Flacăra Iaşului, mai 1971 (Anul 27, nr. 7656-7681)
1971-05-05 / nr. 7659
lui mare, dia pag. 14 Părtidul comuniștilor români este rultatul dezvoltării obiective a societății noastre, al luptei poporului nostru, al apariţiei şi dezvoltării mişcării muncitorești. El a fost întotdeună avangerdd dhisei ritureitoare, detaşamentul înaintat şi tranştient ai gloriosului nostru popor. căr® l-a recunoscut şi îl recunoaşte ca demn şi consecvent apărător al intereselor sale, conducător neînfricat pentru binele şi fericirea patriei. Stimați tovarofi, Pentru destinele referte ale României, factorul de cea mai mare importanță, cu profunde şi multiple consecinţe, l-a constituit formarea şi dezvoltarea clasei muncitoare in cea de a doua jumătate a veacului trecut. încă de la naşterea sa, clasta muncitoare s-a afirmat ca forţa cea mai înaintată a societăţii, a cărei misiune istorică era de a făuri pe pămîntul patriei noastre o orînduire fără clase antagoniste, liberă de exploatare, în care poporul să fie stăpini pe destinele sale. De apariția proletariatului industrial sîrli strîns legate dezvoltarea mișcării muncitorești, pe făgașul luptei de clasă conștiente, împotrivă burgheziei şi pentru răspindirea ideilor socialiste. Mişcărea muncitorească din Românitl a apărut şi s-a maturizat că parte integrantă a mişcării muncitoreşti internaţionale, adlicîndu-şi o contribuţie de preţ la lupta generală a proletariatului împotriva adpifctismului. Reprezentanţii mişcării socialiste au depus, în acelaşi timp, o susţinută activitate în domeniul analizei teoretice a realităţii social-economice şi peitrste din România în vederea stabilirii sarcinilor de ordin tactic ate social-aeritocreţiei. Multe cintre punctele de vedere ale socialiştilor cu privire la structura şi dispunerea forţelor de clasă din ţara noastră, la procesele dezvoltării istonomice, la fizionomia şi esenţa partidelor politice, puncte de vedere elaborate adesea intr-o polemică ascuţită cu exponenţii ideologiei şi claselor dominante, vădesc o orientare justă, situindu-se, în contextul vremii, pe poziţiile cele mai înaintate ale gîndirii social-politice din România. Paralel cu activitatea pe tărîm ideologic, mişcarea muncitorească s-a afirmat cu deosebită pregnanţă in lupta dintre muncă și capitol. Ultimele decenii ale seteului al XlX-lea cunosc afftpie acțiuni greviste, care impuneau tot mai mult prezența clasei muncitoare in viață sacială românească. Crearea, în annul 1893, a Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din România a încununat o întreagă etapă de dezvoltare a mișcării murtei taiteții și a răspindirii rharxismului in țară noastră, marcat uri nou păs pe calea organizării proisteriulului și a luptelor sale împotriva expigătârii. Mardind primeipalele momente ale dezvârtârii mișcării muncitorești după crearea P.S.D.M.R., vorbitorul a ă fă tat câ ideile Mării Revoluţii Socialists ■ diri Octombrie victorioase ţi formarea primtului stat socialist din lume du raScânt adine conştiinţă ate sei muncitoare şi ă celemaiţs mase populare, râsunînd ca o chemare înflăcărată la realizarea speranţelor şi aspiraţiilor lor de libertate şi progres, de eliberare de Sub jugul social şi haționiăl. In anii 1918-1921, in România s-a dezvoltat un puternic avânt revoluționar determiinnt de agravarea contradicţiilor social-econoficie și politic,« ale regimului burgheromoşieresc. In această perioadă, au crescut In mod considerabil forţa şi fătul proiefertatului in viaţa sotial-politice, capactatea lul de a se situă în avangarda mişsărilor progresiste şi revoluţionare. Lupta oamenilor muncii pentru rezarvărea democratică a mâriior pietoierice ale ţârii, pentru o viaţă mai bună, luăse o ămplăară fără precedent. Avunţul revoluţionar a culmuinat cu greva generală din toamnă anului 1920, care a cuprins pentru primă oară întregul proletariat român m iuţită împotriva claselor exploatatoare. Prin amploarea și combativitatea sa revoluționară, grevă generala a fost cel mai important moment din Istoriei luptelor de clasă din România acelor ani, a zguduit din temelii întreg edificiul regimului burghezo-moșieresc. Acțiunii« desfâșurăte de olds« muncitoare, in penedda ăvirifului r*vcA.iți»răr, inffîrigerea grevei gfbnerale din 1926, du scos în evidență insă netesitatea creafil unui pârtid revolutionar, capabil să organizeze și să conducă prafeteriatul in lupta pentru irideplinirea misiunii sale istorice. In intensă activitate ideologică, desfăşurată prin a fiitól® iri presa de partid, in dezbateri, Ia îritîlriiri!