Flacăra Iaşului, februarie 1972 (Anul 28, nr. 7890-7914)

1972-02-01 / nr. 7890

Autoutilarea - acţiune de | mare interes economic j n «rk sociaRsts, România « devenit o țară ) H « ♦. ®e®2»i n«c multilaterală și echilibrată, cu • indus- ) H •' djwvofssi* t| modernizare, om o agricul- \ M tart woiofista In rtfa progres, Etaspre *«tîr©colul ro- i mânut* se Vorbește P« tot mai muit# mork­flano als ] Robistul, In reatliarea politicii parti­du iul nostru de indus- I pşaniare a ţârii, un rol ds seamă wins industriei eon- i Structoare do maşini, ramură cs dispun, astăzi ds 22 do i «tituto do cârcei ars şi proiectare, cu un efectiv de circa­­ 114S60 ds Soi pri aţi, la care se adaugă personalul tehnic In- \ ginere*« cuprins in compartimentele ds concepţie din uzine. ( Tocmai acest potenţial tehnic sl uman tt permite sa asigure In proporţie de aproximaţi» 70 la sută utilarea la nivel toi \ mol fhalc a întregii economii,­­ Neadevăr, **nt succeso care au stlmit admiraţia tutu- i m «plor car® ne-au vizitat ţara, success care atestă cu­­ prisosinţa politica înţeleaptă şi profund ştiinţifică a Parti- i «fetal Comunist Român pe drumul construirii societăţii so-­­ «Wiiîsts multilateral dezvoltate. Şi totuşi potenţialul nostru­­ tehnic nu este folosit la Întreaga Iul capacitate. Forţele noas- ( re de concepţie nu aduc­e contribuţie pe măsura posibi- / ) maţilor lor. In documentele de partid şl de stat se amin- 1 i ţlfte tot mal des de necesitatea folosirii mal bune a for- \ I telor proprii de cercetare tehnică pentru dezvoltarea econo- ţ - miel Raţionale, se arată că de dăunătoare pot fi mersului ? 1 Witn* înainte concepţia şl mentalitatea unora de a apela t # uşurinţă la import, de a se ploconi In faţa a tot ce este i snnfln, de a manifesta neîncredere in forţele noastre pro-­­ §Pv Desigur, nu ne putem propune şi nici­ nu ar fi posibil V *« producem totul in ţară. Este insă necesară o preocupare \ « ttrturor tictorilor pentru a corela armonios creştere« im- ( portului nostru de maşini şi utilaje cu sporirea corespunză- ? toare a exportului de asemene® utilaje, pentru a găsi chia­­­r potrivite forme de schimburi, de cooperare, astfel incit­­ încheiem cu partenerii noştri operaţii reciproc avantajoase, i in acest context, autoutilarea devine o problemă de strin- J I ochialitate, de mare interes economic, ea constituind 1 ' j ’«*»» permanentă de mașini a fiecărui colectiv. Valorificînd \ POtortţdie tfgtane şi materiale de care dispun, multe unităţi / îeşafte ttu făurit utilaje şi instalaţii de înaltă tehnicitate, care ) I «Mtcureazâ cu succes realizările similare din alte ţări cu tra- \ Sfţi* Industrială Îndelungată, împlinirile de ptnă acum în ca- 4 dori acţiunii de autou­tilare atestă IncS o dată capacitatea ? i Creatoare de care dispun colectivele de muncă ieşene, larga \ ■ gnmtare a acestui nesecat izvor de creaţii tehnice valoroase. \ \ Nu trebuie uitat insă că succesul autoutilării va fi asigurat 1 1 §PK*t «tonei cind sa nu se va limita la campanii şi măsuri / jjţ Jgigrifce, ci va constitui o acţiune permanentă, organizată.