Flacăra Iaşului, iunie 1973 (Anul 29, nr. 8303-8328)

1973-06-01 / nr. 8303

) FLACARAI IAŞULUI V­izita tovarăşului 9 N­icolae Ceauşescu (urmare (lip pag. I) far al partidului pentru cinstea deosa­­pită pe ctre de-o iftee de a fi diri­ji cu oaspetele lor. Gazdele Informează pe tovarăşul Ni­­colae Ceauşescu că în centrul atenţiei co­muniştilor, a întregului colectiv de muncă I cu stat şi stau transpunerea In fapte a hotărîrilor partidului, a recomandărilor făcute cu prilejul vizitei din primăvara anului trecut, referitoare la specializarea producţiei, scurtarea termenului de In­trare In funcţiune la parametrii proiectaţi a Întregii uzine. Ca rezultat al mobilizării eforturilor comuniştilor, tuturor muncito­rilor, inginerilor şi tehnicienilor, a apli­cării unor soluţii constructive şi procedee tehnologice moderne în sectoarele de prelucrări mecanice, cazangerie şi montaj, a ridicării gradului de calificare şi spe­cializare a tinerilor din uzină, precum şi a participării directe In producţie a unor Ingineri, specialişti şi muncitori cu experienţă bogată, In urma aplicării ho­­tărîrilor conducerii partidului şi statului, In prezent aici se execută o gamă variată de utilaje şi Instalaţii complexe, în ma­rea lor majoritate unicate, pentru indus­tria noastră chimică şi petrochimică aflată în plină dezvoltare. Introducerea unor noi fluxuri tehnologice la cazangerie şi în alte sectoare de producţie ale întreprin­derii concepute de specialiştii uzinei, îm­preună cu cei ai Institutului de cercetări pentru construcţii de maşini, vor asigura o creştere a productivităţii muncii în a­­cest an de circa 60 la sută faţă de 1971. In vederea livrării la termen a utilajelor potrivit contractelor încheiate cu marile uzine chimice de la Craiova, Tulcea, Rm. Vîlcea, Piteşti şi din alte zone ale ţării, conducerea uzinei împreună cu comite­tul de partid au întocmit planuri de mă­suri tehnice şi organizatorice astfel încît utilajele destinate obiectivelor cu termen de punere în funcţiune în trimestrul III să fie trimise beneficiarilor pînă la fine­le lunii iunie. Muncitorii de aici, a căror vîrstă medie nu depăşeşte 22 de ani, sînt ferm hotărîţi să-şi onoreze cu cin­ste angajamentul asumat de a îndeplini prevederile cincinalului în patru ani şi jumătate, de a îmbunătăţi continuu per­formanţele tehnice şi gama sortimentelor de utilaje şi instalaţii, de a livra îna­inte de termen comenzile pe care le au încheiate cu uzinele chimice. In continuare sunt vizitate principale­le sectoare de producţie ale uzinei. In întîmpinarea secretarului general vin numeroşi muncitori care îi oferă ga­roafe roşii însoţite de cuvinte de bun venit în întreprinderea lor, de urări de sănătate şi putere de muncă în nobila activitate pe care o desfăşoară pentru binele clasei muncitoare, al întregului popor. Gazdele prezintă tovarăşului Nicolae Ceauşescu unele din produsele realizate aici, între care baterii de încălzire, reac­toare, cazane de căldură, filtre decantoa­­re şi alte utilaje şi instalaţii destinate e­­chipării diferitelor obiective aflate în construcţie ale industriei chimice. