Flacăra Iaşului, februarie 1972 (Anul 28, nr. 7890-7914)
1972-02-01 / nr. 7890
Autoutilarea - acţiune de | mare interes economic j n «rk sociaRsts, România « devenit o țară ) H « ♦. ®e®2»i n«c multilaterală și echilibrată, cu • indus- ) H •' djwvofssi* t| modernizare, om o agricul- \ M tart woiofista In rtfa progres, Etaspre *«tîr©colul ro- i mânut* se Vorbește P« tot mai muit# morkflano als ] Robistul, In reatliarea politicii partidu iul nostru de indus- I pşaniare a ţârii, un rol ds seamă wins industriei eon- i Structoare do maşini, ramură cs dispun, astăzi ds 22 do i «tituto do cârcei ars şi proiectare, cu un efectiv de circa 114S60 ds Soi pri aţi, la care se adaugă personalul tehnic In- \ ginere*« cuprins in compartimentele ds concepţie din uzine. ( Tocmai acest potenţial tehnic sl uman tt permite sa asigure In proporţie de aproximaţi» 70 la sută utilarea la nivel toi \ mol fhalc a întregii economii, Neadevăr, **nt succeso care au stlmit admiraţia tutu- i m «plor car® ne-au vizitat ţara, success care atestă cu prisosinţa politica înţeleaptă şi profund ştiinţifică a Parti- i «fetal Comunist Român pe drumul construirii societăţii so- «Wiiîsts multilateral dezvoltate. Şi totuşi potenţialul nostru tehnic nu este folosit la Întreaga Iul capacitate. Forţele noas- ( re de concepţie nu aduce contribuţie pe măsura posibi- / ) maţilor lor. In documentele de partid şl de stat se amin- 1 i ţlfte tot mal des de necesitatea folosirii mal bune a for- \ I telor proprii de cercetare tehnică pentru dezvoltarea econo- ţ - miel Raţionale, se arată că de dăunătoare pot fi mersului ? 1 Witn* înainte concepţia şl mentalitatea unora de a apela t # uşurinţă la import, de a se ploconi In faţa a tot ce este i snnfln, de a manifesta neîncredere in forţele noastre pro- §Pv Desigur, nu ne putem propune şi nici nu ar fi posibil V *« producem totul in ţară. Este insă necesară o preocupare \ « ttrturor tictorilor pentru a corela armonios creştere« im- ( portului nostru de maşini şi utilaje cu sporirea corespunză- ? toare a exportului de asemene® utilaje, pentru a găsi chiar potrivite forme de schimburi, de cooperare, astfel incit încheiem cu partenerii noştri operaţii reciproc avantajoase, i in acest context, autoutilarea devine o problemă de strin- J I ochialitate, de mare interes economic, ea constituind 1 ' j ’«*»» permanentă de mașini a fiecărui colectiv. Valorificînd \ POtortţdie tfgtane şi materiale de care dispun, multe unităţi / îeşafte ttu făurit utilaje şi instalaţii de înaltă tehnicitate, care ) I «Mtcureazâ cu succes realizările similare din alte ţări cu tra- \ Sfţi* Industrială Îndelungată, împlinirile de ptnă acum în ca- 4 dori acţiunii de autoutilare atestă IncS o dată capacitatea ? i Creatoare de care dispun colectivele de muncă ieşene, larga \ ■ gnmtare a acestui nesecat izvor de creaţii tehnice valoroase. \ \ Nu trebuie uitat insă că succesul autoutilării va fi asigurat 1 1 §PK*t «tonei cind sa nu se va limita la campanii şi măsuri / jjţ Jgigrifce, ci va constitui o acţiune permanentă, organizată. I 0 consfătuire şi o chemare Pe la jumătatea lunii octombrie 1071 Consiliul judeţean al sindicatelor, împreună cu Comisia Judeţeană a inginerilor şi tehnicienilor, a organizat o consfătuire pe tema „Autoutilarea — cale importantă de înzestrare tehnică a întreprinderilor". Au participat Inginerii şefi, responsabilii atelierelor de autoutilare, şefii compartimentelor de proiectare şi responsabilii comisiilor şi tehnicienilor din unităţile industriale, de construcţii şi transporturi. Scopul consfătuirii a constat, pe de o parte, in popularizarea rezultatelor obţinute pînă atunci, iar pe de altă parte şi-a propus să reţină atenţia factorilor de