Flacăra Iaşului, iunie 1971 (Anul 27, nr. 7682-7707)
1971-06-10 / nr. 7690
Intr-o epocă în care avintul ştiinţific e însoţit de o nu mai puţin importantă mişcare a ideilor şi de nevoia permanentă de frumos, învâţâmîntul artistic ridică probleme deosebite, metodele clasice trebuind sâ fie îmbogăţite şi pe alocuri transformate, pentru găsirea punctelor de contact cu coordonatele lumii moderne, fără a renunţa la latura ideatică şi afectivă. O asemenea temă a fost pusă în discuţie recent la masa rotundă organizată împreună cu conducerea Facultăţii de desen din Iaşi, la care au participat reprezentanţi ai Inspectoratului şcolar judeţean, Casei pionierilor si cadre didactice din şcoli generale sau licee, absolvenţi ai facultăţii respective. Scopul : un schimb de opinii privind predarea desenului in respectivele unităţi şcolare şi stabilirea unor legături mai strinse intre toţi factorii răspunzători. Ce a generat iniţiativa ? După opinia pictorului DAN HATMANU, decanul facultăţii, neconcordanţa dintre modul în care sunt pregătiţi studenţii, viitorii profesori de desen, cu ceea ce li se pretinde atunci cînd sînt la catedră de către unii factori de îndrumare şi control de pe lingă inspectoratele şcolare judeţene. De altfel şi în rindu! profesorilor se remarcă două tendinţe ce se confundă şi anume pe de o parte concepţia conservatoare ce face din cadru! didactic sclavul unor programe in bună măsură de-' păşite, încorsetînd elevul în limite riguroase şi frînîndu-i inventivitatea şi fantezia. Pe de altă parte interpretarea programelor de aşa manieră incit să permită stimularea inspiraţiei, a impgrnaţie! copiilor, libertatea, spiritu! de creativitate, Iniţiativa. Pentru cei mici, spunea vorbitorul, citeva metode ingenioase sunt recomandabile, printre care folosirea şocului sub forma schimbării bruşte a decorului clase intr-un cadru istoric de pildă, unde să se prezinte chiar o lecţie de istorie, după care elevii să fie Invitaţi să deseneze ceea ce i-a impresionat In mod deosebit. Acelaşi procedeu poate fi aplicat şi in timp ce li se povesteşte un basm sau după ce li se cîntă un cîntec bogat în sensuri şi sentimente. De fapt prof. STELIAN CHIRIAC, directorul Casei pionierilor din Iaşi, împărtăşind experienţa cercului de artă plastică din instituţia respectivă, spunea că au şi fost aplicate asemenea metode, semnalînd ca deosebit da stimulativă ideea organizării unui concurs din imaginaţie, cu oretă colorată, pe asfalt, ceea ce a găsit un larg ecou. La acestea se adaugă Salonul expoziţiilor unde au expus rînd pa rundi elevii şcolilor din judeţ, distiugîndu-le cei din Comarna, Tg. Frumos, Ruginoasa etc., precum şi clubul artelor unde pionierii s-au întîlnit cu pictori, sculptori şi alţi artişti. La cercul de desen din cadru! Casei pionierilor, ne spunea conducătorul cercului, prof. CONSTANTIN CIUBOTARU, secretul succeselor obţinute (22 de premii pe ţară in anul trecut) este tocmai libertatea deplină în alegerea şi tratarea temelor, profesorul limitindu-se la jalonarea discretă, la sugestii făcute cu mult tact şi simţ pedagogic, fără a avea nici un moment aerul că ar impune o temă sau o anumită modalitate artistică. Orice încercare contrarie duce la şablonare, la producţii în serie şi la un mimetism dăunător pentru personalitatea incipientă a elevului. Problema care s-a ridicat însă cu acuitate, la masa rotundă, a fost totuşi : pot fi oare aplicat® aidoma aceleaşi metode in cadrul careurilor artistice ca şi la ore ?, avînd în vedere că primele nu se ghidează după vreun program, în timp ce in clasă trebuie să existe o anumită programă, veriga principală rămînînd oricum