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu apreciază eforturile colectivului, ale specialiştilor pentru aplicarea hotărîrilor partidului, indicaţiilor date, adresează felicitări pen­tru realizările obţinute pînă în prezent. Totodată, secretarul general al partidului cere conducerii întreprinderii, centralei ministerului de resort să întreprindă ac­ţiuni în vederea utilizării mai bune a halelor, întrucît la ora actuală între ma­şini şi utilaje există mari spaţii neva­­lorificate productiv. In acest context se recomandă integrarea în circuitul pro­ductiv a actualei săli de cantină, ur­­mînd ca pentru această destinaţie să fie realizată din prefabricate de beton celu­lar autoclavizat o construcţie adecvată; aceeaşi soluţie este avansată pentru vii­torul pavilion administrativ. In acest scop se indică primarului general al Capitalei să ia măsuri în vederea întoc­mirii de proiecte tip de astfel de con­strucţii uşoare pentru cantine şi săli de şedinţă. In acelaşi timp, observaţiile sa­le vizează unele îmbunătăţiri construc­tive, în condiţii economice, care să a­­sigure o mai bună iluminare a halelor. De asemenea, solicită conducerii minis­terului de resort şi uzinei să întreprin­dă cele mai eficiente măsuri, astfel ca pînă la sfirşitul anului să fie complet terminată dotarea întreprinderii cu uti­laje pentru ca în 1974 să fie realizată o producţie de 25.000 tone utilaje şi insta­laţii. In spaţiul pe care II aveţi — subli­niază tovarăşul Nicolae Ceauşescu — tre­buie să ajungeţi chiar la o producţie de 30—40.000 de tone de utilaje. De ase­menea, inginerii uzinei să treacă să lu­creze direct în halele de producţie, să rezolve acolo, la locul de muncă, proble­mele organizării mai bune a fluxului tehnologic, a fabricaţiei. Conducerea ministerului, a întreprin­derii îl asigură pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu că, în lumina indicaţiilor sale, vor acţiona cu hotărîre pentru realizarea sarcinilor trasate. Vizita de lucru a conducătorului parti­dului şi statului continuă la întreprin­derea de prefabricate „Progresul“, unita­te care în acest an sărbătoreşte 20 de ani de existenţă. Adresînd calde urări secretarului ge­neral al partidului, gazdele îl informează, în acelaşi timp, cu mîndrie, că în în-­ treaga perioadă de existenţă a fabricii muncitorii de aici şi-au onorat în fie­care an sarcinile care le-au revenit. Da­torită dezvoltării şi modernizării între­prinderii, a aplicării în procesul de pro­ducţie a unor tehnologii moderne de înaltă productivitate şi eficienţă, în acest an se va obţine o producţie fizică de 9,7 ori mai mare faţă de 1955. Prevederile de plan pe primele 5 luni ale anului au fost realizate înainte de termen la toţi indicatorii. întreprinderea are asigurate condiţii pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen, pentru sporirea apor­tului la industrializarea construcţiilor şi aprovizionarea ritmică cu prefabricate a şantierelor industriale şi de locuinţe. Aici este vizitată o expoziţie de pre­fabricate şi diferite materiale noi pen­tru construcţii. Realizările prezentate i­­lustrează sintetic eforturile şi strădania specialiştilor, a muncitorilor din această ramură pentru transpunerea în viaţă a hotărîrilor Conferinţei Naţionale a parti­dului, a recomandărilor secretarului ge­neral al partidului privind introducerea unor tehnologii şi soluţii de execuţie care să ducă la reducerea ponderii con­strucţiilor din totalul investiţiilor, la creşterea productivităţii muncii şi scurta­rea duratei de realizare a noilor obiec­tive industriale, social-culturale şi locu­inţe. Secretarului general al partidului îi sunt prezentate elemente spaţiale — ca­meră, grup sanitar, vestibul — gata fi­nisate, realizate în întregime din pa­nouri mari prefabricate după tehnologii din cele mai moderne care permit ridi­carea blocurilor de locuinţe într-o peri­oadă mult mai scurtă de timp; această metodă aplicată pe şantier permite eco­nomii de manoperă de 75—80 la sută, precum şi reducerea duratei de con­strucţie cu 40 la sută, faţă de procedeele elasipe. Reţin atenţia, de asemenea, o gamă variată de blocuri ceramice care înlocuiesc un număr de 8 pînă