răspundere din unităţile economice asupra acestei valoroase şi inepuizabile resurse de autodotare tehnică. Cu această ocazie, pe lingă cele şapte comunicări prezentate, Comisia inginerilor şi tehnicienilor de la Uzina mecanică „Nicolina* * lansat o Chemare către toate cadrele tehnice şi de specialitate din economia judeţului nostru pentru a-şi aduce o contribuţie cit mai substanţială în acţiunea de autoutilaje, prin realizarea cu forţe proprii, în fiecare unitate, a unor utilaje, Instalaţii, aparate şi dispozitive. Au trecut de atunci mai bine de trei luni. Realizările obţinute de unităţile ieşene in domeniul autoutilării, în acest răstimp, confirmă cu prisosinţă receptivitatea faţă de chemarea lansată. Credem că nu ar fi lipsită de importanţă o eventuală reeditare a linei consfătuiri pe tema autoutilării , cunoscută fiind importanţa majoră a acestei acţiuni în cadrul economiei noastre naţionale. Cunoaşterea experienţei bune a unor Întreprinderi ieşene s-ar facilita printr-o reuniune pe această temă. Deziderate 0 Colaborare și cooperare între întreprinderi : ® Mai buna utilizare a capacităților existente de execuție ; ® Pentru atelierele de autodotare sa se stabilească indicator distinct pentru productivitatea muncii ; ® Organizarea unor depozit® centrale de dispozitive frecvent utilizate de întreprinderi ; # Crearea la nivelul centralelor industriale şi a combinatelor a unor puternice nuclee de proiectare şi execuţie pentru deservirea unităţilor componente şi evitarea paralelismelor. Ff ftu lndu i eWstuifti li ventaf (w tmeie maşinile, utilaj el* Şi instalaţliîe halele întreprinderile» noastre idustrisle inscripţia .Made in.-*, istă că în ultimii mi, pe tot mai mUjjlS» maşini nu observi decit numărul de inttentar. Atît şi numai atîti Pe ele însă există o inscripţie invizibilă ochiului nostru, o rescripţie ce atestă că ele sunt plămădite din materia cenuşie a muncitorilor, inginerilor, economiştilor şi tehnicienilor din uzinele noastre. într-un cotidian central citeam, nu de mult, despre făurirea cu forţele noastre proprii a unei întregi fabrici de produse care, cu ani în urmă, se aduceau din import. Acum nu numai că se asigură necesităţile economiei noastre naţionale cu acele produse, dar se şi exportă în ţările din curs pînă mai ieri soseau la pol. Intr-adevăr, este un salt spectaculos ce atestă o descătuşare veritabilă a forţelor noastre creatoare. Este un salt generat de relaţiile da muncă socialiste ce domnesc pe pămînturile României, relaţii în care făuritorii bunurilor materiale strd în acelaşi timp şi proprietari ai mijloacelor de producţie. Zestrea ţării este a noastră, a tuturor, şi nimănui nu-i este îngăduit să o ştirbească într-un, fel sau altul. Din contra. Şi iscodim tot ce este posibil pentru a o înnobila cu noi şi veritabile e elemente de substanţă, spre binele şi fericirea întregii naţiuni române. Aici, la Iaşi, vechi şi prestigios centru cultural, universitar al ţării, industria a găsit un teren deosebit de fertil şi, ca urmare a importantelor investiţii făcute în ultimii ani, astăzi el apare pe harta României ca unul din puternicele centre Industriale ale ţârii. Fibre şi fire poliesterice, medicamente, prelucrate din stass plastice, ţevi «P» tţp şi profile îndoite, produse ale industriei uşoare şi alimentare «9» doar cîtsva din valorile de întrebuinţare cu care iaşii zilelor noastre sunt cunoscuţi nu numai în ţarâ, ei şi p® multe' meridian» tó® globului.Spuneam că la ieri industria se dezvol- • tă pa la teren fertil. Cînd afirmăm acest lucru nu ne referim numai la construirea unor obiective industriale puternici, sau la exploatarea ireproşabilă a complicatelorşi modernelor istalaţii. Dorim să vizăm, în