Flacăra Iaşului, ianuarie 1976 (Anul 32, nr. 9126-9150)
1976-02-07 / nr. 9131
PAGINA A ll-a—------------------------FLACARA IAȘULUI? O iniţiativă ce se cere permanentizată „Săptămîna culturală a comunei Printre iniţiativele din domeniul activităţii cultural-educative care tind să se permanentizeze, se înscrie şi „Săptămîna culturală a comunei“. Programele acestor manifestări, judicios alcătuite, ilustrează modul cum ar trebui organizată activitatea căminelor culturale. Alături de acţiuni cu caracter recreativ, sunt înscrise pe agenda unor astfel de „săptămâni culturale“ şi temele abordează aspecte de larg interes cetăţenesc (sistematizarea localităţilor, modalităţi de antrenare a sătenilor la rezolvarea treburilor obşteşti), precum şi probleme cu caracter economic — cunoaşterea obiectivelor din planul de dezvoltare social-economică a comunei în actualul cincinal, discuţii cu specialiştii din agricultură privind căile de sporire a producţiei agricole şi multe altele. La Gropniţa, Ruginoasa şi Horleşti, unde au avut loc asemenea manifestări, principiul muncii colective s-a aplicat cu bune rezultate, astfel că toţi intelectualii comunei au participat la organizarea acţiunilor preconizate. Şi din punct de vedere al „cuprinderii“ tuturor categoriilor de cetăţeni aceste „săptămîni culturale“ reprezintă o reuşită Au fost realizate acţiuni pentru femei, pentru utecişti şi pionieri, pentru intelectualii comunei sau numai pentru membrii cooperatori. Şi sub aspectul formelor de realizare a manifestărilor propuse se poate vorbi de varietate: expuneri, îmbinate cu recitaluri de poezie patriotică, dezbateri, urmate de scurte programe artistice, simpozioane, întîlniri ale brigăzii ştiinţifice, în cadrul cărora s-au efectuat şi experienţe ştiinţifice etc. La acestea au fost antrenate atît forţele locale din comune, cît şi specialişti din Iaşi. Ultimele două manifestări, de la Ruginoasa şi Gropniţa, organizate în întâmpinarea Congresului educaţiei politice şi al culturii, au avut în program acţiuni cu un bogat conţinut politico-educativ, ca de exemplu „Lupta comuniştilor din anii ilegalităţii pentru apărarea intereselor vitale ale maselor populare“, „Poezia patriotică şi teatrul politic în viaţa tineretului“, „Lărgirea orizontului de cunoaştere — cerinţă fundamentală a dezvoltării multilaterale a personalităţii umane“, „Umanismul socialist şi responsabilitatea socială“ ş.a. Avînd prioritate problemele de ordin social-economic, întîlnirile organizate cu membrii comitetelor comunale de partid, cu deputaţii, s-au transformat în interesante adunări cetăţeneşti, în care s-au dezbătut mai ales aspecte privind perspectivele de dezvoltare a comunei, înfăţişarea pe care o vor căpăta localităţile săteşti la sfîrşitul cincinalului 1976—1980. Toate acestea dovedesc faptul că „săptămînile culturale“ reprezintă o formă adecvată de desfăşurare a unui complex de manifestări educative, că activele căminelor culturale dispun de variate căi şi mijloace de acţiune care să contribuie la perfecţionarea şi îmbogăţirea vieţii spirituale din localităţile săteşti ale judeţului. Asemenea iniţiative se cer preluate de toate căminele culturale din judeţ. G. LUPU Rezultatele concursului „Zilele teatrului de amatori şi Festivalul dansului tematic“ După desfăşurarea etapei judeţene a concursului republican „Zilele teatrului de amatori şi Festivalul dansului tematic“, pe primele locuri s-au clasat următoarele formaţii : La teatru:l) căminul cultural Voineşti, Casa de cultură Hirlău, Şcoala populară de artă, întreprinderea de tricotaje şi perdele Paşcani, întreprinderea „Victoria“, U.J.C.M. 2) căminele culturale Ţibăneşti şi Tansa, Casa de cultură Tg. Frumos, Casa de cultură a sindicatelor, întreprinderea de tricotaje „Moldova“, I.M.M.R. Paşcani, Fabrica „CIMP“. 