Flacăra Iaşului, ianuarie 1972 (Anul 28, nr. 7866-7889)

1972-01-04 / nr. 7866

Schimbări un bine la Şcoala populară de artă Oricît am încerca să e­­ducăm muzical prin ascul­tarea muzicii, nu putem ajunge la rezultate decît prin practicarea, adică trăirea, artei sunetelor. Şcoala generală face încă foarte puţin în această privinţă. Experienţele­­de altădată făcute la noi în unele licee, care au iniţiat cursul de muzică instru­mentală pe lîngă orele de muzică şi cor, au dat­ fru­moase rezultate. Şcolile generale­­ de muzică sunt încă puţine şi tind la pre­gătirea viitorilor specia­lişti. La ora actuală rolul creării unor amatori de muzică, foarte bine îndru­maţi, revine şcolilor popu­lare de artă, al căror pro­fil este încă destul de in­cert. Nu de mult am consem­nat, în coloanele acestui ziar, faptul că, la Şcoala populară de artă se fă­ceau nocive concesii de gust şi se dădea o ponde­re prea mare muzicii de minimă rezistenţă. Sub scutul formării de dile­tanţi (în sensul bun al cuvîntului) se promova o pseudoartă cu totul ina­decvată ţelului propus. Producţia acestei şcoli, dată recent în sala Filar­monicii, ne-a arătat că s-au făcut sensibile schim­bări în bine. Un grup vo­cal („Liedul)“ condus de inimoasa profesoară Stan­ca Ciuhandru şi un cor („Pastorala“) dirijat de compozitorul Sorin Vînă­­toru, au demonstrat că a­­matorii entuziaşti, care-şi petrec orele libere învă­­ţînd muzica, pot să ajun­gă la realizări a căror acu­rateţe le face cinste. Ide- Muzica pentru toţi duri, canţonete, arii de o­­peră cîntate cu sensibili­tate şi cu­ înţelegere (Do­rina Mihai, Elena Filipes­­cu) au pus în valoare ca­lităţi promiţătoare (basul Traian Ţugulea). Frumoase sonorităţi s-au obţinut de către saxofo­nistul V. Caragea şi cla­rinetistul V. Popovici. Co­rect, dar depăşit de sfera, imaginilor unei nocturne de Chopin, tînărul M. Be­­ringson. E necesară mai multă prudenţă în alcătui­rea repertoriilor celor ca­re iubind muzica pot a­­vea deziluzii nedorite în cazul unei piese prea gre­le. Inexplicabilă este absen­ţa instrumentelor, de coar­de, atît de solicitate la şcolile de muzică. De asemenea, am fi do­rit să ascultăm şi sectoa­rele de muzică uşoară sau populară, fiindcă acestea nu trebuie înlăturate, ci reprofilate în privinţa re­pertoriului, reconsiderînd şi problemele de stil. Se poate face o eficientă in­troducere în lumea mu­zicii cu genurile de largă accesibilitate, cu condiţia de a nu se cădea în mo­cirla pr­ostului gust şi a diletantismului precar. Am plecat de la producţia Şco­lii populare de artă cu un sentiment de încredere. •Dacă se vor „asana“ teh­nic şi stilistic toate sectoa­rele şcolii aşa cum s-a a­­rătat cu cele prezentate la producţie, putem spera la o şcoală mare şi puter­nică menită să aducă „bucuria vieţii“ în sufle­tele a cu­ mai mulţi ama­tori. Există în ţara noas­tră şcoli populare care au depăşit mia de elevi, fă­ră să facă rabat la cali­tate Dorim acelaşi lucru sen­­­­cfone. G. PASCU Cum va fi vremea în luna ianuarie In luna ianuarie, potrivit prognozei Institutului de meteorologie şi hidrologie, vremea va fi mai caldă decît obişnuit şi mai săracă în precipitaţii, îndeosebi în jumătatea de sud a ţării. Temperaturile negative vor oscila frecvent între 0 şi mi­nus 8 grade, iar în perioade foarte scurte și local­ele vor coborî pînă la minus 14 '■i minus 17 