lecţia. Şi răspunsul n-a întirziat să vină, lector univ. GH. TEODOREL exprimîndu-şi opinia că în nici un caz nu poate fi vorba de o identitate perfectă de procedee, dar spiritul de creativitate al elevilor se impune să fie neapărat păstrat împotriva rigidităţii unorîndrumători", căci altfel li se anihilează copiilor întreaga candoare, înclinaţia spre transfigurarea şi interpretarea personală a realităţii, precum şi acea strigăcie care face în definitiv farmecul lucrărilor lor. Cei mai mulţi dintre participanţi s-au declarat adepţii aplicării gîndite, elastice, creatoare a programelor, cu atît mai mult cu cit unele dintre acestea trebuie grabnic revizuite deoarece conţin inadvertenţe, probleme prea dificile pentru o anumită vtrstă. Iar orele nu sunt totdeauna repartizate în mod judicios pe clase. Bunăoară prof. VASILE AMBROZIE, de la Tg. Frumos, sesiza că ilustrarea Scrisorii a lll-a de Eminescu de către copiii de clasa a Vl-a depăşeşte posibilităţile lor, după cum şi introducerea desenului liniar la aceeaşi clasă, în numai ctteva ore, nu-şi atinge scopul, mai utilă fiind de exemplu programarea acestuia intr-un trimestru întreg in clasa a Vl-a, ceea ce ar asigura şi continuitatea. Revenind insă la ideea desenului liber, din imaginaţie, cu accent pe creaţia proprie, prof. Ciubotar a întreba P® bună dreptate cînd trebuie predate totuşi la orele respective noţiuni de anatomie, de perspectivă etc., ajungindu-se la concluzia că virsta optimă rămîne de la 15 «mi In sus. Pînă atunci copilul, cu spiritul de observaţie ce-i este caracteristic, reuşeşte să se orienteze în această direcţie, să se formeze, bineînţeles cu călăuzirea subtilă şi nuanţată a profesorului său. Pe de altă parte o întrebare legitimă este şi aceea cînd invoţa elevii desenul liniar, desenul tehnic, avînd în vedere că nu toţi au aptitudini deosebite pe linie artistică, precum şi amănuntul că necesităţile tot mai stringente ale economiei noastre impun cunoaşterea temeinică şi a acestor ramuri. Prof. NICOLAE PETRESCU, din Comarna, opina că selecţia şi depistarea aptitudinilor trebuie făcute din timp, lucru ce ţine de puterea de discernămînt a profesorului care, pe baza studiului capacităţilor copilului, poate să-l ajute in opţiunile sale. Propunerile unanime au fost ca desenul tehnic propriuzis să se introducă deci ca o disciplină separată în clasele a Vlll-a, a IX-a şi a X-a. Fără îndoială, toate acestea sunt opinii ale unor specialişti, bazate pe experienţa proprie şi pe practica din alte ţări. Ele pot fi acceptate în întregime sau parţial, ori P°L fi chiar combătute. De pildă prof. GH. SAVIN, care face parte din corpul de metodişti al Inspectoratului şcolar judeţean, preciza că toţi copiii trebuie să cunoască desenul liniar şi să fie capabili să realizeze un desen după natură bine studiat, subliniind totodată necesitatea de a-i da Indicaţii elevului asupra felului cum să ocupe pagina cu desenul său. Este un punct de vedere desigur, dar care a atras observaţia profesorului Ciubotaru ce remarca in legătură cu ultima precizare că duce la o simetrie „regizată" şi la anumite clişee descoperite in lucrările unor elevi. Esenţialul rămîne să nu existe rigiditate, închistare, ambiţia de a impune şi altora unele practici. De altfel prof. Savin a adăugat că programel» trebuie revizuit®, ele fiind rodul activităţii unor specialişti ce nu ţin de loc legătura cu profesorii, cu şcoala. De asemenea, sugestiile acestora din urmă se opresc, nu se ştiu ,de ce, în sertare, rămînînd acolo pentru totdeauna. S-au mai făcut propuneri privind stimularea copiilor talentaţi, asigurarea materialului didactic - albume şi cărţi de artă, diapozitive, diafilme, culori etc . ce continuă să lipsească in multe şcoli săteşti, ca şi cum disciplina respectivă ar fi situlată pe undeva la periferie, o crexteritate, aşa cum era considerată in vechiul învăţămînt. Observaţia principală a fost însă aceea că la inspectoratele şcolare judeţene nu există în toate cazurile un inspector metodist de specialitate, rămînînd ca îndrumarea şi controlul să fie atribuit® unui cadru cu altă pregătire, care-şi formează, ce-i drept, un colectiv voluntar, dar aceasta nu-i suficient. Est® o problemă ce se cere soluţionată printr-o orientare competentă într-un domeniu de mare însemnătate. In general discuţia a fost, aşa cum preciza pictorul ŞT. HOTNOG, o pledoarie caldă pentru promovarea noului, pentru a da desenului în şcoală orientarea şi locul cuvenit, stabilindu-se o pondere justă intre cel artistic şi cel tehnic, fără neglijarea celui dinţii care răspunde ideii de umanism, nevoii eterne de frumos a omului, aspiraţiei sale către desăvîrşire. Oricît s-ar dezvolta ştiinţa şi tehnica, nu putem lipsi individul de valorile estetice, nu-i putem frustra spiritualitatea şi desensibiliza trăirea. Cu atît mai mult copiilor, pentru care desenul înseamnă încă de la o vîrstă fragedă, înainte de alfabetizare, un mijloc de cunoaştere a mediului ambiant şi de exprimare, de o înţelegere a lumii înconjurătoare şi de nenumărate satisfacţii. Elena PIETRARU Masă rotundá pc témát DESENUL, 0 DE TE ? Se apropie secerişul. (urmare din pag. 1) parate doar două din cele cinci combine (una ni s-a spus că este propusă pentru casare, lucru despre care economistul şef n-a amintit nimic. După cele afirmate de dînsul, secţia dispune de şase combine cu care va trebui să lucreze în campania care bate la uşă). Avem un mare volum de sudură, ne-a spus şeful secţiei, tov. Mihai Teodorescu, dar nu ne putem apuca de lucru fiindcă n-avem oxigen şi carbid. De o săptămînă aşteptăm să ni se aducă. Dacă vom avea tot ce ne trebuie (e vorba şi de vreo 7—8 repere pentru combine) în două săptămîni noi zicem că terminăm reparaţiile1. Asta ar însemna încă o săptămînă, peste 15 iunie. La secţia de mecanizare de la Popricani am stat de vorbă şi cu tovarăşul G. Solomon, inginerul mecanic al staţiunii. „Secţia de mecanizare de la G.A.P. Vînători, întrebăm noi, cum stă cu reparaţiile ?“. „Destul de bine, ni s-a răspuns. Ei au şi oxigen şi carbid". Iată-ne la secţia de mecanizare de la Vinători unde, pe baza datelor de la centru doar 4 din cele 8 combine sunt reparate. Stăm de vorbă cu cîţiva mecanizatori care ne spun că 3 din cele 7 combine (fiindcă una e dată la casare) sunt gata pentru recoltare. „Stăm în loc din cauza sudurilor, ne-a spus un mecanizator. Nu avem oxigen". Aşa se prezentau lucrurile la S.M.A. Popiicani unde director este tovarăşul Emilian Călugăru, începerea la timp şi buna desfăşurare a lucrărilor din campania de recoltare a păioaselor impun ca atît conducerile S.M.A., cit şi cele ale secţiilor de mecanizare să cunoască încă de pe acum, pe baza realităţilor de pe teren, cît anume se va recolta cu combinele, ce suprafeţe vor fi însămînţate cu culturi duble, dacă C.A.P.-urile au asigurat saci, saltele, etc. „încă n-am luat legătura cu conducerile C.A.P.-urilor, ne-a spus tov. Cornel Rusu, directorul S.M.A. Holboca, pentru a stabili, „pe viu", cit vom da jos cu combinele și alte probleme care ne interesează". „Noi am contractat să strîngem cu combinele recolta de pe 1.661 de hectare, ne-a spus economistul şef Gabriel Dumitriu de la S.M.A. Popricani. N-am făcut încă un studiu pentru a vedea care-i situaţia pe teren". „Dacă ne-am pus de acord cu conducerea C.A.P.