la 13 că­rămizi obişnuite, panouri mari prefabri­cate din beton armat precomprimat şi din beton celular autoclavizat şi alte materiale moderne, de calitate­­superioa­ră, care confirmă succesele obţinute de cei care lucrează In domeniul diversifi­cării sortimentelor materialelor de con­strucţie, In consens cu sarcinile de mare răspundere ce stau în faţa acestei ra­muri a economiei naţionale în actualul cincinal. O preocupare a cercetătorilor o va constitui asimilarea fabricaţiei tîmplăriei metalice şi din material plas­tic pentru ferestre, jaluzele, uşi, conco­mitent cu diversificarea producţiei de prefabricate. Secretarul general al partidului feli­cită pe specialişti pentru realizările ob­ţinute şi le recomandă să sporească producţia de astfel de materiale, pentru ca şantierele industriale şi de construcţii de locuinţe să dispună de un volum me­reu sporit din noile produse, care şi-au dovedit eficienţa în ceea ce priveşte re­ducerea costului construcţiilor şi îmbu­nătăţirea calităţii lor. Ultimul obiectiv vizitat este Fabrica de beton celular autoclavizat, amplasată într-o altă mare zonă industrială a Ca­pitalei — Militari. Această unitate in­trată în producţie cu un an în urmă este dotată cu utilaje de înaltă tehnicitate care asigură automatizarea şi mecani­­zarea completă a tuturor fazelor tehno­logice. Inginerul George Moşinoiu, di­rectorul fabricii, prezintă secretarului general al partidului procesul tehnologic de obţinere a betonului celular autocla­vizat, material din care au fost reali­zate pavilioanele pentru muncitorii ne­­familişti de la Uzinele mecanice de uti­laj chimic. El arată că din nisip, ciment, var şi pulbere de aluminiu se realizează în unitate o gamă variată de blocuri de zidărie, de plăci şi alte produse desti­nate atit construcţiilor industriale, cît şi celor de locuinţe, materiale ce sunt a­­preciate pentru calitatea şi însuşirile lor deosebite. Secretarul general al partidului urmă­reşte cu viu interes întregul proces de fabricaţie a acestui modern produs, ana­lizează amplasarea instalaţiilor şi utila­jelor, modul cum este folosit spaţiul construit. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu arată că, după opinia sa, suprafaţa con­struită în anumite locuri nu este pe de­plin folosită, propune studierea reampla­­sării unor instalaţii într-un flux tehno­logic care să permită utilizarea integrală a spaţiilor. Specialiştii împărtăşesc în­­trutotul observaţia secretarului general al partidului şi se angajează să sporeas­că producţia în cadrul spaţiilor exis­tente printr-o reorganizare corespunză­toare. Asigurînd că aceste recomandări vor fi îndeplinite, directorul fabricii trans­mite tovarăşului Nicolae Ceauşescu ho­­tărîrea muncitorilor acestei tinere unităţi de a nu-şi precupeţi eforturile pentru realizarea cincinalului înainte de ter­men, de a spori contribuţia lor la apro­vizionarea şantierelor de construcţii cu produse din beton celular autoclavizat într-o gamă mai bogată şi în cantităţi sporite. ... Iată, deci, dimensiunile acestei noi vizite de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în cadrul căreia au fost ana­lizate, în pieţele Capitalei, probleme privind continua îmbunătăţire a aprovi­zionării populaţiei, iar în uzine cu în­semnată pondere în producţia materială a ţării, împreună cu muncitorii, cu fac­torii de conducere din centrale şi mi­nistere, măsuri concrete care vizează as­pecte calitative principale ale înfăptuirii sarcinilor actuale la cota unei maxime eficienţe, la nivelul exigenţelor puse în faţa întregii economii de hotărîrile ple­narelor C.C. al P.C.R. din noiembrie 1972 şi din acest