Flacăra Iaşului, mai 1974 (Anul 30, nr. 8586-8611)
1974-05-09 / nr. 8592
ANUL XXX Nr. 8592 JOI 9 MAI 1974 4 pagini 30 bani Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judetean Pe ogoare - nici o absenţă ! Obiectivul nr. 1: încheierea insămînţării porumbului In cursul zilei de ieri,în cooperativele agricole s-au mai însămînţat cu porumb 2 500 hectare. Lucrarea a fost reluaită în peste 80 de unităţi printre care cele din Ruginoasa, Erbiceni, Focuri, Româneşti, Mogoşeşti, Leţcani, cele din consiliul intercooperatist Holoboca şi altele. Chiar ieri au încheiat această lucrare C.A.P. Vatra, Mirceşti şi Mogoşeşti- Siret. După ploi nu s-a acţionat deloc în aceastădirecţie, în C.A.P. Bălţaţi, Lungani, Sineşti, Horleşti, Voineşti, Moşna, Răducăneni, Bohotin şi altele, cu toate că în unele unităţi vecine s-a lucrat de zor. Aseară mai erau de însămînţat cu porumb pentru boabe 25 000 hectare. Este necesar să se treacă deîndată la o organizare exemplară a muncii pentru folosirea din plin a tuturor agregatelor de îmsămînţat, pe întreaga durată a zilei-lumină. Semănatul porumbului, fasolei şi al celorlalte culturi trebuie încheiat în cîteva zile. Urgent, la erbicidarea griului! In câteva zile, erbicidarea culturii griului trebuie să fie încheiată. Dacă un C.A.P. din raza S. M. A. Holboca, Paşcani etc., această lucrare s-a făcut pe suprafeţe mai mari, în multe unităţi s-a acţionat slab sau deloc. Tov. I. Dîrţu, directorul întreprinderii de aprovizionare tehnico-materială nr. 22, ne-a spus că, conducerile C. A. P. Sireţel, Tătăruşi, Balş, Oţeleni, Bălţaţi, Cepleniţa, Hîrlău, Cotnari, Ciioaia, Costuleni, Ipatele, Ţibăneşti etc., nici nu s-au prezentat să ridice cantităţile de erbicide repartizate de citeva săptămîni. Imagine din moderna filatură de fire pieptănate a întreprinderii „Țesătura*. Foto : Pdfk,HU-coresp. Economii de energie electrică Un calcul efectuat Ieri, împreună cu specialiştii întreprinderii ieşene de reţele electrice, a relevat că, în timpul scurs pînă acum din acest an, măsurile iniţiate în vederea optimizării consumurilor de energie electrică s-au soldat cu însemnate reduceri, care depăşesc 16 milioane Kwh pe întreg judeţul. O contribuţie de seamă au adus-o întreprinderile de antibiotice, „Victoria“, întreprinderea metalurgică şi, desigur, I.R.E. ş.a. P. CONSTANTIN în sprijinul unor cooperative agricole Conducerea Trustului S.M.A. a luat măsuri pentru deplasarea operativă a unor agregate din C.A.P. care au terminat semănatul porumbului spre unităţile care mai au restanţe la această lucrare. Tov. inginer Marinescu, directorul Trustului S.M.A., ne-a spus că au fost trimise în ajutor, pînă acum, peste 60 de grape cu discuri şi 20 de semănători S.P.C. 6. Precipitaţiile căzute în ultima vreme satisfac în mică măsură nevoile de apă ale solului. De aceea, activitatea în sistemele de irigaţie trebuie continuată din plin. In clișeu , la C.A.P. Focuri se irigă de zor lucerna. Foto : I. CO.STEA O cultură ce merită toată atenţia Cîteva cuvinte despre tehnologia guliei furajere In acest an, o cultură relativ nouă pe meleagurile ieşene e pe cale de extindere. E vorba de gulia furajeră cu care s-au semănat deja, potrivit planului iniţial al C.A.P.-urilor, 000 ha., iar acum suprafaţa a fost suplimentată cu încă circa 1.000 ha. E un cîştig pentru baza furajeră dacă avem în vedere productivitatea acestei culturi. Anul trecut, de exemplu, Complexul intercooperatist Bivolari pentru creşterea vacilor a obţinut aproape 40 tone de gulii la hectar în condiţii de neirigare. Pentru a asigura o recoltă bogată se înţelege că trebuie aplicată întocmai tehnologia indicată. în legătură cu aceasta considerăm utile cîteva precizări. Mai întîi necesitatea de a încheia semănatul cit mai repede întrucît ne aflăm deja la sfîrşitul epocii optime. Se insămînţează cu maşinile S.U.P-- 21, S.U.P.