Flacăra Iaşului, septembrie 1973 (Anul 29, nr. 8381-8406)

1973-09-15 / nr. 8393

ANUL XXIX Nr. 8393 SIMBATĂ 15 SEPTEMBRIE 1973 6 pagini 30 bani Anii de invâfâmlnt­­sub seninul unor înnoiri botâritoare Ca clteva decenii, flecare Început de an de învăţămînt a Încetat să fie o reluare automată a unul ciclu ce se scurgea monoton ca nisipul In clepsi­dra timpului, cu lecţii ce se debitau an da an­aidoma, de parcă ar fi fost imprimate o dată pentru totdeauna pe o invizibilă bandă de magnetofon. In zilele noastre oricare debut de an şco­lar înseamnă cu adevărat ceva nou în sensul căutărilor, al transformări­lor ce vizează punerea rapidă de a­­cord a învăţămîntului cu ritmul acce­lerat al progresului ştiinţei şi tehnicii, cu necesităţile reale ale societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate. In ur­mă cu 5 ani, de exemplu, a fost a­­doptată Legea învăţămîntului, pentru ca în 1968 să apară hotărlri ale C.C. al P.C.R. menite la rîndul lor să ducă la ridicarea şcolii româneşti pe noi trepte, iar în vara acestui an, 18—19 iunie, să se desfăşoare Plenara C.C. al P.C.R., care a pus pe prim plan prin­tre altele şi perfecţionarea Invăţămln­­tului. Iată deci o continuitate de ac­ţiuni ce demonstrează din plin preo­cupările conducerii de partid şi de stat de adaptare a procesului instruc­­tiv-educativ la pulsul acestor vremi înnoitoare, la bătaia marii inimi a e­­conomiei şi culturii naţionale. Sunt ini­ţiative şi gînduri ce însufleţesc deopo­trivă pe magistrul de la înălţimea ca­tedrei universitare, ca şi pe Învăţă­torul din sătucul cel mai îndepărtat, pentru că frământările creatoare pri­vind modernizarea predării înseamnă nu numai receptivitate la nou, dar — înainte de orice — grijă pentru des­tinele culturii şi ale tineretului, în pas cu dezvoltarea impetuoasă a ştiin­ţei şi întregii societăţi. Dacă am spune că soarta viitorului nostru trece prin şcoală, că de puterea de adaptare a acesteia la imperativele actuale depind progresul şi atingerea înaltelor ţeluri pe care le urmărim, n-am face deloc o figură de stil, ci am afirma un ade­văr de necontestat. Fiindcă aici, la fo­cul pasiunii dascălilor şi al cunoştin­ţelor transmise, se călesc convingerile, concepţiile despre viaţă, idealurile şi personalităţile viitoare. In noul an care va începe luni, 17 septembrie, există şi importante mo­dificări de ordin organizatoric ale în­văţămîntului nostru, dar poate cea mai însemnată rămine realizarea structu­rii sale unitare, pornind de la veriga unităţilor preşcolare şi pînă la cele mai înalte institute de învăţămînt su­perior. Ne aflăm, în primul rînd, în­­tr-o etapă decisivă pentru realizarea unor paşi înainte către îndeplinirea obiectivului stabilit de plenară privind generalizarea învăţămîntului preşcolar peste numai cîţiva ani — premisă ab­solut necesară pentru ca reducerea li­mitei inferioare de vîrstă pentru şco­larizare să fie cu adevărat eficientă, înfiinţarea a 40 de grădiniţe noi pe lîngă cele 380 existente, adică crearea a încă 3.000 de locuri, semnifică un început cu largi perspective de dez­voltare, dacă va exista un sprijin spo­rit din partea consiliilor populare, al întreprinderilor industriale şi unităţi­lor agricole cooperatiste. Trecerea ho­­tărîtă la generalizarea învăţămîntului obligatoriu de 10 ani implică, de ase­menea, strădanii susţinute pentru rea­lizarea extinderii clădirilor, amenajă­rii şi dotării corespunzătoare, acolo unde încă nu s-au îndeplinit aceste sarcini ce constituie condiţii sine-qua­­non ale bunului mers al procesului de învăţămînt. Cu sprijinul organelor lo­cale de partid şi de stat va trebui să fie intensificată acţiunea de cuprin­dere a tuturor copiilor de vîrstă şco­lară, în sensul de a veghea la asigu­rarea unei frecvenţe bune pe toată du­rata anului de învăţămînt. Este foarte important să nu se uite nici o clipă că în felul acesta se trece spre în­­văţămîntul liceal obligatoriu, preconi­zat pentru viitor în documentele de partid şi de stat, asigurîndu-se în pre­zent un sistem deschis, cu posibilităţi (continuare în pag. a 2-a) în pagina a 3-a VIAȚA CULTURALĂ („în exclusivitate!