Flacăra Iaşului, decembrie 1971 (Anul 27, nr. 7839-7864)

1971-12-01 / nr. 7839

FLACĂRA O muncă politică concretă,­­ eficientă în sprijinul producţiei ■ Reorganizarea activităţii agitatorilor ■ Agitaţia vizuală, intr-o nouă viziunea] Brigada artistică de agitaţie—în drepturile sale O vizită recentă prin citeva secţii ale Fabricii „Ţesătura“, discuţiile avute cu a­­cest prilej cu membri ai comitetului de partid din întreprindere, cu secretari ai organizaţiilor de bază şi cu mai mulţi membri de partid au avut darul să ne pună la curent cu măsurile întreprinse în ultimul timp pentru îmbunătăţirea muncii politice şi ridicarea ei pe o treap­tă superioară, care să asigure mobilizarea întregului colectiv la îndeplinirea exem­plară a sarcinilor. Filatura cardată. Primele informaţii nu le furnizează tov. Dumitru Ionescu, teh­nician cu protecţia muncii, membru al comitetului de partid : — Programul adoptat de conducerea partidului privind educarea marxist-leni­­nistă a comuniştilor, a tuturor oameni­lor muncii ne-a indicat cu precizie căile de îmbunătăţire a activităţii ideologice şi politico-educative. In baza planului de măsuri adoptat de plenara cu activul, a comitetului de partid, ca şi a planurilor organizaţiilor de bază, s-a trecut la re­organizarea întregii munci politice. Co­lectivele de agitatori, care erau fictive în unele locuri, au fost reorganizate, în ca­drul lor fiind selecţionaţi cei mai­ pre­gătiţi oameni : ingineri, tehnicieni, maiştri, muncitori cu înaltă calificare, asigurîn­­du-se o temeinică instruire a acestora. Avind în centrul atenţiei popularizarea politicii interne şi externe a partidului, agitatorii desfăşoară o activitate mult mai concretă, cu referiri la sarcinile noastre. De asemenea, ne-am schimbat viziunea în ceea ce priveşte agitaţia vi­zuală. Au fost pregătite noi lozinci şi panouri, grafice, atenţia principală fiind îndreptată spre caracterul concret, efi­cient al acestora. Intr-adevăr, chiar la intrarea în sec­ţie, în holul principal, te întâmpină un mare panou cu angajamentele în întrece­re ale colectivului şi cu realizările pri­mei perioade. O lozincă cu caracter per­manent conţine un pasaj din Chemarea Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste referitor la continuarea ope­rei de industrializare a ţării, a dezvol­tării rapide a ramurilor industriei mo­derne. Iar pe un fundal, o altă lozincă explică filatorilor ce înseamnă pentru ei orice absenţă nemotivată. In secţie, mai multe lozinci transver­­sale, toate avînd caracter concret, cu re­feriri stricte la locul de muncă. Iată una: „Folosiţi integral banda de căni. Distru­gerea unui singur metru de bandă lami­nată duce la pierderea unei sume de circa 5­00 de lei anual“. „Vedeţi spune agitatorul Ion Bere­­hoi, ajutor de maistru — s-ar părea că nu e cine ştie ce. Dar noi, agitatorii, le-am explicat celor cu care lucrăm că dacă acest lucru s-ar întîmpla la toate cele 24 de benzi de la un cap de maşină şi la toate laminoarele, pierderea s-ar cifra la peste 115.000 de lei“. Maistrul Const. Mihai, secretarul or­ganizaţiei de bază a secţiei filatură car­­dată tura B, este de părere că în ultima vreme activitatea agitatorilor a căpătat un­ nou conţinut. Explicaţia ? Biroul or­ganizaţiei de bază se îngrijeşte de in­struirea lor, îi îndrumă şi îi coordonea­ză în muncă. Periodic, aceştia raportea­ză în adunarea organizaţiei