an. In acest sens, vizita secretarului gene­ral al partidului, aprecierile şi concluzi­ile sale au înscris noi momente de re­ferinţă în preocupările colectivelor bucu­­reştene, ale oamenilor muncii din indus­tria ţării noastre, a readus în atenţia tuturor unele probleme de o deosebită actualitate legate de bunul mers al ac­tivităţii economice, al îndeplinirii preve­derilor cincinalului înainte de termen. Dan MARGINEANU Adrian IONESCU Petru UILACAN Iosif SOCACIU Radio Iași Programul de seară (1 iunie): 17.00 Cotidian sonor; 18.00 Estudiantina; 18.30 Pe coordonatele cincinalului; 18.40 Cînte­­cul care mi-e drag; 19.00 însemne pe co­loana infinită! — Descriptio Moldaviae; 19.15 Prelucrări corale; 19.30 Pe portativul undelor, melodia preferată; 20.00 Serile muzicale ale Studioului. In program: Cvartetul de coarde în Re major de Cesar Frank ; Sonata pentru două piane şi percuţie de Béla Bartók ; Simfonia de cameră de George Enescu. In pa­uză: Pagini literare; 21.45 Muzică u­­şoară de compozitori români; 22.00 Ra­diojurnal; 22.30 Melodii de pretutindeni. Programul de dimineaţă (2 iunie): 6.00 Buletin de ştiri; 6.05 Jocuri popu­lare româneşti; 6.15 Actualitatea în a­­gricultură. Jocuri populare — continua­re; 6.30 Radiomatineu — informaţii şi muzică; 7.00 Radiojurnal; Radiomatineu — continuare; 7.45 Cvitare României so­cialiste — versuri şi cîntece patriotice.­ ­ Televiziune ; 9.00 Curs de limba rusă. Lecţia a 56-a;­­ 9.30 O viaţă pentru o idee : Iuri Ga­ I­garin (II) ; 10.00 Telex ; 10.05 Publici­­­­tate ; 10.10 Studioul artistului amator. 1 Solişti şi formaţii artistice din munici­­i­piul Ploieşti ; 10.55 Avanpremieră ; 11.00­­ Portativ 73; 11.40 Comici vestiţi ai e­­t­eranului — Charlie Chaplin ; 12.30 Mon­­­ment folcloric cu: Sofia Preda şi Geor­­­­geta Anghel; 12.40 Municipalitatea răs-­­­punde bucureşteanului; 13.00 Telejur­­­nal ; 16.00—17.00 Teleşcoală. Chimie (în­­ ajutorul candidaţilor la concursul de­­ admitere in învăţămîntul post-liceal şi­­ superior) . Cataliza. Literatura română­­ (clasa a VIII-a) . Copilul şi copilăria­­ văzute de scriitori ; 17.30 Curs de limba­­ engleză. Lecţia a 55-a ; 18.00 Telex ; 18.05­­ Tragerea Loto ; 18.15 Florile copilăriei­­ — emisiune muzical-distractivă de Eri­­­ca Petruşa şi Tatiana Sireteanu; 18.45­­ La volan — emisiune pentru conducă­­­­torii auto ; 19.00 Teleconferinţă de pre­­­­să ; 39.20 1001 de seri ; 19.30 Telejur­­i nai. Cincinalul înainte de termen. 1973­­ — an hotărîtor ; 20.00 Cîntecul^ săptă-­ minii : „Primul loc de pe pămînt“ ;­­ 20.05 Ziua copilului. Reportaj de Anca­­ Arion ; 20.15 Artă plastică. Premiile U­­­­niunii Artiştilor Plastici pe anul 1972.­­ Patru ieşeni la Galeriile Apollo. Expo-­­ ziţia Edouard Pignon la Sala Dalles ;­­ 20.30 Film artistic : „La grota norman-3 dă“ — producţie a studiourilor france­­­­ze. Comedie cu Bourvil şi Brigitte Bar-4 doi. Premieră pe ţară : 22.05 24 de ore ; 1 22.35 Teleglob . Itinerar iranian — re­(­­portaj filmat.­­ Cinematografe 1 VICTORIA, orele: 9.00; 11.20; 14.00; \ (/»on. io An« Ol HA* A tcsnfatnl“ RTT.PTTRT'.T— CA, orele 8.45; 11.00; 14.30; 16.40; 18.50; 1 21.00: „Nici un moment de plictiseală". V TINERETULUI, orele 9.00; 11.00; 14.45;­­ 16.45; 18.45; 20.45: „Doamna și vagabon- * dul. COPOU, orele: 8.45; 11.15; 15.00;­­ 17.30; 20.00 „Drumul spre vest“. TATA-­­­RAŞI, orele 16.00; 18.00; 20.00: „A fost odată un poliţist“. NICOLINA, orele: 16.00; 19.00: „Călugăriţa", ambele serii. Casa de cultură a tineretului şi studenţilor La ora 14.00 în sala de spectacole, va­­ avea loc un concurs şcolar cu tema:­­ „Şcoala mea, minduna mea“. Participă l Liceul nr. 2 „M. Eminescu“ şi Liceul­­ nr. 7 „Al. I. Cuza". La ora 18.00, la­­ clubul artelor, va avea loc o dezbatere­­ pe teme de educaţie moral-cetăţeneas-­­­că intitulată : „A fi elev. Comportări, , aptitudini, idealuri". La ora 19.00, la­­ centrul de informare şi documentare­­ politică, consultaţii pe teme juridice. ? La ora 20.00 în sala de spectacole, An- - samblul „Firicelul“ al C.F.S. Iaşi va­­ prezenta un spectacol de cîntece şi­­ dansuri populare. „ Oficiul judeţean de turism­­ organizează pentru luna iunie urmă- t toarele excursii: 1­. Iaşi — Neamţ —­­ Agapia — Văratec — Poiana Teiului — 1 Borsec — Topliţa — Lacul Roşu — 3 Cheile Bicazului — Bicaz — Piatra­­ Neamţ — Războieni — Hanu Ancuţei— 1 Mirceşti — Miclăuşeni — Iaşi, la 9—10­­ iunie. Costul excursiei pentru o per­­­­soană este de 180 lei. 2). Turul Romă- 3­niei, pe traseul : Iaşi — Oituz — Bra­­ţ­şov — Bran — Piteşti — Curtea de­­ Argeş — Vidraru — Rîmnicu Vîlcea —­­ Cozia — Hurezu — Peştera Muierii —­­ Tg. Jiu — Tismana — Turnu Severin­­ — Porţile de Fier — Herculane — Ha- 3­ţeg — Hunedoara — Deva — Alba Iu-­­ lia — Sibiu — Sighişoara — Tg. Mu-­­ reş — Borsec — Neamţ — Iaşi, la 11— 3 16 iunie, la preţul de 600 de lei pentru­­ o persoană. La ambele excursii se a-­­ sigură transportul cu autocarul, caza-­­ rea şi cite o masă pe zi. „ Timpul probabil ! Vreme uşor instabilă, cu cerul varia-­­ bil. Cu totul izolat, mai sunt posibile ’ ploi şi averse slabe însoţite de descăr-­­ cari electrice. Vîntul va continua să nu- i fie slab la moderat din sectorul nordic.­­ Temperatura aerului in uşoară creşte- ^ re ; minimele vor fi cuprinse între 5­­ şi 15 grade, iar maximele între 18 şi 3 23 grade. ţ _ ^ ^ 4 Investiţii 1973 * Fuiterea lu­ funcţiune la termen a tuturor capacităţilor, condiţie esenţială pentru < Îndeplinirea cincinalului mai decretite Constructorul şi beneficiarul işi „ vînează“reciproc greşelile, in justificarea restanţelor ■ Un volum Însemnat de lucrări neterminate ■ Un nou termen este periclitat ■ Nu toate utilajele au fost pro­curate ■ Instalatorii concurează cu melcul ■ O capacitate ar putea fi devansată la începutul acestui trimestru, o ca­pacitate de 70.000 m.c./an urma să in­tre în funcţiune la Fabrica de prefa­bricate din beton armat. Din păcate în­să, această capacitate productivă nu a fost conectată în circuitul economic. U­­nitatea a avut sarcini de plan începînd cu 1 aprilie a.c., de aici trebuind să se livreze la diferiţi beneficiari din Iaşi şi din ţară panouri mari pentru locuinţe, grinzi, elemente de acoperiş şi stîlpi e­­lectrici. In primele două luni din acest trimestru urmau să fie livraţi 4.100 m.c. prefabricate din beton. Beneficiarii a­­cestor produse au aşteptat însă în zadar. Aici, şi acum se desfăşoară probele teh­nologice la unele instalaţii, iar la altele nici lucrările propriu-zise nu sunt ter­minate. De altfel, stadiile fizice atinse în prezent erau prevăzute în grafice a se realiza încă din luna martie a.c. Se poate aprecia, fără să exagerăm, că pe acest şantier haosul şi dezordinea, lipsa de responsabilitate şi colaborare între beneficiar şi constructor au generat si­tuaţia cu totul necorespunzătoare de ca­re aminteam. In repetate rînduri am au­zit formulîndu-se justificări şi explicaţii, atit la beneficiar, cît şi la constructori. După părerea noastră, şi nu numai a noastră, ambele părţi se fac vinovate de rămînerile în urmă înregistrate pe acest şantier. Zilele trecute, am avut prilejul să con­statăm din nou aceleaşi carenţe despre care s-a discutat şi cu două luni în ur­mă. In primul rînd, beneficiarul nici în prezent nu a asigurat toate utilajele teh­nologice, multe