­I pentru femei“ ( § In acelaşi coif al ziarului, ţi la a­ § ceeaşi rubrică, au apărut, in două rin- ^ I duri, la interval de aproximativ doi § Sj ani, însemnări care pledau pentru tn- ^ § fiinţarea, şi in oraşul Iaşi, a unei uni- § § tăţi de alimentaţie publică destinată ÎJ S tn exclusivitate femeilor. In numărul § fc din 19 aprilie a.c., in urma publicării § § unei fotografii ilustrlnd Interiorul unei 5, S astfel de unităţi recent inaugurate tn § Capitală, formulam întrebarea: „Pe S 5 cînd vom avea posibilitatea să publi- ^ $ căm și din municipiul nostru fotogra- 5 i fia unui local cu astfel de profil ?" ^ ^ Şi iată că, In sftrşit, receptivi la cerin- § Ș tele unui larg cerc de consumatoare, Ş Ş tovarăşii care răspund de destinele co- ţ­a merţului ieşean au dispus amenajarea Ş ^ restaurantului „Vemina", de la deschi- Ş I derea căruia a trecut foarte puţin ş­i timp. I ^ Noua unitate — de profil inedit pen- S ^ tru urbea noastră — care funcţionea- Ş § ză in fostul local „Mioriţa" din Piaţa § t Cuza Vodă, se bucură, încă din primele Ş ore de la deschidere, de o mare a- * S fluenţă de consumatoare. Intr-un cadru § § plăcut, elegant (localul a fost renovat în 15 și dotat cu mobilier adecvat), femeile ^ Alice OUATU |­ 5 (continuare in pag. a 2-a) § s — .............. .5 S.iiiiniiHii/iiii/nimHir/rr/1/min/ni/inimi Printre unităţile ieşene care obţin suc­cese de prestigiu in întrecerea socialis­tă pentru onorarea ireproşabilă a sar­cinilor şi angajamentelor se numără şi întreprinderea mecanică „Nicolina", în imagine , un nou lot de produse este pregătit pentru a lua drumul spre beneficiar. Foto : F. VASILIU In pagina a 2-a Investiţii 1973 lă roiţi pit total la Di!i, să pregătim imediat în locul lor noi terenuri griului! • Ritm mai Intens la recoltări, dar nu peste tot • Pe agenda de lucru a culegătorilor—hibrizii timpurii de porumb • Pe unele suprafeţe Tntîrzie plugurile, pe altele, discultoarele • La startul Tnsămînţărilor—cu sămînţă condiţionată de mîntuială Şi la cuprinsul judeţului nostru, ţăra­nii cooperatori, mecanizatorii şi ceilalţi lucrători din agricultură au intrat de a­­cum în perioada care solicită cel mai mare volum de muncă. E nevoie de for­ţe tot mai importante în fiecare sector, fie la culesul bogăţiilor toamnei, fie la pregătirea viitoarei producţii. In nume­roase unităţi agricole de stat şi coope­ratiste, culesul recoltei a cîştigat conside­rabil în intensitate în ultima săptămînft, dovedind preocuparea producătorilor pentru a-şi vedea roadele unui întreg an de muncă depozitate cît mai repede şi fără nici o pierdere. Cel mai rapid s-a avansat la cultura cartofilor, unde s-a şi strîns deja recolta pe mai bine de 60 la sută din suprafaţa totală. De altfel, rindurile celor care raportează încheie­rea recoltării se îngroaşă de la o zi la al­ta. Printre ultimele unităţi adăugate pe lista lor se includ şi C.A.P.-urile din Stroieşti, Leţcani, Valea Seacă etc. Foar­te puţin­­mai este de lucru şi la Lespezi, Vinătorii, Cristeşti, Stolniceni-Prăjescu, Răchiteni, pentru a nu aminti decît uni­tăţile cu sarcinile de plan cele mai mari. Cu toate acestea, posibilităţile de gră­bire a culesului n-au fost epuizate. Rit­muri destul de modeste se înregistrează, de exemplu, la Strunga, Hălăuceşti, Ver­şeni, Mirosloveşti, ca şi în alte unităţi mari cultivatoare de cartofi. Rezultate inegale s-au obţinut şi la culesul florii­­soarelui. E drept că la C.A.P.