-ului ? ne-a răspuns tov. M. Teodorescu, şeful secţiei de mecanizare de la Popricani. Nu, nu ne-am intîlnit să vedem ce avem de făcut. De obicei, noi recoltăm întreaga suprafaţă. Ce suprafeţe cu culturi duble vom însâmînţa ? Nu cunosc exact". De unde concluzia că deşi lanurile „se grăbesc" unii dintre cei care răspund de strîngerea recoltei privesc încheierea pregătirilor cu cam multă uşurinţă. Contrar indicaţiilor primite din partea conducerii întreprinderii judeţene pentru mecanizarea agriculturii. De ce ? Jocuri CADOURI ORIZONTAL: 1. Cadouri ce se oferă o singură dată pe an; 2. Cadou ce merge la inimă — Oraş elveţian; 3. Pentru, o fată ochioasă — Cîntec oferit iubitei ; 4. In fantezie ! — Urcat. — Posesiv ; 5. Are pe vino-ncoace ; 6. Cadou pentru Mărioara — Personaj biblic; 7. Plin de cadouri la începutul anului — Oraş norvegian ; 8. Dăruit — Exclamaţia birjarului ; 9. Cadouri uscăţele I ; 10. îşi dăruiau unul altuia fesuri — Cadou de logodnă. VERTICAL : 1. Cadourile din rafturi — II oferi iubitei ; 2. Darul care rămîne veşnic în minte; 3. Pentru un băutor din Jamaica — Măsoară temperatura ; 4. „Cadou" pe epolet — Dar cu cîntec ! ; 5. A răspîndi lumină — A ști (înv.) ; 6. La intrarea în Severin ! — Și-l cumpără omul de la munte ; 7. Cele mai preţioase daruri pentru actori — A se ivi ; 8.^ Aer (Fr.) __ Var anagramat ; 9. Călătorie scurtă — Cadou spumos ; 10. Erou al lui Virgiliu — Ii place să primească mai ales dulciuri. Dicţionar : lair, Abo. M. IORDA Simpozion De Casa curînd, la de cultură municipală „Ateneu Tătăraşi" a avut loc un simpozion dedicat centenarului naşterii lui N. Iorga. în cadrul simpozionului prof. dr. N. Grigoraş, cercetător la Institutul de istorie şi arheologie „A. D. Xenopol", a vorbit despre „N. Iorga, militant al unităţii naţionale", iar prof. D-tru Ivănescu de la Arhivele Statului a ţinut expunerea „N. Iorga, istoric de talie mondială". i Prima promoţie de învăţători a Liceului pedagogic „Vasile Lupu“ Recent, la Liceul pedagogic „Vasile Lupu“ din Iaşi a avut loc un eveniment deosebit , sărbătorirea primei promoţii de Învăţători, absolvenţi ai ultimului an de studiu. Cu acest prilej, absolvenţii au prezentat un bogat program artistic, iar Aglaia Hrnceanu, şefa promoţiei, a rostit cuvinte de mulţumire la adresa colectivului profesoral pentru perseverenţa şi pasiunea cu care au slujit procesul educaţional. Tot un cadru festiv, absolvenţii au înmînat „Cheia ştiinţei“ elevilor din anul al IV-lea. Absolvenţii şi-au manifestat hotărirea de a se prezenta la posturile repartizate unde vor contribui cu toată priceperea la educarea tinerei generaţii. Conferinţă Vineri, 11 iunie, ora 18, prof. dr. Mihai Berza, membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste România, directorul Institutului de studii sud-est europene din Bucureşti, va prezenta în aula Filialei Iaşi a Academiei conferinţa intitulată „Sud-estul european în cercetarea contemporană". Această expunere face parte din ciclul de conferințe cu tema generală „Probleme ale lumii contemporane*. J* FLACĂRA IAȘULUI la Uzina mecanică .Nicolina“ din Iaşi Miting de solidaritate cu lupta poporului vietnamez Cu prilejul celei de-a doua aniversări a creării Guvernului Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de sud, miercuri după-amiază la Uzina mecanică „Nicolina" din Iaşi a avut loc, sub egida Consiliului Judeţean al Frontului Unităţii Socialiste şi a Consiliului Naţional de solidaritate cu lupta poporului vietnamez, un miting de solidaritate al oamenilor muncii din Iaşi. La festivitate auparticipat prof. dr. Constantin