­­ I 0 consfătuire şi o chemare Pe la jumătatea lunii oc­tombrie 1071 Consiliul jude­ţean al sindicatelor, împre­ună cu Comisia Judeţeană a inginerilor şi tehnicienilor, a organizat o consfătuire pe tema „Autoutilarea — cale importantă de înzestrare teh­nică a întreprinderilor". Au participat Inginerii şefi, res­ponsabilii atelierelor de auto­­utilare, şefii compartimente­lor de proiectare şi respon­sabilii comisiilor şi tehnicieni­lor din unităţile industriale, de construcţii şi transporturi. Scopul consfătuirii a constat, pe de o parte, in populariza­rea rezultatelor obţinute pî­­nă atunci, iar pe de altă parte şi-a propus să reţină atenţia factorilor de răspundere din unităţile economice asupra a­­cestei valoroase şi inepuizabile resurse de autodotare tehnică. Cu această ocazie, pe lingă cele şapte comunicări pre­zentate, Comisia inginerilor şi tehnicienilor de la Uzina mecanică „Nicolina* * lansat o Chemare către toate cadrele tehnice şi de spe­cialitate din economia judeţu­lui nostru pentru a-şi aduce o contribuţie cit mai substan­ţială în acţiunea de autouti­­laje, prin realizarea cu forţe proprii, în fiecare unitate, a unor utilaje, Instalaţii, apa­rate şi dispozitive. Au trecut de atunci mai bine de trei luni. Realizările obţinute de unităţile ieşene in domeniul autoutilării, în a­­cest răstimp, confirmă cu pri­sosinţă receptivitatea faţă de chemarea lansată. Credem că nu ar fi lipsită de importan­ţă o eventuală reeditare a li­nei consfătuiri pe tema auto­utilării , cunoscută fiind im­portanţa majoră a acestei ac­ţiuni în cadrul economiei noastre naţionale. Cunoaşte­rea experienţei bune a unor Întreprinderi ieşene s-ar fa­cilita printr-o reuniune pe a­­ceastă temă. Deziderate 0 Colaborare și cooperare între întreprinderi : ® Mai buna utilizare a capacităților existente de execuție ; ® Pentru atelierele de autodotare sa se stabilească indicator distinct pentru productivitatea muncii ; ® Organizarea unor depozit® centrale de dispozitive frecvent utilizate de întreprinderi ; # Crearea la nivelul centralelor industriale şi a combinatelor a unor puternice nuclee de proiectare şi execuţie pentru deservirea unităţilor componente şi evitarea paralelismelor. Ff ftu lndu i eWstuifti li ventaf (w tmeie maşinile, utilaj el* Şi instalaţliîe halele întreprinderile» noastre idustrisle inscripţia .Made in.-*, istă că în ultimii mi, pe tot mai mUjjlS» maşini nu observi decit numărul de inttentar. Atît şi numai atîti Pe ele însă există o inscripţie invizibilă ochiului nos­tru­, o rescripţie ce atestă că ele sunt plă­mădite din materia cenuşie a muncitori­lor, inginerilor, economiştilor şi tehnicie­nilor din uzinele noastre. într-un coti­dian central citeam, nu de mult, despre făurirea cu forţele noastre proprii a unei întregi fabrici de produse care, cu ani în urmă, se aduceau din import. Acum nu numai că se asigură necesităţile eco­nomiei noastre naţionale cu acele produ­se, dar se şi exportă în ţările din curs pînă mai ieri soseau la pol. Intr-adevăr, este un salt spectaculos ce atestă o descătuşare veritabilă a forţelor noastre creatoare. Este un salt generat de relaţiile da muncă socialiste ce domnesc pe pămînturile României, relaţii în ca­re făuritorii bunurilor materiale strd în acelaşi timp şi proprietari ai mijloacelor de producţie. Zestrea ţării este a noas­tră, a tuturor, şi nimănui nu-i este îngă­duit