-urile din Balş, Cîrjoaia, Costeşti etc. producţia e de acum integral recoltată, iar în mare parte şi treierată. In destule cooperative agricole Insă acţiunea se situează cu mult sub media pe judeţ (37,8 la sută), deşi aproape peste tot cultura e îndea­juns de coaptă chiar şi pentru a fi adu­nată cu combinele. Trebuie apreciat faptul că în marea majoritate a unităţilor este evident inte­resul sporit al ţăranilor cooperatori faţă de soarta recoltei şi acum, în sezonul a­­dunării roadelor. In acelaşi timp e nece­sar să se înţeleagă că munca de frînă a­­cum nu poate fi pe deplin răsplătită de­cît strîngînd pînă la ultimul gram tot ceea ce oferă cîmpul. Se cere să înche­iem în cel mai scurt termen scosul, sor­tarea, transportul şi însilozarea cartofilor şi să urgentăm culesul şi treieratul flo­­rii-soarelui. Forţele să fie organizate în aşa fel încît, ca şi pînă acum, să ne menţinem în prevederile graficelor, atît la recoltarea sfeclei de zahăr, cît şi la transportul producţiei spre bazele de re­cepţie ale beneficiarului. Se impune să zorim culesul celorlalte culturi şi din alt motiv , a sosit vremea recoltării porumbului pentru boabe , care cu suprafaţa sa apreciabilă va ab­sorbi majoritatea forţelor. Ba­covileni, Holboca, Lungani, Sorban, Cozmeşti şi in alte puncte ale judeţului porumbul de pe zeci şi zeci de hectare a şi fost pus deja în glugi. In fine, organizarea ireproşabilă a cu atît mai necesară cu cît in aceeaşi peri­oadă destul da scurtă de timp avem de strîns şi rodul viilor, al livezilor şi gră­dinilor de legume. Pe de altă parte, se ştie că pe supra­feţe destul de însemnate ridicarea recol­telor capătă un caracter şi mai urgent, întrucît terenurile respective trebuie tot in acest sezon arate, pregătite şi semă­nate. Aşa cum am mai consemnat în ul­tima vreme, însămînţarea orzului se des­făşoară de acum din plin, iar de cîteva zile acţiunea a început şi la grîu. Deşi n-am intrat în epoca optimă decît la începutul săptămaînii curente, cooperati­ve agricole ca cele din Gristeşti,­­Miros­loveşti, Stroieşti, Belceşti etc. au înscris deja realizări destul de substanţiale. In perioada următoare, ritmul însămînţări­­lor şi, implicit, încadrarea lor în timpul optim va depinde în cea mai mare mă- O .GRIGORAȘ (continuare Io pag, a 8-a? La ferma de la Sîrca a I.A.S. Tirgu Frumos, mecanizatorii dau sor cu execu­tarea arăturilor pentru însămînțarea griului pe terenurile de pe care s-a recoltat loja. Foto I BOJS SURDU (continuare în pag. a 6-a) I în pagina a 6-a­­ Evenimentele | I din Chile \ J Energice proteste \ I Împotriva complotului \ J reacționar J . ţ­ţ­ţ­­ ţ­ţ­­ ţ­ţ­ţ Vizita preşedintelui Nicolae Ceauşescu în Republica Ecuador Vizită protocolară Joi după-amiază, preşedintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, Nicolae Ceauşescu, a făcut o vi­zită protocolară, la Palatul Naţional, pre­şedintelui Republicii Ecuador, general Guillermo Rodriguez Lara. La întrevederea care a avut loc cu a­­cest prilej au asistat miniştrii de externe ai celor două ţări, George Macovescu şi Antonio Jose Lucio Paredes. Preşedintele Republicii Ecuador, gene­ral Guillermo Rodriguez Lara, a oferit joi seara, un banchet în saloanele Pala­tului Naţional, în onoarea preşedintelui Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu. La banchet au luat parte membrii gu­vernului ecuadorian, personalităţi ale vie­ţii culturale, ştiinţifice, conducători ai u­­nor mari firme economice, rectori, redac­­torii-şefi ai principalelor ziare din Quito, conducerea municipalităţii şi alte persoa­ne oficiale. Intr-o atmosferă cordială, prietenească, au fost abordate probleme privind rela­ţiile de colaborare dintre cele două ţări şi, îndeosebi, au