3) Casa de cultură a sindicatelor (II), căminul cultural Şipote, C.F.S. La dans tematic : 1) formaţiile de la căminele culturale Dumbrava — Ciurea, Dumbrăviţa — Ruginoasa, C.F.S. şi Casa de cultură a sindicatelor. Formaţiile care s-au situat pe primul loc, vor susţine, mâine, începând cu ora 14, la Casa de cultură a sindicatelor, un spectacol reprezentativ. Recent, a apărut, în EdituraEminescu", cartea „REÎNTOARCEREA VERII" de prozatorul Grigore Ilisei. „Dialog cu tinerii constructori“ Ieri, la căminul muncitoresc din strada Decebal Iaşi, Teatrul pentru copii şi tineret a prezentat un spectacol intitulat „Dialog cu tinerii constructori“ şi având la bază un scenariu de Natalia Dănăilă. Realizat după modelul spectacolelor denumite „Cronica faptului divers“, acest gen s-a dovedit antrenant, punînd spectatorilor o serie de probleme de strictă actualitate, cu puternic rol educativ. Regia Constantin Brehnescu. 1 IOANID ROMANESCU----— JlumLyujl dt patfit I Ziua fi noaptea sint de soare rinduite, dar ne străbate chiar prin inimă o rază ce vine din adincul pămint al unei patrii ) şi-n ţaţa tuturor ne luminează ! nu am rivnit nimic din ce au alţii, n-am vrut să fim şi altfel decit noi — lumina cea de patrie ni-i sfintă, ^ căci nu sintem aduşi aici de vreun şuvoi ; priviţi-ne de-i noapte sau e zi -i in noi puteţi avea 'ncredere oricindi ; o viaţă doar, ca oamenii, trăim ! dar veşnici vom rămîne pentru acest pămint aceştia sintem — din Patria-Lumină; şi astfel vom rămîne : fiecare vom ști să facem, numai pentru ea, din orice zi trăită aici, o sărbătoare. I . Al. Andriescu la 50 de ani Prezenţă, vie în cîmpul literaturii Cincizeci de ani înseamnă, într-adevăr, vîrsta rotundă a maturităţii, dar cei care-l cunosc pe criticul Al. Andriescu încă de pe cînd era student îşi amintesc maturitatea profundă cu care emitea şi atunci judecăţi de valoare asupra fenomenului1 literar, criteriile ferme pe care Ie aplica în analiza unor opere, dovedindu-şi, mai ales In seminarii, spiritul de discemnămînt, ştiinţa de a descoperi valorile certe, chiar dacă erau in fază Incipientă, intransigenţa in respingerea falselor străluciri ori a succeselor pasagere, conjuncturale. Aşa se face că nu puţine din evaluările sale au fost confirmate peste ani, vocaţia de critic, de mentor al culturii dezvăluindu-se de timpuriu.A existat o perioadă cînd rosturile sociale ale artei despre care se vorbea extrem de mult nu erau susţinute, chiar in toate cazurile, de valoarea lucrărilor literare ce se creau atunci şi este meritul său că, într-o atmosferă de entuziasm juvenil, care nu avea cîteodată acoperire, a ştiut să rămînă un spirit lucid, o conştiinţă limpede, dovedindu-şi prin atitudinea critică responsabilitatea faţă de destinele literaturii, faţă de întreaga ei evoluţie, încă de pe atunci exercita asupra colegilor o influenţă subtilă, contribuind la dezbateri animate, la crearea unui climat spiritual fertil. Pentru ca, treptat, prin acumulări succesive de cunoştinţe, rod al îndelungatei zăbave asupra cărţilor şi prin talentul dublat de o înaltă conştiinţă etică şi estetică, să răspundă tuturor aşteptărilor şi să devină unul din educatorii gustului public, direcţionînd conştiinţele fără a face acest lucru ostentativ, ci cu tactul şi măsura cu care au operat totdeauna adevăraţii critici literari. Prezenţă vie de mai bine de două decenii în paginile revistelor şi ziarelor, cu cronici operative, caracterizate prin profunzime, pondere, echilibru, gata oricînd să propună cu căldură — din perspectiva ideologiei partidului nostru — orientări destinate să sprijine creaţia majoră, criticul Al. Andriescu rămîne o conştiinţă activă, integră şi un angajat social. Aceasta în primul rind pentru că a luptat şi militează consecvent pentru o anumită literatură