să o ştirbească într-un, fel sau altul. Din contra. Şi iscodim tot ce este posibil pentru­ a o înnobila cu noi şi veritabile e e­­lemente de substanţă, spre binele şi fericirea întregii naţiuni ro­mâne. A­ici, la Iaşi, vechi şi prestigios cen­tru cultural, uni­versitar al ţă­rii, industria a găsit un teren deose­bit de fertil şi, ca ur­mare a importantelor investiţii făcute în ul­timii ani, astăzi el a­­pare pe harta României ca unul din puternicele centre Industriale ale ţârii. Fibre şi fire po­­liesterice, medicamente, prelucrate din stass plastice, ţevi «P» tţp şi profile îndoite, pro­duse ale industriei u­şoare şi alimentare «9» doar cîtsva din valorile de întrebuinţare cu ca­re iaşii zilelor noastre sunt cunoscuţi nu nu­­mai în ţarâ,­ ei şi p® multe' meridian» tó® globului.­­Spuneam că la ieri industria se dezvol- • tă pa la teren fertil. Cînd afirmăm a­­cest lucru nu ne referim numai la con­­struirea unor obiective industriale puter­nici, sau la exploatarea ireproşabilă a complicatelor­­şi modernelor istalaţii. Do­rim să vizăm, în special, latura umană a fenomenului economic ieşean. Adică pe acei minunaţi oam­eni c­e s-au strâduit să pătrundă tot mai fidînc în tainele teh­nicii, să-i cunoască toate secretele, să-i smulgă tot ce poate da. Şi, c®ea ce este mai esenţial, să aducă îmbunătăţiri mai mici sau mai mari utilajelor existente, să creeze altele cu parametrii tehnico-e­­conomici, de multe ori, superiori celor­ re­alizate de firme străine cu veche tradiţie industrială. Toata sunt rodul amplei ac­ţiuni de autoutilare, acţiune cu ample re­zonanţe economice. Şi iatâ-ne ajunşi la primele izvoare ale acţiunii de autoutilare în judeţul nostru. S­ă ne oprim pentru început la UZ1­­­­na METALURGICA, reprezentanta­­ prestigioasă a metalurgiei româneşti. „ Aici, cu forţele şi posibilităţile pro­prii ale uzinei s-a trecut la acţio­narea­ liniilor de profile pe curent conti­nuu, ele fiind acţionate iniţial cu motor de curent alternativ prin cutie de viteze, acţionare care se dovedise dificilă, car provoca mari staţionări. Tot cadrele teh­nice de aici au proiectat şi executat un sfărâmător de şpan complet, care a elimi­nat în totalitate defecţiunii® cauzate de sfârîmătorul de şpan procurat din import şi a favorizat mărirea vitezei de lucru a liniei 4x0 şi depăşirea cu mult a capaci­tăţii de producţie prevăzută în proiecte. La un moment dat s-a constatat o ştran­gulare la operaţia da şanfrenare a mufe­lor. Era necesară o idee îndrăzneaţă pen­tru a elimina acest neajuns. Nu a trecut mult timp şi, cu forţele proprii ale uzinei, s-a realizat o maşină automată de şan­­frenat mare, după o concepţie proprie, în baza Inovaţiei unui colectiv de muncitori conduşi de maistrul Gheorghe Iile. Utila­jul nu numai că a­ remediat situaţia,­­ dar funcţionează şi cu un randament sporit­­faţă de cele similare aduse din import. S-a proiectat şi executat integral în u­­zina ieşeană un fierăstrău culisant pentru o linia de sudură, care a înlocuit cu re­zultate foarte bune fierăstrăul cu care a fost dotată iniţial linia şi de la care nu se putea obţine randamentul scontat. Es­te un fapt recuncecut de altfel şi da re­prezentanţii firmei străine, furnizoarea li­niei de ţevi. Cu cîţiva