special, latura umană a fenomenului economic ieşean. Adică pe acei minunaţi oameni ce s-au strâduit să pătrundă tot mai fidînc în tainele tehnicii, să-i cunoască toate secretele, să-i smulgă tot ce poate da. Şi, c®ea ce este mai esenţial, să aducă îmbunătăţiri mai mici sau mai mari utilajelor existente, să creeze altele cu parametrii tehnico-economici, de multe ori, superiori celor realizate de firme străine cu veche tradiţie industrială. Toata sunt rodul amplei acţiuni de autoutilare, acţiune cu ample rezonanţe economice. Şi iatâ-ne ajunşi la primele izvoare ale acţiunii de autoutilare în judeţul nostru. Să ne oprim pentru început la UZ1na METALURGICA, reprezentanta prestigioasă a metalurgiei româneşti. „ Aici, cu forţele şi posibilităţile proprii ale uzinei s-a trecut la acţionarea liniilor de profile pe curent continuu, ele fiind acţionate iniţial cu motor de curent alternativ prin cutie de viteze, acţionare care se dovedise dificilă, car provoca mari staţionări. Tot cadrele tehnice de aici au proiectat şi executat un sfărâmător de şpan complet, care a eliminat în totalitate defecţiunii® cauzate de sfârîmătorul de şpan procurat din import şi a favorizat mărirea vitezei de lucru a liniei 4x0 şi depăşirea cu mult a capacităţii de producţie prevăzută în proiecte. La un moment dat s-a constatat o ştrangulare la operaţia da şanfrenare a mufelor. Era necesară o idee îndrăzneaţă pentru a elimina acest neajuns. Nu a trecut mult timp şi, cu forţele proprii ale uzinei, s-a realizat o maşină automată de şanfrenat mare, după o concepţie proprie, în baza Inovaţiei unui colectiv de muncitori conduşi de maistrul Gheorghe Iile. Utilajul nu numai că a remediat situaţia, dar funcţionează şi cu un randament sporitfaţă de cele similare aduse din import. S-a proiectat şi executat integral în uzina ieşeană un fierăstrău culisant pentru o linia de sudură, care a înlocuit cu rezultate foarte bune fierăstrăul cu care a fost dotată iniţial linia şi de la care nu se putea obţine randamentul scontat. Este un fapt recuncecut de altfel şi da reprezentanţii firmei străine, furnizoarea liniei de ţevi. Cu cîţiva ani în urmă, s-au început nişte studii privind aplicarea curenţilor de Micro-test fiatata revcvenţei la linia da Seoli, car® funcţiona la principiul sudurii prin inducţia. După laborioase cercetări şi repetate experimentări, efectuata pe o linie pilot în fază de laborator,aparatura şi transformatorul de înaltă frecvenţă au fost transferate la linia de producţie, iar rezultatele au fost excelente. Tot în laboratorul uzinei s-a iniţiat construirea unei Unii în fază de staţie pilot pentru sudura ţevilor din oţel inoxidabil, cu o tehnologie complet schimbată, faţă de cea care se utilizează în sudura ţevilor. Experienţele s-au soldat cu un evident succes şi, ca urmare, pe baza unui studiu tehnico-economie elaborat de uzină, în anii următori, se va executa, aici, o linie pentru aceste ţevi, ţevi care au o valoare de circa 10 ori mai mare faţă de cele ce se produc în uzină şi care se aduc în prezent din import. Spaţiul nu ne permite consemnarea întregului palmares de succese pe linia autoutilării ale acestui harnic colectiv ieşean. Am spicuit doar cîteva din ele, pentru a argumenta încă o dată colosala capacitate creatoare existentă în uzinele noastre. Experienţa dobîndită de cadrele tehnice şi rmuncitoreşti din uzina ieşeană a permis ca, în ultimul timp, aici să se elaboreze documentaţii tehnice complete pentru unele utilaje singulare. Efectuarea lucrărilor de această natură a atras după sine, cum e şi firesc, şi o autodotare umană. Mai exact, a contribuit la formalipic: Qîarea în uzină a unui nucleu da cadre tehnice bine pregătite, cu un îmbogăţit bagaj de