Flacăra Iaşului, septembrie 1971 (Anul 27, nr. 7761-7786)
1971-09-15 / nr. 7773
. X ANDI XXIII. Nr. 7773 MERCURI 15 SEPTEMBRIE 1971 4 PAGINI 30 DANI Proletari din toate furile, uniţi-vă! Jocuri Insului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. In ziua de 14 septembrie 1971 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Au participat miniştri, şefi de secţii la C.C. al P.C.R., conducători ai unor instituţii centrale. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a dezbătut şi aprobat : proiectul legii cu privire la organizarea şi conducerea unităţilor socialiste de stat , îmbunătăţit în urma dezbaterii publice ; proiectul legii cu privire la gospodărirea fondurilor fixe, resurselor materiale şi aprovizionarea tehnico-materială ; proiectul decretului privind siguranţa în funcţionare a utilajelor, instalaţiilor şi aparaturii de măsură, control şi automatizare din unităţile socialiste de stat ; proiectul decretului privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ministerului Aprovizionării Tehnico- Materiale şi Controlul Gospodăririi Fondurilor Fixe ; proiectul decretului privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a hotârît ca proiectele de legi să fie supuse spre dezbatere şi adoptare Marii Adunări Naţionale, iar proiectele de decret să fie înaintate spre adoptare Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. In continuare au fost adoptate măsuri privind perfecţionarea învâţămîntului de cultură generală, precum şi îmbunătăţirea structurii şi conţinutului învâţămîntului superior. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a mai adoptat hotărîri cu privire la principalii indicatori tehnicoeconomici ai unor lucrări de investiţii prevăzute în planul cincinal şi a soluţionat alte probleme ale activităţii curente. 4 Şcoalaîn prima zi Prof. univ. dr. docent Const. CIOPRAGA „Trebuie să dezvoltăm la tineretul nostru dragostea faţă de muncă. Fiecare să înţeleagă că în orice domeniu de activitate este necesar să-şi aducă contribuţia la dezvoltarea societăţii noastre". NICOLAE CEAUŞESCU Toate profesiunile au atracţiile şi dificultăţile lor. Cariera didactică, veche de milenii, procură satisfacţii morale ca puţine altele. Nu vom ignora dificultăţile, pentru că şcoala e un complicat atelier în care se modelează oameni, caractere ; sculptorul ciopleşte sau modelează materia inertă, care nu-i face nici o opoziţie, în timp ce omul de la catedră are dea face cu temperamente, cu vocaţii şi structuri din cele mai diferite. Pe lingă ştiinţa necesară specialităţii sale, profesorului i se cere infinită comprehensiune, o largă capacitate de adaptare la orizontul vîrstei discipolilor. Nu e un paradox, dar profesorul ideal, integrat în psihologia şcolarilor lui, e un om fără vîrstă; altfel spus , un personaj care are în aceeaşi zi, de la o oră la alta, vîrste felurite. Arta omului şcolii, una din cele mai pretenţioase, constă în adecvarea exactă a limbajului său la posibilităţile celor din bănci, astfel ca, profesor şi elevi, să se găsească necontenit pe aceeaşi lungime de undă. In vocabularul limbilor romanice întîlnim calificativul magistral, în sensul de „perfect", „exemplar“, de „operă de maestru". Factor fundamental în formarea tineretului pentru viaţă şi activitate, profesorul de vocaţie, dedicat integral misiunii sale, este un creator de valori potenţiale, demn de iubire şi stimă. Există oameni ai şcolii cu totul devotaţi acesteia, care pentru pasiunea lor devenită sens suprem al vieţii - ar merita să fie încununaţi cu lauri, ca poeţii Romei antice. A face din viaţa ta un exemplu, din opera ta un mesaj transmis generaţiilor - iată ţeluri prin care mulţi dintre magiştrii de ieri şi de astăzi înmuresc activ şi determină, nu o dată, la discipolii lor alegerea unor cariere. Imensa masă a şcolii o formează însă tineretul, legat, un deceniu sau mai mult, de ambianţa cărţii. Intervenind în formarea tinerilor la vîrsta