Flacăra Iaşului, mai 1974 (Anul 30, nr. 8586-8611)

1974-05-09 / nr. 8592

ANUL XXX Nr. 8592 JOI 9 MAI 1974 4 pagini 30 bani Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judetean Pe ogoare - nici o absenţă ! Obiectivul nr. 1: încheierea insămînţării porumbului In cursul zilei de ieri,­­în cooperativele a­­gricole s-au mai însămînţat cu porumb 2 500 hectare. Lucrarea a fost reluaită în peste 80 de unităţi printre care cele din Ruginoasa, Erbiceni, Focuri, Româneşti, Mogoşeşti, Leţ­­cani, cele din consiliul intercooperatist Holo­boca şi altele. Chiar ieri au încheiat această lucrare C.A.P. Vatra, Mirceşti şi Mogoşeşti- Siret. După ploi nu s-a acţionat deloc în această­­direcţie, în C.A.P. Bălţaţi, Lungani, Sineşti, Horleşti, Voineşti, Moşna, Răducăneni, Bo­­hotin şi altele, cu toate că în unele unităţi vecine s-a lucrat de zor. Aseară mai erau de însămînţat cu porumb pentru boabe 25 000 hectare. Este necesar să se treacă deîndată la o organizare exemplară a muncii pentru folo­sirea din plin a tuturor agregatelor de îm­să­­mînţat, pe întreaga durată a zilei-lumină. Semănatul porumbului, fasolei şi al celorlalte culturi trebuie încheiat în cîteva zile. Urgent, la erbicidarea griului! In câteva zile, er­bicidarea culturii griului trebuie să fie încheiată. Dacă un C.A.P. din raza S. M. A. Holboca, Paşcani etc., aceas­tă lucrare s-a făcut pe suprafeţe mai mari, în multe uni­tăţi s-a acţionat slab sau deloc. Tov. I. Dîrţu, di­rectorul întreprinde­rii de aprovizionare tehnico-materială nr. 22, ne-a spus că, conducerile C. A. P. Sireţel, Tătăruşi, Balş, Oţeleni, Băl­­ţaţi, Cepleniţa, Hîr­­lău, Cotnari, Ci­i­oa­ia, Costuleni, Ipate­­le, Ţi­băneşti etc., nici nu s-au prezen­tat să ridice canti­tăţile de erbicide re­partizate de citeva săptămîni. Imagine din moderna filatură de fire pieptănate a întreprinderii „Țe­sătura*. Foto : P­dfk­,HU-coresp. Economii de energie electrică Un calcul efectuat Ieri, împre­ună cu specialiştii întreprinderii ieşene de reţele electrice, a rele­vat că, în timpul scurs pînă acum din acest an, măsurile iniţiate în vederea optimizării consumurilor de energie electrică s-au soldat cu însemnate reduceri, care depăşesc 16 milioane Kwh pe întreg jude­ţul. O contribuţie de seamă au a­­dus-o întreprinderile de antibioti­ce, „Victoria“, întreprinderea me­talurgică şi, desigur, I.R.E. ş.a. P. CONSTANTIN în sprijinul unor cooperative agricole Conducerea Trustu­lui S.M.A. a luat mă­suri pentru deplasa­rea operativă a unor agregate din C.A.P. care au terminat se­mănatul porumbului spre unităţile care mai au restanţe la a­ceastă lucrare. Tov. inginer Marines­cu, directorul Trustului S.M.A., ne-a spus că au fost trimise în a­­jutor, pînă acum, pes­te 60 de grape cu discuri şi 20 de semă­nători S.P.C. 6. Precipitaţiile căzute în ultima vreme sa­tisfac în mică măsură nevoile de apă ale solului. De aceea, activitatea în sistemele de irigaţie trebuie continuată din plin. In clișeu , la C.A.P. Focuri se irigă de zor lucerna. Foto : I. CO.STEA O cultură ce merită toată atenţia Cîteva cuvinte despre tehnologia guliei furajere In acest an, o cultură relativ nouă pe meleagu­rile ieşene e pe cale de extindere. E vorba de gu­lia furajeră cu care s-au semănat deja, potrivit pla­nului iniţial al C.A.P.-uri­­lor, 000 ha., iar acum su­prafaţa a fost suplimenta­tă cu încă circa 1.000 ha. E un cîştig pentru baza furajeră dacă avem în ve­dere productivitatea aces­tei culturi. Anul trecut, de exemplu, Complexul inter­­cooperatist Bivolari pentru creşterea vacilor a obţinut aproape 40 tone de gulii la hectar în condiţii de neirigare. Pentru a asigura o recol­tă bogată se înţelege că trebuie aplicată întocmai tehnologia indicată. în le­gătură cu aceasta consi­derăm utile cîteva preci­zări. Mai întîi necesitatea de a încheia semănatul cit mai repede întrucît ne aflăm deja la sfîrşitul e­­pocii optime. Se insămîn­­ţează cu maşinile S.U.P-- 21, S.U.P.