Flacăra Iaşului, mai 1973 (Anul 29, nr. 8276-8302)

1973-05-29 / nr. 8300

­ ) V curo 4 pagini 30 bani IdsuM Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean In întlmpinarea celei de-a 29-a aniversări a eliberării patriei Cincinalul înainte de termen­­deviză a fiecărui om al muncii Uain­a metalurgică 2.100 tone de ţevi şi profile realizate peste prevederi In întrecerea socialistă din acest an hotărîtor în realizarea cincinalului îna­inte de termen, colectivul de muncă de la Uzina, metalurgică din Iaşi obţine re­zultate deosebite pe care le închină a­­niversării eliberării patriei. După cum ne informează conducerea unităţii, de la începutul anului şi pînă în prezent s-au realizat, peste plan, 2.100 tone de ţevi sudate din oţel şi profile îndoite. Succesele metalurgiştilor ieşeni de a da tot mai multe produse absolut necesare economiei naţionale sunt urmarea fireas­că a mai bunei organizări a producţiei şi a muncii, a folosirii cu maximum de randament a capacităţilor şi timpului de lucru. De asemenea, în frunte cu co­muniştii, acest colectiv aplică permanent în producţie propunerile formulate de muncitori, ingineri şi tehnicieni. De alt­fel, aici deviza „Fiecare inginer şi teh­nician să rezolve o problemă tehnică“­­ se materializează în fapte de mai mul­tă vreme. Fabrica de confecţii 6,5 milioane lei producţie suplimentară Şi, colectivul de muncă al Fabricii de confecţii întîm­­pină cea de-a 29-a aniversare a eli­berării patriei cu succese deosebite în întrecerea so­cialistă. De la în­ceputul anului şi pînă în prezent a fost obţinută o pro­ducţie marfă supli­mentară în valoare de 6,5 milioane lei, iar preţul de cost a fost redus cu peste­­181.000 lei. De asemenea, au fost­ livrate la ex­port, peste preve­deri, produse în valoare de 35.000 lei valută. întreprinderea de prelucrare a lemnului „M-516“ , în fabricaţie Grija manifes­tată constant, la întreprinderea de prelucrare a lem­nului Iaşi, pentru înnoirea şi diver­sificarea sortimen­telor de mobilă es­te ilustrată de o nouă realizare. S-a introdus pe fluxul de­­fabricaţie garni­tura completă „M- 516", o variantă perfecţionată a ■garniturii „M-515“, produsă aici anii trecuţi. Ea se com­pune din 11 piese: dulap, 3 vitrine, mese de sufrage­rie, birou, scaune, fotolii. Am fost infor­maţi că, pentru o mai rapidă depă­şire a dificultăţi­lor începutului fa­bricaţiei noului produs, s-a dat o atenție sporită pre­gătirii tuturor mij­loacelor tehnice şi materiale pentru lansarea noii gar­nituri pe fluxul tehnologic. n '''* 1 * * -•* .». i* aä A lAi­P Oraşul Hirlău cunoaşte in ulti­mul timp o dezvoltare din ce in ce mai mare, prin noile construcţii ce se ridică aici. In imaginea noastră, echipa de fierari betonişti, condusă de Damian Constantin, lucrează la extinderea cu încă 16 săli de clasă a Liceului teoretic. Foto: V. POMFILIAN — coresp. Cartea de vizită a C. A. P.: graficul de producţie P în faţa cu realitatea, cauzele „obiective" nu rezistă ■ Producţia zootehnică pe acest an va fi depăşită B în perspectivă şi alte realizări valoroase Cererea tot mai crescîndă de produse lactate obligă pe zootehnişti să trimită pentru consum în stare proaspătă şi pentru industria alimentară ca materie primă, tot mai mult lapte de bună ca­litate, cu cît mai multe unităţi de gră­simi. Cu toate că au primit sarcini con­crete in­ această privinţă, unele ferme cooperatiste bat pasul pe loc, producţi­ile obţinute pe cap de animal furajat fiind departe de a echivala măcar mun­ca şi cheltuielile depuse. S-a observat că acolo unde se manifestă acest negativ fenomen, unele conduceri de cooperativă şi specialişti aruncă vina pe animale, pe baza furajeră, pe grajduri etc. etc. Ase­menea motivări, in bună măsură, nu pot fi acceptate. Căci acolo unde se lucrea­ză activ şi bine organizat, rezultatele in producţie sunt bune şi chiar foarte bune. Anul trecut, C.A.P. Erbiceni a rămas datoare fondului de stat mulţi hectolitri de lapte. S-a schimbat conducerea fer­mei de vaci, s-a schimbat optica de lu­cru a îngrijitorilor­ mulgători şi rezulta­tul acestor înnoiri a dus