care să pornească de la realităţile stringente ale culturii noastre, de la adevărurile superioare ale vieţii noi, fiindîn acelaşi timp , realizată cu mijloacele care-i sunt specifice, cu o autentică măiestrie artistică. Primul său volum, „Disocieri“, i-a adus premiul Uniunii scriitorilor, cel de al doilea — „Relief contemporan“ fiind primit cu aceleaşi aprecieri pozitive. La acestea se adaugă numeroase studii şi articole de istorie literară, stilistică, istoria limbii literare. Aşteptăm altele care vor fi, cu siguranţă, la fel de valoroase şi interesante. ELENA PIETRARU 1 liIi Televiziune in 24de art \ 10.00 O viaţă pentru o idee : Ema , ! |{ noil C. Teodorescu (1866—1949); 10.25 l iii Micul ecran pentru cei mici; 11.00 Te- « * i l lecinemateca ; 12.55 Portativ ’76 — re- 1 li? vista muzicii uşoare; 13.25 Telex ; l i I 1 13.30 Reportaj Tv: „Meseria în care I 1 § i nu se poate greşi“; 13.45 Drumuri pe 1 I / cinci continente — File documentare; I I ; 14.30 Vîrstele peliculei; 15.30 Calei i 1 .doscop cultural-artistic; 15.55 Rugbii I 1 Franţa — Irlanda (Turneul celor 5 1 / naţiuni); 17.40 Bucuroşi de oaspeţi... !, 1 11 la Ploieşti ; 18.20 Club T... vă invită i H 1 la Iași; 19.20 1001 de seri; 19.30 Telei 8 1 Jurnal; 20.00 Teleenciclopedia; 20.50 \ H 1 Film serial : Kojak ; 21.40 „24 de ore“. : a) Săptămîna sportivă; 22.00 Intîlnirea 1 B ^ de la ora 10... \ 1i Cinematogresia \ ? i Republica, orele 9.00; 11.00; 15.00; iii 17.00; 16.00; 21.00: „Circul“. Victoria, 1 B i orele 9.00 ; 11.05 ; 14,45 ; 16,50 ; ii? 18.55; 21.00: „Vînătorii de incendii". B . Tineretului, orele 9.00 și 11.00 : „Le- I gătura pierdută“; orele 15.00; 17.00 ; ■ § ) 19.00; 21.00: „Ultimul pistolar din 9.00; 11.00; Evadatul“. \} ■ \ Cross Creek“. Copou, orele 9.0 i I / 15.00; 17.00; 19.00; 21.00: „Ev . B o TXt*»„ lt n/\ ____ .. 1 ^ Tătăraşi, ora 10.00 Film pentru copii’ 1 orele 16.00 ; 18.00 : „Plîngeţi, chitare !“ şi „Ai greşit, inimă !“. Nicolina, orele I 16.00 ; 18.00 ; 20.00 : „Astă-seară dan- 3 i săm în familie“. ^ Loto 1 La tragerea din 6 februarie 1976, 1 au fost extrase următoarele numere: Extragerea X : 71 22 73 9 56 12 41 62 67. ’ Extragerea a II-a: 89 83 82 42 1 52 80 30 45 1 7 ) Opera Română Iaşi prezintă astăzi, la ora 19.30, specta- colul cu opera „Carmen" de Bizet. Timpul probabil ! Vremea se menţine rece, cu cerul variabil pînă la nord. Local, mai ales ! In nordul şi estul Moldovei, precum şi In zonele muntoase, se vor sem na la ninsori. Vîntul va continua să va , sufle din sectorul vest-nord-vestic. Temperatura aerului se menţine cobo- rîtă ; minimele vor fi cuprinse In*tre minus 16 şi minus 8 grade, iar maximele între minus 6 şi minus 21 grade. Local. In cursul dimineţii, se va semnala ceaţă şi se va depune o chiciură. Petre Dumitrescu: „Conceptul de filozofie la P.P. Negulescu“ Apărut recent la Editura „Junimea“, volumul „Conceptul de filozofie la P. P. Negulescu“, semnat de P. Dumitrescu, se recomandă prin însuși titlul său ca un studiu monografic asupra unui concept din opera unuia din cei mai prestigioşi gînditori români din perioada interbelică. Privită chiar şi numai sub acest aspect, lucrarea se impune celor interesaţi de problemele filozofiei prin efortul original al autorului de a surprinde logic şi istoric determinaţiile proprii filozofiei, aşa cum apar ele în concepţia dezvoltată de P. P. Negulescu. Faptul că P. Dumitrescu se opreşte asupra acestui subiect are o temeinică motivaţie. Conceptul de filozofie reprezintă la P. P. Negulescu „miezul concepţiei sale teoretice“, „ideea centrală care permite realizarea unei imagini unitare“ asupra operei vaste şi multilaterale a acestuia. Intr-adevăr, numai simpla considerare a titlurilor volumelor semnate de P. P. Negulescu ne avertizează asupra dificultăţilor pe care le