grade. In unele intervale de timp, temperaturile maxime în cursul zi­lei se vor ridica pînă la plus 8 grade. In această lună solul va fi acoperit în scurte perioade cu zăpadă. Temperaturile minime la 5—6 cm adîncime în sol — res­pectiv la nodul de înfrăţire a griului — se prevede că nu vor coborî sub minus 6 grade, ceea ce înseamnă că vor conti­nua să se menţină condiţii favorabile de iernare. Vremea continuă să fie relativ călduroa­să, pînă la 6—8 ianuarie. Vor cădea însă precipitaţii frecvente, în majoritatea zone­lor­ ţării, sub formă­­de ploaie, lapoviţă, şi ninsoare. Intre 8 şi 12 ianuarie va începe un proces de, răcire,­­precipitaţiile luînd în -t­rinf.10. Astfel inter­valul 1?—20. ianuarie va fi cel mai rece din această­ lună, cînd temperaturile mi­nime vor coborî pînă la minus 14 — minus 17 grade. Ultima decadă a lunii va debit­­a cu un timp relativ călduros care se va menţine pînă în jurul datei de 25 ianua­rie, după care urmează o nouă răcire a vremii, însoţită de ninsori slabe. Precipitaţiile din această primă lună a anului vor completa rezerva de apă din sol, în majoritatea zonelor agricole. In aceste condiţii plantele iernează bi­ne, menţinîndu-şi un potenţial biologic ri­dicat, comparabil celui din anul trecut. Datorită însă absenţei gerurilor mari şi de durată, germenii patogeni ai­ plantelor vor avea, de asemenea, condiţii de ierna­re, astfel că rezerva lor biologică în pri­măvară va fi mai ridicată, impunîndu-se încă de pe acum pregătirea măsurilor de combatere. In cursul lunii ianuarie, în unele in­tervale relativ mai călduroase şi sărace în precipitaţii, cînd solul nu va îngheţa, mai ales în sud-vestul ţării se vor putea efectua lucrări agricole de sezon, inclusiv cele de îmbunătăţiri funciare. (Agerpres) Rezultatele tragerii speciale Loto a Revelionului din 1 ianuarie 1972 EXTRAGEREA I : 63 35 27 4 28 37 46 7 22 EXTRAGEREA a II-a : 71 11 83 14 31 42 30 EXTRAGEREA a III-a : 1 69 81 45 27 56 EXTRAGEREA a IV-a : 32 22 36 37 61 56 EXTRAGEREA a V-a : 51 58 4 35 13 65 64 16 FONDUL GENERAL DE PREMII : 5.909.600 lei. însemnate realizări în domeniul ocrotirii sănătăţii Bilanţul anului recent încheiat a con­semnat în domeniul ocrotirii sănătăţii în­semnate realizări concretizata în darea în folosinţă a unor spitale moderne cu o ca­pacitate de peste 2100 paturi şi a unor mari policlinici, printre care o menţio­năm pe cea din cartierul Titan, din Ca­pitală — una din cele mai mari din ţară, unde se pot acorda anual peste un milion de consultaţii. Pentru acest an sunt prevăzute alte noi con­strucţii medico-sanitare care vor contribui la continua îmbunătăţire a ocrotirii sănătă­ţii oamenilor muncii. Astfel, vor fi date în folosinţă 7 spitale cu o capacitate dublă faţă de cea realizată anul trecut, iar în localităţile Sfântul Gheorghe, Piatră Neamţ şi Ploieşti se vor începe construc­ţia unor unităţi spitaliceşti de mare ca­pacitate. Din totalul unităţilor sanitare prevăzute a se construi în actualul cinci­nal peste 17 la sută vor fi date în folo­sinţă în acest an. De asemenea, în anul 1972 numărul locurilor în creşe va spori cu încă 8 200, iar în staţiunile balneare cu 1 300. În ceea ce priveşte asistenţa sanitară în mediul rural este preconizat ca pînă la sfîrşitul acestui an toate centrele me­dico-sanitare existente să dispună de ca­binete de medicină generală