Flacăra Iaşului, septembrie 1974 (Anul 30, nr. 8690-8714)

1974-09-15 / nr. 8702

A ANUL XXX Nr. 8702 DUMINICA ÎN SEPTEMBRIE 1974 4 pagini 30 bani Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, în ziua de 14 septembrie a avut loc şedinţa Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.R. Comitetul Executiv a luat în discuţie Proiectul de Teze ale Comitetului Central pentru Congresul al XI-lea al Partidului Comunist Român. Tezele au fost adoptate în unanimitate şi sunt date pu­blicităţii. In cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat o informare cu privire la vizita ofi­cială efectuată în ţara noastră, între 2 şi 7 sep­tembrie a.c., de secretarul general al Partidului Baas Arab Socialist, preşedintele Republicii Arabe Siriene, Hafez El-Assad, împreună cu soţia, Anisse El-Assad. Insuşindu-şi în întregime concluziile in­formării prezentate de secretarul general al parti­dului, Comitetul Executiv a dat o înaltă apreciere poziţiei exprimate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cadrul convorbirilor la nivel înalt româno-si­riene, contribuţiei sale personale la întărirea şi amplificarea relaţiilor dintre România şi Siria. Comitetul Executiv a luat cunoştinţă cu vie sa­tisfacţie de rezultatele rodnice ale vizitei, con­cretizate în documentele adoptate de comun acord. S-a apreciat în unanimitate că, după vizita între­prinsă de secretarul general al P.C.R., preşedin­tele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în Republica Arabă Siriană, în februarie a.c., recenta vizită a şefului statului sirian marchează o etapă nouă pe linia dezvol­tării relaţiilor tradiţionale de prietenie şi colabo­rare dintre cele două ţări şi popoare. Ea se în­scrie ca parte integrantă a politicii consecvente a României socialiste, trasată de Congresul al IX-lea şi de Conferinţa Naţională ale P.C.R., pri­vind dezvoltarea pe multiple planuri a relaţiilor cu ţările arabe, cu celelalte state care se pronunţă pentru o dezvoltare economico-socială indepen­dentă. Convorbirile purtate între cei doi conducători de partid şi de stat au scos în evidenţă, în mod pregnant, hotărîrea comună de a ridica pe un plan superior relaţiile bilaterale româno-siriene în do­meniile politic, economic, tehnico-ştiinţific, cultu­ral şi în alte sfere de activitate, de a identifica şi pune în valoare noi domenii şi modalităţi con­crete de colaborare şi cooperare reciproc avan­tajoasă. Comitetul Executiv salută cu deosebită satisfac­ţie dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colabo­rare dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Baas Arab Socialist, înţelegerea încheiată în acest sens, exprimind convingerea că aceasta serveşte intereselor ambelor popoare, unirii tuturor forţelor înaintate ale contemporaneităţii în lupta împotriva imperialismului, colonialismului, neocolonialismului şi rasismului, pentru pace, independenţă naţională şi progres social. în acelaşi timp, rezultatele vizitei au relevat voinţa celor două părţi de a extinde şi intensifica conlucrarea pe tărîmul vieţii internaţionale în ve­derea sporirii contribuţiei pe care România şi Siria o aduc la instaurarea unor relaţii noi între state, a unei noi ordini economice în lume, la re­zolvarea problemelor majore pe care le confruntă omenirea, cu participarea şi în interesul tuturor popoarelor. Comitetul Executiv a reafirmat încrederea sa deplină în justeţea poziţiei constructive şi con­secvente a României în legătură cu problemele din Orientul Mijlociu, convingerea fermă că situa­ţia actuală din această parte a lumii reclamă in­tensificarea eforturilor pentru realizarea unei re­glementări politice care să ducă la retragerea trupelor israeliene din teritoriile arabe ocupate, la asigurarea integrităţii teritoriale şi suveranităţii tuturor statelor din regiune şi la rezolvarea pro­blemei poporului arab palestinian în conformitate cu năzuinţele sale naţionale legitime, la instau­rarea unei păci juste şi durabile în această zonă. Apreciindu-se pozitiv paşii întreprinşi pînă în pre­zent pe calea dezangajării militare în Sinai şi Go­lan, s-a subliniat necesitatea începerii cît mai grabnice a tratativelor în cadrul Conferinţei de la Geneva privind Orientul Mijlociu, cu partici­parea tuturor părţilor interesate, inclusiv a Orga­nizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, precum şi a altor state care doresc şi pot să-şi aducă contri­buţia la rezolvarea problemelor complexe ale aces­tei regiuni. Comitetul Executiv