Corduneanu, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean al Frontului Unităţii Socialiste, prof. dr. docent Petre Jitariu, membru al Consiliului Naţional de solidaritate ce lupta poporului vietnamez, numeroşi oameni ai muncii din întreprinderea ieşeană, studenţi vietnamezi care studiază în centrul universitar Iaşi. Au fost prezenţi Lam Van Luu, ambasadorul Republicii Vietnamului de sud, Hoang Manh Tu, însărcinat cu afaceri adinterim al Republicii Democrate Vietnam la Bucureşti, alţi membri ai ambasadei. Tovarăşul Gheorghe Cioacă, directorul Uzinei mecanice „Nicolina", a vorbit celor prezenţi despre semnificaţia aniversării acestui moment important, al creării Guvernului Revoluţionar Provizoriu, care a mobilizat masele la lupta impotriva agresiunii imperialiste, dind un nou imbold luptei de eliberare naţională. Poporul nostru urmăreşte cu deosebită simpatie succesele remarcabile ale patrioţilor vietnamezi, îşi afirmă ataşamentul faţă de aspiraţiile legitime de libertate ale acestui popor greu încercat şi, alături de opinia publică mondială, îşi manifestă deplina solidaritate faţă de cauza dreaptă a Vietnamului, faţă de lupta popoarelor din Peninsula Indochineză, pentru libertate şi independenţă naţională. La sărbătorirea împlinirii a doi ani de la formarea Guvernului Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de sud, muncitorii, tehnicienii şi inginerii acestei uzine cu vechi tradiţii revoluţionare, oamenii muncii din Iaşi, împreună cu întregul popor român, îşi reafirmă sentimentele de deplină solidaritate cu lupta dreaptă a patrioţilor sud-vietnamezi, urîndu-le succes deplin în înfăptuirea aspiraţiilor lor de independenţă naţională, de pace şi de progres social. A luat apoi cuvîntul Lam Van Luu, ambasadorul Republicii Vietnamului de sud care a arătat succesele obţinute de popoarele din Indochina, de poporul Vietnamului de sud sub conducerea Guvernului Revoluţionar Provizoriu, nn lupta împotriva agresorilor imperialişti. In cauza noastră justă, a spus vorbitorul, noi ne-am bucurat întotdeauna de simpatia şi sprijinul crescând din partea ţărilor frăţeşti şi a popoarelor progresiste ale întregii lumi. Folosim acest prilej pentru a reînnoi mulţumirile noastre sincere adresate Partidului Comunist Român, Guvernului Republicii Socialiste România şi poporului român frate pentru sprijinul preţios şi ajutorul multilateral acordate luptei juste a poporului nostru. In încheierea acestui miting de solidaritate, cei prezenţi au vizionat filme documentare care evocă lupta şi viața poporului vietnamez, a celorlalte popoare din Indochina. Institutul politehnic din Galaţi, Facultatea de mecanică. Aspect din laboratorul de maşini navale. Foto : AGERPRES in grinile de varServire la rece Timp de mai multe zile am vizitat grădinile de vară ale oraşului Iaşi. Scopul cum sunt serviţi cetăţenii. Pentru a confrunta observaţiile noastre am avut unele discuţii şi cu factori de răspundere ai comerţului. — In acest an, ne spunea tov. P. Ştefănescu, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular municipal, unităţile de sezon, în cazul de faţă grădinile de vară, au fost pregătite şi deschise de multă vreme, venindu-se în întîmpinarea cerinţelor celor dornici de a-şi petrece cît mai plăcut timpul liber. Pe lingă preocupările de bună gospodărire a fiecărei unităţi în parte, cunoscînd greutăţile întîmpinate anul trecut, s-a acordat o mai mare atenţie recrutării, instruirii şi pregătirii practice a unor tineri încadraţi temporar ca ospătari, debarasori etc. Fără îndoială că in aceste direcţii s-au făcut unele progrese evidente. Nu însă şi în ce priveşte buna servire a consumatorilor. lată un caz Intîlnit recent la grădina de vară „Iaşul", una dintre unităţile cu cel mai mare dever care aparţine Agenţiei judeţene O.N.T. Intr-una din după-amiezele zilelor trecute, în grădină se aflau, ca de obicei, numeroşi cetăţeni. Bere din abundenţă. Din păcate, se servea caldă. Ospătarul Dumitru Magherescu este întrebat: „Nu aveţi şi gheaţă ?