avem de intîmpinat în încercarea de a corela într-o imagine unitară preocupările sale de estetică, istorie a filozofiei, filozofie a culturii, sociologie etc., in condiţiile necunoaşterii sau ignorării ideii care le justifică. Acest lucru ne atrage RECENZIE atenţia asupra semnificaţiei mult mai largi a lucrării lui P. Dumitrescu decît aceea sugerată de titlu. Prin analiza conceptului de filozofie, autorul lucrării în discuţie ne prezintă o adevărată radiografie a concepţiei gînditorului român, surprinzînd articulaţiile de bază şi fundamentarea lor teoretică, permiţînd înţelegerea adecvată a locului lui P.P. Negulescu în cultura românească. Studiul relevă în mod argumentat şi convingător originalitatea, perspectiva actuală şi caracterul înaintat al implicaţiilor teoretice şi practice ale concepţiei despre filozofie a lui P. P. Negulescu, în raport cu poziţiile existente în epocă pe plan naţional şi european. Prin surprinderea aspectelor originale, a sugestiilor viabile, lucrarea se înscrie în preocupările actuale de redefinire a filozofiei, impuse de progresele spectaculoase ale cunoaşterii ştiinţifice, de necesitatea evoluţiei filozofiei însăşi şi cea a ştiinţei, îmbinarea fericită a preocupărilor de investigare istorică a conceptului de filozofie cu problematica actuală cu care se confruntă procesul de autodefinire a filozofiei, problematică pe care P. Dumitrescu o sesizează în însăşi concepţia lui P. P. Negulescu, recomandă lucrarea nu numai specialiștilor de istorie a filozofiei, ci tuturor celor ce au preocupări în cunoașterea filozofiei contemporane. PUHA în filozofie EI doctor SPORTIIÎÎÎIDÎZlî Penicilina- 1 pe primul joc După mai bine de 300 de zile, echi- Ipele feminine din prima divizie au fost ■ reunite în campionat, însă după aceeaşi „reţetă“ falimentară a turneelor. Fără îndoială că un examen minuţios pe marginea campionatului, după numai cele 4 etape disputate la Timişoara, nu poate avea loc. Dar citeva impresii se pot desprinde. De pildă, Penicilina s-a prezentat cu o formaţie remaniată şi întinerită. Abnegaţia deosebită şi maturitatea în joc a unor componente ca Ana Chiriţescu, Carolina Hatură, Nadia Sava, Georgeta Popescu, Aurelia Ichim (a făcut progrese, de la un meci la altul, în ceea ce priveşte reintegrarea in echipă) s-au împletit cu talentul şi exuberanţa Katei Tcacenco sau Mihaelei Pricop, echipa ieşeană reuşind astfel să se impună printr-un joc viguros, cu multe elementesurpriză în atac şi cu un serviciu precis, necruţător. Desigur, formaţia pregătită de N. Roibescu n-a atins limita maximă a posibilităţilor ei, însă progresele realizate în ultimul timp sunt certe. Mai reţinem apoi, după turneul timişorean, forma deosebită a echipei I.E.F.S., forţa campioanei ţării, Dinamo Bucureşti (au „colecţionat“ aproape toate elementele, valoroase din ţară), o undă de oboseală în jocul Rapidului. In general, jocurile n-au atins cote valorice deosebite, majoritatea competitoarelor resimţindu-se după lunga pauză dintre campionate. Iată și clasamentul după primele 4 etape (în partea sa superioară) : 1. Penicilina 4 4 0 12 : 1 = 8 Următorul turneu 12—15 februarie, la Bucureşti. C. SILVESTRU 2. Dinamo 4 4 0 12 : 3=8 3. Rapid 4 3 1 11 : 3 = 7 4. C.S.U. Galaţi 4 3 1 9:3 = 7 5. I.E.F.S. 4 3 1 11 : 5 = 7 6. Univ. Craiova 4 2 2 7 s 7 = 6 Programul competiţional ASTAZI JUDO, Sala sporturilor, orele 10 şi 16: Etapele de zonă ale campionatelor naţionale de juniori şi seniori (ziua I). VOLEI, Sala sporturilor, ora 17.00 : Penicilina — Selecţionata oraşului Chişinău (amical internaţional). MIINE JUDO, Sala sporturilor, ora 9 : Etapele de zonă ale campionatelor naţionale de juniori şi seniori (ziua a II-a). VOLEI, Sala sporturilor, ora 10 : Peniciliina — Selecţionata oraşului Chişinău (amical, internaţional). 1