Flacăra Iaşului, septembrie 1972 (Anul 28, nr. 8071-8096)

1972-09-15 / nr. 8083

) Y amu­nun, Nr. 8083 4 pagini 30 bani Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Consiliu­lui de Stat, a făcut rod o vizită de lucru în. Judeţele Alba şi Hunedoa­ra, unde s-a întâlnit cu colective de oameni ai muncii, a analizat la faţa locului căile pentru înfăptuirea o­­biectivelor stabilite de Congresul, al X-lea al partidului, pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dez­voltate, pentru creşterea continuă a nivelului de viaţă şi civilizaţie al populaţiei. Tovarăşul Nicolae Cauşescu a fost însoţit in vizita sa de tovarăşii Iu­n Verdeţ, Miu Dobrescu şi Ion Dincă. La plecarea din Bucureşti, pe aeroportul Băneasa, au fost pre­zenţi tovarăşii Paul Niculescu-Mi­­zil, Maxim Berghianu, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voltea, Pe­tre Blajovici, Miron Constantines­­cu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Stănescu şi Ştefan Andrei. Vizita secretarului general al parti­dului In cele două judeţe are loc la scurt timp de la consfătuirea de lucru de la C.G. al P.C.R., In ca­drul căreia s-a analizat modul cum acţionează şi cum trebuie să acţio­neze In viitor comitetele judeţene, organele şi organizaţiile de partid din toate unităţile economico-socia­­le în vederea înfăptuirii în cele mai bune condiţii a hotărîrilor Congresului al X-lea şi ale Confe­rinţei Naţionale a partidului pen­tru realizarea cincinalului înainte de termen. Este încă o dovadă a consecvenţei cu care se aplică în viaţă noul spirit de muncă, întro­nat în Întreaga noastră activitate politică, social-economică de con­ducerea partidului, de secretarul său general, o confirmare a preo­cupării statornice pentru a dezbate la faţa locului, împreună cu oame­nii muncii, căile prin care obiecti­vele stabilite să fie Îndeplinite, In aşa fel Incit tot ceea ce ne-am pro­pus să devină realitate vie, spre binele şi In folosul ţării, al celor ce muncesc. La sosirea pe aeroportul din Si­biu, unde a aterizat avionul ofi­cial, conducătorul partidului şi sta­tului a fost salutat cu căldură de un mare număr de oameni ai mun­cii. Era prezent tovarăşul Richard Winter, membru supleant­ei Comi­tetului Executiv al C.C. al F.G.R, prim-secretar al Comitetului Jude­ţean Sibiu al P.C.R., reprezentanţi ai organelor judeţene şi municipala de partid şi de stat Pe frontispi­ciul aerogării se afla portretul to­varăşului Nicolae Ceauşescu, înca­drat de urările­­ „Bine aţi venit iubit» tovarăşe Nicolae Ceauşescu“, „Trăiască Partidul Comunist Ro­mân­­“. Tovarăşul Nicole« Ceauşescu » răspuns cu căldură manifestărilor prieteneşti cu care oamenii muncii — români, germani, maghiari — l-au întîmpinat, ca In atîtea rin­­duri, exprimîndu-şi astfel adeziu­nea deplină la politica marxist-le­­ninistă, înalt, patriotică, promovată cu consecvenţă de partid, hotărfrea de a o sprijini prin faptele lor de muncă, prin întreaga lor activitate. În unităţi industriale din oraşul Sebeş Luându-şi rămas bun de la cei veniţi în întîmpinare, de la Sibiu, la bordul unui elicopter special, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat, au survolat zona colinară de la poalele munţilor Cibinului, pînă la Sebeş. Secretarul general al parti­dului este întîmpinat aici cu multă dragoste, cu entuziasm de­­locuitorii oraşului, de cetăţeni din localită­ţile învecinate, care îşi exprimă sa­tisfacţia, bucuria pentru prilejul de a se întâlni cu conducătorul iubit al partidului şi statului nostru. La coborîrea din elicopter, tova­răşul Nicolae Ceauşescu este salu­tat de tovarăşii George Homoştean, prim-secretar al Comitetului jude­ţean de partid Alba, Traian Bra­du, prim-secretar al Comitetului o­­răşenesc de partid Sebeş. Sunt pre­zenţi membri ai conducerii organe­lor locale de partid şi de stat, un numeros public, care ovaţionează „Ceauşescu—P.C.R.