-29 sau A 200­­ (Saxonia) la adîncimea de 1­2—3 cm. Rândurile vor fi distanţate fie la 60 cm, fie după schema folosită la sfecla de zahăr (60 cm. între rînd­urile pe care merg roţile tractorului și 45 cm. între celelalte rîn­­duri) pentru a putea între­ţine mecanic cultura. De altfel, şi întreţinerea se a­­­seamănă cu cea a sfeclei : la început o praşilă oarbă, dacă n-au răsărit plante­le sau una superficială tot manuală imediat după ce­­se văd rîndurile, răritul (la distanţa de 12 cm. în­tre plante) şi în fine, o­bişnuitele prașile mecanice cu cultivatoarele pentru culturi tehnice. Nimic complicat deci. ANIVERSARE CU ADINCI ŞI MULTIPLE SEMNIFICAŢII Sărbătorirea independenţei şi a zilei victoriei, în acest în­ceput de mai al anului 1974, are o semnificaţie multiplă. In cei 30 de ani de la eliberare, sub conducerea Partidului Co­munist, România a realizat un salt uriaş pe drumul elibe­rării depline, al înlăturării ră­măşiţelor unei societăţi bazate pe exploatarea omului de că­tre om. Congresul al XI-lea al partidului, aşteptat cu în­sufleţire de întregul popor, şi care va face bilanţul realizări­lor contemporane, va stabili, cu fermitate, obiectivele con­strucţiei viitoare. Evocînd trecutul, subliniin­­du-i legătura strînsă, indisolu­bilă cu prezentul, ne afirmăm din nou voinţa de a ne con­strui viitorul în acord cu ne­voile noastre, în respectul de­­săvîrşit al dreptului tuturor popoarelor la viaţă liberă şi demnă. Independenţa proclamată la 9 mai 1377 nu a fost un act spontan. Momentul a reprezen­tat saltul calitativ al unei îndelungi şi sistematice acu­mulări, rezultatul unei minu­ţioase şi pline de răspundere pregătiri, în cursul căreia Ro­mânia şi-a făcut cunoscută vo­inţa, a luat cunoştinţă de re­acţia Europei şi de consecin­ţele eventuale ale actului, a pregătit spiritele. Participarea la lupta armată, care a con­sacrat independenţa, a fost precedată de o multilaterală şi tenace acţiune diplomatică, ex­presie puternică a­ voinţei de libertate a întregului popor. Documentele de care dispu­nem vădesc, fără putinţă de tăgadă, cît de perseverentă a fost această acţiune, cu cită migală şi cu cite eforturi au GH. PLATON (continuare în pag. a 3-a) Săptămîna muzicii româneşti ZILE DE EFERVESCENŢĂ ARTISTICĂ Acum, cînd ne apropiem de sfirşitul „Săptămînii muzicii româneşti“, perioadă în care au fost cîntate peste 60 de lu­crări ale cam tot atîtor com­pozitori, se poate spune că noua ediţie a acestei manifestări pla­sează ampla şi prestigioasa ac­ţiune pe o orbită sigură. Cre­aţiile de o mare diversitate sti­listică şi variatele tendinţe în­­tîlnite la compozitorii din im­portante centre culturale ale ţării au fost, în acest an, mai reprezentative, inclusiv în ceea ce priveşte aportul ieşenilor, o­­glindind astfel nivelul şi virtu­ţile dobîndite pe fundamentul peren al tradiţiei, în ultimele trei decenii ce oferă noi con­diţii de dezvoltare. Şi-au adus o piretioasă contribuţie Interpre­tativă în cea mai mare parte forţele ieşene, dar remarcăm de astă dată şi participarea unor prestigioase ansambluri­ din­ alte orașe, precum „Madrigalul * în C. DEDIU (continuare în pag. a 3-a) O „mînă bună" care protejează lucrul de mîntuială Răspunzînd invitaţiilor adresate de către cetă­ţeni, de a constata „pe viu“ calitatea necores­punzătoare a unor blocuri cu locuinţe pro­prietate personală, ne-am deplasat mai