din ele abia acum sosind pe şantier. Amintim, în special, urgenţa cu care trebuie procurate tiparele (mul­te la număr), precum şi instalaţiile pen­tru cabina sanitară. Este adevărat că şi sprijinul centralei industriale nu s-a prea simţit în permanenţă, rezolvarea multor probleme dificile fiind lăsată pe seama unităţii ieşene, care, cum au con­firmat realităţile, nu le-a putut soluţio­na. De asemenea, nu se poate spune că beneficiarul a colaborat întotdeauna şi fructuos cu constructorii, ceea ce a gene­rat, în unele cazuri, substanţiale rămâ­­neri în urmă. De pildă, deşi de mai bi­ne de două săptămîni s-a întrerupt mon­tarea celor două macarale capră de pe pista exterioară (şi aşa destul de întîr­­ziate) pentru executarea panourilor mari şi a stîlpilor electrici, cele două părţi nu au reuşit să se întîlnească şi să ana­lizeze posibilităţile de ieşire din impas. Constructorul s-a mulţumit să constate blocarea unui motor sau a altor „erori“, iar beneficiarul să-i impute acestuia lip­sa de responsabilitate în executarea lu­crărilor. Nici unul însă nu a încercat găsirea soluţiei de conciliere, a soluţiei care să grăbească montarea acestor in­stalaţii atit de mult rămase în urmă. Referindu-ne la Trustul de Instalaţii şi montaj, şi de astă dată sîntem nevoiţi să amintim factorilor de decizie de la a­­ceastă unitate că nu se observă nici un reviriment în modul de organizare a muncii pe şantier, pentru recuperarea restanţelor care se menţin aici de mai multă vreme. Bunăoară, şi în prezent, căi­le de rulare nu sunt executate în între­gime, trei poduri rulante stînd în aer li­ber supuse intemperiilor, iar alte trei fiind ridicate, dar nepuse în funcţiune. De altfel, neexecutarea căilor de rula­re pentru podurile rulante de la linia a II-a din depozitul de produse finite, de la linia I şi a VI-a din hală, din ate­lierul mecanic şi atelierul de armături determină serioase dificultăţi în desfăşu­rarea procesului tehnologic. Mai exact, din lipsa acestor utilaje de ridicare şi transport, în prezent se execută manual foarte multe operaţiuni. In acest context, Pe şantierul Fabricii de prefabricate din beton armat am aminti­­i de neexecutarea instalaţii­lor de evacuare de la toate liniile din hală, deşi există utilajele respective şi condiţii optime de lucru. Eram convinşi că trista experienţă a acestei capacităţi, al cărei termen pla­nificat de intrare în funcţiune nu a fost respectat, nu se va mai reedita şi la ce­lelalte instalaţii care urmează a fi conec­tate în circuitul economic tot în acest an. Modul în care au demarat şi se des­făşoară în prezent lucrările pentru ca­pacitatea de 21.500 tone/an panouri mari cu corpuri ceramice, cu termen de in­trare în funcţiune la 30 iunie a.c., nu dă nimănui certitudinea respectării datei a­­mintite. De ce ? O judecată foarte sim­plă conduce la această concluzie. Utila­jele sunt, dar şi aici lipsesc tiparele, care au fost avizate abia la 25 mai a.c. Tov. Simion Tîtaru, inginer şef la Şantierul 1 al Trustului de construcţii industriale, ne informa că pista exterioară pentru această capacitate se va termina tocmai la 15 iunie a.c., după care urmează să înceapă activitatea Trustul de instalaţii şi montaj. Este greu de crezut, după modul cum organizează activitatea Trus­tul de instalaţii şi montaj pe acest şantier, că pînă la 30 iunie se vor ter­mina toate lucrările. Şi chiar să se ter­mine montajul, este vorba de cele două luni necesare probelor tehnologice, care în nici un caz nu pot fi scurtate, avînd în vedere şi noutatea produselor care urmează a se realiza aici. Credem că este de datoria beneficiarului şi a con­structorilor să-şi