“, „Ceauşescu— P.C.R. !“ O gardă alcătuită din militari, ai forţelor armate, membri ai gărzilor patriotice, detaşamentelor de pre­gătire a tineretului pentru apăra­rea patriei şi pionieri prezintă ono­rul Comandantului suprem. Fanfara intonează Imnul de Stat. Doi tineri îmbrăcaţi în pitorescul port local, oferă tradiţionala pline cu sare şi ploşti cu vin, însoţite de urarea de bun venit pe aceste stră­vechi plaiuri româneşti. Întîlnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu oamenii muncii din judeţul Alba este plină de semni­ficaţii. Sebeşul a cunoscut, în ulti­mii ani, asemenea tuturor localită­ţilor ţării, o dezvoltare deosebită. Aici s-au ridicat noi cartiere de­ ­continuare în pag. a 2-a) ­SLTJAR 2 IASI P roletari din toate ţările, uniţi-vă î Henri Insului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu in judeţele Alba şi Hunedoara C­uvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la mitingul oamenilor muncii din municipiul Alba lulia Stimaţi tovarăşi, Voi începe prin a vă adresa dumnea­voastră, tuturor locuitorilor municipiu­lui Alba lulia şi ai judeţului Alba, un călduros salut din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat şi a Consiliului de Miniştri al Re­publicii Socialiste România. (Aplauze pu­ternice, urale). Mi-a făcut o deosebită plăcere să mă pot întâlni din nou cu locuitorii acestui străvechi oraş, cu oamenii muncii din întreprinderile pe care le-am vizitat, din comuneie şi satele prin care am trecut. Am constatat cu deosebită satisfacţie a­­vîntul minunat cu care muncitorii, ţăra­nii, intelectualii, toţi oamenii muncii din judeţul Alba înfăptuiesc hotărîrile Con­gresului al X-lea al partidului şi ale Conferinţei Naţionale din acest an. Rea­lizările din judeţul dumneavoastră şi din municipiul Alba lulia — în produc­ţia industrială, în agricultură, în înfăp­tuirea programului de investiţii prin con­struirea în ritm rapid a noilor capaci­tăţi de producţie — slnt o dovadă eloc­ventă a felului In care întregul nostru popor dă viaţă politicii partidului co­munist, văzînd In aceasta singura cale pentru asigurarea bunăstării şi fericirii naţiunii noastre. (Aplauze puternice; sa scandează „Ceauşescu şi poporul"). In toate cele şase întreprinderi indus­triale pe care le-am vizitat am constatat că, sub conducerea organizaţiilor de par­tid, colectivele de oameni ai muncii se străduiesc să obţină rezultate tot mai bune în producţie. De altfel, după cum am fost informat, pe primele 8 luni în­tregul judeţ a îndeplinit în bune condi­ţii şi chiar a depăşit sarcinile planului. Pentru toate aceste rezultate doresc să adresez cele mai calde felicitări munci­torilor, tuturor celor care şi-au adus con­tribuţia la aceste mari realizări şi să le urez noi şi noi succes». (Aplauze pu­ternice, urale). Am vizitat, de asemenea, o întreprin­dere agricolă de stat, am văzut cum se prezintă culturile, am ascultat pe preșe­dintele consiliului intercooperatist din Alba lulia care a vorbit despre reali­zările cooperativelor; într-adevăr, se pare că judeţul