« organizaţiîior partidului socialist şi sindicatelor, să cristaliza ideea câ făurirea partidului comunist nu se reducea lă o simplă afiliere la Internaţională a lll-a, cî ea impunea profunde transformări în viaţa partidului nou efect. In întreaga lui activitate, In acest sens. «o* răi ..socialismpri, organ «I partidului socialist, consemn« în numâM . din 24 februarie 1921 : „Un partid nu devin® comunist nici numai pentru c# îşi schimbă mumele şi nici rtumăi pentru câ acceptă anumite directive. Uri partid devine comunist de abid cirid «I îşi schimbă structura şi tipul de organizare, cîrid, diritr-un partid de câtizgriţi ■ anonimi, el devine un partid de protetări aleşi, convinşi, conştienţi, încercaţi in luptă şi capabili să reziste la luptă și să conducă măsele rftori lă atac. Cu alte cuvinte, transformarea unui partid muncitoresc oarecare iritr-un partid comunist nu depinde de o hotărire de congres său de o Schimbăre de titlu. Această trărisformare pocite fi culeasă numai te capătu! unui proces lung, răscolitor și crmnic". Conferința grupurilor comunist® din martie 1921, de la Ieși, a respins comicaptîfi*ultărei priterite sectore cár® cereau ca grupurile comuniste să proclame ele crearea partidului comunist. Conferința a precizat că sarcină grupărilor comuniste era de a milita în interiorul partidului socialist pentru a sprijini transformarea lui in partid comunist. Convocarea, la 8 Mai 1921, a Congresului partidului socialist şi transformarea sa in partid comunist a reprezentat voinţa unanifmă a celor peste 100 000 de membri ai partidului, a întregii clase mulțăitoare drin România, fee ia primii pași pe arena istoriei, partidul a desfășurat o luptă «toică iri slujba patriei, ăfiîindu-se permanent iri fruntea presei«, pe care le-ă mobilizat și condus cu fermitate spre realizarea celor mai nobile ţeluri de civilitnie Şi progres. Așa cum arătă tovarășul NIGQIAE CEAUȘESCU . ro:odată in România mă eîmsfăt tfri ăH partid politic cu o istorie atft de bogată și glorioasă, tare Să fi lupt« cu abnegație și «A fi rsofitat o ti tea pentru fericirea poporului român, pentru măreția națiunii noastre". Multirid de la infiirtjarea sa pentru rezolvarea problemelor majore ale dezvoltării țârii, P.C.R. n-a precupețit nici un sacrificiu irn luptă pentru apărarea intereselor vitale ale intregului popor. Infruntind cele mai greale încercări, comuniștii au slujit cu abnegație cauză elesei muncitoare, a poporului român. In faţa necesităţii istorice de formare a noii conştiinţe, deschisă adevărului şi dreptăţii sociale, civilizaţiei şi progresului pentru care luptau comuniştii, măsurii« represive luate de clasele dominante, imediat după crearea P. C. I.„ nu au putut fringe voinţa lor de a continua lupta, in grelele condiţii ale ilegalităţii, partidul comunist şi-a reorganizat activitatea, a îmbinat cu pricepere formele luptei regale cu cele ilegale, dovedindu-se o forţă capabilă să mobilizeze măsele, întregul popor de lupta împotriva asupririi. In anii crizei economice, în condiţiile creşterii votului revoluţionăr, partidul comunist a găsit noi forme de orgănizsire şi acţiune, a militat pentru realizarea frontului unic de jos, pentru întărirea activităţii in rîndurile sindicatelor. In acest proces revoluționar în cofrtinue Creftoare, greva muncitorilor mineri de lă Lupeni, din ahul 1929, constituie primă ridicară a proletariatului in șirul luptelor sădlăiâ din ăC«ăstă psrioaaä și una din prifttele acțiunii cu caracter revoluționar care a avut loc Irn Europă irimnii Crizei economice. Concentrindu-şi