Flacăra Iaşului, ianuarie 1976 (Anul 32, nr. 9126-9150)

1976-02-07 / nr. 9131

PAGINA A ll-a—------------------------FLACARA IAȘULUI? O iniţiativă ce se cere permanentizată „Săptămîna culturală a comunei Printre iniţiativele din dome­niul activităţii cultural-educati­ve care tind să se permanenti­zeze, se înscrie şi „Săptămîna culturală a comunei“. Programe­le acestor manifestări, judicios alcătuite, ilustrează modul cum ar trebui organizată activitatea căminelor culturale. Alături de acţiuni cu caracter recreativ, sunt înscrise pe agenda unor astfel de „săptămâni culturale“ şi teme­le abordează aspecte de larg in­teres cetăţenesc (sistematizarea localităţilor, modalităţi de antre­nare a sătenilor la rezolvarea treburilor obşteşti), precum şi probleme cu caracter economic — cunoaşterea obiectivelor din planul de dezvoltare social-eco­­nomică a comunei în actualul cincinal, discuţii cu specialiştii din agricultură privind căile de sporire a producţiei agricole şi multe altele. La Gropniţa, Rugi­­noasa şi Horleşti, unde au avut loc asemenea manifestări, prin­cipiul muncii colective s-a apli­cat cu bune rezultate, astfel că toţi intelectualii comunei au par­ticipat la organizarea acţiunilor preconizate. Şi din punct de ve­dere al „cuprinderii“ tuturor ca­tegoriilor de cetăţeni aceste „săptămîni culturale“ reprezintă o reuşită Au fost realizate ac­ţiuni pentru femei, pentru ute­­cişti şi pionieri, pentru intelectu­alii comunei sau numai pentru membrii cooperatori. Şi sub as­pectul formelor de realizare a manifestărilor propuse se poate vorbi de varietate: expuneri, îm­binate cu recitaluri de poezie patriotică, dezbateri, urmate de scurte programe artistice, sim­pozioane, întîlniri ale brigăzii ştiinţifice, în cadrul cărora s-au efectuat şi experienţe ştiinţifice etc. La acestea au fost antrena­te atît forţele locale din comu­ne, cît şi specialişti din Iaşi. Ul­timele două manifestări, de la Ruginoasa şi Gropniţa, organi­zate în întâmpinarea Congresului educaţiei politice şi al culturii, au avut în program acţiuni cu un bogat conţinut politico-edu­­cativ, ca de exemplu „Lupta co­muniştilor din anii ilegalităţii pentru apărarea intereselor vi­tale ale maselor populare“, „Poe­zia patriotică şi teatrul politic în viaţa tineretului“, „Lărgirea orizontului de cunoaştere — ce­rinţă fundamentală a dezvoltă­rii multilaterale a personalităţii umane“, „Umanismul socialist şi responsabilitatea socială“ ş.a. A­­vînd prioritate problemele de ordin social-economic, întîlnirile organizate cu membrii comite­telor comunale de partid, cu de­putaţii, s-au transformat în in­teresante adunări cetăţeneşti, în care s-au dezbătut mai ales as­pecte privind perspectivele de dezvoltare a comunei, înfăţişa­rea pe care o vor căpăta locali­tăţile săteşti la sfîrşitul cinci­nalului 1976—1980. Toate acestea dovedesc faptul că „săptămînile culturale“ re­prezintă o formă adecvată de desfăşurare a unui complex de manifestări educative, că acti­vele căminelor culturale dispun de variate căi şi mijloace de ac­ţiune care să contribuie la per­fecţionarea şi îmbogăţirea vieţii spirituale din localităţile săteşti ale judeţului. Asemenea iniţia­tive se cer preluate de toate că­minele culturale din judeţ. G. LUPU Rezultatele concursului „Zilele teatrului de amatori şi Festivalul dansului tematic“ După desfăşurarea etapei jude­ţene a concursului republican „Zi­lele teatrului de amatori şi Fes­tivalul dansului tematic“, pe pri­mele locuri s-au clasat următoa­rele formaţii : La teatru:­l) că­minul cultural Voineşti, Casa de cultură Hirlău, Şcoala populară de artă, întreprinderea de tricotaje şi perdele Paşcani, întreprinderea „Victoria“, U.J.C.M. 2) căminele culturale Ţibăneşti şi Tansa, Casa de cultură Tg. Frumos, Casa de cultură a sindicatelor, întreprinde­rea de tricotaje „Moldova“, I.M.M.R. Paşcani, Fabrica „CIMP“. 