de bază a­­supra activităţii desfăşurate. — Ce s-a făcut, de pildă, pentru popu­larizarea planului cincinal 1971—1975 ? — Ca de obicei, atunci cînd apare un document n­ai important, spune maistrul Const. Gacea, pe lîngă afișarea ziarului respectiv la loc vizibil, noi, agitatorii, organizăm imediat citirea în colectiv a unor pasaje mai importante, iar apoi scurte discuţii individuale sau în grup. Explicând, de exemplu, tovarăşilor mei de muncă faptul că veniturile totale reale ale populaţiei vor spori cu 40—40 la sută în 1975 faţă de 1970, iar salariul real cu 20 la sută, am subliniat că a­­ceasta este în strînsă legătură cu înde­plinirea sarcinilor privind creşterea pro­ducţiei şi productivităţii muncii. Se pune, de asemenea, problema să luptăm pen­tru folosirea raţională a materiilor pri­me, să reducem cheltuielile la 1.000 de lei producţie marfă. La secţia filatură pieptănată, tov. E­­lena Enache, locţiitorul secretarului or­ganizaţiei de bază din tura B, ne vor­beşte cu însufleţire despre munca poli­tică pentru întărirea continuă a disci- La Fabrica „Ţesătura“ plinei în producţie. Tot mai rarele ca­zuri de absenţe nemotivate ca şi alte abateri sunt discutate în grupele sindi­cale. Dar sînt şi lucruri mai mărunte, desigur cu importanţa lor. Aici se inter­vine pe loc, sunt folosite gazeta de perete şi gazeta satirică. Cînd Ministerul Indus­triei Uşoare a declarat luna noiembrie drept luna calităţii, agitatorii, care nici pînă atunci nu neglijaseră acest aspect, au explicat celor din jur criteriile după care se va face premierea celor cu re­zultatele cele mai bune, antrenînd între­gul colectiv în întrecere. — Ce acţiuni noi aţi întreprins pentru îmbunătăţirea muncii politice ? întrebarea adresată tov. Dumitru Şer­­ban, secretarul organizaţiei de bază de la energo-mecanie, primeşte răspuns imediat. — Probabil că aţi observat noile lo­zinci transversale care au fost puse de curind în atelier. In prezent confecţio­năm un ceas care arată ce înseamnă pierderea unui singur minut din timpul producției. In ultimul timp, folosim cu succes fotografia. Tehnicianul Mircea Bîrzoi, împreună cu un colectiv, efec­tuează cît­e un raid cu aparatul fotogra­fic, surprinzînd aspecte pozitive și ne- I gative pe care le reproducem la gazeta I de perete.­­ ...Număr nou la gazeta satirică, ime- I diat este cercetată, oamenii comentează, desprind învăţăminte. Muncitorul Vaieriu I Anghel şi Toader Scripcaru de la trans-­­ porturi în secţia C.T.C. au fost surprinşi ■ în caricatură cum pierd pe jos sulurile I de ţesături stivuite peste limită din cau- • ză că nu le-au transportat la timp. Altă­­ caricatură, însoţită de versuri satirice, vi- I zează direct pe Gh. Mămăligă, Gh. Sto­­ian şi Aurel Frunză de la secţia ţesăto­­rie, tura A, care lipsesc nemotivat de la­­ serviciu.­­ De la tov. Cezar Niţă, membru al co- I mitetului de partid şi secretarul comite­tului sindicatului, aflăm că au fost luate,­­ de asemenea, măsuri pentru folosirea în­­ mai bune condiţii în munca politică a gazetei de uzină, precum şi a staţiei de­­ radioamplificare. In emisiunile staţiei, de­­ exemplu, pe lîngă alte materiale, au fost­­ transmise articole ca : „Obiective în rea­lizarea planului pe trimestrul IV“, „Ca­litatea — simbol al hărniciei“, „Măsuri I împotriva staţionării utilajelor", „Produ-­­ sele pentru export — în centrul atenţiei" * şi