cunoştinţe, nucleu care s-a afirmat tot mai mult în acţiunea de autoutilare. Acum, colectivul ieșean se preocupă ca, în cadrul lucrărilor de dezvoltare a uzinei în actualul cincinal, să elimine cu mai multe importuri prin acţiunea de autoutilaje. In acest fel, se va asigura mai operativ documentaţia tehnică pentru noile capacităţi de producţie. Se vor executa In uzină calibraţiile la cele aproape 20 de linii tehnologice, cîte vor funcţiona la sfîrşitul acestui cincinal. Se va putea trece la asimilarea noilor tehnologii impuse de creşterea substanţială a capacităţilor de producţia, attt la ţevi sudata cît şi la profile formate la rece. O bună parte din utilaj® şi în special liniile de profile vor fi executate în ţară, şi, desigur, un cuvint hotărîtor vor avea de spus specialiştii uzinei ieşene. In prezent, deja se află într-un stadiu avansat lucrările de proiectare pentru linia de ţevi sudate prin curenţi de înaltă frecvenţă. Prin proiectarea acestei finii şi execuţia ei în ţară se va realia o economie de aproximativ 3 milioane lei valuri. Mai mult, executerea în ţară a finiei de fabricare a ţevilor din oţel inoxidabil constituie o autentică valorificare a potenţialului tehnic de care dispun cadrele uzinei, cadre care au adoptat cu curaj o nouă soluţie tehnologică, cu efecte apreciabile în eliminarea importurilor. De asemenea, prin proiectarea şi execuţia liniei de profile fine de precizie formate la rece, destinate autocamioanelor, se va obţine o importantă reducere a importurilor de astfel de profile şi, totodată, se va asigura realizarea integrală în ţară a autocamioanelor tip M.A.N. Iată deci strădaniile unui colectiv dornic să răspundă Intr-o măsură tot mai mare cerinţelor şi exigenţelor actuale din economia noastră naţională. Şi cînd te gîndeşti că uzina nu a împlinit nici măcar un deceniu de existenţă pa acest® meleaguri moldave, ea fiinţînd din noiembri® 1963. După cum se vede, anii sînt puţini, dar împlinirile sînt multe. Ea a ajuns astăzi să producă pesta600 de tipodimensiuni de ţevi şi peste 350 tipodimenalul in forme de profile formate la rece. Dacă rîndurile noastre, din articolul de faţă, s-au referit numai la Uzina metalurgică, nu trebuie să se înţeleagă să în celelalte întreprinderi industriale din judeţul nostru nu sunt realizări în domeniul autoutilării. Peregrinările noastre reportericeşti ne-au pus în faţă unor incontestabile fapte meritorii în acţiunea de autoutilare. Vizăm: Uzina mecanică „Nicotină", Uzina de reparaţii auto, Uzina de fibre sintetice, Uzina de prelucrare a maselor plastice,Uzina mecanică de material rulant Paşcani, Fabrica de antibiotice şi multe altele. Dar, despre contribuţia acestor Colectiva în această majoră acţiune dac autoînzestrar®, în alte articole, într-un viitor apropiat S n i in he noastră mm * SoUcUaţi Importul unor instalații, maşini, utilaje, materii prime sau alte produse. Cu ce plătiţi partenerul străin ! Unitatea dumneavoastră cu ce-a străduit să realizez* un export echivalent T * Gtnd aprobaţi introducerea In proiecte a unor utilaje, v-aţi tindit de unde fi in ce condiţii le procuraţi ? Aţi făcut toate calculele In vederea găsirii celei mai avantajoase variante pentru economia naţională ? Ştiaţi că, in general, efortul de investiţii făcut de economie pentru o instalaţie procurată In întregime din import este mai ridicat decit in cazul cînd s-ar realiza in ţară ? * Este oare convenabil ca o maşină, un agregat sau un utilaj de interes larg pentru zeci fi zeci de întreprinderi, realizate cu succes intr-ounitate sau alta, să rămină numai un bun de importanţă locală ? * Cunoaşteţi in permanenţă cum decurge acţiunea de autoutilare, e» utilaj» l-au realizat in acest mod in întreprinderea