Alba se înscrie şi în domeniul agriculturii cu rezultate bune. De aceea aş dori ca de la această tribună să adresez felicitări călduroase lucrăto­rilor din agricultură, tuturor cooperato­rilor din judeţul Alba. (Aplauze puter­nice, urale). După cum cunoaşteţi, Conferinţa Na­ţională a trasat sarcini în vederea rea­lizării mai devreme a prevederilor actu­alului cincinal. Multe judeţe,­­răspunzînd chemării organizaţiei de partid din mu­nicipiul Bucureşti, şi-au luat angajamen­tul de a realiza planul cincinal în 4 ani şi jumătate. După cîte am văzut în în­treprinderile vizitate, după cele ce ci­tesc pe aceste pancarte cu care aţi venit aici, se pare că şi dumneavoastră vă angajaţi în această întrecere naţională pentru a realiza planul cincinal în 4 ani şi jumătate. Văd că faţă de municipiul Bucureşti, v-aţi propus în plus ca reali­zarea cincinalului în 4 ani şi jumătate să se concretizeze în produse de bună calitate. (Aplauze prelungite). în unele din întreprinderile pe care le-am vizitat astăzi am discutat cu con­ducerile posibilităţile de a asigura o de­vansare a realizării planului şi în ce priveşte punerea în producţie a noi ca­pacităţi. Sper că cele discutate aici, la Alba lulia, cît şi la Aiud şi la Sebeş nu vor rămîne numai angajamente, ci real­mente se va obţine o producţie mult sporită, ca de exemplu la oţel de a­­proape 3 ori mai mult decît se gîndiseră iniţial tovarăşii să realizeze în 1975, la fontă turnată de aproape 2 ori mai mult, precum şi la alte produse. Sînt, desigur, sarcini mari ; ne-am gîndit însă că tre­buie să vă venim în ajutor în mod con­cret, pentru a putea realiza planul în 4 ani şi jumătate; de aceea am căutat să stabilim şi prin ce mijloace să rea­lizăm planul în 4 ani şi jumătate. Este de înţeles că noi dorim ca realizările su­plimentare obţinute în îndeplinirea cin­cinalului, cu o jumătate de an mai de­vreme să fie concretizate în producţie fizică, în produse care să exprime real­mente valoare nouă şi care să contri­buie la ridicarea generală a economiei ţării noastre, a civilizaţiei României, a bunăstării şi fericirii întregului nostru popor. (Aplauze puternice, urale). După cum ştiţi, în întreaga ţară se desfăşoară o intensă activitate pentru a concretiza noile sarcini suplimentare pe următorii 3 ani. Trebuie spus că de pe acum s-au evidenţiat, rezerve mari, că se relevă condiţii pentru a se obţine îndeplinirea mai devreme a planului cincinal şi realizarea unei producţii su­plimentare în toate sectoarele de activi­tate, inclusiv în agricultură. Această preocupare constituie o expresie elocven­tă a hotărîrii cu care oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate, edifică noua orânduire, înfăptuiesc societatea socialistă multilateral dezvoltată, totul pentru înaintarea cu paşi mai repezi a României spre culmile înalte ale civili­zaţiei şi progresului socialist, ale bună­stării şi fericirii. (Aplauze puternice; se scandează „Ceauşescu-P.C.R.