atenția asupră principaleior detaşamente ale proletariatului, P.C.R. şi-a sporit eforturil« spre forrrierea unei Conştiinţe tot mai cuprinzătoare in rîrndurile muncitorilor ceferişti şi petrolişti. Astfel, srobele Iar lupt® dinn ianuarie-februarie 1933, conduse de partidul comunist, au corstituit o dovadă de mătură înțelegere a momentului, de înaltă combativitate. Strălucita afirmare a profundului patriotism al partidului comuniștilor l-a constituit activitatea desfășurată împotriva pericolului fascist, a expansiunii Germaniei hitleriste, împotrivă dictaturii militaro-fasciste și a războiului hitlerist antisovietic. Situindu-se permanent în fruntea acțiunilor antifasciste, clasa muncitoare, condusă de P.C.R., reprezentind interesele vitale de triflegiu popor, a acţionat cu hotărire in vederea unirii tuturor forţelor democratice şi patriotice pentru apărarea irndependănţii şi suveranităţii naţionale. Că urmare a susfinitelor eforturi depuse de P.C.R., in perioada 1933-1937, s-au creat şi şi-au desfăşurat activitatea peste 30 de organizaţii legate antifasciste, au apărut, in acelaşi interval, peste 300 de ilare şi reviste cu orientare democratică şi antifascistă. Imăriri întunecaţi ai dictaturii friihidrofoitleie, iri condiţiil« creşterii stării de spirit antifasciste, P.C.R. a organizat rezistența poporului român împotriva subordonării țârii Germaniei năziste și împotriva participării Bermanniei la războiul hitlerist, reușind să abttpeneze ia jurul clasei cniucitoare cea măi cumsectentă forță revoluționară, grupări care manifestau ariertări politico-sociale din cele teri diferite : organizaţii democratice, ofiţeri şi generali patrioţi, psisoridiități ate viati culturil-ştiințifice, partide burgheze, monarhia şi cercuri ale palatului regal. In luptă împotriva dictaturii militaro-fasciste și a războiului antisovietic, o deosebită înscmimărere a avut crearea Frontului Unic Muheltoitesi, in aprilie 1944, care autontrifeua fă consandărea rolului Conducător al profetoriatului în lupta de eliberare de sub dominația Germafiiei hitterist*. Participarea României - după victoria hrtiurecfrei iiățiOna!« de le 23 August 1944 - cu toet« fărițeie, la răzbătui itepotrivă Gerrimaniei hitfériste ă ribfere'rtSSt a continuere a luptei efttifesciste a iritregului pe* per, iridisolubil legată de luptă peritru esi* guferee independerițâi și Suverăniității riățiprvăl«. foverăși, Uri important lec iri istoria scrisă și nescrisă a mișcării muncitorești. și socialist« dte țara noastră, a Partidului Comunist Rămân, îl ocupă. Suptă desfășurată de proleterificul fi iinteiectualitatea bătrînsi citeți a MaideVi.i - lașul, Constitui« uri temainie argument, pe care-l amintim cu mîridrie, făptui că lașul a dialogat întotdeauna pe tărimul ideilor, cit și pe torimul practicii revoluționare cu exponenții cei mai înaintați ai ctestiu neam, ăl căror ideal de dreptăf« și pro^ree era recunoscut. Nu ă «xistăț, nici o bătăii« d« clăsă, cu răsunet, la tér® munciterraca ieșeană să nu-și fi adus o contribuție insemnatâ. Aceasta dovedește atit tăria organizațiilor de partid Cit și coeziunea ce exista în rîndurile clasei muneitedfe de pe aceste meleaguri. Este firesc să amintim acum, in această solemnă ădurw», că vechiul şi mereu intintritul centru cultural şi ştiinţific al ţării, leagăn a! spiri- WăliiStH rbmâieşti, se minditeşte cu aceste bogate tradiţii revoluţionare, că el s-a situat, de 16 început, In primele rînduri ale lriptei per-tou dreptate şi libertate socială a celor mulţi. In organizaţia de partid din oraşul nostru s-du raernel şi său călit, în acei ani de teroare, buturoş! comunişti, muncitori, ţărani, intelectuali, car® au înfruntat cu demnitate prigoarea burghezo-moşie,eased, contribuind prin foptare, cuvîntul sau scrisul lor, la pjfegătirea memorabilului August 1944. Numerator va rémine inscris peste veațium in partea de aur a istoriei poporului nostru, a gloriosului partid comunist. Mulți diritr« ei nu teai simt priptoe noi, doar fapte!