altele. I Şi încă ceva. Brigada artistică de a- I gitaţie a fost repusă în drepturile sale. I In loc de una singură pe întreaga uni- I tate, au luat fiinţă trei. La unitatea A şi respectiv la unitatea B se află în re- I petiţie programele „Miniaturi din filaturi“­­ şi „Salutare bunăstare“, cuprinzînd aspec- „ te concrete de la locurile de muncă, în­­ cadrul cărora critica nu se mai opreşte, I ca înainte, la nivelul muncitorilor, ci se­­ ridică pînă la maiştri, ingineri, şefi de I secţii. Un alt colectiv lucreaz­ă la un nou text de brigadă pentru secţia de ţesăto- I rie, iar în intenţia comitetului sindicatu-­­ lui este să se organizeze un program de „ brigadă şi pentru sectorul administrativ. „ După cum se vede, comitetul de partid S de la Fabrica „Ţesătura“ a acţionat ope- r rativ şi ferm pentru îmbunătăţirea mun­ . I cii politico-educative de masă. In urma * recentei Plenare a C.C. al P.C.R. au fost, de asemenea, luate măsuri în ve- f derea completării planului de activităţi • pentru ridicarea pe o treaptă superioară I a întregii munci ideologice și cultural­ e- e­ducative desfășurate în rîndurile colecti- i vului fabricii. I. A. INDIANU I Crnstea, mai presus de orice Ne-a vizitat la redac­ţie maistrul Vasile Sto­­ian, de la Uzina meca­nică „Nicotină" : —­ Băiatul meu, Cos­­tel, elev in clasa a XlI-a la Liceul „Dimi­­trie Cantemir", a găsit citeva sute de lei pe strada Cuza-Vodă. Cine să fie păgubaşul ? Ne-a vizitat şi stu­dentul Laurenţiu Rusu . — Am găsit pe stradă un certificat de naştere. Uitaţi-vă, scrie Niţă Dan, născut in 1956. Sunt mulţi cei care găsesc bani, obiecte sau acte. Noi ii Îndrumăm să anunţe miliţia, pen­tru că păgubaşii se a­­dresează in cele din urmă miliţiei Sunt in­să unii păgubaşi care... se lasă păgubaşi. Cetă­ţeanul Nicolae Geamă­­nu din str. Vasile Lupu nr. 91, blocul L 1, sca­ra B, ne scrie că a gă­sit in fata blocului un cearşaf mare la înce­putul lunii octombrie, dar că nu vine nimeni să-l ceară. De ce ? Calul troian la­„ Căminul cultural Da,să nu vă fie cu mirare, dar „Calul tro­ian“ şi-a făcut apariţia la Liteni, comuna Bel­ceşti, de aproape două luni. Cine s-a folosit de el ? Cooperativa a­­gricolă de producţie pentru a intra in sala căminului cultural. Bi­ne, bine, vă veţi între­ba : ce e rău dacă vor tovarăşii de la C.S.R­ să organizeze vreo ac­ţiune, eventual, educati­vă ? Acţiunea însă era alta şi anume, depozi­tarea unei mari canti­tăţi de porumb. Cei care ştiau menirea că­minului cultural s-­au opus. Atunci şi-au a­­minţit tovarăşii cu po­rumbul de povestea cu Calul troian. — Citeva zile, că a­­p­oi îl transportăm in bază şi vă rămînem re­cunoscători. Au trecut de atunci aproape două luni, că­minul continuă să fie hambar, aparatele de proiecţie stau prăfuite, filmele trimise sunt re­­turnate întreprinderii, iar cetăţenii regretă că au considerat depăşită povestea cu Calul tro­ian. Nu se găseşte „bici" pentru scoaterea „Calu­lui troian" din căminul cultural ! Imprudenţă La 15 noiembrie a.c., Constantin Lungu, tăi­nuit­or de bunuri şi va­lori la Oficiul poştal Hirlău, la preluarea serviciului îşi verifica pistoletul în prezenţa mai multor persoane. Din neatenţie a apăsat pe trăgaci şi a rănit foarte grav pe Ştefan pinzaru­, şofer la acelaşi oficiu. Cu toate inter­venţiile medicale, Şte­fan Pinzaru (în vîrstă de 25 de ani, tată a doi copii) a decedat. C. Lungu va