imediat la creş­terea producţiei. Azi ferma aceasta are planul la zi depăşit, faţă de perioada a­nului trecut marcînd o cotitură radicală în activitate, cu aceleaşi animale, cu a­­ceeaşi bază furajeră şi capacitate de c­a­­zare. Exemplul acesta nu-i singular, se pot da şi altele care să dovedească că oamenii „sfinţesc locurile“. Ca la C.A.P. Pd. Iloaiei, de pildă. Ferma de vaci de aici este la fel ca multe altele, condiţiile ei tehnice şi ma­teriale nu sunt superioare faţă de fer­mele cu rezultate modeste. Cu toate a­­cestea, producţia de lapte este totuşi în pas cu graficul planificat, căci şi aici, faţă de anii anteriori, activitatea mar­chează un salt cantitativ şi calitativ foarte important. Azi, se produce aici pe zi cu peste 70 la sută mai mul lap­te decit in perioada anului trecut. „Prin ce metode aţi realizat progresul, tova­răşe doctor Lucia Măcărescu ?“. Solicitată de noi să ne răspundă la această între­bare, şefa fermei, de profesie medic ve­terinar, pare oarecum încurcată. „Ştiu eu ? — face ea. Dacă v-am spune că n-avem nici un secret, că în munca pe care o facem nu folosim nici o metodă originală, o să ne credeţi 7“. Tinara specialistă venise tocmai de la tabăra de vară a animalelor, amplasată la „Henci", la mulţi kilometri de sediul fermei. „Stătuse acolo în mijlocul îngri­jitorilor şi ar­imalelor multe ceasuri din zi şi programul acesta — ne-a spus pre­şedintele cooperativei, tov. C. Oniceanu, este respectat cu sfinţenie tot timpul, chiar dacă plouă cu găleata. Trece în revistă fiecare lot de vaci, fiecare lot de viţei, examinează atentă, cu îngrijitorii respectivi, fiecare animal, raţiile fura­jere ce se administrează, mersul produc­ţiei“. Am insistat să mai aflăm ceva. ..Cu planul de producţie stăm la ora actuală bine — ne-a spus în continuare specia­lista. Am depăşit livrările la contract. Asta şi datorită faptului că am împros­pătat turma de bază cu exemplare de mai mare valoare biologică, provenite din prăsilă proprie. Acţiunea cred că am realizat-o satisfăcător, junincile din pră­­sila fermei dovedindu-se animale valo­roase. Unele din acestea ca „Duminica“, „Margareta II“ şi altele, vor atinge, credem, în curînd performanțele mame- C. PA­PAFIL (continuare in pag. a 2-a) Soluţionarea operativă a proceselor - garanţie a eficienţei actului de justiţie Problema perfecţionării activităţii de Înfăptuire a justiţiei trebuie privită atît sub aspectul organizării muncii şi prom­ptitudinii judecăţii, cît şi sub cel al con­ţinutului calităţii şi eficienţei actului de justiţie, deoarece între operativitate, calitate şi eficienţă există o strînsă le­gătură. Scopul judecăţii este acela de a restabili rapid şi cît mai deplin legali­tatea socialistă, ordinea de drept care a fost încălcată, drepturile şi interesele cetăţenilor, valorificîndu-se astfel însuşi dreptul obiectiv prin norma juridică. Actul de justiţie este cu atît mai eficace cu cît se realizează într-un timp mai scurt. Or, dacă judecata se tergiversea­ză şi pronunţarea hotărîrii are loc după „o perioadă ““““““ îndelungată, nu numai că dispoziţia de lege îşi pier­de practic din valoare, dar stabilirea adevărului se va face cu multă greutate , probele pot să dispară ori să devină greu de admi­nistrat, martorii să uite aspecte esenţiale, iar îm­prejurările în care s-au petrecut faptele să nu poată fi stabilite cu toată certitudinea. Totodată, în cauzele penale pedeapsa oricît ar fi de severă îşi va pierde din forţa preventivă şi educativă dacă se face după o perioadă de timp prea îndelungată. Operativitatea în soluţionarea procese­lor apare astfel ca o componentă esen­ţială a bunei administrări a justiţiei, a calităţii şi eficienţei actului de justiţie, a rolului educativ al hotărîrilor pronun­ţate. Operativitatea nu are însă nimic comun cu superficialitatea. In fiecare caz în parte înfăptuirea justiţiei trebuie să se desfăşoare cu respectarea regulilor procedurii de judecată, prin examinarea nemijlocită a probelor, a actelor depuse la dosar, audierii în instanţă a martori­lor care au cunoştinţă despre faptele din