« ier luminaai« ver ramm« vâșnie vil In memoria noastre și d generatfiiOr ce ne vor urma. Inefinírndu-ne frunțile cu respect și pioșenie în fața mam»ri*i laz, noi, cel de eli, și cei car* ne vâr urâte, avem datoria să ducim măi departe în timp ce«ă ce ei, frică alunei, au încărcat să realize««, unii dintre dinții ştiind că rău vor apuca să vădă răsărind în toată măreţia lui soarei» nou ăl socialismiului. Dăr foarte mulți dintre vechii comunişti săfiâ in viaţă, prezenti chiar în aceastâ sală. Ei te încete și combibuie, alături de intregul popor, la iicSMirea nntreau nopțiré societăți pe noile culmi de civilizați«Gsóevöfie 44 âitSti, cáré tré'Misté rááfizeréá defsSina « visului i* óné ól 'tedintoși- Ibr rióBWf, ál áfelár mai buni fii si pocóriilui, ciíittéAfé tu vínéröfié (uptá ernicfi 6 câteUriiștîfâr di« négálítóté. Istoria luptei clasei iniuncteóre, a forfelor democratice dirn acest oraș, ca și diriitráaj de țară, ettis un resecat izvor de patriotism înălțător şi devatarrtwvt nețărmurit pentru cauza popteruhzi. Stimați tovarăşi, Victoria insurecției naționale antifasciste, marcind inceputul revoluţiei populare, reprezintă, totodată, începutul unui şir neîntrerupt de prefaceri şi transformări revoluţionare, de importante realizări ale poporului român, sub conducerea partidului comunist. In lupta pentru instaurarea şi consolidarea puterii revoluţionar-democratice, P.C.R., datorită supleţei tacticii sală, a reuşit să găsească forme organizatorice noi, să unească în cadrul unui larg front naţionaldemocratic toate forţele interesate în dezvoltarea procesului revoluţionar. Instaurarea puterii revoluţionar-derftocratice, la 6 Martie 1945, victoria forţelor revoluţionare din alegerile din noiembrie 1946, înlăturarea din guvern, un an mai tîrziu, a ultimilor reprezentanţi ai burgheziei, abolirea monarhiei şi proclamarea Republicii, la 30 Decembrie 1947, au confirmat pe deplin justeţea tacticii Partidului Comunist Român, care reprezintă, în acelaşi timp, o valoroasă contribuţie la îmbogăţirea teoriei şi practicii revoluţionare marxist-lenteiste, prin găsirea formelor şi metodelor noi de luptă, cerute de rezolvarea marilor probleme ale transformării socialiste a societăţii. La începutul anului 1948, sarcina politică de primă însemnătate pentru asigurarea înfăptuirii procesului de construire a socialismului în ţara noastră era realizarea unităţii depline a clasei muncitoare. „Crearea partidului unic al clasei muncitoare a reprezentat, sublinia tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, apreciind oportunitatea imperioasă a actului - o necesitate obiectivă a dezvoltării revoluţiei in ţara noastră, asigurind condiţiile pentru înfăptuirea cu succes a misiunii istorice a proletariatului, d« clasă conducătoare in revoluţia şi construcţia socialismului". Mormintel« mari de matură îmbinare intre teoria revoluţionară şi condiţiile istoric® concrete din ţară noastră, aprecierea realistă a necesităţii şi găsirea unor forme noi de organizare şi mobilizare în jurul clasei muncitoare, aliată cu țărănimea, a altor categorii de oameni ai muncii, împletirea acțiunilor interne, cu importante contribuții la lupta de eliberare a altor popoare, toate acestea au, creat premisele transformării revoluţionare a societății românești, au reliefat cu pregnanța rolul Partidului Comunist Rămân de conducător al operei de construire a socialismului în polfică noastră. Imi vasta cronică pe care partidul o scrie de jumătate de Secol, apare caligrafiată, ai majuscule, perioada cuprinsă între anii refacerii economice și anii edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate, cînd amplele energii eliberate ale poporului, itopiri pe destinul său, au fost dirijate pe fogosul creaţiei conştiente a unei noi istorii. Călăuzindu-se după legităţile revoluţiei şi construcţiei socialismului, elaborind, pe baza condiţiilor noastre specifice, programul transformărilor politice, economic® şi sociale, Partidul Comunist Român şi-a demonstrat capacitatea de a imobiliza şi conduce iintreaga naţione Spre transpunerea iin viaţă a acestui