-29 sau A 200 (Saxonia) la adîncimea de 12—3 cm. Rândurile vor fi distanţate fie la 60 cm, fie după schema folosită la sfecla de zahăr (60 cm. între rîndurile pe care merg roţile tractorului și 45 cm. între celelalte rînduri) pentru a putea întreţine mecanic cultura. De altfel, şi întreţinerea se aseamănă cu cea a sfeclei : la început o praşilă oarbă, dacă n-au răsărit plantele sau una superficială tot manuală imediat după cese văd rîndurile, răritul (la distanţa de 12 cm. între plante) şi în fine, obişnuitele prașile mecanice cu cultivatoarele pentru culturi tehnice. Nimic complicat deci. ANIVERSARE CU ADINCI ŞI MULTIPLE SEMNIFICAŢII Sărbătorirea independenţei şi a zilei victoriei, în acest început de mai al anului 1974, are o semnificaţie multiplă. In cei 30 de ani de la eliberare, sub conducerea Partidului Comunist, România a realizat un salt uriaş pe drumul eliberării depline, al înlăturării rămăşiţelor unei societăţi bazate pe exploatarea omului de către om. Congresul al XI-lea al partidului, aşteptat cu însufleţire de întregul popor, şi care va face bilanţul realizărilor contemporane, va stabili, cu fermitate, obiectivele construcţiei viitoare. Evocînd trecutul, subliniindu-i legătura strînsă, indisolubilă cu prezentul, ne afirmăm din nou voinţa de a ne construi viitorul în acord cu nevoile noastre, în respectul desăvîrşit al dreptului tuturor popoarelor la viaţă liberă şi demnă. Independenţa proclamată la 9 mai 1377 nu a fost un act spontan. Momentul a reprezentat saltul calitativ al unei îndelungi şi sistematice acumulări, rezultatul unei minuţioase şi pline de răspundere pregătiri, în cursul căreia România şi-a făcut cunoscută voinţa, a luat cunoştinţă de reacţia Europei şi de consecinţele eventuale ale actului, a pregătit spiritele. Participarea la lupta armată, care a consacrat independenţa, a fost precedată de o multilaterală şi tenace acţiune diplomatică, expresie puternică a voinţei de libertate a întregului popor. Documentele de care dispunem vădesc, fără putinţă de tăgadă, cît de perseverentă a fost această acţiune, cu cită migală şi cu cite eforturi au GH. PLATON (continuare în pag. a 3-a) Săptămîna muzicii româneşti ZILE DE EFERVESCENŢĂ ARTISTICĂ Acum, cînd ne apropiem de sfirşitul „Săptămînii muzicii româneşti“, perioadă în care au fost cîntate peste 60 de lucrări ale cam tot atîtor compozitori, se poate spune că noua ediţie a acestei manifestări plasează ampla şi prestigioasa acţiune pe o orbită sigură. Creaţiile de o mare diversitate stilistică şi variatele tendinţe întîlnite la compozitorii din importante centre culturale ale ţării au fost, în acest an, mai reprezentative, inclusiv în ceea ce priveşte aportul ieşenilor, oglindind astfel nivelul şi virtuţile dobîndite pe fundamentul peren al tradiţiei, în ultimele trei decenii ce oferă noi condiţii de dezvoltare. Şi-au adus o piretioasă contribuţie Interpretativă în cea mai mare parte forţele ieşene, dar remarcăm de astă dată şi participarea unor prestigioase ansambluri din alte orașe, precum „Madrigalul * în C. DEDIU (continuare în pag. a 3-a) O „mînă bună" care protejează lucrul de mîntuială Răspunzînd invitaţiilor adresate de către cetăţeni, de a constata „pe viu“ calitatea necorespunzătoare a unor blocuri cu locuinţe proprietate personală, ne-am deplasat mai întîi pe