“). Partidul nostru se preocupă continuu ca, pe măsura dezvoltării producţiei, a sporirii venitului naţional, să crească şi nivelul de trai al poporului. Vedeţi cum însăşi în oraşul dumneavoastră se fău­reşte o viaţă nouă — se dezvoltă indus­tria, agricultura, se construiesc locuinţe şi aşezăminte culturale, instituţii de în­văţământ. De altfel nu există oraş, nu există localitate a patriei noastre care să nu cunoască asemenea schimbări, care fac parte din marile transformări re­voluţionare care au loc în întreaga Ro­mânie. Iată de ce avem ferma convin­gere că sarcinile trasate de Conferinţa Naţională vor fi realizate cu succes ! Eu sunt convins că oamenii muncii din Al­ba lulia, din judeţul Alba nu vor ră­mâne mai prejos decît ceilalţi cetăţeni ai patriei şi vor aduce o contribuţie im­portantă la progresul general al poporu­lui român. (Aplauze puternice). După cum ştiţi, tovarăşi, în anul 1974 se împlinesc 375 de ani de la Intrarea lui Mihai Viteazul in Alba lulia, de la uni­rea Ţării Româneşti, Ardealului şi, după un an, şi a Moldovei. De aceea, aş dori să adaug la motivele întrecerii în care sînteţi angajaţi şi pe acela de a întâm­pina acest moment important din istoria poporului nostru cu îndeplinirea multora din angajamentele luate astăzi. (Aplauze puternice, orale). Noi ne gîndim, încă de pe acum, să sărbătorim aici acest eve­niment ,­ şi aş dori ca, la această săr­bătoare să constatăm că judeţul dum­neavoastră a obţinut succese mari în toate domeniile de activitate. Eu sunt con­vins că vom putea constata acest lucru ! (Aplauze puternice; se scandează :„Ceauşescu-P.C.R.“). Tot în 1974 se împlinesc 30 de ani de la eliberarea patriei noastre de sub ju­gul fascist, care a deschis calea trecerii la făurirea orînduirii noi, socialiste. Iată deci două evenimente mari pe care le vom sărbători în acelaşi an. Oamenii muncii din Alba lulia, care au un trecut istoric aşa de minunat, vor trebui să do­vedească că ştiu să făurească prezentul, că ştiu să asigure şi viitorul — viitorul copiilor lor, al copiilor copiilor lor (Aplauze puternice, prelungite). Preocupîndu-ne de dezvoltarea cu suc­­ces a socialismului în patria noastră, noi ne aducem totodată contribuţia la cauza generală a socialismului, la întărirea forţei tuturor ţărilor socialiste, la creş­terea prestigiului socialismului în întrea­ga lume. Este bine ştiut că, pînă la ur­mă, cu cît sînt mai mari succesele pe care fiecare popor reuşeşte să le obţină în activitatea sa — în făurirea orîndui­rii noi — cu atît este mai mare contri­buţia sa la întărirea forţei ţărilor socia­liste, a unităţii lor, cu atît este mai ma­re aportul său la creşterea prestigiului socialismului în întreaga lume. (Aplau­ze puternice). Știm că este necesar să depunem tot­odată eforturi mari pentru a se realiza o politică de pace, de colaborare între toate popoarele lumii, fără deosebire de orânduire socială. Tocmai de aceea parti­dul nostru, guvernul nu precupețesc nici un efort pentru a dezvolta colaborarea cu toate statele, pentru înfăptuirea securită­ţii europene, pentru o lume a păcii şi colaborării între toate popoarele. (A­­plauze puternice). Nu doresc să mă mai opresc asupra altor probleme. Conferinţa Naţională a trasat un larg program de activitate. In recenta întîlnire cu primii secretari ai comitetelor judeţene de partid am discu­tat cum să unim mai bine eforturile co­muniştilor, ale tuturor oamenilor muncii, pentru a înfăptui acest minunat pro­gram. Aş dori, şi cu acest prilej, să apre­ciez felul în care comitetul judeţean, or­ganele şi organizaţiile de partid din ju­deţul Alba îşi îndeplinesc sarcina de a întări continuu unitatea şi colaborarea tuturor oamenilor muncii, de a fi perma­nent în mijlocul celor ce muncesc. Nu­mai şi numai în strînsă legătură cu toţi cei ce muncesc, fără deosebire de naţio­nalitate, organizaţiile de partid îşi vor îndeplini menirea lor de forţă politică conducătoare a poporului pe calea fău­ririi unei vieţi