cînd impresiile se fixează lesne, şcoala are privilegiul de a marca şi modela individualităţile pentru toată viaţa. S-a spus, nu fără dreptate, că părinţii propun şi copiii dispun. Şcoala, prin specialiştii ei, poate da avizul rezonabil, infirmînd sau confirme un deziderat, potrivit aptitudinilor verificate. Psihologia vîrstelor nu e unitară, idealurile şcolarilor suferă mutaţii, dar copilăria excelează în posibilităţi extraordinare. Un mare poet, Baudelaire, definea geniul ca o copilărie prelungită, generatoare de idei. Alt exemplu: punînd să se construiască parcuri într-un oraş (faptul e relatat într-un roman), capul autorităţii a cerut să se etaleze în ele „copilărie, pretutindeni" - metaforă prin care trebuie să înţelegem atribute ale fanteziei infantile. Pentru că a transmite cunoştinţe este o operaţie complicată , lecţiile ridică perpetuu probleme de optică, de perspectivă şi oportunitate. Emoţia, farmecul, pitorescul nu trebuie să lipsească, dar prioritate să aibă claritatea, proporţiile între părţi, latura sistematică. Profesorului care, după lecţie, rosteşte în sine : „Am făcut o frumoasă călătorie prin spiritele voastre", i-l prefer pe acela care constată: „Am credinţa că am întărit certitudini, i-am învăţat pe elevi să gîndească raţional, logic“. Ne vine sub condei aforismul unui umanist care prefera unui „cap bine mobilat" cu cunoştinţe, un „cap bine organizat". „Numărul paginilor, numele regilor, războaiele — observa un profesor ieşean mai vechi — nu formează istoria. Nexul vieţii este totul". Un alt rost al şcolii e de a orienta spre natură, de a integra pe discipoli în fluxul istoriei vii. Nu viaţa în fragmente, ci imaginea globală a vieţii să stea în atenţie. „Şcoala — conchidea N. Iorga — îţi dă uneori temelia casei şi uneori numai învăţătura cum nu se clădeşte o temelie...“. Ajungem la ideea esenţială a acestor însemnări, preludiu la un nou an şcolar. După mulţi ani de carieră şi astăzi intru la primele ore de cursuri cu emoţie, mişcat sufleteşte, stăpînit de întrebări. Activitatea la catedră implică o necurmată responsabilitate. Lucrezi cu oameni; eşti chemat să le dai ce ai mai bun. Cred că şcoala trebuie să ofere în acelaşi timp ştiinţă şi să formeze conştiinţe. Să se observe că în componenţa conceptului de conştiinţă intră ca element capital ştiinţa, raţiunea trează, cugetarea despre sine şi despre lume. De adăugat, ca imperativ permanent, datoria şcolii de a imprima generaţiilor un stil de muncă. Toate acestea unite sub semnul devotamentului penpentru idealurile triumfător. socialismului La deschiderea noului an şcolar 84 noi săli de clasă din folosinţă O dată cu deschiderea noului an şcolar, numeroşi elevi din munipiul şi judeţul Iaşi vor învăţa în săli de clasă noi. Este vorba de cele 84 de săli de clasă care au fost terminate şi date în folosinţă până la 15 septembrie, atît din fonduri centralizate, cît şi din contribuţia voluntară bănească a cetăţenilor şi cu sprijinul statului. Astfel, în cartierul Tătăraşi a fost construit un nou local de şcoală cu 24 săli de clasă, iar în cartierul Nicolina Socola, la Şcoala generală nr. 23 s-au anexat încă 8 săli. Recent, la Buhalniţa — comuna Cepleniţa — a fost inaugurată noua şcoală cu 6 săli de clasă, iar în Satu Nou — comuna Schitu-Duca, una cu patru săli. Şcoli şi săli noi de clasă au fost construite la Bivolari, Popeşti, Buznea — Tg. Frumos, Heleşteni, Dumbrava — durea şi în alte locuri. Numai prin contribuţia voluntară şi cu sprijinul statului au fost ridicate 52 de săli de clasă. Alte şcoli vor fi date în folosinţă pînă la sfîrşitul acestui an, în pagina a 2-a SPORI Vernisajul expoziţiei „Picturi celebre in muzeele Parisului“ Ieri, la Muzeul de artă de la Palatul Culturii din Iaşi, în Sala de artă contemporană a avut loc vernisajul expoziţiei „Picturi celebre în muzeele Parisului“, organizată în cadrul relaţiilorculturale cu străinătatea, sub auspiciile Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă. La