program, prin eforturi tenace și, uneori, eroice, prin valorificarea optimă a tuturor feluiSelor. Opera teoretică și practică întreprinsă de partidul nostru, cu deosebiri in răstimpul ultirriltor ani, iri el privește perfecționarea întregii vieți economice, oferă prilejul unor sintetizări care îmbogăţesc, indiscutabil, tezaurul general al gîndirii economice socialiste. Drept rezultat al activităţii de măr« anvergură, desfăşurată de partid, baza tehnica materială a socialismului la oraş« şi sate s-a dezvoltat continuu, ramura cheie a devenit industria cor», in 1970, a produs, iri numai « de zile, întreaga producţie irii dustriqlă din 1938 şi a creat 60 lă Silfă din venitul naţional. Populaţia ocupată iri agricultură a cobarit, pentru primă oară in istoria poporului nostru, sub 50 la sută. In şirul marilor acte revoluţionare care, o« trăiectorii ultimului pătrar de veac au antrenat mutații dintre cei* mai adinei in ecoromia națională, in structura societății rioăsîf®, în viața celor ce muncesc, un loc aparte ii marchedzá și transformarea socialistă ă agriculturii. Cooperativizarea agriculturii a schimbat din temelii relaţiile so- Cial-economice la ţară,întregul mod de trai al ţărănimii, toată înfăţişarea satului nostru. Ţărănimea a devenit o clasă nouă a societăţii noastre, participantă activă la opera d® edificare a socialismului. Deasupra tutuior realităţilor consemnate in anii construcţiei noii noastre vieţi, conştiinţa noscstră recepîeăză, ca un fapt de viaţă în care fiecaref| vsd« reflectată propria-i activitate, impresia adîncă pe care o lasă bîioritul pozitiv cu care s-a încheiat etapa ultimului nostru cincinal. Dacă ar trebui să facem o caracterizare sintetică a acestei etape n-am putea să mi menţioncjm, înainte de toate, puternicul dinamism al economiei româneşti din aceşti ani. Nu trebuie să spendric prea multă cifre pentru a demonstra că cincinalul 1966-1970 a constituit cea mai fecundă etapă din istoria edificării noii societăţi in patria noastră. Fâcînd un amplu tablou al marilor realizări obţinute pe plan năţipică în industrie, agricultură, ştiinţă şi cultură, in ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc, vorbitorul a arătat că, integraţi organic în procesul făuririi noii societăţi pe pămîntul patriei, oamenii muncii din municipiul şi judeţul Iaşi au făcut, o dată chtare, aceiaşi paşi impertunţi şi siguri pe coordonat«!« epocii deschis« de victoriile cár® au adus partidul comuniştilor la conducerea creştinilor Români«. Sunt paşi elocvenţi, care semnifică materializarea politicii de repartizare proporţională, judicioasă a forţelor de producţie pe întreg cuprinsul petri«!. Stău mărturie în acest sens transformări!« aduse d« industrializarea socialistă bătrînei cetăţi a Moldovei. P« blazonul tradiţional,care i-a dus faima peste fruntarii, fada ştiinţei şi pana poeziei - s-au adăugat, in Ultimul timp, noi însemne, îacă a devenitid un puternic centru al chimiei macromoleculare, al metalurgiei, industriei textile şi oflmentăte, al antibioticelor. Intrat in marea competiție națională, lașul contemporan furnizează patriei psst* 85 Io sută din producția d« ontibiottee, aprftárse 19 io sută din cea de țevi de cte! Ci toți 35 Io sută diri preduiție de fibre si fire sintetic*, trist mult e!e o cincime di» producția d« ulei veget«!, Cori Sacrindu-i íriritr® zâ»»1« industrial« ăl* țârii, cincinalul 1956—1976 a triSeMnat, totodată, peritru județul nostru, ascensiunea pe o treaptă superioară iri dezvoltarea Să multilaterală. După cum bine se știe, săreirii!