pentru adulţi şi copii, cabinete de stomatologie, farma­cii sau puncte farmaceutice, precum şi la­boratoare proprii. In domeniul asistenţei de urgenţă, pe lîngă alte măsuri se prevede ca în fie­care judeţ să funcţioneze un centru de recoltare şi conservare a sîngerui care să poată aproviziona corespunzător spitalele. O fabrică de substituenţi de plasmă va intra în funcţiune, de asemenea, în acest an, o dată cu linia de fabricaţie a truse­lor de perfuzie. (Agerpres). A IX-IEA COLOCVIU AL SOCIETĂŢII DE STUDII GERMANO-RMÂNE MIHAI EMIN­EScu FREIBURG In R. F. a Germaniei, la Freiburg, a avut loc la sfîrşitul anului trecut cel de al IX- lea colocviu al Societăţii de ştiinţe germano­­române „Mihai Eminescu" de sub condu­cerea studenţilor, în colaborare cu semina­rul de romanistică al Universităţii din Frei­­burg. La acest colocviu, care a avut ca temă : „România orientală după edictul lui Aure­lian (271) şi formarea limbii române“, a participat o delegaţie de 15 specialişti (lingvişti, istorici, arheologi, epigrafişti şi folclorişti) din Bucureşti, Cluj şi Iaşi, con­dusă de prof. dr. Cicerone Poghirc, director general al Invăţămîntului superior din Minis­terul Invăţămîntului. De asemenea, au luat parte lingvişti, istorici şi arheologi din Re­publica Federală­ a Germaniei, Elveţia, Spa­niei, Grecia, Itcrfk­i ln Austria, precum­­şi nu­meroşi studenţi din Republica Federală... a Germaniei. . Lingviştii români au tratat teme cum ar fi consideraţii asupra limbii române (acad. Al. Rosetti), latină vulgară şi reconstituirea limbii române (Sorin Stati), elementele autoh­tone din livr­ba română (Cicerone Poghirc), caracterul roman al foneticei şi fonologiei române (Andrei Avram) şi elemente autoh­tone în dialectele romanice (I. I. Rusu). La rîndul lor specialiştii germani au scos în evidenţă elemente germanice în România (W. Th. Elwert, Manz) şi numele roman al Dunării (Gottfied Schram, Freiburg). Ţinem să subliniem discuţiile deosebit de vii, pe marginea acestor comunicări. In ceea ce priveşte comunicările din do­meniul istoriei vechi, s-au tratat teme ca : evacuarea Daciei şi elementele romanice la nord de Dunăre în lumina izvoarelor scrise (VI. Iliescu), data părăsirii Daciei (Andrei Bodor), România orientala după edictul lui Aurelian (Radu Vulpe) şi Gothia Romana (Evanghelos Chrysos, Tesalonic). La rîndul lor, arheologii au subliniat, în comunicările susţinute, importanţa cercetări­lor arheologice pentru problema continuităţii, romanizării şi a neamurilor în migraţie de pe teritoriul României (I. Nestor) sau in mod special din Transilvania (R. Horedt), ori Moldova (M. Petrescu-Dîmboviţa), pre­cum şi pentru problema stăpînirii romane la nord de Dunăre după 271 (D. Teodor). Pe lîngă acestea,, au prezentat şi unele­­ inscrip­ţii romano-bizantine inedite de o deosebită importanţă­­pentru sec­. V-XX ,din­ istoria Do­­brogei (Emilian Popescu). In fine, folcloriştii români (D. Pop şi M. Pop) s-au ocupat în mod special in comu­nicările lor de problema moştenirii romane în folclorul românesc, reieşind importanţa studierii folclorului pentru problema conti­nuităţii şi romanităţii populaţiei daco-romane. Nu putem încheia, fărâ ca sâ subliniem nivelul ştiinţific ridicat al comunicărilor sus­ţinute, care urmează să apară intr-un vo­lum tipărit la Freiburg, precum şi spiritul de perfectă