3) Casa de cultură a sindicatelor (II), că­minul cultural Şipote, C.F.S. La dans tematic : 1) formaţiile de la căminele culturale Dumbrava — Ciurea, Dumbrăviţa — Ruginoasa, C.F.S. şi Casa de cultură a sindi­catelor. Formaţiile care s-au situ­at pe primul loc, vor susţine, mâi­ne, începând cu ora 14, la Casa de cultură a sindicatelor, un specta­col reprezentativ. Recent, a apărut, în Editura­­Eminescu", cartea „REÎNTOAR­CEREA VERII" de prozatorul Grigore Ilisei. „Dialog cu tinerii constructori“ Ieri, la căminul muncitoresc din strada Decebal­­ Iaşi, Teatrul pentru copii şi tineret a prezentat un spectacol intitulat „Dialog cu tinerii constructori“ şi având la bază un scenariu de Natalia Dănăilă. Realizat după modelul spectacole­lor denumite „Cronica faptului di­vers“, acest gen s-a dovedit an­trenant, punînd spectatorilor o se­rie de probleme de strictă actuali­tate, cu puternic rol educativ. Re­gia­­ Constantin Brehnescu. 1 IOANID ROMANESCU----— JlumLyujl dt patfit I Ziua fi noaptea sint de soare rinduite,­­ dar ne străbate chiar prin inimă o rază ce vine din adincul pămint al unei patrii ) şi-n ţaţa tuturor ne luminează ! nu am rivnit nimic din ce au alţii,­­ n-am vrut să fim şi altfel decit noi —­­ lumina cea de patrie ni-i sfintă, ^ căci nu sintem­ aduşi aici de vreun şuvoi ; priviţi-ne­­ de-i noapte sau e zi -i in noi puteţi avea 'ncredere oricindi ;­­ o viaţă doar, ca oamenii, trăim ! dar veşnici vom rămîne pentru acest pămint­­ aceştia sintem­ — din Patria-Lumină­­; şi astfel vom rămîne : fiecare­­ vom ști să facem, numai pentru ea,­­ din orice zi trăită aici, o sărbătoare. I . Al. Andriescu la 50 de ani Prezenţă, vie în cîmpul literaturii Cincizeci de ani înseamnă, în­­tr-adevăr, vîrsta rotundă a matu­rităţii, dar cei care-l cunosc pe criticul Al. Andriescu încă de pe cînd era student îşi amintesc ma­turitatea profundă cu care emitea şi atunci judecăţi de valoare asu­pra fenomenului1 literar, criteriile ferme pe care Ie aplica în analiza unor opere, dovedindu-şi, mai ales In seminarii, spiritul de discemnă­­mînt, ştiinţa de a descoperi valo­rile certe, chiar dacă erau in fază Incipientă, intransigenţa in respin­gerea falselor străluciri ori a suc­ceselor pasagere, conjuncturale. Aşa se face că nu puţine din eva­luările sale au fost confirmate peste ani, vocaţia de critic, de mentor al culturii dezvăluindu-se de timpu­riu.A existat o perioadă cînd rostu­rile sociale ale artei despre care se vorbea extrem de mult nu e­­rau susţinute, chiar in toate ca­zurile, de valoarea lucrărilor lite­rare ce se creau atunci şi este meritul său că, într-o atmosferă de entuziasm juvenil, care nu a­­vea cîteodată acoperire, a ştiut să rămînă un spirit lucid, o conştiin­ţă limpede, dovedindu-şi prin ati­tudinea critică responsabilitatea faţă de destinele literaturii, faţă de întreaga ei evoluţie, încă de pe atunci exercita asupra colegilor o influenţă subtilă, contribuind la dezbateri animate, la crearea unui climat spiritual fertil. Pentru ca, treptat, prin acumulări succesive de cunoştinţe, rod al îndelungatei zăbave asupra cărţilor şi prin ta­lentul dublat de o înaltă conştiin­ţă etică şi estetică, să răspundă tuturor aşteptărilor şi să devină u­­nul din educatorii gustului public, direcţionînd conştiinţele fără a face acest lucru ostentativ, ci cu tactul şi măsura cu care au operat totdeauna adevăraţii critici literari. Prezenţă vie de mai bine de două decenii în paginile revistelor şi ziarelor, cu cronici operative, ca­racterizate prin profunzime, pon­dere, echilibru, gata oricînd să propună cu căldură — din perspec­tiva ideologiei partidului nostru — orientări destinate să sprijine crea­ţia majoră, criticul Al. Andriescu rămîne o conştiinţă activă, integră şi un­­ angajat social. Aceasta în primul rind pentru că a luptat şi militează consecvent pentru o a­­numită literatură care să