întîi pe strada C. Negri nr. 60, unde, recent, s-a dat în folosinţă un asemenea bloc. Primul interlocutor, ing. Elena Bal­a, care a contractat un apartament cu 4 camere, ne-a decla­rat : „Am crezut că dacă s-a dat în folosinţă cu peste două luni mai tîr­­ziu decît prevedea con­tractul, nu vor fi de fă­cut obiecţiuni asupra mo­dului de execuţie. Din păcate, ne-am înşelat, în­trucît a fost necesar să văruim din nou, să raş­chetăm parchetul încă o dată, să vopsim tîmplă­­ria, să..De ce se a­­junge la asemenea si­tuații ? Nu se acordă a- CONSTRUCȚiA DE LOCUINȚE PROPRIETATE PERSONALĂ­ tenția cuvenită execută­rii unor lucrări de cali­tate şi mai ales unor fi­nisaje cît de cît accepta­bile , organele O.J.C.V.L. îngăduie constructorilor lucrări de mîntuială, cre­­înd noilor locatari neplă­ceri, cheltuirea unor alte sume de bani pentru a înlătura defecţiunile lă­sate de constructori. S-a văzut că aproape toţi lo­catarii sunt nemulţumiţi de modul cum li s-au predat locuinţele. Ne­mulţumirile sunt justifi­cate. Sistemul de evacu­are a resturilor menajere este defectuos conceput, iar instalaţia pentru gaze nu era executată în în­tregime, fapt pentru ca­re, zilnic, locatarii sunt nevoiţi să stea acasă, e­­ventual învoindu-se de la serviciu in aşteptarea meşterilor. Dacă noii lo­catari „îndrăznesc“ să nu fie mulţumiţi, riscă pre­darea din oficiu a locu­inţei. IOAN SCIN­OPU (continuare în pag. a 3 a) în pagina a 2-a Tinereţe, idealuri, răspunderi 1 Atentie, filmăm! 1 5 » 7 S s s S încă din 1963 Marcel Zbanţ S ^ a tot venit la Casa pionierilor ^ § din Iaşi, la cercurile de foto ^ s şi turism, iar mai tîrziu la s $ cineclub, pină a trecut de ^ ^ mult limitele pionieriei şi s-a § § făcut băiat mare, de fapt S 5 pînă la terminarea liceului. în­ 55 ^ tre timp, prin 1969, cineclubul Jg S lor a realizat un izbutit docu- ^ ^ mentar „laşul meu drag“ ca- ^ ^ re le-a adus o mențiune, iar § § prin 1971 „Lumea copiilor“, s ^ distins cu un premiu, spre S ^ bucuria tuturor colaboratori- jfc § lor. Mai tîrziu, deplasarea de S­a la Dolhasca cu o echipă de 10­0 C _.__, î„ \ nul„i S­­ . c ... t------------------------------- „ _ s Nou, i-a dat posibilitatea lui *5 s Marcel Zbanț să prindă în o­­g 2 biectivul de filmat datini și £ 5 obiceiuri de la sărbătorile de S ^ iarnă, de o mare frumusețe și ^ S valoare etnografică, realizînd ^ 5 documentarul „Vatra mitului", ş ^ răsplătit cu premiul al IIT-lea 55 S la Ediţia a V-a a Festivalului S S naţional al cinecluburilor pro- 5* Î5 nie­reşti de la Cimpulivist, ca si 55 I filmul de ficţiune „Strîmbă § S lemne", care le-a adus la re- ^ 5 miul Juriului. A fost de ajuns N S pentru a-1 stimula şi a-i ina- 5 ^ ripa elanurile pornite din cea ^ ^ mai curată pasiune. Nu intim- t $ plător a rămas pentru totdea- § 5 una un iubitor sincer al celei ^ S de-a șaptea arte, angajîndu-se S t astăzi conducător al cinedu- ș ^ irului, unde și-a făcut cîndva t; ^ „ucenicia“. Nouăzeci de pio- § § nieri vin aici cu regularitate S S pentru a deprinde cunoştinţe J­ § teoretice şi practice. I­ar a vă- S § zut lucrând cu sîrg la un film ş % de desene animate, după poe- ^ ^ zia „Zdreanţă" de Tudor Ar- & § ghezi. Interesant este că unii 5 dintre ei vin şi în vacanţă să t ^ muncească cu deosebit interes, S § cel mai pasionat fiind “micuţul s § Costel Florescu din clasa a I ^ Hl-a, Şcoala generală nr. 24, & § pionier, în care îndr­umatorul g s cineclubului vede de pe acum t ţ urmaşul său şi poate un viitor § mare cineast. Mai multe cine- § S cluburi în Judeţul nostru ar fj ^ contribui în fapt la descoperi- r - rea de noi talente. I ELENA PIETRARU : '^/itiiinnin/n/m/nn/in/in/iiinim-'

Next