obiectivitate ştiinţifică în care s-au purtat discuţiile. M. PETRESCU-DÎMBOVIŢA ■VASLUI . Noul sediu politico-administrativ al judeţului. | Foto: M. ALEXE (AGERPRES) ['"’Ti r”~S 3—B | TI 1 STî r*—I ■—m «"**«•~« «-«n .an «nan " m —E a SPORT» SPORT«SPORT Actualitatea şahistă ieşeană Timp de trei săptămîni s-au desfăşurat, la Casa tineretului şi cluburile Nicolina şi C.F.R., optimile de finală ale Campio­natului republican masculin individual de şah, la care au luat parte, împărţiţi în 4 grupe, 45 dintre cei mai buni jucători de şah de categoria I şi a II-a din loca­litate. Desfăşurate sub semnul unui raport e­­chilibrat de forţe şahiste, „optimile“ din acest an au prilejuit consacrarea unor ti­neri jucători ca elevul­­V. Nechifor, stu­denţii V. Stancu, A. Pîrău, N. Gîrlici, Gh. Petrini şi alţii. Pe primele locuri s-au clasat următorii : Grupa I : 1—2. C. Ciochină şi Gh. Po­­povici (Medicina) — cite 7,5 pct. (din 10) ; 3—4. V. Nechifor şi B. Baeră (Medicina) — cîte 7 pct. Grupa a 11-a : 1. Gr. Mari­­niuc (Constructorul) — 8,5 pct. (din 11­); 2—3. V. Stancu (Medicina) şi R. Ungu­­reanu (Siderurgistul) — cite 8 pct. ; 4. A. Anton (Medicina) 7,5 pct. Grupa a III- a; 1. Fl. Isachievici (Medicina) 8,5 pct. (din 10); 2. V. Ciortan (Constructo­rul) — 7,5 pct. ; 3—4. N. Peiu și N. Neac­­su (Medicina) — cîte 6,5 pct. Grupa a IV- a ; 1—2. V. Giurgea și H. Aldea (Medi­cina) — 9 pct. (din 10) ; 3. B. Ponomarev (Medicina) — 8,5 pct. ; 4. N. Mihălcioiu (C.F.R.) 5,5 pct. La etapa judeţeană vor participa primii doi clasaţi din fiecare grupă, la care se adaugă jucătorii G. Bozaru, M. Cojocaru, A. Marcovici şi N. Doroftei (toţi de la Medicina) — invitaţi de către comisia ju­deţeană pe baza rezultatelor obţinute în finala campionatului municipal. ★ A luat sfîrşit „Cupa artiştilor“ la şah — concurs pe echipe iniţiat de asociaţia spor­tivă a Operei de Stat. Concursul s-a des­făşurat sistem turneu, tur-retur, echipele fiind formate din câte 6 jucători. S-au în­registrat următoarele rezultate : Opera de Stat-Teatrul Naţional 7,5—4,5 ; Opera de Stat-Filarmonica 8—4 ; Filarmonica-Tea­­trul Naţional 7—5. Clasament: 1. Opera de Stat (D. Brezu­­leanu, I. Rusu, Gh. Adrian, M. Proca, L. Popa, C. Boghian) — 15,5 pct. ; 2. Fi­larmonica (R. Foca, C. Vieru, A. Enache, C. Orăşanu, V. Dunăreanu, Şt. Lăeţu) — 11 pct.; 3. Teatrul Naţional (V. Ionescu, Gh. Leurzeanu, D. Vitan, A. Radvanschi, V. Burlacu, Tr. Ghiţescu) — 9,5 pct. S-au evidenţiat în mod deosebit Dan Brezuleanu şi Cornel Vieru — care au realizat 4 pct. din cele 4 partide susţi­nute, Dionisie Vitan — 3,5 pct. şi Matei Proca — 3 pct. Echipele participante au fost distinse cu diplome, iar echipa cîşti­­gătoare — cu premii în obiecte şi o crupă transmisibilă. Volodea VAISMAN maestru al sportului De peste hotare MIAMI BEACH 3 (Agerpres) — Finala competiţiei internaţionale de tenis pentru echipe de juniori se va disputa la Miami Beach între selecţionatele Spaniei şi S.U.A. In prima semifinală, echipa Italiei, ma­rea favorită a concursului, a pierdut cu 1—2 în faţa formaţiei S.U.A. In proba de dublu, decisivă pentru calificarea în finală, cuplul american Whitlinger-Du­­pre a dispus cu 6—2, 6—2 de perechea Barazzuti-Gasparini. In cea de-a doua semifinală, echipa Spa­niei a întrecut cu 2—0 reprezentativa Re­publicii Sud-Africane. MELBOURNE 3 (Agerpres) — Turneul