fost analizate căile lor de dezvoltare în interesul celor două ţări şi popoare, al cauzei păcii şi colaborării in­ternaţionale. Totodată, au fost discutate probleme de interes reciproc ale situaţiei internaţionale actuale. La sosire şi la plecarea de la Palatul Banchet Au participat persoanele oficiale româ­ne. La sosirea preşedintelui Nicolae Ceau­şescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, gar­da militară prezidenţială a prezentat ono­rul. Oaspeţii români au fost întîmpinaţi de preşedintele Guillermo Rodriguez Lara. Apoi a urmat ceremonia prezentării pre­şedintelui Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu a demnitarilor ecuado­rieni, şefilor misiunilor diplomatice acre­ditaţi la Quito, prezenţi la banchet. Naţional, garda prezidenţială a prezentat onorul. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două ţări. Atît pe traseul străbătut pînă la Palatul Naţional, cît şi în faţa reşedinţei prezi­denţiale, un mare număr de locuitori ai capitalei ecuadoriene au făcut preşedin­telui Nicolae Ceauşescu o caldă manifes­tare de prietenie. In timpul banchetului, cei doi preşe­dinţi au rostit cuvîntări. Preşedintele Ecuadorului a înmînat pre­şedintelui Nicolae Ceauşescu „Marele co­lan al Ordinului Naţional de Merit“, cea mai înaltă distincţie ecuadoriană conferi­tă prin tradiţie şefilor de state, promotori ai păcii şi justiţiei sociale, militanţi con­secvenţi pentru convieţuire frăţească în­tre oameni. Banchetul s-a desfăşurat într-o atmo­sferă cordială, prietenească. Cuvîntarea preşedintelui Guillermo Rodriguez Lara In cuvîntarea sa, preşedintele Guillermo Rodriguez I­ara a evidenţiat că este un eveniment unic prezenţa preşedintelui Ceauşescu, ca primul şef de stat din Europa orientală, care vizi­tează Ecuadorul şi care „aduce prietenia unui popor latin ca şi al nostru". Subliniind că multe puncte, in special originea latină, unesc cele două popoare, vorbitorul a spus in continuare: de noi, românii şi ecuadorienii, ne uneşte credinţa noastră în prietenia cu toate popoarele cu care putem discuta, fără teamă de influ­enţe psihologice, pe deplin ataşaţi independenţei fiecăruia, cu dorinţa de colaborare reciprocă în domeniul promovărilor crea­toare şi constructive, departe de orice intenţie de a interveni în treburile interne ale celuilalt stat ori de a exercita vreo con­­strângere. Pulsul Istoriei dumneavoastră, mai ales in ultimii 25 de ani, a făcut ca dezvoltarea dumneavoastră economică, industrială, agricolă, minieră, financiară, de cercetare tehnico-ştiinţifică să fie­­ mai avansată decit dezvoltarea noastră. Dar atît o naţiune, cit şi cealaltă au încă de parcurs un drum lung in etapa aspră de creştere spre împlinire. Poporul dumneavoastră, domnule preşedinte Ceauşescu, me­rită respectul tuturor popoarelor lumii, pentru că a dat exem­plul celei mai ferme independenţe de stat şi a stabilit relaţii cu ţări cu diverse orientări ideologice, încercînd să găsească co­incidenţe creatoare şi elemente favorabile dezvoltării reciproce, menţinîndu-se departe de zonele in care s-ar fi putut produce conflicte şi prejudecăţi, invidie sau izolare. Sentimentul de egalitate, domnule preşedinte Ceauşescu, este comun pe toate latitudinile pămîntului, specific tuturor fiinţelor umane, cu excepţia acelora care, in exercitarea neînfrînată a unor privilegii nefaste, devin agresivi şi luptă împotriva ace­lora care proclamă progresul economic şi cultural al majorităţii. In mod inuman Înlăturată de la bunurile existente. După ce s-a referit la caracteristicile specifice ale dezvol­tării Ecuadorului, preşedintele Guillermo Rodriguez Lara a spus : Pe lingă înfăptuirea revoluţiei noastre, asigurăm evoluţia spre progres a ţării, dezvoltînd relaţii frăţeşti de