“. „Nu avem. Dacă nu mă credeţi, puteţi să controlaţi". Faptele însă au dovedit că ospătarul minţea cu neruşinare. In magazie se găsea gheaţă suficientă. Indiferenţa faţă de cetăţenii care ocupă un loc la mesele grădinii de vară „Rarău" din Parcul Copou este în totală disordanţă cu mediul ambiant natural reconfortant. Tinerii ospătari sezonieri se fac că nu văd persoanele venite, le lasă să aştepte, nu le satisfac comenzile decit cu mare întîrziere. Deservirea greoaie, enervant de lentă, este însoţită şi de consumarea berei calde. Asemenea deficienţe ar putea fi înlăturate dacă şeful de grădină ar coordona şi îndruma activitatea tinerilor ospătari. Nu ne mai miră faptul că unii ospătari ca Mihai Sălăgeanu, Lucia Lăcătuş, Mihai Petre şi alţii de la „Casa vînătorului", Vasile Cozma, Dan Bădărău de la grădina „Rarău“ nu-şi fac datoria, au atitudine arogantă şi chiar obraznică faţă de consumatori. Cum este şi normal în zilele libere, pe timp frumos, localnici şi turişti se îndreaptă către zonele de agrement. In astfel de zile ne-am oprit şi noi la terasa lacului Ciric. Carenţele de aici îşi au izvorul intr-o slabă organizare a muncii, într-o proastă aprovizionare. Pentru a lămuri unele situaţii am solicitat părerea tovarăşului Gheorghe Damian, directorul comercial al I.A.P., care ne-a relatat: „Aprovizionarea unităţilor de sezon, în zilele de vîrf, cu mici şi bere este nesatisfăcătoare, iar buna servire — sarcină de bază a lucrătorilor din alimentaţia publică — bate încă pasul pe loc. La terasa lacului Ciric nu s-a putut face faţă cerinţelor populaţiei atît la miei, cît şi la bere îmbuteliată, care s-au terminat în zilele amintite la orele 15.30. Mai mult, la Raid anchetă ora 17.30 s-a produs un gol în aprovizionarea secţiilor terasei chiar cu vin la litru şi apă minerală. Dacă la mici şi bere s-ar putea spune că ar fi fost o cauză „obiectivă", furnizorii I.I.C. şi I.C.R.A. Iaşi nerespectîndu-şi contractele încheiate, apoi la vin, apă minerală, salată ş.a.m.d. deficienţele constatate aparţin in întregime şefilor de unitate. Pavel Feraru, care cunoaşte specificul muncii la acest punct de agrement, se eschivează în mod sistematic de la activitatea acestei unităţi, concentrîndu-şi atenţia la bufetul „Tg. Cucului“ lăsînd pe colegul său, Florin Vintilă, care este nou în muncă, să se descurce cum poate şi nu cum trebuie. Or, tocmai această lipsă de coordonare, dezinteresul manifestat duc la serioase lipsuri în aprovizionarea unităţii, a secţiilor, fapt ce creează nemulţumiri publicului. Desigur că pentru remedierea deficienţelor semnalate, conducerea I.A.P. a intervenit operativ, impunînd şi o bună servire a consumatorilor. Dacă în cele mai multe grădini de vară personalul I.A.P. creează nemulţumiri publicului consumator, am intîlnit şi situaţii cînd unii cetăţeni, certaţi cu legile, cu morala, au o atitudine de-a dreptul revoltătoare faţă de oamenii cinstiţi, Grădina de vară „Stejarul“ din cartierul Tătăraşi a căpătat, prin strădania responsabilului Leonte, un aspect civilizat. Bine aprovizionată, unitatea este frecventată de numeroase familii, locuitori ai cartierului. Buna dispoziţie este tulburată însă de infractori ca: Miluţă Apetroaei, Gheorghe Ungureanu, Gheorghe Curcă, cunoscuţi