fericite, a socialismului şi comunismului. (Aplauze puternice, urale , se scandează : „Ceauşescu—P.C.R."). In manifestarea călduroasă de astăzi, în felul în care am fost primit peste tot, văd o expresie a încrederii dumneavoas­tră, a tuturor oamenilor muncii din Ju­deţul Alba — ca de altfel a întregului popor — în partidul nostru comunist, în conducerea sa, care face totul pentru a-şi îndeplini cu cinste misiunea istorică asu­mată In faţa poporului român. (Aplauze prelungite, urale). Ducem cu noi impresii deosebit de plă­cute despre felul In care oamenii mun­cii din Alba muncesc şi se preocupă de îndeplinirea sarcinilor trasate de Con­ferinţa Naţională. Desigur, aceasta nu în­seamnă că în judeţul dumneavoastră nu mai sunt lucruri de Îmbunătăţit. Dar nu doresc să vorbesc acum despre lipsuri; le cunoaşteţi singuri şi sunt convins că Ie veţi analiza şi veţi face totul pentru a le înlătura şi a asigura astfel mersul înainte al întregii activităţi. In următorii ani va trebui să începem construirea de noi întreprinderi, să dez­voltăm întreprinderile miniere. Vă aşteap­tă deci sarcini şi mai mari. De aceea, preocuplndu-vă să realizaţi programul ac­tual trebuie să vă gîndiţi totodată la perspectivă, la măsurile pe care trebuie să le luaţi de pe acum spre a asigura în continuare dezvoltarea economico-so­­cială a judeţului. Sunt convins că organizaţia de partid, oamenii muncii din judeţul Alba — muncitorii, ţăranii, intelectualii, — fie­care în domeniul său de activitate, in­clusiv în domeniul educaţiei, al creării de noi cadre, al creşterii tinerei genera­ţii vor face totul pentru a traduce în via­ţă spiritul Conferinţei Naţionale a parti­dului ! Plecînd de aici cu încrederea că veţi şti să lucraţi mai iute, mai bine şi mai eficient In toate domeniile de ac­tivitate, vă doresc mult, mult succes în tot ceea ce veţi întreprinde, multă să­nătate şi fericire ! (urale puternice, aplau­ze; se scandează: „Ceauşescu — P.C.R.“, „Ceauşescu şi poporul“). Mitingul de la Alba lulia Mii de locuitori, vîrstnici şi tineri, iau parte, în încheierea vizitei în oraşul lor a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, la un entuziast miting. Sunt constructori de maşini, metalurgişti, mineri, ţărani co­operatori din satele şi comunele înveci­nate. Platoul Românilor, din faţa cetăţii de care-şi leagă numele atîtea evenimente importante ale istoriei, trăieşte astăzi momente de puternică însufleţire. Se aud cuvinte de slavă la adresa partidului, a patriei socialiste. Mulţimea scandează cu înflăcărare „Ceauşescu—P.C.R. !“, „Ceau­şescu şi poporul!“, îşi manifestă dragos­tea şi ataşamentul faţă de partid, ade­ziunea deplină la politica internă şi ex­ternă a partidului, voinţa de a milita ne­abătut pentru înfăptuirea ei, pentru în­florirea continuă a României socialiste. Sunt simţăminte vibrant exprimate şi de inscripţiile aflate pe zeci de pancarte ! „Trăiască Partidul Comunist Român, în frunte cu secretarul său general, tovară­şul Nicolae Ceauşescu !“.­ „Trăiască P.C.R., conducătorul încercat al poporului, in­spiratorul şi organizatorul victoriilor noastre „Comuniştii, oamenii muncii din Alba lulia sînt hotărîţi să mun­cească mai bine, mai eficient, pentru în­făptuirea hotărîrilor Conferinţei Naţio­nale a partidului !“, „Cincinal de calitate, în patru ani şi jumătate !