mobilizeze forţele pen­tru a face totul în scopul accelerării rit­mului de execuţie la această capacitate. Dacă la aceste două capacităţi se fac eforturi pentru reducerea perioadei cu care s-a depăşit termenul planificat şi respectiv pentru o eventuală respectare la cea de a doua, la cea de-a treia capa­citate (14.500 m.c./an panouri mari pen­tru locuinţe PT8 etaje), cu termen de intrare în funcţiune la 30 septembrie, sunt condiţii certe pentru devansare. Şi cu toate acestea, Trustul de instalaţii şi montaj, deşi are front de lucru de mai mult timp (partea de construcţii este e­­xecutată), deşi are toate condiţiile să termine mult mai devreme lucrările, a lăsat aproape în părăsire această capa­citate, neţinînd seama de o certă posibi­litate care i se oferă pentru a mai mic­şora din „palmaresul“ insucceselor înre­gistrate pe acest şantier. Este adevărat că nu au sosit încă tiparele (restul uti­lajelor fiind procurate), dar, după cum ne informa ing. Constantin Suditu, di­rectorul întreprinderii de materiale de construcţii, dacă această capacitate ar fi gata mai devreme s-ar putea executa aici şi alte elemente prefabricate din be­ton armat absolut necesare pe şantiere. Mai mult — accentua interlocutorul nos­tru — pînă la sfârşitul lunii iulie vor sosi şi tiparele pentru panourile necesare executării căminelor pentru nefamilişti, elemente pe care Trustul de construcţii Iaşi şi alte unităţi le aşteaptă de mul­tă vreme. Conducerii Trustului de Insta­laţii şi montaj i s-a explicat nu o dată acest lucru, această posibilitate de a reda cît mai repede circuitului productiv o suprafaţă construită şi dotată cu toate unităţile. Judecind după ritmul de exe­cuţie pe care l-am constatat zilele tre­cute, se pare că încă nu s-a înţeles pe deplin acest deziderat atât de important. Este, de altfel, încă o confirmare a sla­bei organizări a producţiei şi a muncii pe acest şantier al Trustului de instala­ţii şi montaj. Se invocă mereu fel de fel de greutăţi, iar acolo unde se poate acţiona nu se face mai nimic. Ing. Sil­­vius Anisie, şef de lot la Trustul de instalaţii şi montaj, care ne-a însoţit prin şantier, la toate rămînerile în urmă ne-a dat doar un singur răspuns: „Asta vru-i o problemă !“. Fără să-şi dea seama, şeful de lot confirma o realitate a şan­tierului, unde nu-i o singură problemă nerezolvată, ci destul de numeroase. Se discută mult, dar se face prea puţin. Să nu se uite că deja economia naţională nu a primit unele produse de la aceas­tă nouă capacitate, fapt pentru care răs­punde şi constructorul alături de bene­ficiar. Sunt condiţii însă ca pe acest şan­tier să se producă revirimentul mult aş­teptat. Pentru aceasta însă este nevoie ca fiecare să pună umărul la treabă. Eugeniu ZIDARIŢA Concert simfonic extraordinar Ieri, la Filarmonica de stat „Moldova" din Iaşi, a avut loc un concert extraor­dinar al orchestrei simfonice, consacrat Zilei internaţionale a copilului. Elemen­tul inedit îl constituie faptul că la pupi­tru a debutat micul Radu Postăvaru­, în vîrstă de 5 ani. Şi-au dat concursul co­piii Daniela Maftei — vioară, Cristina Marcu — pian, Daniela Dumitriu — pian, A. Căuneac — vioară, Dumitrei Brăniş­­teanu — pian. S-au interpretat lucrări de Mozart, Haydn, Bizet, Ceaikovski şi alţii. De ziua copilului PAŞCANI (De la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“). Comitetul orăşenesc al femeilor Paş­cani a antrenat un larg activ obştesc în vederea sărbătoririi Zilei internaţionale a copilului la Casa de copii din locali­tate, creşe, grădiniţe şi şcoli. Au fost realizate cu contribuţia unităţilor econo­mice din oraş pachete cu cadouri, con­­stînd