® cincinalului privind producția industrială globală au fost îndeplinite cu aproape jumătate de an mai devreme. In acest răstimp, ca urmare a investiţiilor făcute, la Iaşi s-au ridicat Uzina de fibre sintetice, Fabrica de produse ceramice, Ţesătoria de mătase „Victoria", Complexul de morărit şi panificaţie, Fabrica de oxigen şi alte obiective industriale , au fost efectuate însemnate modernizări şi extinderi la capacităţile de producţie existente. „Ordinul Muncii" clasa I, înalta distincţie acordată pentru rezultatele deosebite obţinute in anul 1969 in întrecerea dintre organizaţiile judeţene de partid în domeniul industriei, investiţiilor, transportului şi circulaţiei mărfurilor, certifică pe deplin maturitatea industriei ieşene, capacitatea ei de a conferi noi şi amplificate valori alocaţiilor investită. Efectele politicii agrare a partidului se evidenţiază din plin şi în agricultura judeţului. S-a dezvoltat puternic baza tehnico-materială prin creşterea simţitoare a numărului de tractoare şi maşini agricole, a cantităţilor de îngrăşăminte ; se afirmă tot mai mult procesul de industrializare a agriculturii, îndeosebi a zootehniei. Toate acestea, conjugate cu acţiunile de cooperare, concentrare şi profilare, cu munca harnică a cooperatorilor şi mecanizatorilor, a lucrătorilor din fermele de stat, a tuturor parti în fior muncii de la sate, au făcut că, in cincinalul trecut, producţia agricolă globală pe judeţ să fie rmai mare cu 26 lă sută decit in cei 5 ani anteriorii Biruind calamităţii® naturale ale anului trecut, lucrătorii ogoarelor noastre au cules roade Băgate, fapt cs’Iâ-ă permis să depăşească angajamentele asumate in întrecerea dintre organizaţiile judeţene de partid, aducînd laşului locul V în competiţia pe ţară. Succesele menţionate şi-au găsit o înaltă apreciere în „Diploma de onoare" ac.»Horn de către Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România Organizaţiei de partid a judeţului nostru. Este o distincţie care ne onorează şi, în acelaşi timp, ne stimulează, ne obligă spre mobilizarea forţelor materiale şi uriane din acest important domeniu al economiei, pentru îmbunătăţirea continuă a activităţii cooperatorilor, mecanizatorilor, lucrătorilor din fermele de stat, pentru ridicarea producţiei agricole la noi cote ale afirmării. Alături de oamenii muncii din întreaga ţara, ieşenii ■ simt din, plin binefacerile socialismului şi pe ţărâmul creşterii nivelului de trai, hojorarea salariilor, ca şi importantei« sume cheltuite pentru finanţarea acţiunilor social-culturale, le-au adus însemnate sporuri in bugetele de familii, le-au îmbunătățit standardul de viaţă. Mai pregnant ca in alte oraşe, in Iaşul care a avut atât de suferit in urma ultimei conflagraţii mondiale, s-a făcut vizibilă grija partidului şi statului pentru rezolvarea prăbieritei loctrinţelor. In ultimii 10 ani, în oraş şi judeţ, s-au construit peste 22.600 de apartamente şi locuinţe, investindu-se tot atitea fonduri cum s-ar fi alocat pentru construirea unei aşezări urbane de dimensiune medie. Realizări importante s-au obţinut în învăţământ, ştiinţă, artă şi cultură, în toate domeniile vieţii materiale şi spirituale. Strălucirii şi renumelui centrului nostru universitar li s-au adăugat, in anii cincinalului trecut, noi valenţa, amplificindu-i prestigiul de care se bucură atît în ţară cît şi în străinătate. De pe băncile facultăţilor din oraşul nostru, în cărţ» învăţă peste 24.000 de studenţi, aproape tot atît cit în întreaga Românie a anului 1938, au plecat în producţie aproape 17.000 de absolvenţi, care contribuie astăzi activ la edificăr«a României modern«. Cu succese cor« I« fac cinste, s« prezintă la jubileul partidului şi oamenii de ştiinţă ieşeni. In ultimii ani, a avut loc o puternică afirmare a creatorilor din domenii!« artei şi culturii. Toate succései© dobîndite pînă acum in construirea noii societăţi, prefăcerii« profunde petrecute în toate domeniile de activitate, în bază şi suprastructură, în conştiinţa clasei muncitoare, a ţărănimii, a intelectualităţii, procesul de omogenizare treptată a societăţii, constitui® temelia trainică, de nezdruncinat, a unităţii social politice a poporului român. Factorul politic hotăritor al coeziunii întregii societăţi este alianţa, prietenia şi colaborarea dintre clasa muncitoare şi ţărănimea cooperatistă, dintre aceste clate şi intelectualitate, înfăptuind neabătut măsurii« preconizate pentru adincirea continuă a democraţiei, perfecţiomînd formele şi metodele de organizare şi conducere a tuturor compartimentelor