fi condamnat pentru imprudenţa sa. După patru ani de şcoală... După ce a urmat şcoala tehnică agricolă timp de patru ani pe cheltuiala statului, Lina Moroşanu din str. Ro­mană (Iaşi) a fost re­partizată să lucreze la o cooperativă agricolă. Dar a părăsit coopera­tiva, luînd-o de la ca­păt cu altă şcoală, tot pe cheltuiala statului. Cum era firesc, condu­cerea cooperativei agri­cole a pretins despăgu­biri. Lina Moroşanu a plătit deja 2 300 de lei şi mai are încă de plă­tit, dar ne întreabă: nu cumva s-a emis vreo hotărâre prin care să fie scutită de plata chel­tuielilor făcute de stat pentru domnia-sa ? O a­­semenea hotărâre con­trară spiritului echităţii socialiste nu este posi­bilă în statul nostru. Păcat că n-ai înţeles nimic din generozitatea societăţii noastre faţă de buna pregătire pro­fesională a tineretului, tovarăşă Moroşanu ! Căuta gîlceavă După ce turna citeva pahare cu alcool pe gît, Andriescu Alexan­dru din comuna Todi­­reşti căuta gîlceavă,­­ plăcea să facă pe gro­zavul mai ales în locu­rile unde emit oameni mulţi: la căminul cul­tural cînd se organiza vreun bal, sau la co­operativă in zilele de sărbătoare. Intr-o vre­me, oamenii începuseră să-l ocolească. înciudat de indiferenţa locuito­rilor, A. A. a intrat intr-o bună zi la bufet şi, după ce a consumat o cantitate apreciabilă de alcool, a înjurat gro­solan pe gestionara u­­nităţii. Acum suportă consecinţele comportării huliganice : un an şi jumătate de închisoare. Iniţiative valoroase (urmare din pag. I) este şi în cele trei unităţi prestatoare de servicii — croitorie, cojocărie, şi lemnărie — de ne mirăm cum de nu le îngheaţă oamenilor degetele pe ac sau pe rindea. Lipsesc cumva lemnele ? Nicidecum. Lip­seşte spiritul gospodăresc din partea con­ducerii cooperativei de consum. Aceeaşi cauză explică şi lipsa frizeriei. In comună trăiesc nu mai puţin de 5 600 de locuitori, care, din cînd în cînd, se tund, iar bărbaţii se bărbieresc. Dar pen­tru un tuns ei sînt obligaţi să parcurgă, dus şi întors, 24 de km. pînă la Belceşti. Reţinem şi un caz care ţine direct de atribuţiile preşedintelui cooperativei de consum. Gestionarul Gheorghe Ciocan a fost găsit în ultimele luni vînzînd de cî­­teva ori în stare de ebrietate. Secretarul comitetului comunal de partid, tov. Dumi­tru Creţu, s-a grăbit să ceară tovarăşului Atomulesei trimiterea unui revizor, care să facă inventarul unităţii de care răspun­de gestionarul. Au­ trecut săptămîni in şir, dar revizorul aşteptat nu a apărut, între vorbă şi fapta Cabinetul stomatologic. Intrăm în ,in­­­teriorul localului 'şi rSmíném ’ shrprinj­­. .Deşi anul trecut i s-au făcut­­clădirii re­paraţii capitale, plafonul din cîteva­­ ca­mere este pătat de apa ploilor scursă prin acoperiş ; pe ici pe colo, observăm crăpă­turi largi de tencuială şi cîteva porţiuni gata să cadă. — Nu prea suntem­ mulţumiţi de felul cum primăria ne îngrijeşte localul. Nu a­­vem nici suficient echipament de protec­ţie — ne spun Elena Iancu, medic stoma­tolog, şi dr. Paul Popov, numit nu de mult în funcţia de şef al dispensarului din Coarnele Caprei. — Nici noi nu sîntem mulţumiţi de ac­tivitatea personalului medico-sanitar — ne declară şi tov. Dumitru Creţu, secreta­rul comitetului comunal de partid. Cele două cadre medicale pleacă din comună cînd şi cît vor, ba chiar fără să anunţe pe cei în drept. In absenţa lor, personalul cu pregătire