prietenie şi colabo­rare cu toate statele de pe planetă. Şi acum, cu profundă satisfacţie omagiem femeia română, exponentă a unei mari ţări europene, reprezentată de doamna Cuvîntarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu Mult stimate domnule preşedinte, Domnilor miniştri, Doamnelor şi domnilor, Vizita pe care o întreprindem în Republica Ecuador priete­­nă, la invitaţia amabilă a dumneavoastră, domnule preşedinte, reprezintă un moment de importanţă deosebită in relaţiile ţări­lor noastre. Intr-adevăr, este prima vizită pe care un şef de stat român o face în ţara dumneavoastră şi, după cum aţi menţionat, prima vizită a unui şef de stat din ţările socialiste europene. Vă mulțumesc cordial, domnule preşedinte, pentru urările de bun venit, pentru primirea ospitalieră pe care ne-aţi rezervat-o. De asemenea, doresc să mulţumesc populaţiei capitalei patriei dumneavoastră pentru manifestările de prietenie şi simpatie faţă de noi. In toate acestea, noi vedem expresia sentimentelor de prietenie faţă de poporul român, dorinţa de a dezvolta colabora­rea multilaterală dintre ţările şi popoarele noastre. La rîndul meu, doresc să vă adresez, domnule preşedinte, în numele Consiliului de Stat, al guvernului, al poporului român şi al meu personal un salut călduros prietenesc şi cele mai bune urări de fericire şi prosperitate poporului prieten ecuadorian. Am venit în ţara dumneavoastră şi în alte ţări ale Americii Latine animaţi de sentimente de prietenie şi solidaritate, de do­rinţa de a explora împreună căile dezvoltării prieteniei şi cola­borării multilaterale dintre popoarele noastre. Intr-adevăr, poporul român şi poporul ecuadorian au multe trăsături comune, ca urmare a afinităţilor de origine, de limbă, de cultură latină, a faptului că ele s-au inspirat din cuceririle ştiinţei şi culturii europene şi universale. Fără îndoială că toate acestea au o mare însemnătate în dezvoltarea prieteniei dintre popoarele noastre, dar popoarele român şi ecuadorian au şi alte momente, aş putea spune identice, în dezvoltarea lor naţională şi socială, au cunoscut timp îndelungat asuprirea străină, au dus lupte îndelungate pentru cucerirea independenţei naţionale, pen­tru afirmarea lor ca naţiuni independente şi libere. In decursul istoriei sale, poporul român a făcut faţă multor greutăţi, a suferit secole întregi asuprirea străină, a dus lupte grele pentru apărarea fiinţei sale naţionale şi, poate, tocmai da­torită acestor împrejurări deosebite, naţiunea română s-a dez­ (continuare in pag. a 6-a) La Universitatea Centrală din Quito Vineri dimineaţa, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au făcut o vizită la Universitatea Cen­trală din Quito, una dintre cele mai vechi instituţii de învăţămînt superior din America Latină. Studenţii universităţii, în număr im­presionant, au făcut oaspeţilor români o entuziastă primire. Studenţii au părăsit pentru un moment laboratoarele unde acum, înaintea deschiderii anului de în­­vâţămînt, fac perioada de practică, adu­­nîndu-se în faţa clădirii şi de-a lungul culoarelor pentru a ovaţiona pe pre­şedintele primului stat socialist care face o vizită în Ecuador, ca conducătorul Ro­mâniei socialista, Nicolae Ceauşescu. Din rîndul studenţilor răsună îndelung urări de bun venit urări pentru România so­cialistă, pentru conducătorul ei. Pe pan­carte ridicata de studenţi se puteau citi cuvintele: „Bun venit conducătorului României socialiste, Nicolae Ceauşescu“, „Trăiască unitatea tineretului din Româ­nia şi Ecuador în lupta comună pentru pace şi progres social Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi to­varăşa Elena Ceauşescu sunt întîmpinaţi de rectorul universităţii, Edmundo Ri­­vadeneira, de secretarul general al con­siliului