ani în urmă, s-au început niş­te studii privind aplicarea curenţilor de Micro-test fiatata revcvenţei la linia da S­eoli, car® funcţiona la principiul sudurii prin in­ducţia. După laborioase cercetări şi re­petate experimentări, efectuata pe o linie pilot în fază de laborator,­­aparatura şi transformatorul de înaltă frecvenţă au fost transferate la linia de producţie, iar rezultatele au fost excelente. Tot în laboratorul uzinei s-a iniţiat con­struirea unei Unii în fază de staţie pilot pentru sudura ţevilor din oţel inoxidabil, cu o tehnologie complet schimbată, faţă de cea care se utilizează în sudura ţevi­lor. Experienţele s-au soldat cu un evi­dent succes şi, ca urmare, pe baza unui studiu tehnico-economie elaborat de uzi­nă,­ în anii următori, se va executa, aici, o linie pentru aceste ţevi, ţevi care au o valoare de circa­ 10 ori mai mare faţă de cele ce se produc în uzină şi care se aduc în prezent din import. S­paţiul nu ne permite consemnarea întregului palmares de­ succese pe­­ linia autoutilării ale acestui harnic colectiv ieşean. Am spicuit doar cîteva din ele, pentru a argumenta încă o dată colosala capacitate crea­toare existentă în uzinele noastre. Experi­enţa dobîndită de cadrele tehnice şi rmun­­citoreşti din uzina ieşeană a permis ca, în ultimul timp, aici să se elaboreze documentaţii tehnice complete pentru u­­nele utilaje singulare. Efectuarea lucră­rilor de această natură a atras după si­ne, cum e şi firesc, şi o autodotare u­­mană. Mai exact, a contribuit la forma­li­pic: Qî­a­­rea în uzină a unui nucleu da cadre teh­nice bine pregătite, cu un îmbogăţit ba­gaj de cunoştinţe, nucleu care s-a afir­mat tot mai mult în acţiunea de auto­utilare. Acum, colectivul ieșean se preo­cupă ca, în cadrul lucrărilor de dezvolta­re a uzinei în actualul cincinal, să eli­mine cu­ mai multe importuri prin ac­ţiunea de autoutilaje. In acest fel, se va asigura mai operativ documentaţia teh­nică pentru noile capacităţi de producţie. Se vor executa In uzină calibraţiile la cele aproape 20 de linii tehnologice, cîte vor funcţiona la sfîrşitul acestui cinci­nal. Se va putea trece la asimilarea noi­lor tehnologii impuse de creşterea sub­­stanţială a capacităţilor de producţia, attt la ţevi sudata cît şi la profile formate la rece. O bună parte din utilaj® şi în special liniile de profile vor fi executate în ţară, şi, desigur, un cuvint hotărîtor vor avea de spus specialiştii uzinei ie­şene. In prezent, deja se află într-un stadiu avansat lucrările de proiectare pen­tru linia de ţevi sudate prin curenţi de înaltă frecvenţă. Prin proiectarea a­­cestei finii şi execu­ţia ei în ţară se va realia o econo­mie de aproximativ 3 milioane lei valuri. Mai mult, executerea în ţară a finiei de fa­bricare a ţevilor din oţel inoxidabil consti­tuie o autentică valo­rificare a potenţialului tehnic de care dispun cadrele uzinei, cadre care au adoptat cu cu­­raj o nouă soluţie tehnologică, cu efecte apreciabile în elimi­narea importurilor. De asemenea, prin pro­iectarea şi execuţia liniei de profile fine de precizie formate la re­ce, destinate autocami­oanelor, se va obţine o importantă reducere a impor­turilor de astfel de profile şi, totodată, se va asigura realiza­rea integrală