medie nu-şi face datoria. Ca dovadă, copilul Vasile Sache­­laru a fost trimis, nu de mult, la spitalul din Hîrlău pentru o intervenţie chirurgi­cală, datorită infecţiei căpătate de la un ac de siringă nester­izat. Cine a făcut injecţia în condiţii necorespunzătoare de igienă ? Cu toate eforturile depuse, de­ocamdată, nu s-a aflat cine. Poate, de-a­­cum încolo. Reţinem însă din discuţiile purtate cu tovarăşii de la dispensarul medico-sani­tar un fapt cu implicaţii mult mai pro­funde. Nici­­stomatologa care lucrează în comuna Coarnele Caprei de un an de zi­le, nici proaspătul absolvent al facultăţii de medicină nu s-au integrat în viaţa co­munei. De ce ? Iată răspunsurile lor. Elena Iancu: „Comuna este prea izolată. Pînă la cea mai apropiată staţie C.F.R. sunt 12 km. şi am impresia că trăiesc la capătul pămîntului“. Paul Popov : „Nu am rude prin apropiere şi mă costă prea mult drumul pînă la Bucureşti, la părinţii mei". In vorbe el se declară de acord că au de îndeplinit o datorie faţă de societa­tea socialistă care i-a ajutat să devină me­dici. Ne mai vorbesc şi despre pasiunea pentru profesia aleasă. Dar cîtă deosebire între vorbe şi fapte I­II Invităm să mai mediteze. Sînt alţi Intelectuali care i-au integrat mai mult decît onorabil în viaţa comu­nei şi nu simt nevoia să plece mereu— la părinţi, în alt capăt de ţară. Un exemplu ce nu trebuie urmat . Prin aprilie a.c., în comuna Coarnele Caprei s-a desfăşurat o amplă acţiune pentru vaccinarea animalelor împotriva antraxului — o boală deosebit de pericu­loasă, numită în termeni obişnuiţi­ dalac. Cooperativa de producţie şi locuitorii co­munei şi-au adus animalele pentru trata­ment. Avea atunci şi Constantin Mă­riuţă, ■ din satul Petroşica, un tău­­raş de toată frumuseţea, dar nu a venit cu el la vaccinare. Şi iată că Intr-o zi de pe la jumătatea lunii octombrie, t­u­­raşul a început să dea semne de boală­ Pînă să vină tehnicianul veterinar din co­mună, Constantin Măriuţă a tăiat anima­lul, iar carnea — aproape 300 de kg. — a încărcat.0 în căruţă şi, hai cu ea la Hîr­lău. Aici a dat, însă, peste organele sa­­nitar-veterinare orăşeneşti. La analiza de laborator, acestea au găsit carnea infecta­tă cu antrax şi au trimis-o imediat la cre­matoriu. Din această neplăcută situaţie se des­prinde totuşi întrebarea: atît timp cît proprietarul tăuraşului ştia bine că s-a eschivat de la tratamentul preventiv al animalului, cum de şi-a mai îngăduit să ducă carnea spre desfacere ? O asemenea încercare constituie de fapt un atentat la sănătatea publică, lucru sancţionat, de alt­fel, cu severitate de legile în vigoare. Şi dacă mai punem la socoteală paguba su­portată de C. Măriuţă, întâmplarea trebuie să-i servească, în viitor drept învăţătură. Lui şi altora,ca el Instruirea profesionala a gestionarilor a început in toată tara! Pentru a veni în ajutorul unităţilor interesate, re­vista „Viaţa economică“ publică în paginile­­Suplimen­tului* lecţii în sprijinul instruirii profesionale a ges­tionarilor. Tematica acestor lecţii — un număr de 22 — este axată pe programa analitică stabilită de Ministerul Fi­nanţelor. Pentru a vă asigura numărul corespunzător de e­­xemplare din publicaţia noastră — difuzată pe bază de abonament — este necesar să înaintaţi, în timp util, pe adresa redacţiei, comandă fermă: „Viaţa economică*, Bucureşti, str. Nicolae Iorga nr. 86, sectorul 