din obiecte de îmbrăcăminte şi dul­ciuri, pentru copiii Casei de copii. Unita­tea de pionieri de la Şcoala generală nr. 3 a organizat programe artistice în uni­tăţile preşcolare, iar Casa de copii a or­ganizat o excursie prin împrejurimile o­­raşului. Astăzi, 1 iunie, va avea loc la Paş­cani un concurs de trotinete, triciclete şi biciclete. Prof. MARIA BUIUC preşedinta Comitetului orăşenesc al femeilor Paşcani MERSUL TRENURILOR DE CĂLĂTORI VALABIL DE LA 3 IUNIE 1973 P­LECĂRI SOSIRI DI­STANŢA DISTANŢA *ş Nr PE CARE CIRCULĂ ° R­A­NI PE CARE CIRCULĂ ORA “ trenului­­ “ trenului . De la Pină la O M­­ De la Pînă la O M 55 17 1 624 Iaşi Mangalia 0 21 1 M. 6371 Ungheni-Prut­­ Iaşi 1 19 2 M. 6392 Iaşi Nicolina 1 28 2 M. 6391 Nicolina Iaşi 2 18 3 M. 6394 Iaşi Nicolina 3 09 3 M. 6393 Nicolina Iaşi 3 57 4 M. 6372 Iaşi Ungheni-Prut 4 20 4 6042 Hîrlău Nicolina 5 30 5 341 Iaşi Timişoara 5 27 5 6005 Galaţi Iaşi 5 34 6 6042 Hîrlău Nicolina 5 40 6 M. 6373 Ungheni-Prut Iaşi 5 46 7 6041 Iaşi Hîrlău 6 11 7 6022 Paşcani Iaşi 6 02 8 6021 Iaşi Paşcani 6 39 8 605 Bucureşti Iaşi 6 05 9 66 Iaşi Bucureşti 6 42 9 605 Bucureşti Iaşi 6 08 10 6031 Iaşi Dorohoi 7 06 10 6032 Dorohoi Iaşi 6 31 11 6374 Iaşi Ungheni 7 13 11 6395 Nicolina Iaşi 6 52 12 6002 Iaşi Bucureşti 7 23 12 M. 6375 Ungh­eni-Prut Iaşi 8 42 13 6023 Iaşi Paşcani 9 09 13 5024 Cluj Iaşi 9 04 14 6033 Iaşi Dorohoi 10 16 14 6003 Mărăşeşti Iaşi 9 56 15 6025 Iaşi Paşcani 11 46 15 6024 Paşcani Iaşi 11 06 16 M. 6376 Iaşi Ungheni-Prut 11 55 16 621 Mărăşeşti Iaşi 12 17 17 6318 Iaşi Mărăşeşti 13 21 17 M. 6377 Ungheni-Prut Iaşi 13 23 18 652 Iaşi Nicolina-Buc. 13 50 18 651 Buc.­Nicolina Iaşi 15 10 19 6027 Iaşi Paşcani 13 55 19 6043 Nicolina Hîrlău 15 41 20 6396 Iaşi Nicolina 15 04 20 6034 Dorohoi Iaşi 15 44 21 622 Iaşi Mărăşeşti 15 23 21 6026 Paşcani Iaşi 16 11 22 6043 Nicolina Hiîrlău 15 48 22 6044 Hîrlău Iaşi 17 15 23 6006 Iaşi Galaţi 16 31 23 6001 Bucureşti Iaşi 17 41 24 5023 Iaşi Cluj 17 00 24 6028 Paşcani laşi 18 20 25 M. 6378 Iaşi Ungheni-Prut 17 19 25 M. 6379 Ungheni-Prut Iaşi 18 48 26 6035 Iaşi Dorohoi 17 47 26 6317 Bârlad Iaşi 19 58 27 6029 Iaşi Paşcani 20 14 27 6036 Dorohoi Iaşi 20 05 28 M. 6380 Iaşi Ungheni-Prut 20 17 28 6030 Paşcani laşi 20 30 29 6004 Iaşi Mărăşeşti 20 50 29 65 Bucureşti Iaşi 20 48 30 606 Iaşi Bucureşti 23 23 30 M. 6381 Ungheni-Prut Iaşi 21 48 31 606 Iaşi Bucureşti 23 42 31 342 Timişoara Iaşi 22 41 32 M. 6382 Iaşi Ungheni-Prut 23 55 32 623 Mangalia Iaşi 22 43 * PAGINA A III A JOCURI Copilărie ORIZONTAL­ă 1. Autorul celor mai frumoase „Amintiri din copilărie" — Mase plastice (abr. uz.); 2. A scris poezia „In loc de copilărie“ — Con­curent ; 3. Creato­rul romanului „Co­pilăria unui ne­trebnic" ; 4. Su­gaci la margini I — Ca un nou-năs­­cut — Mare (fr.); 5. Poftă de zbur­dălnicii — Pentru copii ar fi bună o cămăşuţă; 6. Ca la mama... — Natal la urmă! 5 7. Un om mare printre copii — Asociaţia cineaştilor ; 8. Joa­­că la echipa de copii — Susţine tabloul; 9. Blind ... şi cu nepoţei — Nu mai sînt copii; 10. „Cînd rîd co­piii" este una din poeziile sale — Tot copil e. VERTICAL : 1. A scris „Chipuri hazlii pentru co­pii“ — La bunici!; 2. Copilărie 77 ! — Copilărie (fig.) ; 3. Judecător în in­fern (mit.) — Cîi­­nească ; 4. Pictorul tabloului „Cap de copil“ — Din jo­cul rachetelor; 5. Arătare a imagina­ţiei — Pămînt cu apă; 6. A intrat la apă (fern.) — Salcîm ; 7. Aleg cu el ! — E un copil — Copilărie cam pe terminate ! ; 8. Comoara copiilor — Ricin fără vîrf!; 9. A scris versuri­le „Către toţi co­piii” ; 10. Numărul la puşti (gram.) — Şi-acum, un dar pentru toţi. Dicţionar: MER, INC, EAC, ACAT. B. GRIGORE7 i.

Next