dumneavoastră, nu din inginerii care lucrează in unitate nu au mai proiectat ţi eoneopist nimic după terminarea facultăţii ? Eiodul, cum sint folosiţi inginerii din uzina dumneavoastră eon-, tribuie la ridicarea nivelului lor de calificare profesională . S Ştiaţi că nu pot fi folositoare acele autoutilări făcuta, de dra- BSt de a întreprinde ceva tn acest sens, dacă maşinile şi utilajele sunt tncepute la un nivel tehnic scăzut, costă scump şi nu au eficienţa economică scontată In producţie 7 V nu e* constă muncă da educaţie tn rtndul salariaţilor uzinei, de pORplngire a colectivului că ara capacitate profesională şi ^dispune da forţe suficiente şi posibilităţi intelectuale pentru a realiza in ţară mai multe instalaţii, maşini şi utilaje de înalt nivel tehnic, pentru a opriji cit mai activ, mai angajant, procesul de dezvoltare şi modernizare a bazei tehnice a economiei naţionale in actualul cincinal 7 * Ce atitudine aţi manifestat faţă de cei care apelează cu uşurinţă le import 7 Rubrică realizată 4® Eugenia ZIDARIŢA cu sprijinul ing. Constantin ZVORIŞTEANU membru în biroul executiv al Consiliului judeţean al sindicatelor Iaşi Trustul de construcţii Hunedoara (Deva) angajează imediat: - ingineri constructori cu vechime în munca de 9 ani pentru funcţii de conducere (şef şantier , şef servicii la şantiere, şef tot) - economişti, cu vechime de 9 ani în funcţii de specialitate, pentru funcţia de şef sector economic ; şef servicii contabilitate-financiar şi aprovizionare la şantiere - muncitori pentru şantierele din Deva, Oraştie, Cugir, Brad, Valea Jiului - zidari - dulgheri - florar-betonişti - electricieni - instalatori încălzire - muncitori necalificaţi Se asigură cazare gratuită şi masă la cantină contra cost. Salarizarea se face conform H.C.M. 914/ 1968. La muncitori se aplică forma de salarizare în acord global. Informaţii suplimentare se pot obţine la telefon 11960 Deva, serviciul organizare-salarizare, sau la sediul trustului, strada dr. Petru Oroza nr. 30. Agenţia B.T.T. Iaşi organizează in vacanţa de primăvară a elevilor excursii de 2—3—4 zile în U.R.S.S. (Iaşi — Kişinău—Kiev), R. S. F. Iugoslavia (3 zile la Belgrad şi excursie în Serbia) şi în R. P. Bulgaria (2 zile la Sofia). înscrierile se fac în grup şi individual la Comitetul judeţean FT.T.C. camera 197 pînă la 2 februarie inclusiv. La înscriere se plăteşte 1/2 din costul excursiei. 10 strungari angajează Muilimii la şoseaua Tudora nr. 132 Uzina de fibre sintetice laşi angajează imediat : " - ingineri mecanici - 1 economist principal pentru sectorul financiar Investiţii ; - lăcătuşi mecanici categoria 2-4 ; - sudori categoria 2-5 ; - şef d® depozit. tondiţii de angaja re confo rm H ■ C. M.. 914/ 1968. Relaţii suplimentare se pot obține la serviciul personal, telefon 13320, Interior nr. 231. COOPERATIVA „PRESTAŢIUNEA“ IAŞI anunţă că unitatea AUTO-SERVICE din str. Păcurari execută următoarele lucrări mecanice - așezări şi honurri la toate tipurile de automobile - înlocuiri de segmente pistoane cămăşi cilindri (toate cotele) pentru IMS şi mărci din import. Lucrările se fac de către mecanici cu înaltă calificare și se pot executa și cu plata în rate. 8® «r.gajeaza îr şti »rrnch» investiţii — inginer mecanic (prin «acttrsi — f®f serviciu comercial I — confecţii ţesături (prin cansurs) — tehaictea constructor ~ şef sacţie depozit — eswecţii pentru fete — şef secţie depozit — tranzit un verificator-calcula- bai — idol sortatori — un recepţioner (croitor) Cei interesaţi se vor adresa la ÎNTREPRINDEREA COMERŢULUI CU RIDICATA TEXTILE-încălţăminte (I.C.R.T.I.) IAŞI şoseaua Iaşi—Ciurea nr. 14 Angajarea se face conform H.C.M. 914/1968 şi a Legii nr. 12/1971. Informaţii