vernisaj au participat tovarăşii loan Savin, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, Ioan Manciuc, primarul municipiului Iaşi, Gheorghe Zaharia, secretarul Consiliului popular judeţean, Al. Husar, preşedintele Comitetului de cultură şi artă al judeţului, alţi reprezentanţi ai organelor locale de stat, artişti plastici, muzeografi, critici de artă, un numeros public. Au fost prezenţi, de asemenea, Jean Salles, consilier cultural al Ambasadei Franţei în ţara noastră, Bernard Mongolfier, de la Muzeul „Carnavalet“ din Paris. După cuvîntul de deschidere rostit de conf. univ. Al. Husar, consilierul cultural al Ambasadei franceze la Bucureşti, Jean Salles, şi-a exprimat satisfacţia că această expoziţie este organizată şi în oraşul Iaşi, important centru cultural al ţării. In continuare, criticul de artă Claudiu Paradais a făcut o scurtă prezentare a lucrărilor expuse. Participanţii la vernisaj au admirat tablouri celebre aparţinînd pictorilor Boucher, Fragonard, Wateau, David, Corot, Picasso, Matisse, Utrillo, Dufy, Monet, Daumier, Delacroix, Cézanne, Renoir. Expoziția este deschisă pina la 10 octombrie a.c. A ■ ■ * In pagina a 4-a SANTIAGO DE CHILE Oamenii muncii sprijină guvernul Unităţii Populare In legătură cu actuala criză monetară a lumii capitaliste ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ Scrisoarea adresată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu oamenilor muncii din domeniul producerii şi desfacerii bunurilor de larg consum, primită cu multă satisfacţie şi însufleţire La dispoziţia miei finale şi a populaţiei, produse mai iile, ii variate si i bone Cu toţii am luat cunoştinţă, zilele trecute, prin intermediul presei şi radioului, de conţinutul Scrisorii adresate de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU oamenilor muncii, organelor şi organizaţiilor de partid, sindicale şi de U.T.C., conducerilor întreprinderilor socialiste de stat şi unităţilor cooperatiste, ministerelor şi organizaţiilor economice din domeniul producţiei şi desfacerii bunurilor de larg consum. In cursul zilei de ieri, cu prilejul discuţiilor purtate cu cadre de conducere şi muncitori de la Fabrica „Ţesătura“ am constatat „pe viu" satisfacţia colectivului de aici pentru aprecierile făcute de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, cu prilejul vizitei efectuate, împreună cu ceilalţi conducători de partid şi de stat, la cel de-al cincilea Pavilion de mostre asupra realizărilor însemnate obţinute în dezvoltarea şi perfecţionarea producţiei de bunuri de larg consum, pentru felicitările călduroase adresate cu acest prilej. Satisfacţia a fost cu atît mai mare, cu cît şi produsele unităţii ieşene au fost prezente la acest Pavilion de mostre. Totodată, lucrătorii Fabricii „Ţesătura“ manifestă o mare atenţie faţă de observaţiile şi recomandările făcute pentru lichidarea unor neajunsuri care mai persistă în producţia bunurilor de larg consum, fiind hotârîţi să ia toate măsurile în acest scop. Pentru început, am discutat cu ing. Nicolae Bârbuiescu, director tehnic al fabricii, care, printre altele, ne-a spus : „La Pavilionul de mostre fabrica noastră a participat cu 21 de articole în 162 de poziţii coloristice. Deci, avem toate motivele ca şi noi, colectivul de la Iaşi, să ne bucurăm de cuvintele calde adresate de secretarul general al partidului. Ne-am străduit în permanenţă ca produsele noastre să fie în pas cu cerinţele economiei naţionale şi ale populaţiei. De altfel, în această idee îşi desfăşoară activitatea compartimentul nostru de creaţie, toţi specialiştii şi muncitorii fabricii. De la începutul anului şi pînă în prezent am creat 20 de articole noi în 270 de poziţii coloristice. De asemenea, la articolele din producţia curentă am creat încă 200 de poziţii coloristice, astfel încît, în prezent, Fabrica „Ţesătura" oferă pe piaţă 40 de articole în 600 de poziţii coloristice". RED. : Am înţeles