul Gheorghe Haliga gospodăresc fondul bănesc al cooperativei. Ui merit deosebit insă în atragerea de noi membri, ii revine vîrstnicului învăţător Dumitru Ungureanu din satul Dumbrăviţa, care constituie de fapt fondatorul cooperativei de credit din comuna Ruginoasa. VICTOR BUDUUCA corespondent «*■ ^ Şedinţă de comunicări Recent a avut loc la Tg. Frumos o Şedinţă de comunicări cu tema : „Lupta împotriva bolii canceroase în judeţul Iaşi“, ■Organizată de cercul metodologic de la spitalul din localitate, în colaborare cu Societatea de medici şi naturalişti din Iaşi. In cadrul acestei manifestări au prezentat comunicări medici specialişti din Iaşi şi Tg. Frumos. Primăvară ieşeană. Foto : L. STRATULAT (pentru concursul nostru de fotografii) SPORT FOTBAL, PIV. B C.F.R. Paşcani—S.H. Olteniţa 0-2 (0-1) PAŞCANI (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului"). După ce sîmbătă după amiază I.T.A. Paşcani, care are mare nevoie de puncte în divizia C, a părăsit terenul învinsă acasă de Cimentul Bicaz cu scorul de 2— 3 (1—2), iată că duminică a fost rîndul divizionarei B. C.F.R., să piardă două puncte pe teren propriu. Cum s-a produs această mare surpriză ? Feroviarii au considerat prematur că oaspeţii, aflaţi în coada clasamentului, sunt o pradă uşoară, invitaţi parcă de apărătorii C.F.R.-ului să atace, ei nu se lasă prea mult aşteptaţi, astfel că în minutele 1 şi 2 sunt pe punctul de a înscrie, dar ocaziile avute de Eftimescu şi A. Constantin sunt ratate. „Lovitura de teatru se produce în min. 5, cînd Bivolan (C.F.R.), sare la cap cu mîinile în sus şi comite henţ în careu, făcînd în acest fel oaspeţilor cadou o lovitură de la 11 metri, pe care o transformă fundaşul Niţu. Din acest moment şi pînă la sfirşitul partidei, echipa gazdă atacă insistent, dar haotic. De fiecare dată mingea se „încăpăţinează” să poposească în poarta lui Grădişteanu. Profitînd de indolenţa din tabăra păşcănenilor, precum şi de gafele in lanţ ale apărătorilor, oaspeţii contraatacă uneori destul de periculos şi reuşesc să-şi mărească avantajul la două goluri în minutul 62 prin A. Constantin, care profită de o gravă greşeală a portarului Catrina. La scorul de 0—2 cota nervilor este în creştere şi astfel feroviarii nu mai reuşesc nimic, deşi oaspeţii răroîn din min. 66 la 10 oameni prin eliminarea lui Niţu pentru faulturi repetate. In ultimul minut de joc, este eliminat şi Bivolan de la C.F.R., pentru acelaşi motiv. La sfîrşitul jocului, antrenorul Marin Alexandru ne-a declarat: „Toată săptămîna am fost în spital. Am ieșit totuși în ziua meciului, pentru a fi alături de echipă. îmi pare rău că jucătorii pe care-i antrenez n-au apreciat acest lucru. După părerea mea, ei au cedat premeditat cele două puncte. N-au vrut să respecte nici o indicaţie dată de conducerea tehnică, jucînd exact invers decît li s-a recomandat". C. ENEA N. R. Iată o situaţie ieşită din comun ! Considerăm că secţia de fotbal a asociaţiei sportive C.F.R. trebuie să acţioneze cu operativitate pentru a elucida această problemă şi, dacă e cazul, pentru a sancţiona pilduitor jucătorii care au fost în culpă. Aşteptăm rezultatul