internaţional „Open“ de tenis de la Mel­bourne a continuat cu desfăşurarea semi­finalelor. Anderson (Australia) l-a învins cu 6—2, 7—6, 7—6 pe Metreveli (U.R.S.S.), iar Ken Rosewall (Australia) a cî­ştigat cu 7—6, 6—1, 3—6, 6—2 în faţa lui Stone (Australia). PORT ELIZABETH 3 (Agerpres) — A luat sfîrşit turneul internaţional de tenis de la Port Elizabeth. La masculin, în fi­nală R. Hewitt (Republica Sud-Africană) a dispus cu scorul de 6—4, 6—1 de Kalo­­gheropoulos (Grecia). Proba feminină a revenit, jucătoarei Tuero (S.U.A.), învin­gătoare cu 6—1, 6—2 în fața compatrioa­tei sale Walsh. AMSTERDAM 3 (Agerpres). — Re­vista „France Football“ a acordat titlul de cel mai bun fotbalist european al anu­lui 1971 a olandezului Johann Cruyff, care „ joa­că în echipa Ajax Amsterdam. La a- f­ilarea acestei știri, Cruyff a făcut urmă- 1 toarcă declaraţie . „Este o m­­are onoare­­ pentru mine. Datorită fotbalului, cunosc­­ în aceste zile cele mai fericite momente­­ din viaţa­­mea. Nu ştiu ce i-a făcut pe­­ ziarişti să-mi acorde mie „balonul de­­ aur“, deoarece cred că în Europa sunt­­ alţi fotbalişti mai talentaţi... Soţia mea­­ mi-a dăruit acum două luni al doilea „ băiat. Vreau să-l fac fotbalist“. PRAGA 3 (Agerpres). — La Bratislava , s-a disputat returul meciului dintre echi- I­pele Tatran Presov şi K. C. Copen- 8­raga, contînd pentru sferturile de finală ■ ale „Cupei campionilor europeni" la­­ handbal masculin. » Handbaliştii cehoslovaci au obţinut vic- I toria cu scorul de 24—13 (10—8) şi s-au­­ calificat pentru semifinalele competi- » OBERSTDORF 3 (Agerpres). — Invin­ g­­ător în primele trei concursuri ale com- 8 petiţiei internaţionale de sărituri cu schi- " urile „Turneul celor patru trambuline“,­­ sportivul japonez Yukio Kasaya conduce­­ autoritar în clasamentul general al com­-­­ petiţiei. El totalizează 736 puncte, fiind I urmat de Ingold Mork (Norvegia) — 1­685,6 puncte, Tauno Kaeyhkoe (Finlanda) 1 — 684,4 puncte, Rainer Schmidt (R.D. I Germană) — 676,5 puncte, Iuri Kalinin (U.R.S.S.) — 672,7 puncte etc. Campionul mondial Gări Napalkov (U.R.S.S.) ocupă locul 8 cu 662,1 puncte. PRAGA 3 (Agerpres). — Turneul Inter­naţional de şah pentru juniori de la Bratislava a fost cîştigat de A. Pancenko (U.R.S.S.), care a totalizat 9 puncte. Pe locul secund s-a clasat Kubien (Polonia) cu 8,5 puncte, iar locul trei a fost ocu­pat de șahistul român Horia Prundeanu cu 6,5 puncte. Au urmat în clasament Petrik (Cehoslovacia), Szekeli (Ungaria), Bucholz (R.D. Germană) etc. LONDRA 3 (Agerpres). — In runda a 5-a a turneului internaţional de şah de la Hastings, marele maestru sovietic Viktor Korcinoi a cîştigat în 38 de mu­tări la englezul Botterill. Hartston (An­glia) a obţinut o surprinzătoare victorie în faţa marelui maestru argentinian Miguel Najdorf. Reprezentantul Româ­niei la acest turneu, maestrul Victor Cio­­cîltea, a remizat in 27 de mutări cu Karpov, rezultat consemnat şi în parti­dele Mecking—Unzicker, Keene—Kurajiţa şi Pfleger—Andersson. In clasament conduce Karpov (U.R.S.S.) cu 4 puncte, urmat de Andersson (Sue­dia), Unzicker (R.F. a Germaniei), Kor­cinoi (U.R.S.S.) 3,5 puncte, Mecking (Bra­zilia) — 3­ puncte, Kurajița (Iugoslavia), Najdorf (Argentina), Pfleger (R.F. a Ger­maniei) — 2,5 puncte etc. Victor Ciocîltea (România) ocupă locul 10 cu 1,5 puncte. Rezultatele concursului