proces, efectuarea unor expertize în ca­zurile pentru a căror lămurire se cer cunoştinţe de specialitate şi verificarea Romul VONICA preşedintele Tribunalului judeţean Iaşi probelor materiale prin cercetări locale. In îmbunătăţirea operativităţii de so­luţionare a cauzelor concură şi măsurile luate recent pe plan legislativ pentru simplificarea unor prevederi procedurale în sensul extinderii competenţei de re­zolvare a unor cauze penale şi civile de către un singur judecător şi a compe­tenţei comisiilor de judecată şi procura­turii într-o serie de pricini de o impor­tanţă socială mai redusă. Drept urmare, completele de judecată cu doi judecători la judecătorie au fost degrevate de o serie de procese şi au posibilitatea să examineze cu mai multă atenţie, să studieze şi să aprofundeze cauzele mai complexe rămase în compe­tenţa lor, să pronunţe operativ soluţii le­gale şi temeinice. Inţelegînd pe deplin necesitatea res­pectării indicaţiilor date de partid, ju­decătorii se preocupă în mod activ de soluţionarea proceselor într-un termen cît mai scurt, cu respectarea garanţiilor procesuale, obţinînd rezultate pozitive. Totuşi uneori se mai întîlnesc anumite carenţe în înfăptuirea operativă a ac­tului de justiţie. Există situaţii cînd, datorită lipsei de exigenţă a celor care participă la înfăptuirea actului de justi­ţie, judecători, procurori, avocaţi, experţi, sau jurisconsulţi, judecata se face ane­voios. Astfel, datorită faptului că nu se dă întotdeauna suficientă atenţie primi­rii acţiunilor de către judecătorul de ser­viciu şi se da curs unor cereri netim­brate, incomplete, fără elementele nece­sare (şi nici nu se iau măsuri pentru completarea lor înainte de primul ter­men de judecată), unor rezoluţii prea lacunare, sau datorită lipsei de apărare la primul termen, emiterii cu întîrziere a citaţiilor sau la adrese greşit indicate de părţile din proces, se amină un im­portant număr de dosare. Alteori solu­ţionarea unor procese este tergiversată datorită faptului că probele se cer şi se admit fracţionat la mai multe termene de judecată, cu toate că era necesar și posibil să fie administra­­te de la primul termen. Unele expertize judiciare se depun cu multă întîr­ziere sau sunt superficial întocmite fiind necesar să se dispună suplimente de expertize sau noi experti­ze și, in final, să se ajun­gă la­ întîrzierea judecăţii. Aşa spre exemplu, în do­sarul 2573/1972 al Tribu­nalului judeţean Iaşi, ex­pertiza contabilă dispusă de instanţă nu s-a depus de către expert nici după 6 luni, iar în dosarul 544/1972 al aceleiaşi instanţe au fost necesare 3 revizii contabile şi 3 expertize contabile pentru calificarea unei lipse de gestiu­ne la o cooperativă sătească, ceea ce a determinat întîrzierea­­ rezolvării procesu­lui. Uneori, însuși judecătorul, în loc să fi­xeze complet și explicit obiectivele ex­pertizei, așa cum îl obligă legea, se li­mitează la formulări generale de genul „să se stabilească situaţia în gestiunea inculpatului“ şi expertul stabileşte ce i se pare necesar de stabilit, ceea ce nu este întotdeauna şi relevant la descope­rirea adevărului şi, în consecinţă, se a­­cordă noi termene de judecată pentru (continuare în pag . 2-a) Explicaţii la dosare incomplete Adeverinţe şi certificate cu... cîntec Unii avocaţi îşi înţeleg greşit rolul de apărători Proletari diri Expoziţie aniversară PAŞCANI (de la subredacţia ziaru­lui „Flacăra Iaşu­lui"). In holul mare al Casei orăşeneşti de cultură „Mihail Sa­­doveanu“ din loca­litate s-a deschis, într-un cadru fes­tiv, expoziţia: „80 de ani de la crea­rea partidului poli­tic al clasei mun­citoare din Româ­nia". La festivitate au fost prezenţi sa­lariaţi din între­prinderile şi insti­tuţiile oraşului, e­levi şi pionieri, ca­dre didactice, acti­vişti de partid şi de stat, ai organizaţii­lor de masă şi ob­şteşti. Au, luat par­te tov. Teodor Că­­luşer, preşedintele Comitetului jude­ţean de cultură şi educaţie socialistă, şi tov. Marian Char­­ciuc, secretar al Comitetului orăşe­nesc de partid, vi­cepreşedinte al Con­siliului popular o­­răşenesc