jucători de barbat, şi tineri ca Gheorghe Iuca, Iriviu Codreanu, George Popovici, Ion şi Alexandru Roşu, indivizi certaţi cu legea. Unii dintre aceştia merg pină acolo incit obligă anumite familii să le dea de băut... dacă vor să ocupe o masă sau să intre in grădină. In cadrul anchetei noastre am intîlnit şi unele aspecte cu caracter general care îmbrăţişează domeniul igienico-sanitar. Pentru noi, ne spunea Jenică Moldoveanu, responsabilul „Casei vînătorului", constituie una dintre cele mai grele probleme asigurarea feţelor de masă. Nouă nu ne este indiferent cum aranjăm o masă, pe ce aşezăm tacîmurile ş.a.m.d. Lipsa feţelor de masă, rapida lor curăţire nu au fost rezolvate nici pină acum". După cîte sintem informaţi, spălătoria I.A.P. nu face faţă. Se plătesc importante sume de bani spălătoriei „Moldova". Şi totuşi grădinile de vară şi restaurantele nu au cînd trebuie feţe de masă curate. Nu este oare timpul să se adopte o hotărîre fermă în această direcţie ? Dacă acum, la început de sezon estival, s-au semnalat atîtea aspecte negative, ne întrebăm ce se va întîmpla peste cîtva timp cînd I.A.P. va trimite pe litoral peste 50 de lucrători din cei permanenţi, socotiţi ca cei mai buni, ba chiar foarte buni . In privinţa aprovizionării unităţilor cu produse de gratar şi bere, apreciem că furnizorii — Industria cărnii şi I.C.R.A. — vor trebui să răspundă in final prin obligaţiile contractuale ce le au, în aceeaşi măsură ca şi I.A.P., de aprovizionarea populaţiei. Nu este mai puţin adevărat că s-ar putea încerca introducerea în alimentaţie a unor preparate din pui şi peşte proaspăt. Dar există încă puţină iniţiativă. Conducerile I.A.P. şi Agenţiei judeţene O.N.T. vor trebui să acorde o mai mare atenţie bunei serviri a populaţiei, să răspundă cu mai multă promptitudine exigenţelor mereu crescînde ale publicului consumator. Al. MONTEORU Veşti de la Filiala A. C. R. ". Suntem informaţi că membrii A.C.R. care doresc să-şi petreacă zilele de concediu pe litoral intr-una din lunile iunie, iulie, august sau septembrie au la dispoziţie locuri în staţiunea „Saturn" (hotel sau vilă). » „Turul capitalelor" este de fapt o excursie în grup cu autoturismele, din itinerariul căreia nu vor lipsi orașele Budapesta, Varşovia, Berlin, Praga. Excursia este programată pentru luna septembrie, înscrierile făcîndu-se pină la 20 iulie la sediul Filialei A.C.R., din str. Lăpuşneanu nr. 13. Primele venituri ale cercului de cusături Conducerea cooperativei agricole din Ţigănaşi a organizat recent, în satul Stejaru, un cerc de cusături pe care-l conduce Ţinea Helban. După cum ne-a informat tov. inginer Petre Dascălu, preşedintele unităţii, cercul îşi desfăşoară prin activita-Primele casădin teaturi cu specific local au şi fost predate magazinului intercooperatist unde s-au bucurat de aprecierea cumpărătorilor, cooperativa agricolă încasînd peste 8.000 de lei. In viitorul apropiat, cercul îşi va diversifica producţia trecînd şi la executarea covoare-« lor. I In excursie Comitetul municipal Iaşi al femeilor a organizat, recent, o frumoasă şi instructivă excursie în ţară. Peste 40 de femei, evidenţiate în munca obştească, au călătorit, într-un autocar al O.N.T.ului, pe traseul Iaşi — Braşov — Valea Prahovei — Bucureşti. Excursia a avut înscrisă în itinerariu vizitarea unor locuri legate de lupta partidului, precum şi a unor muzee care oglindesc activitatea desfăşurată de partid în anii ilegalităţii şi a unor edificii ridicate în anii orînduirii noastre socialiste. Intra altele, au fost vizitate cu deosebit interes Muzeul Doftana şi Muzeul de istorie a Partidului Comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România. Gestul studenţilor Facultăţii de desen Studenţii de la Facultatea de desen a Institutului pedagogic, membri ai cenaclului „Ştefan Luchian", au donat prin Comisia judeţeană de Cruce Roşie leagănului de copii din Iaşi şapte panouri decorative — colaje pe pînză — şi nouă picturi pe sticlă, inspirate din folclor. Gestul studenţilor Facultăţii de desen merită aprecieri unanime. Radio Iaşi Televiziune Programul de seară (10 iunie) : 17.00 Buletin de ştiri » 17.10 P* portativul undelor, melodia preferaţii ; 17.45 Panoramic economic » 18.00 Fonoteca melomanilor » 18.30 Odă limbii romăne 19.00 Radiojurnal ; 19.15 Piese executate de fanfară ; 19.30 Estudiantina , 20.00 Şapte arte . Univers muzical . Armonii corale. 21.20 Atlas liric. Concert de muzică populară. 22.00 Melodii-club (reluare). Programul de dimineaţă (1 Iunie) : 6.00 Buletin de ştiri . 6.05 Radiomatineu 1 6.30 Actualitatea in agricultură . Radiomatineu (continuare). 17.30 Deschiderea «anisiulxii. Emisiune în limba maghiară , 18.30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto , 18.50 Timp si anotimp in agricultură » 19.15 Publicitate 19.20 lOul de seri — emisiune pentru cei mici , 19.30 Telejurnalul de seară. Sport » 20.05 15 minute despre sănătate. Copilul in primii ani d© viaţă. 20.20 Aveţi cuvîntul : Dezbatere lunară organizată de Redacţia pentru tineret. „Locul şi rolul tineretului în procesul dezvoltării societăţii contemporane" . 21.05 Antologia umorului ; 21.35 Cadran internaţional. Comentarii, documentare, reportaje din actualitatea internaţională 22.20 Interpretul săptămî nii : Gică Petrescu , 22.45 Telejurnalul de noapte. Cinematografe VICTORIA, orele 9 , 11.15 » 14.15» 16.30» 18.45» 21: „Preţul puterii*. REPUBLICA, orele 9 » 11 » 15 » 17 » 19 ? 21 : „Eu, Francisk Skorina". COPOU, orei© 9, 11, 15, 17» 19 , 21 : „Pe cometă". TATARASI, orele 16 , 18 » 20 : „Subiect pentru o schiţă. ARTA, orele 8,15 , 11,15 i 15 » 17 , 19 , 21 : „Castelul condamnaţilor". NICOLINA, orele 16 » 18 » 20 : „Doi bărbaţi pentru o moarte“. IN JUDEŢ : CASA DE CULTURA PAŞCANI : „Renegata“. TG. FRUMOS : „Mihai Viteazul“, cinemascop, ambele serii. HIRLAU: „Pantoful Cenuşăresei". Casa de cultură Hîrlău Casa de cultură din Hîrlău vă oferă între orele 20.00—24.00 o seară pentru tineret. Oficiul judeţean de turism Iaşi In perioada de vară, Oficiul judeţean de turism Iaşi organizează excursii în Delta Dunării pe o durată de 4 zile efectiv în Deltă. Transportul se face cu acceleratul pînă la Galaţi, iar de aici cu vasul, fiind asigurate toate serviciile de masă şi cazare. Obiectivele din Deltă sunt : Tulcea — Crijan — Sulina — Mila 23 sat — Ghiolul Maţiţa — Ghidul Fortuna — Maline — Ilgani. Perioadele de plecare sunt cu începere din ziua de 21 iunie. înscrierile se pot face în grup sau individual la sediul oficiului. Costul este de 400 lei de persoană pentru elevi şi studenţi şi 430 Iei pentru celelalte categorii de turişti. Informaţii suplimentare se obţin la sediul Oficiului judeţean de turism (Piaţe Unirii). Pronoexpres La concursul PRONOEXPRES nr. 23, din 9.VI.1971 au fost extrase următoarele numere : Extragerea I 18 17 37 9 43 Fond de premii lei 1.692.654 Extragerea a II-a 30 33 32 22 31 Fond de premii lei 780.312 Timpul probabil Vremea va fi instabilă şi în uşoară răcire. Cerul va fi variabil, mai mult noros. Se vor semnala averse de ploaie însoţite de descărcări electrice. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit din sectorul vestic. Temperatura aerului va fi variabilă , minimele vor fi cuprinse între 10 şi 15 grade, iar maximele între 21 şi 26 grade.