şi laturilor vieţii sociale, partidul este preocupat că, paralel cu creşterea rolului său de conducător politico-idealogic în întreaga societoi®, să asigure manifestarea in toată plerritudinea a energiilor creatoare ale nățiunii socialist«. In prezent, întregul nostru popor, mobilizat de programul multilateral stabilit de Congresul al X-i«ă a! part'dului, is. consacra eforturile reef'frtrli ohtecti'teferi noului plan chricină!, EtoSărori» bord cinei lărgi eâosuftâri a oamenilor muncii, plănul cincinal 1971 — 1975 exprimă consecventa orientare a partidului spre continuarea procesului de dezvoltare a unei economii moderne. Pe această traiectorie ascendentă, municipiul şi judeţul Iaşi îşi vor înscrie noi şi importante elemente ale noului pe vîrstele industriale, ale dezvoltării general-economice şi culturale, ale ridicării nivelului de trai al populaţiei. Integrat organic in avîntul general de muncă creatoare, de puternică efervescenţă, judeţul Iaşi îşi onorează răspunderile cu bune rezultate. El a raportat Comitetului Central al partidului, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, că la 27 aprilie, industria judeţului a îndeplinit prevederile planului pe primele patru luni dinn acest an, depăşind cu mult angajamentele luate în cinstea marii sărbătorii de la 8 Mai. Aceste succese sunt concretizate în obţinerea unei producţii marfă suplimentare de peste 75 milioane de lei, a unor economii la preţul de cost însumînd 12 milioane de lei şi beneficii suplimentare totali- zÎnd 30 milioarie de lei. Se cuvin remarcate în acest context şi succesele dobîndite de lucrătorii ogoarelor, care au încheiat campania însâmîinţării culturilor de bază, orientîndu-şi în prezent eforturile spre efectuarea lucrărilor de întreţinere şi a celorlalte lucrări agricole menite să asigure obţinerea unor recolte tot mai bogate. Tovarăşi, în istoria sa de 50 de arii de luptă şi muncă în slujba intereselor poporului, Partidul Comunist Român, preluînd bogatele tradiţii de solidaritate cu proletariatul din alte ţâri. Cu organizaţii muncitoreşti şi progresiste, a dezvoltat puternice legături internaţionaliste cu partidele frăţeşti din Celelalte ţări, cu clasa muncitoare şi forţele revoluţionare, democratice din întreaga lume. Coordonatele politicii externe a Partidului Comunist Român înglobează, înainte de toată, preocupările conducătorului poporului nostru pentru triumful principiilor independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne, egalităţii în drepturi şi avantajului reciproc, pentru respectarea normelor de relaţii între ţările socialiste. Prestigioasa afirmare a României în concertul relaţiilor internaţionale, politice, economice, culturale - rezultat al eforturilor susţinute ale partidului şi statului nostru - se concretizează în amplul aport adus la rezolvarea tuturor marilor probleme care confruntă omenirea contemporană. Stimaţi tovarăşi, Aniversarea unei jumătăţi de veac de lupte glorioase, de dăruire pentru cauza socialismului, nu reprezintă doar aniversarea unei vîrste, ci a unei istorii autentice, plin® de multiple şi adinci semnificaţii, de afirmare plenară a capacităţii partidului în a cunoaşte şi determina dezvoltarea şi modernizarea altipla a României, în a uni in jurul său toate forţate saenătăţiî, în a conduce cu clarviziune destinele naţiunii noastre socialiste. De pe culmea celor 50 de trepte în timp, marcind existenţa partidului, etapă care încununează o amplă tradiţie de luptă a poporului - căci aşa cum observa Brălcescu , tradiţia de luptă revoluţionară a poporului român începe cu istoria lui însăşi, partidul comuniştilor, fâcînd retrospectiva gloriosului său drum parcurs, constată că victoriile sale au drept temelie identitatea deplină îrntre aspiraţiile sale şi cele ale maselor. Făptul ca partidul nostru este înzestrat cu clarviziunea de a descifra tendinţele dezvoltării viitoare s-a confirmat încă o dată : programul adoptat la cel de al X-lea Congres, pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în România a devenit