Paşcani. C. FINTINARU în pagina a 2-a La clubul C.F.R. „Unirea“ Paşcani Posibilităţile de îmbunătăţire a muncii cultural-educative n-au fost epuizate . Sport în pagina a 3-a VIAŢA DE PARTID Cabinetele de ştiinţe sociale — prezenţe active în activitatea politico-ideologică ■'ii/nuniiimniiirmniimrmtmfiisimrunn A ile, uniti - vá ! ! In pagina a 4-a! \ B Comitetul internaţional j | pentru securitate J \ şi cooperare europeană | J şi~a încheiat lucrările j » Rezoluţii adoptate în cadrul reuniunii la­­ nivel înalt a C. U. A. J \ \ \ PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUŞESCU, VA IACE O VIZITA OFICIALĂ IN REPUBLICA FEDERALĂ GERMANIA La invitaţia preşedintelui federal al Republicii Federale Germania, dr. Gustav W. Heinemann, şi a doamnei Heinemann, preşedintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, va face, împreună cu tova­răşa Elena Ceauşescu, o vizită oficială în Republica Federală Germania între 26 şi 29 iunie 1973. In prezenţa tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU a avut loc solemnitatea decorat ministrului afacerilor externe al României Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a deco­rat, luni după-amiază, cu ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I, pe tovarăşul George Macovescu, mem­bru al Comitetului Central al P.C.R., mi­nistrul afacerilor externe, pentru înde­lungată şi rodnică activitate în mişcarea muncitorească şi pentru contribuţia adu­să la înfăptuirea politicii Partidului Co­munist Român de construire a socialis­mului, cu prilejul împlinirii viratei de 60 de ani. La solemnitate au luat parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Ilie Verdeţ, Cornel Bur­tică, Ştefan Andrei, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Nicolae Ghenea şi Vasile Gliga, adjuncţi ai mi­nistrului afacerilor externe. Inmînînd înalta distincţie, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a felicitat căl­duros pe sărbătorit. A luat apoi cuvintul ministrul aface­rilor externe, care, adresindu-se secreta­rului general al Partidului Comunist Ro­mân, celorlalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat, a spus : „Vă mulţu­mesc din adîncul fiinţei, al conştiinţei mele pentru că astăzi mă aflu aici, in faţa dumneavoastră. Prin dumneavoastră mulţumesc partidului, Partidului Comu­nist Român, pentru că el m-a adus pînă aici. In anii aceia din tinereţe, cînd am cunoscut partidul, am învăţat, de atunci, tot timpul, să-mi iubesc poporul din ca­re m-am născut, să-mi iubesc pămîntul din care m-am născut. M-a învăţat să iubesc clasa muncitoare, să-i înţeleg per­fect rolul ei revoluţionar şi s-o urmez. M-am străduit să fac acest lucru. Uneori am reuşit, alteori nu, dar niciodată nu s-a stins, nu se va stinge credinţa în clasa muncitoare, credinţa în partidul meu, credinţa în conducătorii lui. Partidul nostru are astăzi o politică externă cum nu a avut niciodată po­porul acesta, ţara aceasta ,a noastră. O faceţi dumneavoastră. Noi, cei care lu­crăm în Ministerul de Externe, trebuie s-o aplicăm­ cu aceeaşi grijă, cu aceeaşi conştiinciozitate pentru ca ea intr-adevăr să aducă poporului român, clasei munci­toare din România, partidului nostru acea strălucire pe care o merită“. După solemnitate, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat s-au întreţinut cordial cu săr­bătoritul. Cuvintul tovarăşului Nicolae Ceauşescu Aş dori ca in numele conducerii de partid şi de stat să felicit pe tovarăşul Macovescu cu prilejul împlinirii vîrstei de 60 de ani şi al înmînării acestui i­ait ordin al Republicii Socialiste Ro­mânia. Desigur, aceasta este o vîrstă încă tî­­nara , dar în aceşti ani tovarăşul Maco­vescu a desfăşurat o intensă activitate — şi in ilegalitate, cînd a adus o contri­buţie însemnată la lupta revoluţionară din România — şi apoi in anii de con­strucţie socialistă, mai cu seamă in do­meniul politicii internaţionale. Deci, prin acordarea acestei înalte distincţii se dă şi o înaltă apreciere activităţii pe care tovarăşul Macovescu a depus-o in aceşti ani. Dar, aşa cum este obiceiul să se spu­nă