Pronosport nr„ 1 din 2 ianuarie 1972 Bologna — Catanzaro Internazionale — Juventus Mantova — Fiorentina Roma — Atalanta Sampdoria — Lanerossi Torino — Milan Varese — Cagliari Verona — Napoli Arezzo — Tern an a Modena — Lazio Monza — Novara Sorrento — Como Foggia — Taranto Fond da premii lei 275.702 î X0 1 X X 2 x X X Anulat aaa In 24 dfs ore Radio iaşi Programul de seară (4 ianuarie) ; 17.00 Bu­letin de ştiri ; 17.05 Cîntecul care mi-e drag; 17.30 Biografii contemporane ; 17.45 Partid, lumină vie (program de cîntece) ; 18.00 In emisie : Tinereţea ; 18.30 Cotidian sonor ; 19.36 Pe portativul undelor, melodia preferată ; 20.00 Tribuna dezbaterilor ; 20.15 Ţara fru­museţii (program de cîntece) ; Canţonete Interpretate de Benjamino Gigli ; 20.30 O­­rizonturi : Instituţiile culturale de masă,­­ sprijin eficient în educarea­­socialistă, a ori­mului muncii ; 20.45 Bucurie, mîndră floa­re (cîntece de viaţă nouă) ; 21.00 Fonotecal melomanilor; 21.30 Scena; 21.45 Valsuri şi­­ tangouri. Programul de dimineaţă (5 ianuarie) : ii.COI Buletin de ştiri ; 6.05 Jocuri populare ro­mâneşti ; 6.10 Actualitatea în agricultură 6.20 Jocuri populare româneşti ; 6.30 Rit­i­muri matinale ; 6.45 Cîntece populare ro-r mâneşti ; 7.00 Radiomatineu. Televiziune 15.45—17.00 Matineu de vacanţă. Film ejt ■tic pentru tineret : „Baladă pentru Andy rocker" — producţie a studiourilor ameri-­ane ; 18.00 Micii meşteri mari ; 18.30 Revis­­literară TV ; 19.00 Arta plastică, ilustra­­la de carte pentru copii ! 19.15 Publicitate ; 19.20 1001 de seri­e „La circ“ ; 19.30 Tele­jurnalul de seară ; 20.10 Avanpremieră ; 20.15 ■Momente din istoria teatrului universal. Co- Imedia deli „Arte 1 : „Nebunia lui Pantalone", distribuţie : Marin Moraru, Jean Lorin Florescu, Mihai Pălădescu, Florian Pitiş, Dan Tufaru, Ileana Cernat, Mariana Mihuţ, Ni­­colae Wolcz ; 21.35 Reportaj TV ; 22.00 Lu­minile rampei. Pagini celebre din operetele „Farmecul unui vals" de O. Strauss, „O noap­te la Veneţia“ de Fr. Lehar şi „P­loarea din Hawai" de Paul Abraham. Interpretează so­liştii teatrelor muzicale din Galaţi şi Con­stanţa, înregistrări de la Festivalul naţio­nal de operetă „N. Leonard — Galaţi 1971“ ; 22.35 Telejurnalul de noapte. Cinematografe VICTORIA, orele 9 ; 11.15 ; 14.15 ; 13.30 ; 18.45­­ 21 .Tick, Tick, Tick“. REPUBLICA, orele 9 ; 11.10 ; 14.30 ( 18.40 | 18.SO | îl „Ci­mil orchestră“. COPOU, orele 9 ( 11 | ÎS | 171 19 | 21 „Unchiul Vanta". ARTA, orele 9 și 11 „Minunata călătorie a lul Nils* Hol­­gersson“. Ora 15~ „Ceaikovski“, ambele se­rii. Orele 18.45 ; 20.45 „Soarele alb al pus­tiului“. TATARASI, orele 16 ; 18 . 20 „Pă­sările". NICOLINA, orele 16 - 18 - 20 „Fa­cerea lumii”. IN JUDEŢ: CASA DE CULTURĂ PAŞ­CANI „Povestirile lui Hoffman“. CLUBUL „UNIREA“ — PAŞCANI „Pantoful cenuşă­­resei“. TG. FRUMOS „Asediul“. HÎRLĂU „Treci pragul“. PODU­ ILOAIEI „Hei, tu !