în ţară a autocamioanelor tip M.A.N. I­ată deci străda­niile unui colec­tiv dornic să răs­pundă Intr-o mă­sură tot mai ma­re cerinţelor şi exigen­ţelor actuale din econo­mia noastră naţională. Şi cînd te gîndeşti că u­­zina nu a împlinit nici măcar un deceniu de existenţă pa acest® meleaguri mol­dave, ea fiinţînd din noiembri® 1963. Du­pă cum se vede, anii sînt puţini, dar împlinirile sînt multe. Ea a ajuns astăzi să producă pesta­­600 de tipodimensiuni de ţevi şi peste 350 tipodimenalul in forme de profile formate la rece. Dacă rîndurile noastre, din articolul de faţă, s-au referit numai la Uzina me­talurgică, nu trebuie să se înţeleagă să în celelalte întreprinderi industriale din judeţul nostru nu sunt realizări în do­meniul autoutilării. Peregrinările noastre reportericeşti ne-au pus în faţă­ unor in­contestabile fapte meritorii în acţiunea de autoutilare. Vizăm: Uzina mecanică „Ni­cotină", Uzina de reparaţii auto, Uzina de fibre sintetice, Uzina de prelucrare a maselor plastice,­Uzina mecanică de ma­terial rulant Paşcani, Fabrica de anti­biotice şi multe altele. Dar, despre con­tribuţia acestor Colectiva în această ma­joră acţiune da­c autoînzestrar®, în alte articole, într-un viitor apropiat S n i in he noastră mm * SoUcUaţi Importul unor instalații, maşini, utilaje, materii prime sau alte produse. Cu ce plătiţi partenerul străin ! Unitatea dum­neavoastră cu ce­­-a străduit să realizez* un export echivalent T * Gtnd aprobaţi introducerea In proiecte a unor utilaje, v-aţi tindit de unde fi in ce condiţii le procuraţi ? Aţi făcut toate calcu­lele In vederea găsirii celei mai avantajoase variante pentru econo­mia naţională ?­­ Ştiaţi că, in general, efortul de investiţii făcut de economie pentru o instalaţie procurată In întregime din import este mai ridicat decit in cazul cînd s-ar realiza in ţară ? * Este oare convenabil ca o maşină, un agregat sau un utilaj de interes larg pentru zeci fi zeci de întreprinderi, realizate cu succes intr-o­­unitate sau alta, să rămină numai un bun de importanţă lo­cală ? * Cunoaşteţi in permanenţă cum decurge acţiunea de autoutilare, e» utilaj» l-au realizat in acest mod in întreprinderea dumneavoastră, nu din inginerii care lucrează­ in unitate nu au mai proiectat ţi eon­­eopist nimic după terminarea facultăţii ?­­ Eiodul, cum sint folosiţi inginerii din uzina dumneavoastră eon-, trib­uie la ridicarea nivelului lor de calificare profesională . S Ştiaţi că nu pot fi folositoare acele autoutilări făcuta, de dra- BSt de a întreprinde ceva tn acest sens, dacă maşinile şi utilajele sunt t­ncepute la un nivel tehnic scăzut, costă scump şi nu au eficienţa economică scontată In producţie 7 V nu e* constă muncă da educaţie tn rtndul salariaţilor uzinei, de pORplngire a colectivului că ara capacitate profesională şi ^dispune da forţe suficiente şi posibilităţi intelectuale pentru a realiza in ţară mai multe instalaţii, maşini şi utilaje de înalt nivel tehnic, pentru a opriji cit mai activ, mai angajant, procesul de dezvoltare şi moder­­nizare a bazei tehnice a economiei naţionale in actualul cincinal 7 * Ce atitudine aţi manifestat faţă de cei care apelează cu uşu­rinţă le import 7 Rubrică realizată 4® Eugenia ZIDARIŢA cu