întotdeauna, acordarea acestei inalte aprecieri înseamnă şi punerea unor noi obligaţii, de viitor, în munca pe care o are tovarăşul Macovescu ca ministru de externe. Desigur, ţinind seama de po­litica internaţională a ţării noastre, de multiplele probleme ce se pun pe plan internaţional se poate prevedea că şi in viitor va fi necesară o activitate inten­să pentru a se înfăptui şi în acest do­meniu, în cit mai bune condiţiuni, po­litica României de dezvoltare a relaţiilor internaţionale, de întărire a colaborării cu ţările socialiste, cu ţările în curs de dezvoltare, cu toate statele lumii, pentru realizarea politicii generale a ţării noas­tre de colaborare în Europa, de pace in întreaga lume. Doresc să exprim convingerea mea, a conducerii de partid şi de stat că to­varăşul Macovescu va desfăşura şi in viitor o activitate bună in această di­recţie. Ii doresc încă o dată deplin suc­ces in activitatea sa, viaţă îndelungată, multă sănătate şi fericire. Vizita la Iaşi a unei delegaţii parlamentare indiene Duminică după-amiază, a sosit la Iaşi o delegaţie parlamentară indiană, con­dusa de dr. G. S. Chillon, preşedintele Camerei Reprezentanţilor a Parlamentu­lui Republicii India, care face o vizită de prietenie in ţara noastră la invitaţia Marii Adunări Naţionale a Republicii So­cialiste România. Din delegaţie fac parte Om Mehta, mi­nistru de stat pentru afacerile parla­mentare, Tayyab Hussain, Sat Pal Kapur, Shanbhu Nath, Bhargavi Thankappan, membri ai Camerei Reprezentanţilor, Sul­tan Singh, T. K. Srinvasan, membri ai Camerei Superioare, P. K. Patnaik, se­cretar adjunct al Camerei Reprezentanţi­lor, precum şi V. K. Ahuja, ambasadorul Republicii India la Bucureşti. Delegaţia a fost însoţită de George Bălănescu, deputat in Marea Adunare Naţională. La punctul de frontieră a judeţelor Iaşi şi Bacău oaspeţii au fost întîmpinaţi de către Gheorghe Brehuescu, prim-vice­­preşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, Vasile Ji­­tar, vicepreşedinte al Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular judeţean, Gheorghe Zaharia, secretar al Consiliu­lui popular judeţean,­­ Simion Gabriela, deputată în Marea Adunare Naţională. In dimineaţa zilei de ieri, oaspeţii au fost primiţi la Consiliul popular jude­ţean de către Gheorghe Brehuescu. La convorbirea care a avut loc au participat: acad. Cristofor Simionescu, membru al Consiliului de Stat, deputat în Marea A­­dunare Naţională, Petre Mah­omete, Va­sile Jitar, vicepreşedinţi ai Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, Ioan Manciuc, primarul municipiului Iaşi, deputat în Marea Adunare Naţională, Si­m­­­on Gabriela, deputată în Marea Adu­nare Naţională, directoarea Liceului „Mi­hail Sadoveanu“, Gheorghe Zaharia, se­cretar al Comitetului executiv al Consi­liului popular judeţean. S-au vizitat apoi cartierele de locuin­ţe ale municipiului şi zona industrială. La Combinatul de fibre sintetice mem­brii delegaţiei au vizitat mai multe sec­ţii ele producţie. Conducătorul delegaţiei parlamentare indiene a semnat în car­tea de onoare a combinatului. In continuarea vizitei, membrii delega­ţiei parlamentare au făcut un popas în­delungat la Universitatea „Al. I. Cuza“. Un grup de studenţi şi studente a oferit oaspeţilor flori. In sala senatului, parla­mentarii indieni s-au întreţinut cu prof. dr. docent Mihai Todosia, rectorul Universităţii, cu prorectori, decani, şefi de catedră. Un scurt popas s-a făcut şi la biserica Trei Ierarhi. Primul vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Iaşi, Gheorghe Brehu­escu, a oferit un dejun la Motelul „Bu­cium“ în cinstea delegaţiei parlamentare indiene. In timpul dejunului, s-au rostit toasturi. Vizita delegaţiei parlamentare la Iaşi s-a încheiat la Complexul muzeistic din Palatul Culturii. La aeroport, delegaţia parlamentară in­diană, condusă de dr. G. S. Chillon, a fost însoţită de Gheorghe Brehuescu, Petre Mah­omete, Vasile Jitar, Ioan Manciuc, Gabriela Simion, Gheorghe Zaharia şi Ion Staicu, directorul Combinatului de fibre sintetice. Un grup de pionieri a oferit flori oaspeților,.

Next