“. HĂLĂUCEŞTI „Din plictiseală“. Teatrul Naţional La ora 19.30, va fi prezentat un spec­tacol cu piesa „Duet". Sunt valabile bile­tele cu seria 3. Casa de cultură a tineretului şi studenţilor La ora 19, la clubul artelor va avea loc­­ întâunire­a membrilor cenaclului literar „M. Ieminescu“ din Iaşi cu membrii cena­clului literar din Piatra Neamţ. In conti­nuare, va fi prezentat un spectacol de poe­zie patriotică intitulat „Răsărit de fată ma­re", după volumul de versuri al lui Ion Chiriac. Interpretează membrii formaţiei de mini-teatru a Casei de cultură a tine­retului şi studenţilor din Iaşi. Clinici de serviciu Azi, 4 ian­uarie, sunt de gardă pentru Internări de urgenţă clinica I chirur­gie, clinica a II-a medicală, Spitalul cli­nic nr. 1 (str. Gh. Dimitrov), clinica I de obstetrică şi ginecologie, Spitalul Materni­tatea (str. Cuza Vodă), Spitalul nr. 7 So­­cola şi Spitalul de copii (Tătăraşi) primesc Internări în fiecare zi. Timpul probabil Vremea se menţine închisă, cu cerul noros la acoperit. Local, se vor semnala preci­pitaţii sub formă de burniţă. Vîntul va su­fla slab din sectorul sudic. Temperatura ae­rului va fi cuprinsă între minus 3 grade şi 0 grade (minimele) şi 1 grad şi 4 grade (ma­­limele). Local se va semnala ceaţă aaa EZ3 I Spectator De neamul moldovenilor Val. CONDURACHE Cu pluguşorul am fost, cu sorcova am fost, cu mielul s-o fi dus cine ştiu eu, unde ştiu eu. Nouă nu ne-a rămas decît să ieşim cu semănatul. Că vorba aia : ce semeni aia culegi. Şi sperăm să semănăm anul acesta ceva mai bun. Şi în primul rînd, sperăm să-și „semene“ Penicilina adversarii pe drum. Dacă ar fi să ne dorim ceva absurd pentru anul a­­cesta, ar fi ca Penicilina să fie eli­minată din C.C.E. la volei feminin, ca nu cumva să i se mai îmbolnă­vească vreo cinci jucătoare prin de­plasări și... să piardă meciul cu Rapid prin forfait ! Asta e! Nu ne-a rămas decit să mergem cu semănatul. Cu mielul s-a dus cine ştiu eu, unde ştiu eu. Iar Penicilinei să-i semănăm în suflet nişte ambiţie, ca să piardă alţii pe teren cum a pierdut Penici­lina la masa verde a Federaţiei de volei, supranumită de atunci „Cina cea de taină". Sperăm ca cineva să aducă pe a­­colo nişte vînt mai... sfînt, altfel a­­jungem să spunem ca în Caragiale: „Trădare, trădare, dar s-o ştim şi noi...“. Fotbaliştilor ce să le semănăm, pentru că ei ne-au sorcovit frumos în noaptea anului nou, aduscîndu-ne la ferestre în locul obişnuitelor flori de gheaţă, nişte flori de bucurie. Din primii zece fotbalişti ai anului, doi sunt de-ai noştri. lanul a repe­tat isprava de anul trecut, iar Si­­mionaş e trecut în clasament înain­tea omologului său de naţională Radu Numweiller. Cine are urechi de auzit, să audă. (Mai ales la cîr­­ma echipei naţionale). De urat am mai ura şi altora, precum echipei ieşene de tenis de masă, proaspăt promovată în divi­zia A, căreia îi adresăm tradiţiona­lul „La mulţi ani“ (în divizia A). Am mai ura şi constructorilor să termine o dată (şi nu „La anul şi la mulţi ani“) noua sală de sport pen­tru ca Penicilina să poată „desfiin­ţa" Rapidul la Iaşi in ţinută de ga­lă şi cu tot dichisul. Şi mai ales, pentru ca în „ceasul Judecăţii de apoi“ să poată asista mai mult­ ieşeni decît in sala Voinţa, pe care propunem să o declarăm monument istoric. ... Iar celor de la Federaţia de volei şi celor de o seamă cu el, le recomandăm să recitească cronica­rii. Pentru că vorba lui Miron Cos­­tin : „Moldoveni, munteni, ardeleni, cu toţii de un neam suntem­ şi de la Rim ne trecem“. Direcţia judeţeană de poştă şi telecomunicaţii Iaşi aduce la cunoştinţă abonaţilor telefonici că s-a dat în funcţie centrala telefonică automată inter­urbană din Iaşi, în prima etapă ea va fi conectată cu centra­lele din Craiova şi Timişoara. Pentru obţinerea legăturilor directe, fără in­termediul telefonistelor, cu