anchetei. Am vrea să credem că asociaţia sportivă C.F.R. nu va proceda ca I.T.A. Această nu ne-a comunicat nici o măsură luată după meciul I.T.A. — Nicolina, la care au avut loc incidente neplăcute. La tineret—rezerve Politehnica a pierdut pe teren propriu Nu-i greu de intuit bucuria cu care au întîmpinat jucătorii din formaţia de tineret—rezerve a Stelei fluierul final ce vestea epuizarea celor 90 de minute ale palpitantei confruntări cu Politehnica Ieşi. Bucureştenii au învins, pe merit, cu 2—0 (2—0). Punind acum însă faţă în faţă datele obiective, legate de evoluţia fiecărei combatante, concluzia nu poate fi decît aceea că victoria oaspeţilor s-a clădit greu şi nu numai pe bazele propriilor sale valori (printre care, un rol de prim rang l-a avut Aelenei, un jucător de o fineţe deosebită), ci şi pe acelea, mai puţin previzibile, ale unei inexactităţi tactice şi tehnice prezentate de jocul echipei ieşene sau a comportării extrem de slabe a fundaşului Ipate, coautor la cele două goluri marcate de bucureşteni prin Grigore (min. 27) şi Aelenei (min. 36). Este totuşi necesar să precizăm că insuccesul de duminică nu poate fi trecut total în contul acestui apărător. De pildă, la numai o săptămină după frumoasa comportare din meciul de la Bucureşti, cu Rapid (capacitate fizică remarcabilă, forţă de joc, valenţe ofensive, apărare extrem de dîrză), ieşenii ni s-au părut blazaţi, fără chef de joc (Gavrilă şi Goliac în special), lipsiţi de omogenitate. A arbitrat V. Popa (Iaşi). Politehnica a prezentat următoarea formaţie : Cizie — Ipate (Greerosu), Mihăilă, Hanceriuc, Anton, Costăchescu, Andrioaie, Sofian, Goliac, Gavrilă, Iordache. C. SILVESTRU Sferturile de finală ale campionatului de şah In incinta hotelului Unirea din Iaşi, au avut loc partidele din cadrul sferturilor de finală ale campionatului republican masculin individual de şah (etapa judeţeană), la care participă unsprezece jucători de categoria I şi unul de categoria a Il-a. După disputarea a 3 runde, în frunte se află Gh. Munteanu, H. Aides şi Gh. Popovici, cu cite 2 puncte. Ei pot fi insă întrecuţi de N. Pocroftei şi Gh. Pozam, care au cite 1,5 puncte şi cite o partidă mai puţin, primul întrerupînd în poziţie cîştigată la Rădu- Ilescu şi al doilea — amînată cu Ungureanu. Urmează în clasament : M. Cojocaru și Cr. Mariniuc — cîte 1,5 puncte, D. Rădulescu, V. Giurgea, V. Stancu și M. Baltă — cîte 1 punct, R. Ungureanu 0 puncte. Runda a V-a programează partidele : Rădulescu — Stancu, Rozaru— Aldea, Popovici — Doroftei, Cojocaru — Ungureanu, Mariniuc — Baltă, Giurgea — Munteanu. Volodea VAISMAN maestru al sportului Rezultatele concursului Pronosport din 2 mai Petrolul — Farul x Politehnica — Steaua 1 U. T. Arad — Steagul roşu 1 Dinamo — F. C. Argeş 1 Jiul — „U" Cluj x „U". Craiova — Rapid 1 C. F. R. Cluj — C.F.R. Timişoara 1 Politehnica Galaţi — F.C. Galaţi 1 Progresul Brăila — Portul C-ţa 1 Gloria Bistriţa — C.S.M. Reşiţa 1 Olimpia Oradea — U. M. Tim. 1 Electroputere Cr.