din toate aceste detalii străduinţa permanentă de îmbogăţire a gamei sortimentelor. Am dori să vă referiţi la pîrghiile folosite în acţiunea de studiere a cererii, pentru ca produsele dumneavoastră să răspundă celor mai exigente cerinţe ale economiei naţionale şi ale populaţiei. De la început aş vrea să vă informez că depunem toate eforturile pentru realizarea mimai a acelor produse ce se cer pe piaţă, deci care au desfacerea asigurată. De unde ştim acest lucru? In general, nu toate articolele noi ce le creăm presupun schimbări de tehnologii, ci numai de colorit sau aspect exterior. De aceea, punem accentul pentru a fructifica prezenţele noastre la toate expoziţiile ce vizează sondarea cererii populaţiei. Cu ocazia contractărilor cu beneficiarii, de asemenea, încercăm să aflăm ce produse sunt cerute mai mult. Trebuie să amintesc şi de permanenta informare a creatorilor noştri cu ultimele noutăţi şi cerinţe ale modei, informare ce se realizează fie în ţară, fie la congresele internaţionale de modă. RED.: Există în prezent vreo preocupare care polarizează atenţia colectivului dumneavoastră de specialişti şi de creatori? Da. Este vorba de experimentările ce le facem în prezent pentru prelucrarea firelor poliesterice în amestec cu bumbac, dezvoltarea viitoare a fabricii noastre vizînd tocmai capacităţile ce vor folosi aceste materii prime. De pe acum creatorii se preocupă de Ioan BOGDAN (continuare în pag. a 3-a) C.A.P. Tg. Frumos. Se fertilizează solul pe tarlaua „Grajduri", unde se va semăna griul. Foto: G. PAUL Brigada redacţiei la drum est4. Mai multă solicitudine pentru rezolvarea sarcinilor cotidiene şi de perspectivă! O vizită la Busia în aceste zile de început de toamnă lasă în genere impresia unei activităţi intense, întreprinsă în scopul pregătirilor pentru anotimpul rece. Cu acest prilej am consemnat cîteva instantanee, unele din ele deosebit de semnificative. Se ridică un dispensar In centrul comunei, pe o platformă de beton, o adevărată matriţă pe care se ridică noul dispensar comunal, l-am întîlnit pe primarul Constantin Ştefurac în mijlocul mai multor cetăţeni, care au venit să dea o mină de ajutor, aşa, în mod voluntar, ştiut fiind că orice bostan este interesat de a avea în sat o unitate sanitară „cum scrie la carte“. „ Am început tîrzior lucrarea din cauza unor greutăţi (proiect, repartiţii, materiale, aprobări etc.), dar sperăm să ne descurcăm cu bine. Oamenii lucrează, de zor, ne-au înţeles şi sîntem hotărîţi ca în această toamnă să-i punem şi acoperişul, ca să avem apoi front de lucru în interior, ne-a spus primarul. „ Dispensarul se construieşte în regie proprie prin munca şi contribuţia voluntară a cetăţenilor. El se va încadra armonios în viitorul centru civic al comunei. Zilnic vin aici numeroşi săteni la lucru , în ziua vizitei erau deosebit de activi cetăţenii C. Putină, V. Coteţ, Elena Ionescu, P. Simina, Gheorghe Ciobanu etc. La căminul cultural se lucra de asemenea intens. Cei ce zoreau erau cîteva gospodine — Emilia Coteţ, Maria Zămurcă, Eufrosina Creţu, Elena Hariton — şi cîţiva care văruiau, vopseau, mai potriveau geamurile, uşile, într-un cuvînt făceau toaleta sălii de spectacole şi a anexelor în vederea bogatei activităţi cultural-educative pe care şi-au propus-o organele locale de partid şi de stat. Şi fiindcă veni vorba de căminul din Bosia, acesta este, invidiat , de cei din satul Coada- Stîncii, unde căminul are un aspect jalnic. Singura activitate a rămas vizionarea filmelor şi aceea la bunul plac al operatorului, care dispune de aparate şi pelicule ca de propriile sale bunuri ! Ca în povestea cu drobul de sare La magazinele cooperaţiei de consum din comună, lume multă, ca de obicei... după cumpărături. Cei mai mulţi se declară nemulţumiţi. — Aveţi uniforme şcolare ? — Cîteva, numere mari ! — Vreau un ziar de azi ! — Avem, de ieri, de alaltăieri.