abonaţii din locali­tăţile respective se va forma la disc prefixul in­terurban 941 pentru Craiova şi 961 pentru Timi­şoara urmate de numerele abonaţilor telefonici doriţi. Toate cele 8 cifre se formează la disc fără întrerupere aşa cum se procedează pentru obţi­nerea unei legături urbane. S-au instalat 2 posturi publice interurbane automate în holul oficiului din str. Lăpuşneanu, de la care se pot efectua convorbiri directe cu cele 2 localităţi. De asemenea, aduce la cunoştinţa publicului că in holul Oficiului telefonic din strada Lăpuşneanu şi la ca­bina telefonică din strada Ştefan cel Mare s-au instalat posturi publice automate interurbane. De la aceste posturi se pot obţine legături directe nu­mai cu abonaţii telefonici din municipiul Bucureşti, for­­mînd numărul abonatului dorit fără prefixul interurban. Tragerea specială Pronoexpres a noului an Jucînd la tragerea specială PRONOEXPRES A NOU­LUI AN din 5 ianuarie 1972, puteţi obţine în număr NELIMITAT numeroase cîştiguri­­ în bani, autoturisme „DACIA 1300“, „DACIA 1100“ şi „SKODA S. 100”, excursii în Republica Democrată Germană pe ruta PRA­GA — LEIPZIG — BERLIN — DRESDA, durata cea. 12 zile, excursii a cîte 2 locuri în TURCIA, durata cea. 7 zile. Puteţi participa cu buletine de 3 lei, 6 lei şi 15 lei va­rianta, variantele de 15 lei dindu-vă dreptul de partici­pare la toate extragerile cu şanse mari de cîştig. Se extrag 31 de numere şi se atribuie cîştiguri pe 24 de categorii. Marți, 4 ianuarie 1972, ULTIMA ZI pentru procurarea biletelor. întreprinderea utilaj transport laşi strada Rampei nr. 9 A telefon 16758 angajează de urgenţă : — şef serviciu financiar — contabil principal — contabil Condiţii de angajare conform HCM 914/ 1968. Cei interesaţi se pot informa la biroul personal al unităţii. MICA PUBLICITATE Diverse • Familia Hriţcu a­­dresează calde mulţu­miri­lov, conf. dr. Ji­­taru Ion, doctorilor Boureanu, Mihalache, Popa, Cotruţ, Grigo­­raş, Vanţic, Chiriac, Filimon şi întregului personal din secţia de reanimare pentru deo­sebita îngrijire acor­dată fiului lor Alioşa. • Familia îndurera­tă mulţumeşte tuturor acelora care au luat parte la greaua încer­care pricinuită de pierderea scumpului lor dr. JEAN AN­TOINE avramovici • Colectivul secţiei de neuropsihiatrie in­fantilă, profund îndu­rerat de pierderea prematură a doctoru­lui JEAN AVRAMO­VICI, transmite pe a­­ceastă cale condolean­ţe familiei îndurerate. Decese • Soţia, copiii, nu­rorile, ginerele şi ne­poţii anunţă cu dure­re moartea fulgerătoa­re a scumpului lor BUDEANU GHEORGHE pensionar C.F.R. Inmormlntarea va avea loc miercuri, 1 ianuarie, ora 13. Cor­tegiul porneşte din şoseaua Nicolina 175, spre cimitirul Sf. Va­­sile. • Adine îndureraţi, soţul, fiicele, ginerele, nepotul şi rudele a­­propiate anunţă înce­tarea din viaţă a scumpei lor LASCAR LUDOVICA (MILA). Inmormlntarea va avea loc miercuri, 5 ianuarie, ora 13, la cimitirul Eternitatea, unde este depus corpul defunctei. • Cu adincă dure­re, familia şi rudele apropiate anunţă în­cetarea din viaţă a scumpului lor ILIE ŞURA pensionar mecanic. Inmormlntarea are loc miercuri, 5 ianua­rie, ora 12, la cimiti­rul Eternitatea, unde este depus. • Cu adincă durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noas­tre MARIA COLIBABA Inmormlntarea are loc joi, 6 ianuarie, o­­ra 13, la cimitirul Sf. Vasile.

Next