porneas­că de la realităţile stringente ale culturii noastre, de la adevăruri­le superioare ale vieţii noi, fiind­­în acelaşi timp , realizată cu mijloacele care-i sunt specifice, cu o autentică măiestrie artistică. Primul său volum, „Disocieri“, i-a adus premiul Uniunii scriitorilor, cel de al doilea — „Relief contem­poran“ fiind primit cu aceleaşi a­­precieri pozitive. La acestea se a­­daugă numeroase studii şi articole de istorie literară, stilistică, istoria limbii literare. Aştep­tăm altele care vor fi, cu siguran­ţă, la fel de valoroase şi intere­sante. ELENA PIETRARU 1 liIi Televiziune in 24de art \ 10.00 O viaţă pentru o idee : Ema­ , ! |{ noil C. Teodorescu (1866—1949); 10.25 l iii Micul ecran pentru cei mici; 11.00 Te- « * i l lecinemateca ; 12.55 Portativ ’76 — re- 1 li? vista muzicii uşoare; 13.25 Telex ; l i I 1 13.30 Reportaj Tv: „Meseria în care I 1 § i nu se poate greşi“; 13.45 Drumuri pe 1­­ I / cinci continente — File documentare; I I ; 14.30 Vîrstele peliculei; 15.30 Calei­ i 1 .­­­doscop cultural-artistic; 15.55 Rugbi­­­i I 1 Franţa — Irlanda (Turneul celor 5 1 / naţiuni); 17.40 Bucuroşi de oaspeţi... !, 1 11 la Ploieşti ; 18.20 Club T... vă invită i H 1 la Iași; 19.20 1001 de seri; 19.30 Tele­i 8 1 Jurnal; 20.00 Teleenciclopedia; 20.50 \ H 1 Film serial : Kojak ; 21.40 „24 de ore“. : a) Săptămîna sportivă; 22.00 Intîlnirea 1 B ^ de la ora 10... \ 1i Cinematogresia \ ? i Republica, orele 9.00; 11.00; 15.00; iii 17.00; 16.00; 21.00: „Circul“. Victoria, 1 B i orele 9.00 ; 11.05 ; 14,45 ; 16,50 ; ii? 18.55; 21.00: „Vînătorii de incendii". B . Tineretului, orele 9.00 și 11.00 : „Le- I gătura pierdută“; orele 15.00; 17.00 ; ■ § ) 19.00; 21.00: „Ultimul pistolar din 9.00; 11.00; Evadatul“. \} ■ \ Cross Creek“. Copou, orele 9.0 i I / 15.00; 17.00; 19.00; 21.00: „Ev . B o TXt*»„ l­t n/\ ____ .. 1 ^ Tătăraşi, ora 10.00 Film pentru copii’ 1 orele 16.00 ; 18.00 : „Plîngeţi, chitare !“­­ şi­ „Ai greşit, inimă !“. Nicolina, orele I­­ 16.00 ; 18.00 ; 20.00 : „Astă-seară dan- 3 i săm în familie“. ^ Loto 1 La tragerea din 6 februarie 1976, 1 au fost extrase următoarele numere:­­ Extragerea X : 71 22 73 9 56 12­­ 41 62 67. ’ Extragerea a II-a: 89 83 82 42 1 52 80 30 45 1 7 ) Oper­a Română Iaşi­­ prezintă astăzi, la ora 19.30, specta-­­ colul cu opera „Carmen" de Bizet.­­ Timpul probabil ! Vremea se menţine rece, cu cerul­­ variabil pînă la nord­. Local, mai ales ! In nordul şi estul Moldovei, precum­­ şi In zonele muntoase, se vor sem­­­ na la ninsori. Vîntul va continua să va , sufle din sectorul vest-nord-vestic.­­ Temperatura aerului se menţine cobo-­­ rîtă ; minimele vor fi cuprinse In­­*­tre minus 16 şi minus 8 grade, iar­­ maximele între minus 6 şi minus 2­1 grade. Local. In cursul dimineţii, se­­ va semnala ceaţă şi se va depune o chiciură. Petre Dumitrescu: „Conceptul de filozofie la P.P. Negulescu“ Apărut recent la Editura „Juni­mea“, volumul „Conceptul de fi­lozofie la P. P. Negulescu“, sem­nat de P. Dumitrescu, se re­comandă prin însuși titlul său ca un studiu monografic asupra u­­nui concept din opera unuia din cei mai prestigioşi gînditori ro­mâni din perioada interbelică. Privită chiar şi numai sub acest aspect, lucrarea se impune celor interesaţi de problemele filozofiei prin efortul original al autorului de a surprinde logic şi istoric de­­terminaţiile proprii filozofiei, aşa cum­ apar ele în concepţia dez­voltată de P. P. Negulescu. Fap­tul că P. Dumitrescu se opreşte asupra acestui subiect are o temei­nică motivaţie. Conceptul de filo­zofie reprezintă la P. P. Negules­cu „miezul concepţiei sale teo­retice“, „ideea centrală care per­mite realizarea unei imagini uni­tare“ asupra operei vaste şi mul­tilaterale a acestuia. Intr-adevăr, numai simpla considerare a titlu­rilor volumelor semnate de P. P. Negulescu ne avertizează asupra dificultăţilor pe care