1, cont 64.03.01.03 — S.M.B. — S.C.B.S. De reţinut că în contul abonamentelor pe anul 1972 la ,Viaţa economică" şi „Supliment*, abonaţii vor primi gratuit CARTEA ÎNTREPRINDERII şi CARTEA GES­TIONARULUI. Preţul unui abonament este de 208 lei. Centrala cărbunelui Petroşani, Valea Jiului, cu sediul In Petroşani, strada 23 August nr. 2, ANGAJEAZA muncitori necalificaţi, bărbaţi, pentru lucrări mi­niere In subteran, de la virsta de 18—45 ani. SE ASIGURA URMĂTOARELE CONDIŢII­­ I. Cîş­tigul — In perioada primelor 10 zile de instruire pentru subteran 56 lei pe 8 ore ; — După 10 zile, în perioada a doua de instruire în subteran 63 lei pe 8 ore; _ După perioada de acomodare în subteran, se lucrează în acord, în grupe cu un salar de bază de 69 lei pe 8 ore, iar pe lună 1.760 lei, plus sporul pentru depășirea normelor. II. Calificarea _ După 3 luni lucrate, muncitorii se pot cali­fica, prin cursuri de calificare, pentru me- -î seria de miner­e, cu un salar tarifar de 78 lei pe 8 ore, iar pe lună 1.935 lei, plus sporul pentru depășirea normelor. Notă I — Există posibilitatea ridicării calificării In continuare In meseria de miner, ajungin­­du-se la un salar tarifar de 98 lei pe 8 ore, respectiv 2.500 lei lunar, plus sporul pentru depășirea normelor. IV. Masa — Pentru nefamiliști se asigură In căminele muncitorești ale exploatărilor miniere contra cost (70—90 lei pe lună), iar pentru fami­lişti, după 3 luni, în funcţie de posibilităţi, se asigură apartamente cu gratuitate de chirie şi încălzire şi reducere de 50 la sută pentru curentul electric. — Se asigură la cantinele exploatărilor mi­niere, contra cost, la preţul de 13 Iei pentru 3 mese pe zi. — Cu data de 1.1.1972, se va Introduce schimbul de muncă In subteran de 6 ore. Cei interesaţi se vor adresa Oficiului forţelor de muncă din Județul Iaşi. III. Cazarea ŞTIAŢI CA... In perioada toamnă — iarnă c­e m­­ai multe incendii se produc datorită : _ FOCURILOR DESCHISE, nesupravegh­eate — COPIILOR, care se „joacă“ cu chibriturile — COŞURILOR de evacuare a fumului necurăţate sau neizolate faţă de părţile lemnoase ale construcţiilor — SOBELOR greşit instalate, necurăţate şi supra­încălzite sau aprinderii focului cu lichide inflamabile — CENUŞEI cu jar, aruncată la întîmplare — ARAGAZELOR, lămpilor de gătit sau de iluminat lăsate în funcţiune fără supraveghere — AFUMATORILOR improvizate ? ATENŢIE DEOSEBITA LA SURSELE DE FOC ! - un şef contabilitate - o dactilog angajează imediat Uzina de prelucrare a maselor plastice IAŞI Condiţii de angajare şi salarizare, con­form H.C.M. 914/1968. Uzina de fibre sintetice Iaşi angajează imediat - şef depozit - conf. H.C.M. 9141968 - opt lăcătuşi mecanici - categoria 2-4 - opt electricieni întreţinere şi reparaţii - categoria 2-5 - un frezor - categoria 6 - doi lăcătuşi A.T.M. - categoria 3-5 - un sudor — categoria 4—5 - un izolator termic - categoria 3 - un mozaicar - categoria 3-4 - un vopsitor industrial - categoria 3 - doi sculeri S.D.V. — categoria 5-6 - zece operatori - categoria 2-4 (înăl­țimea minimă de 1,70 m.) - un tinichigiu industrial - categoria 3. ■ ■. •■ft"' " V v. PAGINA A III A OFICIUL PENTRU CON­STRUCŢIA DE LOCUINŢE PROPRIETATE PERSONALĂ IAŞI aduce la cunoştinţă solicitanţilor care au depus opţiuni pentru blocul E-2 Podu Roş că şedinţa de repartizare şi contractare va avea loc astăzi, 1 DECEMBRIE, ora 9.00 dimineaţa, la