*• Aveţi rechizite şcolare ? — încercaţi peste cîteva zile. Magazinul sătesc din Ungheni este închis de peste două luni de zile. Motivul ? Nu se găseşte gestionar. De ce ? Păi cine să se angajeze dacă conducerea cooperativei nu se îngrijeşte de buna aprovizionare ? Cu rafturile goale nu se poate face planul, iar dacă nu se face planul, vînzătorul nu are de unde primi salar. Alături,, la .,Bufet", vînzătoarea nu are decît ţuică, bomboane şi biscuiţi. De producţie proprie nici vorbă. A rămas de pomină faptul că în una din lunile trecute s-a realizat la această rubrică un singur leu. S-a vîndut un ou fiert. „Gospodarii“ cooperativei nu se îngrijesc de vreo doi ani de asigurarea gheţii pentru răcoritoare. Acum vreo doi ani li s-a Ion RAZESU I. BURGHELEA (continuare în pag. a 2-a) W.WWWW.WWWWWWkWWWfWWW WWW.W: — . CARNET IEŞEAN Iarba şi florile noastre * Peluzele de iarbă şi flori au împînzit de mai mulţi ani arterele principale ale Iaşului. Este un semn gospodăresc şi de simţ al frumosului. Iarbă şi flori, alături de benzile cenuşii ale trotuarelor, iarbă şi flori pentru ochii noştri avizi de frumuseţe. Dar unii n-au ochi pentru ceea ce este frumos şi calcă în picioare iarba şi florile. Rareori se întîmplă însă ca cineva să fie amendat pentru o asemenea faptă care nu face cinste cetăţii noastre. Să sperăm însă că exigenţa edililor faţă de cetăţenii certaţi cu ceea ce este frumos şi sănătos — iarba şi florile în cazul nostru — va cunoaşte o ascensiune rapidă. Pentru ca peluzele de iarbă şi flori să fie mai frumoase, specialiştii ieşeni, ne scrie ing. Raisa Romaniuc, de la întreprinderea de gospodărie municipală, au ţinut de curând o consfătuire, au vizitat loturile semincere fioricole şi pepiniera dendrologies, au studiat solul noilor cartiere în construcţie şi arhitectura acestora. Scopul ? Să găsească cele mai bune soluţii pentru proiectarea a noi spaţii verzi care să înfrumuseţeze oraşul, îşi aduc contribuţia la această nobilă activitate specialişti de la Facultatea de hortiviticultură de la Institutul agronomic, de la Grădina botanică a Universităţii „Al. I. Cuza", de la I.G.M. Se vor planta noi specii de arbori şi arbuşti cu o creştere rapidă, plante dendrofloricole rezistente la brumele timpurii de toamnă şi îngheţurile tîrzii de primăvară. De asemenea, s-a apreciat că există posibilitatea ca în zonele verzi ale municipiului Iaşi să se extindă plantaţiile de Gazania, care are o perioadă îndelungată de înflorire, este rezistentă şi de efect in peisajul decorativ. „Dar, ne mai scrie ing. Raisa Romaniuc, realizările noastre trebuie însoţite de măsuri pentru protejarea spaţiilor verzi“. Acesta este un adevăr pe care-l susţinem. Este însă nevoie nu numai de măsuri împotriva persoanelor care confundă peluza de iarbă şi flori cu maidanul, ci şi de măsuri pentru plasarea raţională a spaţiilor verzi, ţinîndu-se seama de fluxul normal de circulaţie a pietonilor. ^u După ce raţionament sunt plasate peluzele de iarbă şi flori în dreptul unor staţii de tramvai şi de autobuz ? Ca să ajungă pe trotuar, călătorii ar trebui să meargă 20—50 de metri pe partea carosabilă, ceea ce nu-i recomandabil. Şi atunci se calcă de-a dreptul peste peluză. Este singura soluţie pentru călătorul care nu doreşte (şi nimeni nu doreşte) să se expună accidentelor de circulaţie. Situaţii din acestea se pot vedea pe Calea 23 August, pe strada Karl Marx, pe strada Socola, pe şoseaua Ţuţora, pe străzile de centură din cartierul Tătăraşi. După opinia noastră, în dreptul unei staţii de tramvai şi de autobuz, în faţa marilor magazine şi a instituţiilor care lucrează cu publicul este necesar ca, de o parte şi de alta a străzii, trotuarele să aibă cale liberă directă spre partea carosabilă (eventual marcată) pentru a nu se stînjeni cu nimic circulaţia pietonilor. S-ar face şi economie de material săditor, de muncă, iar imaginea peluzei de iarbă şi flori n-ar mai suferi impietatea silită. l. P. HARITON -r. .v.\v„vv„v.v.%v.sv.*.\v„v.v.v.v.v.v.v.v.v.v.v.v.v.v.v!’ Í I f. I