—C.S.M. Sibiu 1 Corvinul Huned. — Minerul Anina 1 Fond de premii lei: 454 513 plus report categ. I, 27 469 lei. Tir La poligonul din Cluj a avut loc finala campionatelor universitare de tir, la care au participat cele mai bune echipe studenţeşti din ţară. Clubul ieşean Medicina a fost reprezentat de o echipă alcătuită din patru trăgători şi două trăgătoare care, în urma unei frumoase evoluţii, s-a clasat pe locul al II-lea, după I.E.F.S. Bucureşti. Şi în clasamentele individuale, ţintaşii ieşeni au ocupat poziţii bune. Maestrul sportului Nicolae Cojocaru s-a clasat pe primul loc la proba de 60 focuri, poziţia culcat, şi pe locul al treilea la proba de 3x20 focuri (armă standard). Melania Moraru a cucerit două locuri II, iar Gh. Tolocică — două locuri V. Radio laşi Programut de Beard td matt 11.00 Buletin de mtiri , 17 10 Cintecul car« mi-e drag ! 17.45 Ştiinţa şi producţia 18.00 Şlagăre, stiluri, profiluri 5 18.30 Colocviu radiofonic 18.45 Patrie, pămint de aur (program de cîntece) , 19.00 Radiojurnal 19.15 Muzică populară la diferite instrumente ; 19-30 In emisie : Tinereţe» i 20.00 Şapte arte s Zece minute cu mtaxica uşoară I Formate artistice de »•• matori 20.30 Teatru la microfon : „Patru oameni fără nume", de R. Bădilă. Valsuri şi tangouri. Programul de dimineaţa (5 mai): 6.00 Buletin de ştiri ; 6.05 Radiomatineu » 6.30 Actualitatea în agricultură I 7.00 Medicul vă sfătuieşte : Radiomatineu (ponUnuar« Televiziune 10.00—11.00 Teleşcoală- Limba română, clasa a VIII-a : Probleme de gramatică, Fizică, clasa a VlII-a : Fenomenul de inducţie electromagnetică înB.bO Deschiderea «misiunii. Ateneu. Emisiune fie actualitate, „Viata perspectiva muncii româneşti“ s 18.30 Bun-Terr* '71, Emisiune-concurs de construcţii tehnice pentru pionieri si şcolări i 19.00 Reflector ; 1915 Publicitate i 19.20 1001 de seri emisiune pentru cei miei ; ÎS 30 ,«la jurnalul de seară I 20.00 se de ani de evocări ) 20-25 Moment poeţi® —• versuri i 20.35 In această ţară, comuniştii . . . (IV) » 21.25 Seară de teatru. Telerecital Elvira Godeimu, IaviUtti »misiunii : Marcel Anghe- Nicolae Brancomir, Geo Barton, Constantin Bărbulescu, Chiril Hoonowm şi alţii ! 22.30 Telejurnalul de noapte j 22.40 Box. Campionatul© naţionale individual© (sferturi de finală), înregistrare de la patinoarul .23 August“. Cinematografe VICTORIA, orei» 9 , 11.30 i 15.00 , 17.50 ; 20.30 : .Printre colinii la veni, premiera [ REPUBLICA, oral» 8 45 j 10 50 ; 14 30; 16 35, 18.40 , 20 45 : .Căpitanul Korda". Pfftflăier# , COPOU, orele 8 45 I 12-15 I 1.6 30 , 20 : „Sunetul mu?.»dil\ cinemascop,, ambele serii , ARTA, orele 9,15 , 11,15 , 15 , 17 , 19 , 21 ; .Canarul și viscolul*4 . TAI TARASI, orele 16 , 18 , 20 ; .Inci-j neratorul“ , NICOLINA, orel» 18 \ 18 I 20 ; .Post restant*. Teatrul Naţional La ora 19.30, Teatrul Naţional prezintă un spectacol cu piesa „Tartuffe". Sunt valabile biletele cu seria 78. Seară de filme franceze Astăzi, la ora 20.15, în amfiteatrul 1/1 al Universităţii „Al. I. Guşa“ din Iaşi, va avea loc seară de filme franceze. Va rula documentarul intitulat ,Sud-Vest", care va prezenta regiuni pitoreşti ale Franţei. De a*semenea, iubitorii celei de a VII-a arte vor putea viziona filmul artistic „Omul cu pălărie rotundă" jd» F. Billon. In rolul principal | (Raimu. I Timpul probabil Vremea se menţine uşor Instabl* lă cu cerul variabil, mai mult no* ros. Local se vor semnala avers» de ploaie, izolat Însoţite de des* cărcări electrice. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit din sectoarele nord, nord-est. Temperatura aeru» lui va fi uşor variabilă ; minimele vor fi cuprinse între 5 şi 10 grade, iar maximele între 11 şi 19 grade. Campioană de zonă PAŞCANI (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului"). Timp de trei zile, stadionul C.F.R. din Paşcani a găzduit etapa de zonă a campionatului şcolilor profesionale din cadrul Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor. S-au întrecut trei formaţii I ale şcolilor profesionale U.M.M.R. Paşcani, întreprinderilor de transporturi auto din Iaşi şi Piatra Neamţ. Iată rezultatele înregistrate şi autorii golurilor Paşcani — Piatra Neamţ 2—0 (0—0). Au înscris Georgescu şi Simion. Piatra Neamţ — Iaşi 6—2 (2—0). Au înscris Aldea (3), Airbnej, Farcaş, Moraru, respectiv Gheorghe (2), Paşcani — Iaşi 2—1 (0—1). Au înscris : Brumaru (2) şi, respectiv, Lesnie. Dreptul de a participa în finala campionatului şcolilor profesionale din ministerul respectiv a revenit elevilor de la Şcoala profesională a Uzinei mecanice de reparat material rulant Paşcani, pregătiţi de prof. Corneliu Mahu. C. ERVIN Volei, div. S Politehnica — Aurora Bucureşti 3-0 (8, 9, 15) Continuîndu-şi seria victoriilor acasă, studenţii ieşeni au învins duminică, in trei seturi (8, 9, 15), pe Aurora Bucureşti, o echipă de valoare medie care a reuşit totuşi să ţină frumos piept atacurilor impetuoase ale gazdelor, fiind chiar gata să cîştige un set — al treilea, cînd numai dîrzenia ieşenilor i-a împiedicat. Deşi politehniştii nu au avut în faţă un adversar dificil, merită subliniat faptul că s-au concentrat pe toată durata jocului, reuşind faze de mare fineţe în care s-au remarcat Armeanu, Bîrlea şi Weiss. Cuplul D. Lupescu (Brăila) — I. Niculescu (Bucureşti) a arbitrat corect. T. GĂLĂŢEANU Handbal, div. B Echipele feminine de handbal Universitatea Iaşi şi Rapid Bucureşti s-au întîlnit, duminică, pe terenul Liceului nr. 2, într-un meci contînd pentru divizia secundă a ţării. La capătul celor 50 minute de joc, rapidistele au terminat învingătoare cu scorul de 19—10 (8—6). Meciul a început sub nota de dominare a jucătoarelor ieşene, care deschid scorul în minutul 2. Rapidistele şi-au revenit repede, aşa că pe tot parcursul primei reprize scorul s-a menţinut strîns. Repriza secundă aparţine în întregime echipei Rapid care surprinde de multe ori apărarea Universităţii pe picior greşit şi conduce tot timpul cu un avans de 5—6 goluri. In această parte a meciului, jocul echipei ieşene nu a mai fost la fel de omogen ca în prima repriză. Ea a marcat doar patru goluri, dar a primit 11 ! In ansamblu, meciul nu a avut un nivel tehnic bun, influenţat în mare măsură de ploaie. Iată autoarele golurilor : Agapescu (3), Deleanu (3), Şerban (3), Ciontea (1) — Universitatea: Topîrleanu (5), Oancea ( ), Gheorghe (4), Ştefan (3), Vasilescu - Rapid. (2) ELENA TOMOZEI, coresp. JLIL t ( f . ..