“. Deschizind mitingul, a luat cuvîntul to­varăşul George Homoştean, prim-se­­cretar al Comitetului judeţean Alba al P.C.R. Au vorbit apoi Teodor Secară, maistru la Fabrica „Refractara“ din Alba lulia, Ioan Milaciu, preşedintele cooperativei agricole de producţie din satul Sard, şi Emilia Gherbea, profesoară la Liceul „Horia Cloşca şi Crişan“ din Alba lu­lia, întîmpinat cu vii şi puternice urale, cu ovaţii îndelungata a luat cuvîntul se­cretarul general al partidului, tovară­şul NICOLAE CEAUŞESCU. Cuvîntarea a fost subliniată în repetate rînduri de aplauze entuziaste, semne ale deplinei aprobări cu care oamenii muncii din Alba lulia au primit cuvintele, indicaţii­le conducătorului partidului şi statului. Imensul Platou al Românilor a deve­nit locul unei impresionante manifestări de adeziune faţă de partid, faţă de cel care, în fruntea sa, aduce contribuţia cea mai de preţ, hotărîtoare la edificarea u­­nei politici creatoare, marxist-leniniste, în profundă consonanţă cu aspiraţiile ma­jore, cu înaltele idealuri socialiste ale (continuare în pag. a 2-a) VIZITA TOVARĂŞULUI ION GIORGHI MAURER IN UF. IUGOSLAVIA BELGRAD 14 — Trimişii speciali A­­gerpres, Sorin Strujan şi Simion Morco­­vescu, transmit: După încheierea convor­birilor cu preşedintele Consiliului Execu­tiv Federal al Republicii Socialiste Fe­derative Iugoslavia, Gemal Biedici, tova­răşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii So­cialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Maurer, a plecat într-o călătorie prin ţară. Prima etapă a călătoriei a constituit-o Skoplje, capitala Republicii Socialiste Macedonia. La sediul Adunării republicane au a­­vut, apoi, loc convorbiri între tovarăşii Ion Gheorghe Maurer şi Ksente Bogoev. La convorbiri au participat persoanele oficiale care îl însoţesc pe şeful guver­nului român şi conducători ai organelor da stat ale R.S. Macedonia. Intr-un spi­rit de lucru şi înţelegere reciprocă au fost discutate rezultatele colaborării eco­nomice dintre întreprinderi româneşti şi întreprinderi din Macedonia în domeni­ile minier, metalurgic, al Industriei chi­mice şi din alte ramuri şi au fost exa­minate noi posibilităţi de extindere a cooperării economice. După încheierea convorbirilor, la ru­gămintea reprezentanţilor presei,­ tova­răşul Ion Gheorghe Maurer a făcut o scurtă declaraţie, exprimîndu-şi satisfac­ţia pentru reîntîlnirea cu şeful guver­­nului din Macedonia, care a vizitat re­cent România. Referindu-se la convorbi­rile avute, şeful guvernului român a a­­rătat că, în cadrul lor, a fost abordată o gamă largă de probleme, menite să contribuie la aşezarea colaborării româ­­no-iugoslave pe o bază solidă. Convorbi­rile, a spus tovarăşul Maurer, ne dau posibilitatea să privim cu foarte mult optimism dezvoltarea relaţiilor noastre multilaterale. Preşedintele Consiliului Executiv al R.S. Macedonia, Hsente Bogoev, şi soţia au oferit un dejun în onoarea tovarăşu­lui Ion Gheorghe Maurer şi a soţiei. După-amiază, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer şi persoanele care II însoţesc au vizitat oraşul Skoplje. în amintirea vizitei, preşedintele Adu­nării orăşeneşti, Dragoliub Stavrev, a o­­ferit şefului guvernului român o mono­grafie a capitalei Macedoniei şi o stam­pă Infăţişînd oraşul în secolul al XVII-lea. Seara, oaspeţii au sosit în pitoreasca localitate Ohrid. La noua şcoală generală nr. 24 din Iaşi, vor învăţa în acest an de învă­­ţămint peste 700 de elevi. In clişeu, faţada noii construcţii. NOUL AN ŞCOLAR SUB SEMNUL STRâNSEI LEGATURI CU PRODUCŢIA Şi azi va suna din nou clopoţelul la fel ca