şi-a exprimat deplina apro­bare faţă de documentele încheiate cu ocazia vi­zitei, apreciind că Declaraţia solemnă comună, Comunicatul comun, cît şi acordurile şi înţele­gerile concrete de colaborare în diferite domenii între România şi Siria, servesc intereselor supre­me ale ambelor ţări şi popoare, constituind, tot­odată, o contribuţie de cea mai mare importanţă la afirmarea unor principii noi în relaţiile dintre state, la democratizarea vieţii internaţionale. Comitetul Executiv a trasat ca sarcină ministe­relor, instituţiilor şi organizaţiilor economice de resort să ia toate măsurile necesare pentru înde­plinirea prevederilor cuprinse în acordurile şi în­ţelegerile stabilite, să acţioneze pentru dezvoltarea în continuare a colaborării româno-siriene. Comitetul Executiv reafirmă înalta sa apreciere faţă de rolul remarcabil al secretarului general al Partidului Comunist Român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în elaborarea şi punerea în aplicare a politicii externe a partidului şi statului, faţă de activitatea sa neobosită în slujba intereselor fun­damentale ale poporului român, ale cauzei păcii, colaborării internaţionale și socialismului. Producţii mari, beneficii sporite întreprinderea de prelucrare a lemnului se află mereu în frun­tea întrecerii socialiste, realizînd lună de lună producţii supli­mentare. Pînă acum volumul de producţie de mobilă a întreprin­derii a fost depăşit cu circa 13 milioane lei. Depăşirea planului, grija pentru folosirea judicioasă a lemnului, îndeplinirea corectă a contractelor cu beneficiarii au d­us în mod firesc și la creșterea beneficiilor. Acestea însumează pînă acum 9,5 milioane lei peste prevederi. Creşte volumul de desfacere a mărfurilor Unităţile comerciale din jude­ţul Iaşi au vîndut populaţiei, în 8 luni din acest an, un volum de mărfuri cu 11,4 milioane lei peste prevederi. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut s-au vîndut mărfuri cu 226,8 milioane lei mai mult, Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la conferinţa invăţămîntului superior: Concepţie nouă, modernă, dezvoltării şcolii româneşti Cuvîntarea rostită de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU la în­cheierea lucrărilor Conferinţei cadrelor şi activului de partid din învăţămîntul superior trasea­ză noi şi luminoase jaloane pen­tru continua perfecţionare şi mo­dernizare a şcolii româneşti de toate gradele, pentru integrarea invăţămîntului cu cercetarea şi producţia, în strînsă concordanţă cu necesităţile dezvoltării rapide a forţelor de producţie. Invăţă­­mîntul românesc a cunoscut o continuă dezvoltare, dovedind ca­pacitatea de adaptare rapidă la transformările dinamice, revolu­ţionare petrecute în toate dome­niile de activitate, el a format şi formează cadre de nădejde pentru amplul proces de făuri­re a societăţii socialiste multila­teral dezvoltate. Succesele obţi­nute pînă în prezent demonstrea­ză că, în formarea tinerelor ge­neraţii, există încă resurse ce pot da un plus de substanţă învăţă­­mîntului nostru, de responsabili­tate socială. In cuvîntarea rosti­tă la încheierea lucrărilor Con­ferinţei cadrelor şi activului de partid din învăţămîntul superior, sintetizînd rolul şcolii româneşti, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU spunea : „In realizarea ţelului măreţ de transformare revoluţio­nară a societăţii şi a omului, In­­văţămîntul are un rol de o im­portanţă hotăritoare. De la gră­diniţă şi pînă la universitate, şcoala trebuie să formeze tînăra generaţie pentru viaţă şi mun­că, într-un spirit revoluţionar, marxist-leninist, în spiritul dra­gostei faţă de patrie şi popor, al hotărîrii de a înfăptui neabătut politica partidului*. Pentru rea­lizarea acestor importante sar­cini, lucrările conferinţei, cuvîn­tarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU — document de o excepţională însemnătate — sta­bilesc măsuri menite să contri­buie la transformarea revoluţio­nară a întregului învăţămînt, pentru înlăturarea tuturor lipsu­rilor ce se mai manifestă în a­­cest domeniu : fărâmiţarea disci­plinelor, predarea unor cursuri cu caracter abstract, conservator, carenţele în legarea învăţămân­­tului cu cercetarea şi producţia, contribuţia încă nesatisfăcătoare a cadrelor didactice în domeniul cercetării, folosirea insuficientă a bazei materiale existente în institute şi facultăţi, participarea, nu pe măsura posibilităţilor, a studenţilor la munca de cercetare şi în cea productivă, cerinţe de a impulsiona