le avem de intîmpinat în încercarea de a co­rela într-o imagine unitară preo­cupările sale de estetică, istorie a filozofiei, filozofie a culturii, so­ciologie etc., in condiţiile necu­noaşterii sau ignorării ideii care le justifică. Acest lucru ne atrage RECENZIE atenţia asupra semnificaţiei mult mai largi a lucrării lui P. Dumi­trescu decît aceea sugerată de titlu. Prin analiza conceptului de filozofie, autorul lucrării în dis­cuţie ne prezintă o adevărată ra­diografie a concepţiei gînditorului român, surprinzînd articulaţiile de bază şi fundamentarea lor teore­tică, permiţînd înţelegerea adecva­tă a locului lui P.P. Negulescu în cultura românească. Studiul rele­vă în mod argumentat şi convin­gător originalitatea, perspectiva actuală şi caracterul înaintat al im­plicaţiilor teoretice şi practice ale concepţiei despre filozofie a lui P. P. Negulescu, în raport cu poziţiile existente în epocă pe plan naţional şi european. Prin surprin­derea aspectelor originale, a su­gestiilor viabile, lucrarea se în­scrie în preocupările actuale de redefinire a filozofiei, impuse de progresele spectaculoase ale cu­noaşterii ştiinţifice, de necesita­tea evoluţiei filozofiei însăşi şi cea a ştiinţei, îmbinarea fericită a preocupă­rilor de investigare istorică a con­ceptului de filozofie cu problema­tica actuală cu care se confruntă procesul de autodefinire a filozo­fiei, problematică pe care P. Du­­mitrescu o sesizează­ în însăşi con­cepţia lui P. P. Negulescu, reco­mandă lucrarea nu numai specia­liștilor de istorie a filozofiei, ci tuturor celor ce au preocupări în cunoașterea filozofiei contempora­ne. PUHA în filozofie EI doctor SPOR­T­I­IÎÎÎIDÎZlî Penicilina- 1 pe primul joc După mai bine de 300 de zile, echi- I­pele feminine din prima divizie au fost ■ reunite în campionat, însă după aceeaşi „reţetă“ falimentară a turneelor. Fără îndoială că un examen minuţios pe mar­ginea campionatului, după numai cele 4 etape disputate la Timişoara, nu poate avea loc. Dar citeva impresii se pot des­prinde. De pildă, Penicilina s-a prezen­tat cu o formaţie remaniată şi întine­rită. Abnegaţia deosebită şi maturitatea în joc a unor componente­ ca Ana Chi­­riţescu, Carolina Hatură, Nadia Sava, Georgeta Popescu, Aurelia Ichim (a făcut progrese, de la un meci la altul, în ceea ce priveşte reintegrarea in echipă) s-au împletit cu talentul şi exuberanţa Katei Tcacenco sau Mihaelei Pricop, echipa ie­şeană reuşind astfel să se impună prin­­tr-un joc viguros, cu multe elemente­­surpriză în atac şi cu un serviciu precis, necruţător. Desigur, formaţia pregătită de N. Roibescu n-a atins limita maximă a posibilităţilor ei, însă progresele realiza­te în ultimul timp sunt certe. Mai reţi­nem apoi, după turneul timişorean, for­ma deosebită a echipei I.E.F.S., forţa campioanei ţării, Dinamo Bucureşti (a­u „colecţionat“ aproape toate elementele,­ valoroase din ţară), o undă de oboseală în jocul Rapidului. In general, jocurile n-au atins cote valorice deosebite, majo­ritatea competitoarelor resimţindu-se după lunga pauză dintre campionate. Iată și clasamentul după primele 4 e­­tape (în partea sa superioară) : 1. Penicilina 4 4 0 12 : 1 = 8 Următorul turneu­­ 12—15 februarie, la Bucureşti. C. SILVESTRU 2. Dinamo 4 4 0 12 : 3=8 3. Rapid 4 3 1 11 : 3 = 7 4. C.S.U. Galaţi 4 3 1 9:3 = 7 5. I.E.F.S. 4 3 1 11 : 5 = 7 6. Univ. Craiova 4 2 2 7 s 7 = 6 Programul competiţional ASTAZI JUDO, Sala sporturilor, orele 10 şi 16: Etapele de zonă ale campionatelor na­ţionale de juniori şi seniori (ziua I). VOLEI, Sala sporturilor, ora 17.00 : Pe­nicilina — Selecţionata oraşului Chişinău (amical internaţional). MIINE JUDO, Sala sporturilor, ora 9 : Etape­le de zonă ale campionatelor naţionale de juniori şi seniori (ziua a II-a). VO­LEI, Sala sporturilor, ora 10 : Penicili­i­na — Selecţionata oraşului Chişinău (a­­mical, internaţional). 1

Next