întotdeauna şi totuşi altfel, numai şi pentru faptul că deschiderea anului şco­lar 1972—1973 are loc în împrejurări cu totul deosebite, generate de recenta Con­ferinţă Naţională a partidului, ale cărei documente trasează sarcina perfecţionării întregului sistem de pregătire a cadrelor. In acest sistem amplu, rolul şcolii nu mai trebuie demonstrat,­­ învăţămîntul avînd ponderea principală în formarea tinerei generaţii care-şi în­suşeşte cunoştinţe din domenii foarte vari­ate pentru a face faţă cu succes. In viitor, a­­mmmmmmmmpsm­colo unde se făuresc valorile materiale şi spirituale ale patriei, lată de ce, cu mult înainte de a suna clopoţelul primei zile de şcoală, cadrele didactice s-au considerat mobilizate în fluxul avîntului general pentru traducerea in viaţă a hotărîrilor Conferinţei Naţiona­le a partidului nostru. Red. : „Una din carenţele principale ale învăţămîntului, îndeosebi cel de cultură generală — se spune în Raport — este că nu asigură tinerilor pregătirea corespun­zătoare pentru a se integra rapid în pro­ducţie“. Ne aţi întreprins pentru înlătu­rarea acestei deficienţe 7 — Prof. Petru Tănăsucă, directorul Li­ceului nr. 3 din Iaşi. Noi am pornit de la ideea cuprinsă în documentele Conferin­ţei, potrivit căreia este necesar să se or­ganizeze astfel procesul de învăţămînt ta­cit la terminarea liceului, absolventul care nu-şi continuă studiile să se poată integra imediat într-o activitate practică. De aceea, în vacanţa de vară am con­struit cu elevii un atelier-garaj­­ auto şi ne-am propus să redistribuim spaţiul şcolar, organizînd ateliere de radiotehni­­că şi galvanoplastie cu sprijinul Între­prinderilor ce patro­nează şcoala. Aceasta, după opinia noastră, va permite treptat o profesionalizare a elevilor şi întrucît legătura cu practica a învăţămîntului nu se limitează doar la ateliere, ci la între­gul proces instructiv-educativ, am luat măsuri ca la 1 octombrie să se poată da în folosinţă şi laboratoarele împreună cu sala de lucrări practice şi proiecţii, ceea ce va permite aplicarea în viaţă cu mai mult succes a măsurilor adoptate de partid pentru modernizarea metodelor de predare, introducîndu-se filme didactice, experienţe demonstrative, încadrarea in sistemul de televiziune integrată etc. Al­tă noutate este că, ne spunea prof. G. Pus­­tianu, director adjunct , pe lingă clase­le speciale de fizică şi matematică, vor­ avea şi una nouă de chimie pentru ea Elena PIETRARU­ (continuare în pag. a 3-a) NOASTRĂ Plenara Consiliului judeţean Iaşi al sindicatelor Ieri, a avut loc plenara Consiliului ju­deţean Iaşi al sindicatelor la care au participat, ca invitaţi, membri şi mem­bri supleanţi ai Consiliului Central al Sindicatelor, membri ai uniunilor sindi­catelor pe ramuri care-şi desfăşoară ac­tivitatea în judeţul nostru, precum şi res­ponsabilii culturali din cadrul comitete­lor sindicatelor din întreprinderi şi institu­ţii. La lucrările plenarei a luat parte tov. Petre Mal­omete, secretar al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. A participat, de asemenea, tov. Gheorghe Macovei, mem­bru supleant al biroului Comitetului Ju­deţean de partid, prim-secretar al Comi­tetului judeţean Iaşi al U.T.C. Plenara a analizat activitatea politică şi cultural-educativă desfăşurată de or­ganizaţiile sindicale din judeţul nostru în lumina sarcinilor izvorîte­ din documente­le plenarei C.C. al P.C.R. din noiembrie 1971 şi ale Conferinţei Naţionale a par­tidului. A

Next