sediul Oficiului din str. Cuza Vodă nr. 53. Reamintim solicitanţilor că nu se repartizează apartamente în lipsă. Solicitanţii prezenţi trebuie să aibă asupra lor în vederea contractării următoarele acte : Buletin identitate (soţ - soţie) Adeverinţă de salariat tip (soţ-soţie) Extras de cont (C.E.C.) Informăm publicul că astăzi, 1 decembrie, la Oficiu nu se lucrează decât cu solici­tanţii blocului E-2, Podu Roş. Se angajează temporar (pentru 4 luni), — merceolog cu pregătire şi prac­tică în contabilitate — mecanic-exploatare punct termic Cei Interesaţi se vor adresa la Secţia drumuri şi poduri Iaşi aleea Grigore Ghica Voda nr. 46 întreprinderea minieră Moldova Nouă cu sediul în oraşul Moldova Nouă, judeţul Caraş-Severin, ANGAJEAZĂ — muncitori mineri şi muncitori necalificaţi pentru munca în subteran CONDIŢII: vîrsta 18-45 ani, să fie apţi pentru munca în subteran Salarizare — mineri 98 lei pe 8 ore — ajutori mineri 87 lei pe 8 ore — necalificaţi 76 lei pe 8 ore — spor de izolare 8% — spor de noapte, spor de vechime, premii conform HCM 914/1968. Se asigură transfer conform art. 16/2 C.M. pentru mineri, ajutori mineri şi brigăzi complete. Cazare în blocuri, pentru familişti şi în cămine pentru nefamilişti. Masă Contra­ cost la cant­nă Şcoli de calificare în meseria de mineri şi ajutori mineri. Sosirea în gara Orşova sau la Oraviţa unde există mijloace de transport, cu racheta navală sau cu autobuzele IT­A. Informaţii suplimentare se pot obţine zilnic la telefon 36, interior 174. IMPORTANT! COOPERATIVA PRESTAŢIUNEA" DIN IAŞI aduce la cunoştinţa popu­laţiei municipiului Iaşi că pentru anul 1972 înfiinţează serviciul de întreţinere şi reparaţii de televizoare, pe bază de a­­bonament, în următoarele condiţii : Cooperativa asigură pe toată perioada de abonare buna funcţionare a televi­zorului, prin schimbarea tuturor pieselor defecte în afara tubului cinescop. Reparaţiile se execută la domiciliul clientului, iar în cazul cînd reparaţia trebuie efectuată la atelier se asi­gură transportul de către cooperativă, dar numai pentru cetăţenii din oraşul Iaşi. Pentru a beneficia de a­­bonament, clientul este o­­bligat să predea televizo­rul spre verificare contra unei taxe minime şi pen­tru a fi sigilat de către coo­perativă. Taxa abonament : 350 lei anual. Taxa abonament: 200 lei semestrial. înscrierile pentru abo­nare, precum şi alte infor­maţii se dau la sediul u­­nităţii de reparaţii tele­vizoare din str. Ştefan cel Mare 12—28, telefon 11361. TEATRUL NAŢIONAL „VASILE ALECSANDRI“ IAŞI anunţă că spectaco­lul cu piesa Tartufie de Moliere din ziua de marţi, 7 decembrie, va avea loc la ora 19:30 şi nu la ora 15, cum este anunţat pe afişul săptămânal. Mica publicitate Decese • Familia îndurerată a­­nunţă Încetarea din viață a iubitului lor soţ, tată, bunic, socru, văr, unchi RAUȚ I. GHEORGHE pensionar — 77 ani.­­ Corpul defunctului este depus în capela cimitirului Eternitatea. Inmormlntarea va avea loc joi, 2 decem­brie, ora 13. • Adine Îndurerate, fami­liile Atanasiu, Plăeşui, Vlăs­­ceanu anunţă stingerea din viaţă a scumpului lor ATANASIU EUGEN (EO) înhumarea, astăzi, 1 de­cembrie, ora 13, la cimitirul Eternitatea. • Familia îndurerată a­­nunţă încetarea din viaţă a celui ce a fost GHEŢU GHERGHEL MIHAI Răducăneni. Inmormlntarea are Ioc joi, 2 decembrie, ora 14, la ci­mitirul Eternitatea, unde es­te depus.

Next