sprijinul ing. Constantin ZVORIŞTEANU membru în biroul executiv al Consiliului judeţean al sindicatelor Iaşi Trustul de construcţii Hunedoara (Deva) angajează imediat: - ingineri constructori cu vechime în munca de 9 ani pentru funcţii de conducere (şef şan­tier , şef servicii la şantiere, şef tot) - economişti, cu vechime de 9 ani în func­ţii de specialitate, pentru funcţia de şef sector economic ; şef servicii contabilitate-financiar şi aprovizionare la şantiere - muncitori pentru şantierele din Deva, Oraştie, Cugir, Brad, Valea Jiului - zidari - dulgheri - florar-betonişti - electricieni - instalatori încălzire - muncitori necalificaţi Se asigură cazare gratuită şi masă la can­tină contra cost. Salarizarea se face conform H.C.M. 914/ 1968. La muncitori se aplică forma de salari­zare în acord global. Informaţii suplimentare se pot obţine la tele­fon 11960 Deva, serviciul organizare-salari­­zare, sau la sediul trustului,­ strada dr. Petru O­roza nr. 30. Agenţia B.T.T. Iaşi organizează in vacanţa de primăvară a elevi­lor excursii de 2—3—4 zile în U.R.S.S. (Iaşi — Kişinău—Kiev), R. S. F. Iugoslavia (3 zile la Bel­grad şi excursie în Ser­bia) şi în R. P. Bulga­ria (2 zile la Sofia). înscrierile se fac în grup şi individual la Comitetul judeţean FT.T.C. camera 197 pînă la 2 februarie inclusiv. La înscriere se plă­teşte 1/2 din costul excursiei. 10 strungari angajează Mu­ilimii la­ şoseaua Tudora nr. 132 Uzina de fibre sintetice laşi angajează imediat : " - ingineri mecanici­­ - 1 economist principal pentru sectorul fi­nanciar Investiţii ; - lăcătuşi mecanici categoria 2-4 ; - sudori categoria 2-5 ; - şef d® depozit. t­ondiţii de a­nga­j­a re­ co­n­fo rm­­ H ■ C. M.. 914/ 1968. Relaţii suplimentare se pot obține la ser­viciul personal, telefon 13320, Interior nr. 231. COOPERATIVA „PRESTAŢIUNEA“ IAŞI anunţă că unitatea AUTO-SERVICE din str. Păcurari execută următoarele lucrări mecanice - așezări şi honurri la toate tipurile de automobile - înlocuiri de segmente pistoane cămăşi cilindri (toate cotele) pentru IMS şi mărci din import. Lucrările se fac de către mecanici cu înaltă calificare și se pot executa și cu plata în rate. 8® «r.gajeaza î­­r şti »rrnch» investiţii — inginer mecanic (prin «acttrsi — f®f serviciu comercial I — confecţii ţesături (prin cansurs) — tehaictea constructor ~ şef sacţie depozit — esw­ecţii pentru fete — şef secţie depozit — tranzit un verificator-calcula- bai — idol sortatori — un recepţioner (croi­tor) Cei interesaţi se vor adresa la ÎNTREPRINDEREA COMERŢULUI CU RIDICATA TEXTILE-încălţăminte (I.C.R.T.I.) IAŞI şoseaua Iaşi—Ciurea nr. 14 Angajarea se face con­form H.C.M. 914/1968 şi a Legii nr. 12/1971. Informaţii suplimentare s® pot obţine la biroul per­sonal, telefon 31392—31393. Consiliul judeţean al sindicatelor Iaşi anunţă că în fiecare luna, in prima zi de joi, Comisia judeţeană a inginerilor şi tehni­cienilor acordă între orele 18—19 la sediul Consiliului judeţean al sindicatelor din Iaşi, strada Cuza Vodă nr. 41 — camera 13, con­sultaţii tehnice şi juridice privind activitatea de invenţii, inovaţii şi raţionalizări. ÎNTREPRINDEREA DE ALIMENTAŢIE PUBLICĂ IAŞI cu sediul în Piaţa Unirii nr. 1 angajeaza în condiţiile H. C M. 914/1968 