strada C. Negri nr. 60, unde, recent, s-a dat în folosinţă un asemenea bloc. Primul interlocutor, ing. Elena Bala, care a contractat un apartament cu 4 camere, ne-a declarat : „Am crezut că dacă s-a dat în folosinţă cu peste două luni mai tîrziu decît prevedea contractul, nu vor fi de făcut obiecţiuni asupra modului de execuţie. Din păcate, ne-am înşelat, întrucît a fost necesar să văruim din nou, să raşchetăm parchetul încă o dată, să vopsim tîmplăria, să..De ce se ajunge la asemenea situații ? Nu se acordă a- CONSTRUCȚiA DE LOCUINȚE PROPRIETATE PERSONALĂ tenția cuvenită executării unor lucrări de calitate şi mai ales unor finisaje cît de cît acceptabile , organele O.J.C.V.L. îngăduie constructorilor lucrări de mîntuială, creînd noilor locatari neplăceri, cheltuirea unor alte sume de bani pentru a înlătura defecţiunile lăsate de constructori. S-a văzut că aproape toţi locatarii sunt nemulţumiţi de modul cum li s-au predat locuinţele. Nemulţumirile sunt justificate. Sistemul de evacuare a resturilor menajere este defectuos conceput, iar instalaţia pentru gaze nu era executată în întregime, fapt pentru care, zilnic, locatarii sunt nevoiţi să stea acasă, eventual învoindu-se de la serviciu in aşteptarea meşterilor. Dacă noii locatari „îndrăznesc“ să nu fie mulţumiţi, riscă predarea din oficiu a locuinţei. IOAN SCINOPU (continuare în pag. a 3 a) în pagina a 2-a Tinereţe, idealuri, răspunderi 1 Atentie, filmăm! 1 5 » 7 S s s S încă din 1963 Marcel Zbanţ S ^ a tot venit la Casa pionierilor ^ § din Iaşi, la cercurile de foto ^ s şi turism, iar mai tîrziu la s $ cineclub, pină a trecut de ^ ^ mult limitele pionieriei şi s-a § § făcut băiat mare, de fapt S 5 pînă la terminarea liceului. în 55 ^ tre timp, prin 1969, cineclubul Jg S lor a realizat un izbutit docu- ^ ^ mentar „laşul meu drag“ ca- ^ ^ re le-a adus o mențiune, iar § § prin 1971 „Lumea copiilor“, s ^ distins cu un premiu, spre S ^ bucuria tuturor colaboratori- jfc § lor. Mai tîrziu, deplasarea de Sa la Dolhasca cu o echipă de 100 C _.__, î„ \ nul„i S . c ... t------------------------------- „ _ s Nou, i-a dat posibilitatea lui *5 s Marcel Zbanț să prindă în og 2 biectivul de filmat datini și £ 5 obiceiuri de la sărbătorile de S ^ iarnă, de o mare frumusețe și ^ S valoare etnografică, realizînd ^ 5 documentarul „Vatra mitului", ş ^ răsplătit cu premiul al IIT-lea 55 S la Ediţia a V-a a Festivalului S S naţional al cinecluburilor pro- 5* Î5 niereşti de la Cimpulivist, ca si 55 I filmul de ficţiune „Strîmbă § S lemne", care le-a adus la re- ^ 5 miul Juriului. A fost de ajuns N S pentru a-1 stimula şi a-i ina- 5 ^ ripa elanurile pornite din cea ^ ^ mai curată pasiune. Nu intim- t $ plător a rămas pentru totdea- § 5 una un iubitor sincer al celei ^ S de-a șaptea arte, angajîndu-se S t astăzi conducător al cinedu- ș ^ irului, unde și-a făcut cîndva t; ^ „ucenicia“. Nouăzeci de pio- § § nieri vin aici cu regularitate S S pentru a deprinde cunoştinţe J § teoretice şi practice. Iar a vă- S § zut lucrând cu sîrg la un film ş % de desene animate, după poe- ^ ^ zia „Zdreanţă" de Tudor Ar- & § ghezi. Interesant este că unii 5 dintre ei vin şi în vacanţă să t ^ muncească cu deosebit interes, S § cel mai pasionat fiind “micuţul s § Costel Florescu din clasa a I ^ Hl-a, Şcoala generală nr. 24, & § pionier, în care îndrumatorul g s cineclubului vede de pe acum t ţ urmaşul său şi poate un viitor § mare cineast. Mai multe cine- § S cluburi în Judeţul nostru ar fj ^ contribui în fapt la descoperi- r - rea de noi talente. I ELENA PIETRARU : '^/itiiinnin/n/m/nn/in/in/iiinim-'