mai mult activita­tea senatelor şi consiliilor de conducere din instituţiile de în­­văţămînt. Cuvîntarea secretaru­lui general al partidului arată necesitatea ca întreaga activita­te din învăţămîntul superior să fie organizată pe baza concepţiei revoluţionare a materialismului dialectic şi istoric, în pas cu cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, ale culturii în general, ţinîndu-se seama de cerinţele de perspectivă ale societăţii, pornind de la obiectivele proiectelor Pro­gramului partidului şi Directive­(continuare în pag. a 2-a) Iri pag. a 2-a ~CADRAN SĂPTĂMÎNAL în atmosfera de muncă entuziastă în întîmpinarea Congresului al XI-lea al partidului, sărbătorim astăzi „ZIUA METALURGISTULUI“ Spre noi înfăptuiri, pe măsura modernei baze tehnice Metalurgiei, sector de ba­ză al producţiei industria­le moderne, i s-au pus pu­ternice temelii şi la Iaşi. Prin ampla dezvoltare de a­­cum, întreprinderea meta­lurgică ieşeană devine o u­­nitate de primă mărime a metalurgiei româneşti, cu o tehnică de prim rang, cu un vast teren de afirmare a competenţei şi dăruirii în muncă a colectivului de a­­ici. De altfel, acest moment de bilanţ — „Ziua metalur­gistului“ — arată că aici se munceşte cu spor. Faţă de primele 8 luni din 1973, în acest an s-au fabricat cu aproape 19.000 tone de ţevi sudate şi profile îndoite, mai mult, pe aceleaşi supra­feţe de producţie. Cum s a acţionat? „Sporind continuu randamentul instalaţiilor în funcţiune şi introducînd în fabricaţie încă două linii de sudat ţevi prin curenţi de înaltă frecvenţă, reali­zate prin autodotare* — ne-a spus ing. Eugen A­­vram, şeful secţiei X, secre­tarul comitetului de partid pe întreprindere. Dovezi ale hărniciei, ini­ţiativei, competenţei profe­sionale am întîlnit în toa­te secţiile de producţie. GH. MIHALACHE (continuare în pag a 2-a) Mai mult metal recuperat De la începutul anului, lucrătorii Depozitului de prelucrare şi colectare a deşeurilor metalice Iaşi au depăşit planul de colectare cu 7,5 milioane lei, iar cel de manoperare cu 13.000 de tone. Activitatea se desfăşoară tot mai efi­cient, beneficiile supli­mentare fiind de 2 mili­oane lei. Printre acţiunile dedicate „Zilei metalurgis­tului“ se numără şi orga­nizarea unei zile a pro­ducţiei record — ziua de 12 septembrie — care s-a soldat cu un plus de 150 de tone de deşeuri metali­ce colectate. Fruntaşe sunt punctele de lucru de la Iaşi, Bacău, P. Neamţ, Botoşani şi Bîrlad. SCHIŢE ÎN CREION] I Ospitalitatea primului | I prag I — La noi ospitalitatea este doar primul & 4 ajutor ce-i dăm noului venit, ca să treacă în­ g § tîiul prag spre integrarea în viaţa localităţii— & g mi-a mărturisit unul dintre prietenii mei din g § conducerea comunală. — Ştiu un loc unde există oarecare inte- g­­ res pentru cazarea profesorului sau ingineru- g § lui proaspăt venit, dar apoi nimeni nu-1 mai g 5 întreabă de nimic. ... 4 — Se poate ? Nu mă mir că specialiștii nu g 5 știu cum să se transfere mai repede din ast- § g fel de locuri. La noi, repet, ospitalitatea din g 4 primul ceas e numai prologul atitudinii noastre g § atente, grija extinzîndu-se pînă la situația spe- g ^ cială a fiecărei persoane. De pildă, ne stră- ^ § duim să avem un număr aproximativ egal de g t tinere și tineri intelectuali. Ca să se cunoască, fc ^ le-am creat un fel de club, unde mai dansează ^ 5 în anumite seri, ascultă muzică, joacă tenis de g g masă. Ba vin, ca invitaţi, şi alţii, din comunele 4 g vecine, că le place atmosfera de la noi. La o g 4 gospodină pricepută, de lungă şcoală, iau masa g g în pensiune vreo doisprezece intelectuali ti­ g­i neri, unii chiar căsătoriţi, ce vin aşa, de plă- g 4 cere. Cîţiva dintre ei au talent şi au impulsie- ^ ` nat formaţia de teatru. Dar mai mult decit g t orice, le place că-i consultăm in toate proble- g 4 mele locale şi ne dau tot sprijinul. Aşa încep g g să ţină la comună. Nu am să ascund că ans g 4 făcut-o şi pe peţitorul, că am pus la cale unele g 4 mutări, ca să încheg o familie şi să o stabilizez g 5 la noi. Aşa am pus mina pe un doctor bun— g — Aveţi condiţii materiale deosebite? g — Nu prea. Dar sîntem atenţi la sufletul g S fiecăruia, combatem tendinţa unor cadre mai g 4 vechi de a le speria cu tot felul de poveşti pe g 4 cele noi şi de cele mai multe ori ne-a reuşit., g 4 pasienţa. Mai ales că tinerii nu-s cărţi de joc, g 4 ci oameni cu inima şi dorinţa lor de împlinire. g 5 Noi ii ajutăm să se descopere şi să se impi­- jS 4 nească. 5 MIHAI DUMITRU­! 4 § I

Next