şi a Legii nr. 12/1971: — sef serviciu investifii-con­­­structii (inginer) — sef serviciu comercial-productie — sef serviciu ad­mi­ni­strati­v-transporturi — tehnician principal-construcții — merceologi și tehnologi — gestionari — primitor-distribuitor (motoskuteriști) — timplari — fochiști — reviser tehnic (auto) Relații suplimentare la telefon 16087 birou personal. Fabrica de tricotaje „MOLDOVA“ Iaşi angajează: —­ un merceolog pentru serviciul apro­vizionare ; prin concurs angajează — un jurist consult; CONDIŢII DE ANGAJARE: vechime în funcţie, respectarea H.C.M. 914/958 ,i a Legii nr. 12/1971. Cei interesaţi se pot adresa zilnic la serviciul per­sonal— invățămînt între orele 7,30—15,30 sau tele­fon 14850 interior 231. întreprinderea de transporturi Iaşi str. UZINE­ nr. 12 Telefon 15422 angajează de urgenţă — şoferi pentru autobuze, posesori ai permisului de condu­cere „D“ — şoferi, posesori ai permisului de condu­cere pentru categoria „C“ şi care au o practică efectivă, pe autovehi­cule din această categorie, de cel puţin 3 ani, pentru a fi pregătiţi să lucreze ca ŞOFERI AUTOBUZE. Vechimea necesară trebuie să rezulte după carnetul de muncă — mecanici auto — electricieni bobinatori Pentru ŞOFERI şi MECANICI AUTO se asigură cazarea la dormitoarele între­prinderii. Condiţii avantajoase de salarizare con­form H.C.M. 914/1968. Relaţii suplimentare se dau zilnic la ser­viciul personal. ■■ ■■ - I ............................................^ Mica publicitate Vînzări - cumpărări • Vlnd radio Autovox de „Fiat 1800“ și mobilă curbată, frumoasă. Telefon 13384. • Vlnd casă liberă, pa­tru camere, baie, bucătărie, dependințe, curte și vad comercial. Telefon 11323, orele 16—20. • Vlnd casă liberă, gră­dină. Radu, strada Văleni 16, Galata, Iași. • Vind calorifer nou, e­­lictric — 20 elemenți. Ra­madan Constantin, Funda­tul Sărăriei 2. Schimburi de locuință . Ofer două apartamente a două camere, confort I pentru­ un apartament pa­tru camere, exceptînd Tă­­tărași. Telefon 30947. • Schimb apartament pen­tru două garsoniere. Tele­fon 18181, orele 19—21. • Ofer apartament două camere confort I în Tudor Vladimirașcu pentru aparta­ment trei camere. Telefon 13068, după ora 17. Oferte de serviciu • Caut persoană îngrijire copil. Familia Ropot, aleea Nicolina 78. Pierderi . Pierdut la 27 ianuarie, ora 14, de pe taxiul 2562 Iaşi, o valiză. Găsitorului 1000 lei recompensă. Adresaţi I.T.I. — dispecer, Piaţa Unirii. • Pierdut carnet student pe numele Ticovschi Vero­nica. 11 declar nul. m Pierdut legitimaţia de student pe numele Cîmpea­­nu Elena. O declar nulă. m Pierdut carnet student pe numele FloriseU Fierte, II deSter­nul. Decese * Adine îndureraţi, mam­a, soţia, copiii, fratele, «gteri.» j şi cumnaţii anunţi încetarea din viaţă s saumpriîtii lor f. \ CHIRIGA îOX j gsstionar | cooperativ* Biaureşti, judeţul Saşi t ‘ Sa vîrstă da 46 «ni. Inniprimiatarea are is? joi, 8 febnterie, fii Măcărești. • Cu inimile durere, anunțăm SSIew«« din viaţâ a preotuîte ENACHE IOAR din satul Blăgeşti-Veslui, după o lungă şi grea su­ferință. Au rămas neconso­late familiile Enache, Re- ' zeanu, Apostol. Imrpormîntarea ars loc as­tăzi, 1 februarie, ora 10, la cimitirul Eternitate® Iași­ rmsssz.

Next