idealul şi programul poporului. Gloriosul drum străbătut de ţara noastră, înnobilată prin socialism, de la cucerirea puterii politice de stat şi pînă în aceste zile sărbătoreşti, drumul confruntărilor titanice Cu timpul, a fost şi este indisolubil legat de cuprinizătoarea activitate creatoare a P.C.R., de creşterea şi afirmarea continuă a rolului său că forţă cornducătoare a societăţii, întregul nostru popor, într-un imens flux de peste 20 de milioane de inimi, urmează partidul pe acest drum al edificiilor durabile, îtrucit pe steagul său de calăuz este înscrisă incandescenta aspiraţie a omenirii, suprema raţiune a viitorului ei comunismul. Atingerea acestui ideal nu se poate concepe fără lupta pentru traducerea în realitate vie a programului înscris în noul cincinal, pentru realizarea unor progrese autentie* pe linia ridicării economiei ţării pe trepte tot mai înalte, condiţie esenţială a edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Aceasta luptă, la nivelul furror compartimentelor, constituie cel mai fierbinte omagiu pe care oamenii muncii îl aduc erauei şi glorioasei avangărzi ce şi-a consacrat tot ce a avut măi nobil — viaţa şi ideile - pentru cauza socialismului, pentru Iriăitateă României pe noi tubrriî de progres si cîvi'izăţie. Un astfel de omagiu tie- ■ "Vrerii** stimaţi tovărăşi, se cuvine Partid'riUi Comunftf Kertie« - arhitectul genial al asceetiunilor noastre cutezetocri iin viitor, conducerii sale înțelepte, in frunte cu secretarul general al partidului — tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, Aspect din sală. Adunarea solemnă consacrată aniversării semicentenarului Partidului Comunist Român (urmare din pag. 1) de la Şcoala generală nr. 1, a spus: „Aceste flori sînt pentru partid, pentru oamenii cu mîini de aur, cu minţi îndrăzneţe, cu inimi în care au rodit bogat fructele de lumină ale socialismului. Sîntem bucuroşi şi mîndri să raportăm partidului că şi pe aceste străvechi meleaguri româneşti, cea mai tînără generaţie a naţiunii noastre, angajată într-o entuziastă muncă, pe băncile lăcaşurilor care menţin veşnic vie flacăra culturii, înaripează mintea şi înnobilează gîndul, a obţinut şi este hotărîtă să dobîndească succese tot mai mari în însuşirea cît mai temeinică a înţelepciunii cărţii. Crescuţi în spiritul tradiţiilor revoluţionare ale poporului şi al admiraţiei faţă de edificiile socialismului, ne angajăm să muncim cu sîrguinţă şi devotament, să învăţăm în aşa fel încît să răspundem grijii părinteşti ce ni se poartă, să îndreptăţim nădejdile puse în noi, de a deveni fii credincioşi ai patriei, continuatori îndrăzneţi ai marilor izbînzi dobîndite în făurirea socialismului şi comunismului pe pămîntul strămoşesc al scumpei noastre patrii". Participanţii la adunarea solemnă au aprobat apoi, prin vii aplauze, textul unei telegrame adresate Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU. (Publicăm textul integral al telegramei). Participanţii la adunarea solemnă, consacrată aniversării semicentenarului partidului, şi-au manifestat astfel hotărîrea lor fermă de a munci neobosit, sub conducerea partidului, pentru înfăptuirea istoricelor măsuri stabilite de Congresul al X-lea, în lumina cărora se profilează făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, întreaga asistenţă a intonat, în încheierea adunării, Imnul oamenilor muncii de pretutindeni — „Internaţionala“. în cinstea celei de a 50-a aniversări de la crearea Partidului Comunist Român în EDITURA POLITICA au apărut: CLARA CUSNIR MIHAILOVICI, FLOREA DRAGNE, GHEORGHE NIC Mişcarea muncitorească din România 1816—1921 Crearea Partidului Comunist Român XXX Voluntari români in Spania — 1936—1938 Amintiri și documente TITU GEORGESCU De la revoluționarii democrați la făurarii Partidului Comunist Român GH. I. IONICA Pentru front popular antifascist în România. M. C. STANESCU Mișcarea muncitorească din România in anii 1921—1924 GH. TUȚUI, A. PETRIC Frontul Urfic Muncitoresc în România VASILE G. IONESCU Mișcarea muncitorească din Valea Prahovei, 1880—1920.