suplimentare s® pot obţine la biroul personal, telefon 31392—31393. Consiliul judeţean al sindicatelor Iaşi anunţă că în fiecare luna, in prima zi de joi, Comisia judeţeană a inginerilor şi tehnicienilor acordă între orele 18—19 la sediul Consiliului judeţean al sindicatelor din Iaşi, strada Cuza Vodă nr. 41 — camera 13, consultaţii tehnice şi juridice privind activitatea de invenţii, inovaţii şi raţionalizări. ÎNTREPRINDEREA DE ALIMENTAŢIE PUBLICĂ IAŞI cu sediul în Piaţa Unirii nr. 1 angajeaza în condiţiile H. C M. 914/1968 şi a Legii nr. 12/1971: — sef serviciu investifii-constructii (inginer) — sef serviciu comercial-productie — sef serviciu administrativ-transporturi — tehnician principal-construcții — merceologi și tehnologi — gestionari — primitor-distribuitor (motoskuteriști) — timplari — fochiști — reviser tehnic (auto) Relații suplimentare la telefon 16087 birou personal. Fabrica de tricotaje „MOLDOVA“ Iaşi angajează: — un merceolog pentru serviciul aprovizionare ; prin concurs angajează — un jurist consult; CONDIŢII DE ANGAJARE: vechime în funcţie, respectarea H.C.M. 914/958 ,i a Legii nr. 12/1971. Cei interesaţi se pot adresa zilnic la serviciul personal— invățămînt între orele 7,30—15,30 sau telefon 14850 interior 231. întreprinderea de transporturi Iaşi str. UZINE nr. 12 Telefon 15422 angajează de urgenţă — şoferi pentru autobuze, posesori ai permisului de conducere „D“ — şoferi, posesori ai permisului de conducere pentru categoria „C“ şi care au o practică efectivă, pe autovehicule din această categorie, de cel puţin 3 ani, pentru a fi pregătiţi să lucreze ca ŞOFERI AUTOBUZE. Vechimea necesară trebuie să rezulte după carnetul de muncă — mecanici auto — electricieni bobinatori Pentru ŞOFERI şi MECANICI AUTO se asigură cazarea la dormitoarele întreprinderii. Condiţii avantajoase de salarizare conform H.C.M. 914/1968. Relaţii suplimentare se dau zilnic la serviciul personal. ■■ ■■ - I ............................................^ Mica publicitate Vînzări - cumpărări • Vlnd radio Autovox de „Fiat 1800“ și mobilă curbată, frumoasă. Telefon 13384. • Vlnd casă liberă, patru camere, baie, bucătărie, dependințe, curte și vad comercial. Telefon 11323, orele 16—20. • Vlnd casă liberă, grădină. Radu, strada Văleni 16, Galata, Iași. • Vind calorifer nou, elictric — 20 elemenți. Ramadan Constantin, Fundatul Sărăriei 2. Schimburi de locuință . Ofer două apartamente a două camere, confort I pentru un apartament patru camere, exceptînd Tătărași. Telefon 30947. • Schimb apartament pentru două garsoniere. Telefon 18181, orele 19—21. • Ofer apartament două camere confort I în Tudor Vladimirașcu pentru apartament trei camere. Telefon 13068, după ora 17. Oferte de serviciu • Caut persoană îngrijire copil. Familia Ropot, aleea Nicolina 78. Pierderi . Pierdut la 27 ianuarie, ora 14, de pe taxiul 2562 Iaşi, o valiză. Găsitorului 1000 lei recompensă. Adresaţi I.T.I. — dispecer, Piaţa Unirii. • Pierdut carnet student pe numele Ticovschi Veronica. 11 declar nul. m Pierdut legitimaţia de student pe numele Cîmpeanu Elena. O declar nulă. m Pierdut carnet student pe numele FloriseU Fierte, II deSternul. Decese * Adine îndureraţi, mama, soţia, copiii, fratele, «gteri.» j şi cumnaţii anunţi încetarea din viaţă s saumpriîtii lor f. \ CHIRIGA îOX j gsstionar | cooperativ* Biaureşti, judeţul Saşi t ‘ Sa vîrstă da 46 «ni. Inniprimiatarea are is? joi, 8 febnterie, fii Măcărești. • Cu inimile durere, anunțăm SSIew«« din viaţâ a preotuîte ENACHE IOAR din satul Blăgeşti-Veslui, după o lungă şi grea suferință. Au rămas neconsolate familiile Enache, Re- ' zeanu, Apostol. Imrpormîntarea ars loc astăzi, 1 februarie, ora 10, la cimitirul Eternitate® Iași rmsssz.