profesoral, Adriano Rosales, de membri ai consiliului, profesori şi re­prezentanţi ai studenţimii. Adresîndu-se solilor poporului român, rectorul prof. dr. Edmundo Rivadeneira, le-a adresat un călduros cuvînt de salut. Intr-un cadru solemn, şefului statului român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, i s-a decernat titlul de doctor honoris causa al Universităţii Centrale din Ecuador, înalt titlu ştiinţific conferit la solicitarea con­ducerii Facultăţii de ştiinţe economice din cadrul universităţii. A luat cuvîntul rectorul Universităţii ecuadoriene. Subliniind importanţa activităţii pe tărîm ştiinţific a tovarăşei Elena Ceauşes­cu, activitatea consacrată cercetării în domeniul chimiei, rectorul universităţii i-a conferit titlurile de membru de o­­noare ale Consiliului universitar şi al Con­siliului de conducere. Mulţumind, preşedintele Nicolae Ceauşescu a rostit o alocuţiune. In ropote de aplauze, asistenţa felicită călduros pe conducătorul statului ro­mân, preşedintele Nicolae Ceauşescu, pe tovarăşa Elena Ceauşescu. Se produce apoi un eveniment emoţio­nant. La propunerea prof. dr. ing. Wenceslav Vazconez, decanul Facultăţii de inginerie, se păstrează un moment de reculegere pentru victimele loviturii de stat militare din Chile. In sală răsună lozinci exprimînd soli­daritatea cu lupta poporului chilian. Lo­zincile sînt reluate apoi de masele de studenţi, care umplu pînă la refuz curtea interioară a universităţii. Intr-o atmosfe­ră vibrantă, de solidaritate militantă, sînt intonate imnuri revoluţionare, se scan­dează lozinci pentru unitatea şi solidari­tatea dintre poporul român, ecuadorian şi celelalte popoare ale Americii Latine, a tineretului din întreaga lume, în lupta comună împotriva imperialismului, pentru idealurile nobile ale progresului, democra­ţiei şi echităţii sociale. Din mulţime, se aud în limba română cuvintele: „Tră­iască Ceauşescu, trăiască România !". In aclamaţiile mulţimii, de pe terasa universităţii, ia cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In continuare, în cadrul Facultăţii de ştiinţe economice are loc un alt moment emoţionant: inaugurarea, în semn de sti­mă, respect pentru personalitatea şefu­lui statului român, pentru contribuţia sa personală la cauza păcii, destinderii şi colaborării internaţionale, a aulei căreia i s-a atribuit numele „Preşedintele Nicolae Ceauşescu“. Decanul facultăţii, Fausto Guerrero, omagiind personalitatea eminentului om de stat român, invită pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu să dezvelească placa acoperită de faldurile îngemănate ale tricolorului celor două ţări, placă pe care este scris numele şefului statului român. Aici, în incinta aulei, decanul facultăţii aduce un cald salut României socialiste, conducătorului ei. In aplauzele calde, en­tuziaste ale asistenţei, ia cuvîntul tova­răşul Nicolae Ceauşescu. Plecarea de la universitate constituie din nou un prilej pentru o manifestaţie vibrantă, emoţionantă, de solidaritate a tineretului din Ecuador cu tineretul ro­mân în lupta comună pentru marile idea­luri care animă astăzi tineretul întregii lumi, idealuri de pace, progres şi drepta­te socială. Răsună ovaţii pentru preşedin­tele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu. Depuneri de coroane în semn de omagiu adus luptei pentru libertate şi independenţă a poporului ecuadorian, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a depus vi­neri dimineaţa o coroană de flori la Mo­numentul­­­ eroilor independenţei. La ceremonie au participat persoanele oficiale care îl însoţesc pe şeful statului nostru în vizita in ţările­­Americii La­tine. O gardă militară a prezentat onorul, întreaga ceremonie desfăşurindu-se în a­­cordurile unui însiş seism».

Next